Transporta

oxigenul, bioxid de carbon, substante nutritive si cele toxice, Transporta hormonii spre organele tinta, Regleaza temperatura corpului, Regleaza pH fluidelor organismului, Regleaza volumul plasmatic pentru a asigura debitele sanguine specifice fiecarui tesut sau sistem, Previne infectiile (leucocite, sistem complement, anticorpi)

 Contine:

Apa, Proteine Hormoni, Nutrienti Electroliti Gaze respiratorii Factori plasmatici ai coagularii

Includ: Albumine (60%) Globuline (36%) (anticorpii si proteinele de transport) Enzime si hormoni

raportul plasmo-globular Valori normale 45% sarcin, anemii, nefrite cronice, stri caectice, TBC, ciroze deshidratare masiv, n poliglobulie i n leucemii

 ERITROCITE
LEUCOCITE

(RBCs)

(WBCs) TROMBOCITE

250,000-500,000/mm3

4 - 6 million/mm3

 5,0

(0,7) mil/mm3 la brbai 4,5( 0,6) mil/mm3 la femei.

anemie,
poliglobulie

DISC

BICONCAV Volum depozit, Aria suprafatatransport

Hemoglobina:

pigment de culoare roie se ncarc cu O2 la nivel pulmonar l transport la nivel tisular l cedeaz la nivel tisular preia CO2 l transport la nivel pulmonar l elimin cantitatea de Hb
1214 g% la brbai 1012 g% la femei

format din 4 lanuri de globin (2 i 2) 4 molecule de hem (Fe cu porfirin)

Eritropoeza:

procesul de formare a eritrocitelor Fiziologic - necesit numeroi factori: vitamina B12 (cobalamina, n carne) i acidul folic (n vegetale) sinteza ADN fier i vitamina B6 (piridoxina), aminoacizi sinteza hemoglobinei durata de via a eritrocitelor - 120 zile

Hemoliza fiziologic:

eritrocitele mbtrnite distruse n sistemul reticuloendotelial = hemoliz fiziologic

 aspectele

morfologice ale hematiei legate de dimensiunea acesteia i de ncrcarea sa cu hemoglobin normocite (diametru n medie de 7 m) , microcite, macrocite, Normocromia -coloraie normal a hematiilor, cu o zon central palid, ocupnd o treime din diametrul celulei. Hipocromia definete o paloare a hematiilor cu o zon central marcat ("hematii goale")

Hematiile "n int -varietate morfologic, cu dou zone intens colorate: una dispus la periferia eritrocitului, iar cealalt n centrul acesteia. Hematiile cu acest aspect se observa n: sindroame talasemice, carene de fier Sferocitele si microsferocitele -i pierd aspectul biconcav i devin mai mult sau mai putin sferice. Anemiile hemolitice i unele afeciuni congenitale (sferocitoza ereditar). Anulocite n anemiile hipocrome (feripriv); Megalocite n anemiile megalocitare (Biermer); Ovalocite n anemiile hemolitice; Anizocitoza si poikilocitoza sunt termeni folosii pentru a caracteriza pe frotiul de snge periferic, hematiile cu form i diametru variabile.

 Se

realizeaz numrarea hematiilor fie manual (utiliznd camere speciale de numrat de tip Burker-Turk), automat cu ajutorul unor counter-e hematologice, care se bazeaz pe tehnologia Coulter de numrare automat a celulelor n flux.

