Educat ia Matematic a Vol. 3, Nr.

1-2 (2007), 79-84

Teoreme de Analiz a Matematic a-I (teorema Weierstrass-Bolzano) 1

Silviu Cr aciuna s, Petric a Dicu, Mioara Boncut
Abstract In this paper we propose a Weierstrass - Bolzano theorem s demostration based on real number axiomatic construction, fact that allows to place it before series convergence.

2000 Mathematical Subject Classication: 03E99, 11B99 Teorema 1. O submult ime m arginit a si innit a de numere reale are cel put in un punct de acumulare. Vom considera n primul r and c ateva abord ari ale acestei teoreme n tratate cunoscute de Analiz a Matematic a n care demonstrat iile teoremei sunt tributare plas arii acesteia nainte de studiul sirurilor de numere reale. Pentru a nu permite nici un fel de interpret ari, ment ion am c a acest material, sau p art i ale sale, nu se constituie ca observat ii critice asupra acestor monograi pe care le utiliz am cu deosebit a considerat ie fat a de cont inutul acestora si cu mare respect fat a de autori, nume de marc a n scoala rom aneasc a de matematic a. In monograa de Analiz a Matematic a [2], vol I, autori Academician Miron Nicolescu, Nicolae Dinculeanu, Solomon Marcus, edit ia din 1966,
1

Received 19 May 2007 Accepted for publication (in revised form) 25 October 2007

79

80

Teoreme de Analiz a Matematic a-I

Editura Didactic a si Pedagogic a, demonstrat ia se bazeaz a pe o proprietate enunt at a la pag. 37. Propozit ia 1. Dac a (an )n si (bn )n sunt dou a siruri de numere rat ionale care au propriet a tile 1. a1 a2 an bm b2 b1 m, n N 2. pentru orice R exist a n N a sa nc at bn an < atunci exist a un num ar real x0 si numai unul astfel nc at an x0 bn pentru orice n N. Armat ia nu este demonstrat a f ac andu-se referire la convergent a sirurilor denit a ulterior. In tratatul de Analiz a Matematic a [4], autor Marcel Ro sculet , Editura Didactic a si Pedagogic a, 1979, teorema Weierstrass-Bolzano, enunt at a la pag. 45, este demonstrat a urm and aceea si pa si ca n tratatul anterior dar existent a lui x0 este justicat a prin construct ia numerelor irat ionale cu ajutorul sirurilor de numere rat ionale, rat ionament exemplicat la pag. 14-17 pentru 2. In alte tratate de Analiz a Matematic a teorema este scoas a din contextul structurii topologice a lui R si demonstrat a complet dup a introducerea convergent ei sirurilor. Propunem o demonstrat ie a teoremei care s a utilizeze denit ia axiomatic a a numerelor reale si propriet a ti rezultate pentru mult imea numerelor reale. Denit ia 1. Numim sistem de numere reale sau mult ime a numerelor reale orice corp comutativ K fat a de dou a operat ii notate + si av and propriet a tile: I. Corpul K este total ordonat printr-o relat ie de ordine notat a pentru care a. pentru orice x, y K cu x y avem x + z y + z oricare ar z K b. pentru orice x, y K cu x 0 si y 0 avem x y 0 II. Corpul K este complet ordonat, adic a orice submult ime A a lui K care este majorat a admite o margine superioar a n K.

Silviu Cr aciuna s, Petric a Dicu, Mioara Boncut

81

Denit ia 2. Fie R sistemul de numere reale si A o submult ime nevid a. Spunem c a A este inductiv a dac a pentru orice x A rezult a x + 1 A. Putem remarca urm atoarele: 1. Mult imea A = {x R/x 0} este inductiv a. 2. Intersect ia oric arei familii de mult imi inductive ce cont in pe 0 este deasemenea inductiv a. Denit ia 3. Fie A familia de mult imilor inductive cont in and num arul real 0. Mult imea N denit a ca intersect ia tuturor elementelor lui A se nume ste mult imea numerelor naturale. In continuare vom prezenta c ateva rezultate cunoscute referitoare la interact iunea dintre mult imea numerelor reale si mult imea numerelor naturale. Teorema 2. Pentru orice num ar real x exist a un num ar natural m a sa nc at s a avem x m x + 1. Demonstrat ie. Fie x R xat. Presupunem c a x > n pentru orice n N. In consecint a mult imea N este m arginit a deci ar admite o margine superioar a z R. Din denit ia marginei superioare rezult a c a exist a n0 N cu z 1 < n0 < z , de unde avem c a z = sup N < n0 + 1 absurd deoarece N este inductiv a si ca atare n0 + 1 N. A sadar exist a un m N cu x m. Fie mult imea A = {n N/x < n}. Mult imea A este m arginit a inferior deci exist a y R cu y = inf A. Din denit ia inmumului exist a pentru un < 1 un m0 A cu y < m0 < y + . Fie n A arbitrar. Evident nu putem avea n < y . A sadar avem e y < n < m0 < y + e m0 < n. In prima situat ie ar rezulta c a m0 n < absurd. A sadar pentru orice n A avem m0 < n ceea ce nseamn a c a m0 = inf A. Intruc at m0 A rezult a c a x < m0 iar dac a am avea x +1 < m0

