Sunteți pe pagina 1din 8

Proteinele

Proteinele sunt produsi macromoleculari naturali de tip poliamidic rezultati din policondensarea -aminoacizilor. Alaturi de alte componente (apa, saruri, lipide, glucide etc.) proteinele sunt constituenti fundamentali ai materiei vii.

Compozitia proteinelor
Sub aspectul compozitiei elementare, proteinele sunt compusi organici care contin toate elementele organogene : C, , !, ", S, P, #alogeni, unele metale. Compozitia procentuala pe elemente a proteinelor variaza in limite restranse: C $ %& ' %() " $ &%,% ' &.,%) $ (,% ' *,%) S $ ,,% ' +) ! $ +, ' +-) P $ ,,& ' &)

/in acest motiv datele analizei elementare sunt cu totul insuficiente pentru caracterizarea proteinelor. Prin #idroliza totala, acida, bazica sau enzematica proteinele sunt transformate intr-un amestec de aminoacizi (obisnuit se foloseste #idroliza acida prin fierberea proteinei cu un amestec de acid formic si acid clor#idric). 0n produsele de #idroliza totala ale proteinelor s-au identificat circa +, de aminoacizi prezenti in mod constant1 mai rar sau c#iar foarte rar din #idrolizatele anumitor proteine sau mai identificat inca -, ' 2, de amino acizi de diferite tipuri. /in mediile de #idroliza aminoacizii sunt separati indiviual, cel mai bine prin metoda cromatografica. Cercetarea diverselor proteine a aratat ca raspandirea diferitilor -aminoacizilor este foarte variata si ca nu e3ista proteina alcatuita numai dintr-un singur aminoacid. 0n fapt, in compozitia proteinelor animale sau vegetale, se gasesc toti cei circa +, de -aminoacizi, dar in cele mai variate proportii.0nsa . dintre cei +, de -aminoacizi cunoscuti sunt considerati esentiali, 4ntruc5t nu pot fi sintetizati 4n organismul omului si trebuie adusi zilnic cu alimentele. Acestia sunt: valina, lizina, leucina, izoleucina, metionina, triptofanul, treonina, fenilalanina.

Clasificare
Comple3itatea structurala si de compozitie a proteinelor a facut ca incercarea de a le clasifica sa intampine serioase dificultati. Adoptandu-se simultan mai multe criterii, ca: Solubilitate, structura, comportare c#imica etc. Proteinele au fost clasificate astfel: Clasificarea proteinelor dupa solubilitate: Proteine insolubile - fibroase solubile - globulare - proteide (#eteroproteine)