Anizocitoza i poikilocitoza

Hb se apreciaz prin metoda colorimetric sau chimic (dozarea Fe3+ coninut n Hb) Valorile normale: Brbai = 15 2 g% Femei = 13 2 g% Valorile sczute apar n anemii

Indicii eritrocitari sunt reprezentai de :

VEM (volum eritrocitar mediu) = Ht (%) x 10/ nr. E (mil/mm3) = 80 - 94 HEM (hemoglobina eritrocitar medie) = Hb (g%) x 10/nr. E (mil/mm3) = 27-33 pg CHEM (concentraia medie a Hb eritrocitare) = Hb (g%) x 100 / Ht (%)= 3236 g%

Anemie uoar: Hb = 11 8 g/dl, Ht = 39 30 %

Anemie medie: Hb = 8 6 g/dl; Ht = 30-22 %

Anemie sever: Hb = 6 2 g/dl, Ht = 22 10 %

TIPUL ANEMIEI INDICI ERITROCITARI CAUZA

Microcitar Hipocrom Normocitar Normocrom Macrocitar

VEM, CHEM VEM, CHEM N VEM

Deficiena de fier Hemoragii Hemoliz intens Deficiena de acid folic i vitamina B12

4000 - 9000/mm3 (n medie 7000/mm3 ) Valorile sczute definesc leucopenia i se ntlnesc n : viroze, hipersplenism, anemie Biermer, caexii Valorile crescute definesc leucocitoza i se ntlnesc n : infecii acute i subacute , inflamaii

Modificri ale formulei leucocitare: - deviere la stnga cu neutrofilie n procese infecioase cu bacterii Gram - pozitive; - reacie leucemoid n pneumonia pneumococic, pielonefrita acut; - reacie leucemic, cu numeroase elemente tinere (mieloblati) n leucemia granulocitar cronic; - hipo- sau agranulocitoza n infeciile anergizante.

 65%
Nucleu

3-6 lobi, Granule acidofile si bazofile Fagociteaza bacterii si fungi Produse din mieloblasti
Cresterea

neutrofilie inf bacteriene, Scaderea - neutropenie

1-3%, Nucleu bilobat, Granulatii acidofile, Distruge parazitii si complexele imune, Din mieloblasti

Cresterea Eozinofilie (parazitoze, alergii) Scaderea Eozinopenie

 1%,
Nucleu

lobat in U sau S, Granulatii bazofile, Vasodilatatie prin eliberare de histamina, Din mieloblasti,
Cresterea

bazofilie (infectii cronice), Scaderea - bazopenie

25-35% Nucleu sferic cam din celula, Nu are granulatii vizibile, B limfocite- imunitatea umorala (anticorpii) T limfocite- imunitatea celulara, Produse in tesutul limfatic,

Cresteri limfocitoza (inf virale) Scaderi - limfopenie

 4-8% Nucleu

in U, Abs granulatii, In tesuturi se transforma in macrofage, Apararea impotriva virusurilor si bacteriilor intracelulare in infectiile cronice Activeaza limfocitele Produse din monoblasti in tesuturile limfatice, Cresteri monocitoza

formula leucocitar - examen de laborator de rutin n practica medical pe frotiul de snge periferic colorat MGG se pot identifica tipurile celulare care compun formula leucocitar normal

Numr total de leucocite Neutrofile nesegmentate Neutrofile segmentate Eozinofile Bazofile

4.000 - 8.000/mm3 1- 3 % 60 - 66 % 1-3% 0-1%

Limfocite
Monocite

25 - 30 %
6-8%

 150.000

Hemostaza si coagularea sangelui

Valorile

300.000/mm3

sczute definesc trombopenia leucemii acute i cronice anemia pernicioas Valorile crescute definesc trombocitoza boala Vaquez Hemostaza -ansamblul mecanismelor prin care organimsul se apr mpotriva hemoragiilor hemostaza fiziologic-spontan, vaselor mici hemostaza medicamentoas hemostaza chirurgical

Hemostaza fiziologic (trombus de fibrin, liza cheagului sanguin i fluidizarea vasului lezat
hemostaza

primar (vascular)-este primul mecanism care intervine n cazul unei leziuni vasculare pentru etanarea peretelui vascular. Este asigurat de interaciunea dintre endoteliu, structurile subendoteliale i plachete.
secundareste declanat de activarea sistemului de coagulare, al crui rezultat final este formarea fibrinei. Este asigurat de factorii plasmatici de coagulare.