82

Teoreme de Analiz a Matematic a-I

ar rezulta c a x < m0 1 deci m0 nu ar mai inf A absurd. A sadar avem si relat ia m0 < x + 1. Teorema 3. (principiul sau axioma lui Arhimede). Pentru orice x, y R cu y > 0 exist a n N cu x ny . Demonstrat ie. Dac a x 0 putem lua n = 1. Dac a x > 0 av and n 1 vedere c a xy > 0, putem aplica teorema precedent a. Deci exist anN cu xy 1 < n de unde rezult a armat ia. Teorema 4. (principiul Cantor-Dedekind) Pentru orice familie num arabil a de intervale inchise In = [an , bn ] cu In+1 In avem c a nN In = . Demonstrat ie. Din In+1 In avem inegalit a tile a1 < a2 < . . . < an < . . . < bm < . . . < b2 < b1 , deoarece n caz contrar, adic a dac a ar exista n0 , m0 numere naturale cu bm0 < an0 atunci lu and k = max{n0 , m0 } am obt ine bm0 < an0 < ak < bk absurd pentru m0 < k . Mult imea A = {an , n N} este majorat a superior deci exist a = sup A. Avem c a < bm m N. Intradev ar, n caz contrar ar exista un m0 N cu bm0 < si n consecint a exist a si un an1 cu bm0 < an1 < fapt ce contravine faptului c a cele dou a familii de numere reale nu se amestec a. Mult imea B = {bm , m N} este minorat a inferior deci exist a = inf B . Urm and acela si rat ionament rezult a c a an < n N. Vom ar ata prin reducere la absurd c a < . Dac a avem atunci exist a an cu < an < si av and n vedere prima inegalitate rezult a c a exist a un bm cu < bm < an fapt ce ne conduce tot la o contradict ie. A sadar si sunt dou a numere reale cu proprietatea c a an < < < bn pentru orice n N si n consecint a rezult a c a intersect ia familiei de intervale este nevid a cont in and intervalul [, ]. Teorema 5. (Weierstrass-Bolzano) O submult ime m arginit a si innit a de numere reale are cel put in un punct de acumulare

Silviu Cr aciuna s, Petric a Dicu, Mioara Boncut

83

Demonstrat ie. Fie A o mult ime m arginit a si innt a de numere reale. Exist a a, b R cu a < x < b pentru orice x A. Lu am a0 = a, b0 = b si a 0 + b0 consider am c = 2 . Avem c a cel put in unul din intervalele [a0 , c], [c, b0 ] cont ine o innitate de elemente din A. Not am acest interval prin [a1 , b1 ]. a . Repet and rat ionamentul Avem c a [a1 , b1 ] [a0 , b0 ] si c a b 1 a 1 = b 2 rezult a o familie de intervale In = [an , bn ] cu propriet a tile a. In+1 In n N a b. bn an = b2 n . Prima proprietate ne permite s a aplic am teorema anterioar a si s a arm am c a intersect ia familiei de intervale este nevid a, adic a va cont ine intervalul [, ] denit n demonstrat ia principiului lui Cantor-Dedekind. Vom demonstra, folosind a doua proprietate si principiul lui Arhimede c a intersect ia familiei de intervale se reduce la un singur num ar real, adic a faptul c a = . Din an < < < bn pentru orice n N rezult a c a < bn an < si obt inem 2n ( ) < b a n N. Aplic and principiul lui Arhimede pentru x = b a si pentru y = > 0 rezult a c a exist a n N cu b a < n( ) < 2n ( ) fapt ce contrazice inegalitate stabilit a anterior, respectiv 2n ( ) < b a n N. S a not am prin x0 valoarea comun a a lui si . Vom ar ata c a x0 este punct de acumulare pentru mult imea A. Fie V = (x0 , x0 + ) o vecin atate a lui x0 . Demonstr am mai nt ai c a exist a an si bm cu x0 < an < bm < x0 + . ba nN 2n

84

Teoreme de Analiz a Matematic a-I

Dac a pentru orice n avem c a an < x0 atunci obt inem c a [x0 , x0 ] [an , bn ] pentru orice n deci ar rezulta c a intersect ia intervalelor nu se reduce la un punct. Similar se obt ine existent a lui bm cu proprietatea ment ionat a. In fapt inegalit a tile x0 < an < bm < x0 + . rezult a imediat si din construct ia lui si . Fie n continuare k = max{n, m}. Avem inegalit a tile x0 < an < ak < bk < bm < x0 + . si deorece intervalul [ak , bk ] cont ine o inntate de elemente din mult imea A rezult a c a x0 este un punct de acumulare al mult imii.

Bibliograe
[1] Colojoar a I., Analiz a Matematic a, Editura Didactic a si Pedagogic a, Bucure sti (1983). [2] Nicolescu M., Dinculeanu N., Marcus S., Analiz a Matematic a, vol. I, Editura Didactic a si Pedagogic a, Bucure sti (1966). [3] Iacob F., Note de curs, Universitatea Cuza Ia si (http://thor.info.uaic.ro/ 2005/Semestrul1/Multimi.pdf) Alexandru Ioan iacob/An1/2004-

[4] Ro sculet M., Analiz a Matematic a, Editura Didactic a si Pedagogic a, Bucure sti (1979). Lucian Blaga University, Department of Mathematics, Sibiu- Romania E-mail: silviu.craciunas@ulbsibiu.ro