Proteinele fibroase sau cleroproteinele au structura fibrilara si sunt insolubile in apa sau in solutii de electroliti1 nu sunt #idrolizate enzematic(cu e3ceptia colagenului). Se dizolva numai in acizi si baze concentrate, la cald, dar aceasta dizolvare este insotita de o degradare a macromoleculelor1 din solutiile obtinute nu se mai regenereaza proteina initiala Aceste proteine se gasesc in organismul animal in stare solida si confera tesuturilor rezistenta mecanica( proteine de sc#elet) sau protectie impotriva agentilor e3teriori. Cele mai importante proteine fibroase sunt: 6eratina(din lana, par, pene, ung#ii, coarne, copite etc.) Colagenul ' componenta de baza a pielii 7ibrina ' din fibrele de matase 8iosina ' componenta a musc#ilor 0n vegetale nu se gasesc proteine fibroase1 functiunea lor este indeplinita in plante de celuloza.. Proteinele globulare sunt cele mai raspandite in natura1 ele sunt solubile in apa sau in solutii de electroliti si au structura globulara. Cele mai importante sunt: emoglobina ' proteina rosie din sange Albuminele ' proteine din albusul de ou 9lobulinele - proteine din plasma sangvina 9luteinele ' proteinele din cereale Proteide sau heteroproteide sunt numite proteinele care in afara de lanturile macromoleculare proteice contin si alte grupari de natura neproteica, denumite grupe prostetice. /upa natura grupelor prostetice proteidele sunt de mai multe feluri: &. 7osfoproteide, care contin resturi de acid fosforic legat in forma esterica la grupari #idro3il, de e3emplu caseina din lapte1 +. :ipoproteide, care contin ca grupa prostetica resturi de giliceride1 -. 9licoproteide, care au grupa prostetica alcatuita dintr-un rest de za#arida1 2. 8etaloproteide, in compozitia carora intra si atomii de metal, de e3emplu #emocianinele sau pigmentii respiratori sunt proteine cu Cu1 %. "ucleoproteide, rezultate din legarea unei proteine de un acid nucleic(compus macromolecular, alcatuit din acid fosforic, o momoza#arida si o combinatie #eterociclica cu ")."ucleoproteidele au rol fundamental in diviziunea celulei vii, animale sau vegetale. Clasificarea proteinelor dupa compozitie Proteinele se impart dupa compozitia lor in: Proteine simple, care prin #idroliza dau numai aminoacizi1 de e3emplu: albumina din sange1 Proteine conjugate sau proteide care prin #idroliza dau si alti compusi, pe langa aminoacizi. 8olecula unei proteine include in structura sa o parte proteica si un prostetica (resturi fara structura de amninoacizi). Proteidele intra in compozitia celulelor vii, dar si in constiutia enzimelor si virusurilor. ;irusurile sunt rensponsabile de aparitia si raspandirea multor boli infectioase ( ei sunt germenii patogeni). Proteinele provenite din virusuri, numite antigeni provoaca formarea in organismul animal a altor proteine, de aparare impotriva virusurilor, numite anticorpi. ;accinurile contin anticorpi care dau imunitate organismului fata de diferitele virusuri.

Structurile proteinelor naturale


Se disting patru grade structurale sau niveluri de organizare dupa comple3itatea lor. Acestea au fost numite structuri primare, secundare, tertiare si cuaternare. Structura primara a unei proteine este determinata prin numarul si succesiunea specifica a aminoacizilor din catena polipeptidica. Structura secundara a unei proteine este determinata de aran<area in spatiu a catenei polipeptidice si de legaturile care se stabilesc intre catene. Cercetarile in domeniu au sugerat ca macromolecula peptidica nu are forma e3tinsa, ci adopta o forma rasucita sau incretita. Structurile tertiare : structurile secundare sunt determinate de legaturile de #idrogen dintre grupele C! si " ale catenelor polipeptidice. 0ntr-o elice : foarte lunga , se pot stabili legaturi slabe, dar numeroase , si intre grupele = proeminente spre e3terior , ale amino-acizilor. Sunt folosite 2 feluri de legaturi intre grupe = apartinand aceleiasi catene polipeptidice prin care se poate realiza o structura tertiara. :a adoptarea si mentinerea unei anumite conformatii tertiare contribuie uneori ioni metalici sau, in proteide, grupele prostetice. >n model de structura tertiara este aceea a mioglobinei1 iar un model de structura secundara este acela al ?eratinei. 8ai multe asemenea structuri tertiare sunt asociate intre ele formand structuri cuaternare. 7ortele de atractie sunt aceleasi ca in structurile tertiare, dar ele actioneaza la acest caz intermolecular, unind catene polipeptidice sau elice :-diferite. >n e3emplu de structura cuaternara este acela al #emoglobinei

Proprietati fizice
Caracter amfoter Proteinele la fel ca @i aminoacizii sunt substanAe amfotere @i formeazB 4n soluAii apoase amfioni. Cn mediu acid proteinele se comportB ca baze slabe ele primind protoni @i fom4nd cationi proteici. Cn mediu bazic proteinele se comportB ca acizii slabi ele ced4nd protoni, se formeazB astfel anioni. Solubilitatea proteinelor Proteinele sunt substanAe solide, macromoleculare, solubile 4n general 4n apB @i insolubile 4n solvenAi organici nepolari.>nele proteine sunt solubile 4n apB, dar insolubile 4n alcool, altele sunt solubile 4n soluAii apoase de electroliAi, acizi organici. /atoritB gradului diferit de solubilitate 4n diferiAi solvenAi, proteinele se pot izola, identifica @i separa. Solubilitatea lor depinde foarte mult de legBturile care se stabilesc 4ntre grupBrile libere de la suprafaAa macromoleculelor @i moleculele solventului. Izolarea si purificarea proteinelor Proteinele insolubile pot fi usor separate de compusii care le insotesc in organismele animale, grasimi, #idrati de carbon sau proteine solubile, asa ca izolarea lor nu prezinta dificultati. /in cauza insolubilitatii lor, nu pot fi purificate prin dizolvare. Proteinele solubile sufera usor la incalzire, sau sub actiunea acizilor, a bazelor, a dizolvantilor organici si a altor compusi c#imici, o transformare numita denaturare, prin care se pierde activitatea biologica specifica.