hemostaza

Coagularea Fibrinogenul solubil din plasm se transform ntr-o reea de fibrin insolubil, n ochiurile creia se fixeaz elementele figurate ale sngelui. Transformarea fibrinogenului n fibrin este rezultatul unui lan de reacii enzimatice n cascad declanate de leziunea vascular. Desfurarea normal a procesului de coagulare se datoreaz echilibrului existent ntre aciunea factorilor activatori (procoagulani) i a factorilor inhibitori (anticoagulani). n procesul de coagulare sunt implicai factori care provin din plasm (factorii plasmatici), din esuturi (tromboplastina tisular), din plachete (factorii plachetari).

 Calea

intrinsec: iniiat de contactul trombocitelor cu suprafeele expuse (lezate) ale cel. endoteliale.

Calea

extrinsec: iniiat n urma unei leziuni vasculare cu expunerea factorului tisular (FIII) (glicoprotein subendotelial).

Factor Prekalicreina HMWK

Denumire Factor Fletchter

Factor activator de contact

Cale Intrinsec Intrinsec

I
II III

Fibrinogen
Protrombina Factor tisular

Ambele
Ambele Extrinsec

. Explorarea hemostazei primare

Numrul de trombocite Timpul de sngerare

2. Explorarea hemostazei secundare

APTT Timpul Quick Fibrinogenul plasmatic

3. Explorarea fibrinolizei
Testul lizei cheagului de euglobuline: Valori normale: peste 60
minute fibrinoliz accelerat Testul de trombin < 60 minute semnific

 Timpul

de sngerare (TS) se determin dup efectuarea unei incizii standard la nivelul pulpei degetului (metoda Duke) sau pe faa anterioar a antebraului (metoda Ivy) Valorile normale : dup metoda Duke TS = 2-3 minute dup metoda Ivy TS = 1-9 minute

Alungirea TS se ntlnete n: Trombocitopenii Trombocitopatii Boala von Willebrand

 Timpul

de coagulare al sngelui total const n determinarea intervalului de timp necesar coagulrii unei probe de snge in vitro i exploreaz toate etapele coagulrii intrinseci. Valorile normale : metoda lamelor TC= 5-10 minute metoda Lee & White TC= 6-12 minute
Timpul

de protrombin Quick exploreaz calea extrinsec, dnd detalii despre eventualele deficiene ale factorilor complexului protrombinic Valorile normale : 14 16 sec (90-100%)

 Vitamina

K- produsa in ficat asigura formarea de protrombina si alti factori ai coagularii, Ca necesar conversiei protrombina in trombina si fibrinogen in fibrina, Tromboplastina- creste viteza de coag dela 36min la 15 sec, Heparina- anticoagulant natural ce previne formarea trombilor prin inhib trombinei, Plasmin (fibrinolizin)- dizolva fibrina

 Antigene

(proteine) A, B, AB, O & Rh - pe suprafata membranelor celulare, Anticorpii din plasma

Grupele sanguine ABO

 Anticorpii

din plasma reactioneaza cu antigenii de pe membranele celulare ce determina aglutinarea trombocitelor, ce duce la perturbarea fluxului sanguin, distributia de O2, substante nutritive

Cei cu grupa 0- sunt numiti donatori universali, pentru ca pot dona sange persoanelor cu orice tip de grupa sanguina, dar pot primi sange doar de la cei cu 0-. Cei cu grupa AB+ sunt primitori universali, priminand sange din orice grupa. Nu pot dona insa decat celor cu AB+.

Daca vrei sa donezi sange

trebuie sa ai varsta cuprinsa intre 18 si 60 de ani, sa ai peste 50 de kg si sa nu ai sau sa fi avuthepatita(de orice tip), TBC, sifilis, malarie, ulcer, epilepsie, diabet zaharat, boli de piele si de sange. Sangele donat va fi testat pentru a se exclude anumite infectii (precum HIV, hepatite, sifilis ).