Sunteți pe pagina 1din 1

Opera lui Klee, ,,pictor-poet", acaarelist;i teoretician inclasabil si autentic, esteimposibil de dzspdryit de muzicd.

Compozitia, linia, caloarea, mdsura, ritmal;i acordurile concurh ln o plastich unde se amestecd motiue geometrice, adesea in ;ah, cu trimiteri h temele naturii si k cosmos. Delicatetea cromatismului sdu luntinos nu excludetonurile sustinute.

. Al doilea rlzboimondial giapropierea mornii rr Inger tncdfeminin (id.), ttoaftea si frrul tttt viziuni maisenine, demotive vesele si lejere cl Fnl (1940, sffincd ibid.).

Daci Klee isi extrage inspiratia \Temurj din istoria suluisiu isi puneo amprentl si maipregnanui a-.rrp suntintimlegate de aclfil'tatea sadedesenaror. des publicat defiul siu, Felix. Fundatia P.Klee a fosrrr la muzeul dinBerna, in 1952.

PARCURS BIOGRAFIC o Pictorul elvetian PaulKlee(Miinchenbuchsee, 1879-Muralto-[ocamo, l)40) iqi petrece (pirintii sunt copilfuia la Berna.Ezitd,intre o carierideviolonist giunadepictor. muzicieni) in 1!00,seinscrie la Academia din Miinchen si pentru scurlIvreme studiazi cu F.vonStuck. in urmltoriidoiani,cildtoreste in Italia. Revenit la Berna, cinti in orchestra pentru municipald a seintretine. ParuIel, creeud,indeosebi gigraluri. acuarele, desene . intre 1905-1906, viziteud. Berlnul gi expozi{iile lt:r de artdcontemporani. La paris, exp\orcud, Luvml, apoiseinstalezicu sotia, pianista I. Stumpf, la Miinchen, centrul actival si expune cu artiftiiSecession-ului miinchenez. Studiudgrarurile lui Vr.Blake, Jugendstil-ului, *Go_va *C6zanne gi J. Ensor qi operalui *vanGogh in 1910,picteaait Tindrd cu ulcior ;i (Bema); primasaexpozitie la muzeul dinBerna este un succes. . In 1911, Klee ii intilnegte pemembrii grupiriiDerBlaue printre Reiter, peW.*kndinslqr care si F. Marc,si descoperi cubismul. Ilustreazi Eseuldespre lumind al lui R. Delaunay ;i realneazd, acuarelele: in carierd(1913, Berna) deluptd (id., Basel, Galeria Beyeler). ;i Ckmp . Cilitoriain Tunisia cu A. Macke in aprilie7974,1a Hammamet si Kairouan, ii ;i F. Marc, (1914, reveleazd, culoarea: Motiudin Harnmamet prdsde Tunh (id., BaseI) , Saint-Germain Paris. M.N.A.M.). . La izbucnirea rlzboiuluiestemobilizat, separat de prieteniisdi Demobilizat in 1918, rcdacteazd, un eseu despre elementele arlei grafr,ce,picteud, acuarele in 1920, ;i deseneazl. publiciscrieri teoretice; ii sunt consacrate monografii, iar Gaheio,Goltz dinMtinchen ii expune printrecare (l9l6,Berna),ingericolorat,i operele, (l!17, Elvelia, Cacadimoniaque colictie particulari), (L918, Substeaaa neagrd Basel, Km.),Vilk R. (1919, id.).innoiembrie1920, Gropius il inviti sI predeala plecindde la Bauhaus; Kleeseinstaleazd la Weimer. Lncreazi moti\e liniare trasale cu rigla: inlantuire( 1920. Berna. Krn.. Fundafia P. Kleel, Gradalie de p. Klee), cristal (1921,Basel), Castel tn Spania(1922,Bena,Km.,Fundatia Eros (l9l3', - unde Lucerna, Galeria Rosengarl) menline neregularitatea ductului trascu minanesprijinitl - Analizadiuerselor peisajcu copil (l!2J, Grenoble, peruersitd,li (l)22, Paris, M.N.A.M.), M.AM.) - ctrrorale asociazd.incd. doui picturi: Ioc afectat(1922,Bema), Ventriloc strigdtor (1923, New York). Culorile seinscriu geometrie, in aceasti iar ,,sonoritl!ile" care le corespund stabilesc un joc derelatiicu motivele pisdrilor, simplificate alecopacilor, lunii,cotpurilor... . Dupi o cdlitoriein Sicilia, in 1924,urmeazd. destinul Bauhausului, mutatla Dessau (Sonoritate ueche, 1925, Basel), qiactivitatea asociazi intimpedagogia creatoare.infte 1926 si 1931, (1925,Pais), cilitoreqte in Europa piin EgiptVileflorentine Portretul unui auobat (1927, New York,MOMA), Pisicdsi pasdre(1928, id.), Drumprincipal si drurnsecundar (1929, jubileul Kdln, fun). Pentru siu, MOMA ii organizeud, o retrospectivi. . Plictisit de Bauhaus, Klee accepti din 1931o catedrd, de tehnicipicturalila Academia din Diisseldorf. in 1933, este destituit de nz$ti careconsideri gaptespiezece dintreoperele sale rJegenerati". Revine la Berna unde, bucurindu-se ,,afid, de un succes din cein ce maimare, pregitegte mareaexpozitie d:n 1935in cue va ptezenta printre altelepdtratelemagice;i tablourile sale,,divizioniste": (1930, in ritm (1930, Paris), Piramida Berna, Iun., Fundatia york), P. KIee), Mdsurile indiuidualizate (1932,New ale straturilor(id.), Ad parnassum inflorit (l934,Wintefihur, l\n.) siLumind, Km., Fond. H si M. Rupfl. ;i bolii (l935,Berna, . Kleesuferide sclerodermie, crizele devenind maifrecvente. Angoasa ii cuprinde operele: Teama(1934,NewYork, colecfia Rockefeller). Vocabularul imprumutd din ,,primitivist" desenele copiilor sau dinvise. Intre1937 si hieroglifaii invadeazd,nblorr],le: |i1939,labirintul p. Kee) Iegendele (id., Bema Nilalui (1937 [un.,Fundatia , Bena), Iuptd armonizatd , port ;i ambarcaliunicupknze (id., Paris). 298