Proteina se e3trage din materialele biologice in care se gaseste cu o solutie salina, mai rar cu dizolvanti organici ca glicerina sau acetona, diluate cu apa. Solutiile acestea contin si substante neproteice1 indepartarea acestora se face cu a<utorul dializei prin membrane permeabile pentru aceste substante dar impermeabile pentru proteine. Proteinele insolubile in apa distilata se precipita la sfarsitul dializei. 0ndepartarea ionilor straini poate fi accelerata prin suprapunerea unei electrolize, intr-un dispozitiv special (electrodializa). 8etoda obisnuita pentru obtinerea proteinelor din solutiile purificate prin dializa, consta in precipitare cu saruri neutre, sulfat de amoniu sau sulfat de sodiu, in stare solida sau in solutie saturata. /upa un alt procedeu, precipitarea proteinei se face cu etanol. Precipitarea proteinelor Sub acAiunea diferiAilor factori fizici (ultrasunete, radiaAii cu diferite lungimi de undB, cBldurB), factori c#imici (acizi, baze, diferiAi solvenAi organici), sau mecanici (agitare), are loc fenomenul de precipitare a proteinelor, precipitarea care poate fi reversibilB sau ireversibilB. Precipitare reversibilB Precipitarea reversibilB se poate produce sub acAiunea soluAiilor concentrate ale sBrurilor alcaline dar @i 4n prezenAa unor dizolvanAi organici miscibili cu apa 4n orice proporAie, cum sunt de e3emplu acetona @i alcoolul.Cn cadrul acestei precipitBri molecula proteinei suferB unele modificBri fizico-c#imice, dar nu are loc afectarea structurii moleculare. SolvenAii de tipul alcoolului sau acetonei 4n funcAie de concentraAia lor pot forma fie precipitate reversibile sau ireversibile. SBrurile alcaline au un comportament diferit faAB de proteine, 4n soluAii diluate mBrind solubilitatea proteinelor, iar 4n soluAii concentrate determin4nd precipitarea lor reversibilB. /e altfel soluAiile sBrurilor alcaline de diferite concentraAii se folosesc pentru precipitarea fracAionatB a proteinelor din amestecuri. Precipitare ireversibilB Cn cursul acestei precipitBri molecula proteinei suferB modificBri fizico-c#imice ireversibile av4nd loc @i modificarea structurii moleculare. /e regulB se produce la adBugarea de soluAii ale metalelor grele (Cu,Pb, g, 7e, a acizilor minerali tari ( "!-, +S!2) acidul tricloracetic, a soluAiilor concentrate de alcool sau acetonB, sau in cazul anumitor proteine 4n prezenAa cBldurii. Prin precipitare ireversibilB, dupB cum aratB @i numele proteinele 4@i pierd activitatea lor biologicB (enzimaticB, #ormonalB, etc.), are loc o descre@tere a solubilitBAii, modificarea activitBAii optice, de asemenea sunt mai u@or de degradat sub acAiunea unor enzime proteolitice. Prin 4ndepBrtarea factorilor care au dus la precipitare, proetienele nu revin la forma lor iniAialB @i nu i@i pot reface structura molecularB. Proteinele precipitate 4@i pierd din proprietBAile #idrofile DobA4n4ndD proprietBAi #idrofobe.

Proprietati chimice
/in punct de vedere c#imic, proteinele sunt #eteropolimeri constituiAi din +, de -aminoacizi (a@a numiAii aminoacizi standard), 4n care grupBrile carbo3il se pot combina cu grupBrile amino form4nd legBturi peptidice sau lanAurile peptidice. Aminoacizii standard au proprietBAi variate, proprietBAi care sunt direct responsabile de structura tridimensionalB a proteinei, dar @i de proprietBAile acesteia. =esponsabile de proprietBAile c#imice sunt si grupBrile carbo3il @i amino libere, neimplicate 4n formarea legBturilor peptidice, 4nsB mai intervin @i diferiAii radicali grefaAi pe sc#eletul proteinei. E /atoritB grupBrilor carbo3il @i amino libere ele dau acelea@i reacAii ca @i la aminoacizi.

E Caracterul amfoter este responsabil de formarea de sBruri at4t cu bazele c4t @i cu acizii E :egBtura peptidicB este responsabilB de formarea de combinaAii comple3e denumie c#elaAi. E PrezenAa diferiAilor radicali alc#ilici, sau arilici determinB formarea unor derivaAi ai substanAelor proteice (derivaAii #alogenaAi @i nitrici sunt cei mai importanAi). Principala proprietate a proteinelor este hidroliza, in urma careia se obtin amestecuri de -aminoacizi. Aceasta proprietate sta la baza studierii proteinelor si are o importanta fundamentala pentru alimentatia si dezvoltarea organismelor animale. Supuse actiunii unor agenti fizici(caldura, radiatii, ultrasunete) etc., sau actiunii unor agenti c#imici(acizi sau baze tari, electoliti etc.) proteinele sufera fenomenul de denaturare. Aceasta reprezinta o modificare ireversibila a structurii lanturilor macromoleculare, de e3emplu sc#imbarea conformatiei naturale prin rupera legaturii de dintre lanturi. Proteina a<unsa intr-o astfel de stare nu isi mai poate reface structura si nici proprietatile bioc#imice initiale. >n e3emplu foarte cunoscut de denaturare a unei proteine in constituie coagularea albusului de ou la incalzire. Reacii de culoare F3istenAa anumitor aminoacizi 4n molecula proteinelor, a legBturilor peptidice, dar @i grupBrile funcAionale libere au determinat reacAiile de culoare. Denumirea reaciei GantoproteicB 8illon Reactivul folosit acid azotic,#idro3id de amoniu azotat de mercur 4n acid azoticHazotit Acetat sau azotat de plumb 4n mediu alcalin naftol @i #ipoclorit de sodiu 4n mediu bazic acid acetic glacialHacid glio3ilicHacid sulfuric fumans carbonat de sodiu @i acid diazobenzen sulfonic nin#idrinB soluAie diluatB de sulfat de cupru 4n mediu bazic nic#el 4n mediu bazic nitroprusiat de sodiu 4n soluAie amoniacalB Culoarea rezultat portocalie precipitat ro@u cBrBmiziu sau coloraAie ro@ie precipitat negru de sulfurB de plumb ro@ie carmin violetB ro@ie vi@inie albastrB albastrB violetB portocalie ro@ie Tipul de aminoacid identificat aminoacizii aromatici (formeazB nitroderivaAi) aminoacizi ciclici cu grupare #idro3il (tirosina) aminoacizi cu sulf 4n moleculB : cisteinB, metioninB, cistinB argininB cu grupare guanidinicB aminoacid cu nucleu indolic (triptofan) #istidinB @i tirosinB caracteristicB at4t pentru aminoacizi c4t @i pentru proteine legatura peptidicB @i se datoreazB formBrii de combinatii comple3e legBtura peptidicB aminoacizi cu grupBre tiol (-S ) liberB