DEMERS PICT $I CARACTERISTICI

Subiectele lui Klee acoperi o plaii infinira. meryirc terestre, acvatice geomerice celeste) la forme :ob ;i linii, gah, paralele, trame, oblice, labirinruri) si le i Operele sale, acuarele saugua{e, auun formud.: Uleiurile;ipastelurile, pepinzd.sau pehinie dec: Klee este incurajat germane degaleriile Thennhrr:. pi degaleriile pniziene D.H Krhlrveiler. \ojn-Rrs si muzee ii achizifioneud, opera A locuitla Berna, Berlin, Miinchen. \\'eimar. De_rs *Leonardo perdpe *Rembrandt, da\inci si Gor.g :: presionat devanGogh, Clzanne si sMatisse. _\re lc cubism. Cilitoria in Tunisia ii aduce rerelaril cu,on . inci dela inceput, seindepdrteulde raditiaclrde echilibml liniei si al culorii,urilizatiin dqni deplsesc conturul. il placefectele monocrome. re! acuarela delicat colorate seinscriuin traditia Bhu inainte de l)l4,hfitj;eazd o liberrare deerpreie.: tonurilorimprumutate timiddela vanGogh si Deleu o Tunisia ii provoaci un soc:,,Culoarea mi relne Gindegte culoarea ca un echivalent al spariului. m regulile tradilionale alepeisajului pentrua interrr (Motia din Hammamet).Rizboiulii franeezieix hrinegte imtginatia. si il antreneazd cirre o (Cacaddmoniaque). . Din 1920, q KIeeelaborcazd, progresiv consrucdi purd,subiectivi expresie si intuitivl,animari de fil (Gradalie acuarelei decristal). Traseui, curieh m, (.Cros) unghiuri ascu{ite sauvizutein perspmii ( grafism insolitsi aerian, cu o scriiturlintensi.mcn ductului (Analiza diuerselor pen)ersitdti,t>av jj geometric, undeseinscriucercetirile salea-supr. t: (Ioc afectat). . ,,Arta nu reproduce vizibilul, ci face rjzibilul' . :trit darnici nu seindepfuteazd, totalde ea.knaginile :r.1

I Klee accede la notorietate rapidEste consacrat r 'J:a in 1960 Retrospectivele saje cele mairecente suni:3 : :: qi M0MA in 1985 dinNew York in 1987 a Dace arta luiKlee seinscrie in avanqardd. maesi:L a:-a aceastd lume. ,.in suntinsesizabil en-as :- t..i (epitat a Originalitatea diversitate a limbajulu ::-:: $i extrema deinspiratie, bogdtia gia formelor, desenului singu:a--: reflecliile asupra formatului, nenumdratele tehnici ;r , -: s inventar orolix.

299