Sulfurii de plumb Sa?aguc#i Adam?ieIiczop?ins PaulJ "in#idrinei Kiuretului Kiuretului "itroprusiatului de sodium

similatia si sinteza proteinelor


Proteinele se gasesc in fiecare celula vie. Pentru sinteza lor, respectiv a aminoacizilor care le compun, plantele se folosesc de combinatii anorganice ale azotului, amoniac si azotati, pe care le e3trag din sol. >nele vietuitoare inferioare, bacteriile de sol, pot folosi c#iar azotul molecular. Animalele nu au facultatea de a asimila combinatiile anorganice ale azotului, ci sunt nevoite sa utilizeze proteinele de origine animala sau vegetala, continute in #rana lor. Proteinele nu pot fi intrebuintate ca atare, ci sunt #idrolizate in timpul digestiei, pana la aminoacizi. Acestia difuzeaza prin peretele intestinului in sange si servesc apoi celulelor pentru sinteza proteinelor proprii ale organismului. "umai datorita acestui mecanism, fiecare celula isi poate construi proteina ei specifica.!rganismul animal nu poate sintetiza decat anumiti aminoacizi1 altii provin din proteinele #ranei. /e aceea, nu este suficient ca #rana animalelor sa contina o anumita cantitate de proteine, ci acestea trebuie sa cuprinda o cant. suficienta din fiecare amino-acid esential. Proteinele din lapte, carne, peste, oua, creier, serum, fibrina, soia si din embrionul de grau contin aminoacizii esentiali in proportie adecvata. 0n sc#imb, #emoglobina, gelatina si multe proteine din vegetale sunt deficiente in unul sau altul din amino-acizii esentiali. 7olosirea e3clusiva in alimentatie a acestor proteine duce la tulburari grave. :ipsa aminoacizilor esentiali din proteinele #ranei se manifesta la animalele tinere a caror crestere inceteaza sau este incetinita. Simptomele de deficienta dispar daca se completeaza dieta cu lapte.

Rolul proteinelor
/atoritB compoziAiei, fiind formate e3clusiv din aminoacizi se 4nt4lnesc alBturi de alAi compu@i importanAi de tipul poliza#aridelor, lipidelor @i acizilor nucleici 4ncep4nd cu structura virusurilor, a organismelor procariote, eucariote @i termin4nd cu omul.Practic nu se concepe viaAB fBrB proteine.Proteinele pot fi enzime care catalizeazB diferite reacAii bioc#imice 4n organism, altele pot <uca un rol important 4n menAinerea integritBAii celulare (proteinele din peretele celular), 4n rBspunsul imun @i autoimun al organismului. Proteinele iau parte la formarea unor fermenti si intervin 4n desfasurarea tuturor proceselor vitale 4n organism: intra 4n structura multor #ormoni1 participa la formarea anticorpilor cu rolul de aparatori ai organismului 4mpotriva microbilor si to3inelor acestora1 intra 4n combinatii c#imice cu substante c#imice to3ice, transform5ndu-le 4n substante neto3ice1 4ndeplinesc functia de transportatori form5nd diferite comple3e (proteino-lipidic, proteino-glucidic, proteino-mineral, proteino-vitaminic, proteino-#idric si cu unele medicamente)1 participa la mentinerea ec#ilibrului osmotic, la repartizarea apei si a substantelor dizolvate 4n ea 4n diferitele parti ale organismului1 pot fi arse 4n organism cu scop energetic, & g de proteine eliber5nd 2 ?calorii. Substanta contractila din fibrele musculare, din cilii si din flagelele organismelor inferioare, care poseda proprietatea de a transforma energia c#imica in energie mecanica, este de asemenea o proteina.

Proteinele in organismul animal si vegetal


P=!LF0"F S!:>K0:F &. A:K>80"F S0 9:!K>:0"F A"08A:F. Proteinele din aceste doua clase, mult raspandite in natura, apar adesea impreuna si se diferentiaza greu unele de altele. Albuminele se definesc de obicei ca proteine solubile in apa curata si in solutii diluate de acizi, baze, saruri, iar globulinele ca proteine solubile numai in solutii de electroliti. Proteinele din sange . Sangele este o suspensie a unor corpuscule mari, vizibile la microscop, globulele albe si rosii, intr-un lic#id omogen numit plasma. 9lobulele rosii contin toata proteina colorata rosie, #emoglobina. Plasma contine in solutie fibrinogenul, globuline si albumine. :ic#idul ramas la indepartarea

globulelor si a fibrinogenului se numeste serul sanguin. Coagularea sangelui se datoreste transformarii fibrinogenului intr-un gel ireversibil, fibrina. 9lobulinele din ser pot fi separate in trei fractiuni, :-, K si J. o importanta deosebita o cinstituie Jglobulinele, care s-au dovedit identice cu anticorpii din serul sanguin. Se stie ca in urma infectiilor cu bacterii sau virusuri, organismul animal devine imun, un timp mai lung sau mai scurt, fata de o noua infectie cu acelasi germen patogen. 0munitatea se datoreste aparitiei de anticorpi in serul animalului infectat. Substantele care determina formarea anticorpilor, numite antigeni, sunt proteine, produse de bacterii sau provenite din acestea sau din virusuri prin dezagregarea lor. !rice proteina straina introdusa prin in<ectie in organism actioneaza ca antigen. Proteinele din muschi. 8usc#ii vertebratelor contin &%-+,) proteine. Au fost izolate : miogenul, miosina, globulina G, stroma musculara, tropomiosina si actina. 8iogenul este un amestec de cel putin - proteine, cu caracter de albuminesi globuline. 8iogenul contine enzimele esentiale ale musc#iului: fosforilaza, fosfoglucomutaza, etc.. 8iosina si actina sunt proteinele care asigura functiunea contractila a musc#iului. Lropomiosina este o proteina unitara. +. P=!LF0"F ;F9FLA:F 9lobulinele vegetale sunt mult raspandite in natura, alaturi de albumine.de e3emoplu globulinele din semintele oleaginoase: edestina, din samanta de canepa, e3celsina din nuca braziliana, amandina din migdale si corilina din alune, apoi globulinele din leguminoase, de e3.: faseolina din fasole, legumina din mazare, precum si globulinele din cartofi, tomate, spanac,etc. Loate au configuratii globulare. Proteine din cereale. Proteina graului de a da o faina panificabila se datoreste caracterului special al proteinelor din endospermul, bogat in amidon, al semintelor acestei cereale. Proteina din grau, glutenul, se obtine prin framantarea fainei intr-un curent de apa1 acesta antreneaza granulele de amidon, lasand glutenul sub forma unei mase lipicioase. Spre deosebire de celelalte proteine vegetale, glutenul este insolubil in apa si in solutii saline. Cercetarea clasica a glutenului a dus la concluzia ca el este un amestec de doua proteine : glutenina si gliadina. Cea din urma este singura proteina solubila in alcool de *, ) si poate astfel fi separata de glutenina. P=!LF0"F 70K=!ASF (0"S!:>K0:F) Keratinele- proteinele din epiderma, par, pene, ung#ii, copite si coarne se disting printr-un continut mare de sulf. 6eratinele sunt insolubile in apa atat rece cat si calda, precum si in solutii saline. /in cauza aceasta ?eratinele prezinta o mare inertie fata de agentii c#imici, precum si fata de enzime. Fibroina, componenta fibroasa din matasea naturala, se gaseste in acest material incon<urata cu o componenta amorfa, cleioasa, sericina, care reprezinta cca. -, ) din greutatea totala. 0n cele doua glande ale viermelui de matase, proteinele sunt continute sub forma de solutie concentrata, vascoasa. Colagenul, este componenta principala a tesuturilor con<unctive, tendoanelor, ligamentelor, cartila<elor, pielii, oaselor, solzilor de peste. F3ista numeroase varietati de colagen. Colagenul are o compozitie deosebita de a ?eratinei si fibroinei, caci este bogat in glicol, prolina si #idro3iprolina, nu contine cistina si triptofan. Prin incalzire prelungita cu apa, colagenul intai se imbiba,apoi se dizolva transformandu-se in gelatina sau clei. Elastina constituie tesutul fibros, cu o elasticitate comparabila cu a cauciucului, a arterelor si a unora din tendoane, cum este de e3emplu tendonul de la ceafa boului. Flastina nu se transforma in gelatina la fierbere cu apa si este digerata de tripsina. Ca si colagenul, fibrele de elastina sunt compuse din amino-acizi simpli, mai ales leucina, glicocol si prolina.

!ibliografie" C#imie organica vol 00., C. /. "enitescu C#imie ' manual pentru clasa a G0-a, editura /idactica si pedagogica C#imie ' manual pentru clasa a G-a, editura Art III.Ii?ipedia.org