Sunteți pe pagina 1din 3

Chimie XI-C

Heghedus Razvan Pop Flaviu

Culorile-scurt istoric

Culoarea este o proprietate a materialelor, reprezentnd o parte constitutiv a experientei umane n evolutia civilizatiei. Fenomenele cromatice naturale, determinate de reflexia, refractia si dispersia luminii (curcubeul, rsritul si apusul soarelui etc.) au influentat pregnant existena omului, genernd credinte, legende si dorinta de cunoastere. Strlucirea mineralelor si gemelor colorate, policromia lumii vegetale si animale au fascinat omul, i-au generat setea de frumos, l-au investit cu capacitatea de a crea valori artistice si materiale, utiliznd culoarea ca mijloc de exprimare. Materiale naturale albe (cret, marn, var), negre (crbune) sau galbene, oranj, rosii (ocru) amestecate cu lianti (cleiuri, rsini, ceruri, uleiuri, grsimi), utilizate de maestri anonimi ai artei rupestre, au produs imagini impresionante n pesterile de la Altamira, Lascaux sau Tassili. Utilizat cu discernmnt, culoarea asigur augmentarea randamentului fizic si intelectual, diminuarea oboselii, deconectare nervoas, creeaz o stare de confort fizic si psihic, bun dispozitie, satisfactie si nviorare, confer functii de cunoastere, avertizare si semnalizare, sporeste performantele memoriei si capacittii de nvtare, ne face mai buni, mai echilibrati si mai generosi. Sub aspect istoric, utilizarea culorii s-a consituit ca art, care a evoluat lent, genernd un grup coerent de cunostinte. Astfel, n antichitate, grecii au elaborat tratate de armonia si perspectiva culorii.

ORIGINEA CULORII Culoarea este o proprietate a obiectelor, natura, artistii si tehnicienii producnd-o n moduri diferite. Originea culorii este intrinsec legat de natura luminii. Lumina solar este o form de energie, determinat de cmpurile oscilatorii electric si magnetic ale radiatiei electromagnetice. Domeniul vizibil al spectrului radiatiilor electromagnetice, corespunztor sensibilittii ochiului uman, cuprinde 7 radiatii: rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo si violet, ntre limitele energetice 1,7 si 3,2 eV (720-380 nm). Culoarea observat nu este cea absorbit, ci cea complementar acesteia. Dac un obiect absoarbe radiatie rosie este observat ca fiind verde. Dac verdele este observat n lumina reflectat de un obiect semitransparent, atunci este perceput ca rosu n lumina transmis prin el.

Chimie XI-C

Heghedus Razvan Pop Flaviu

Astfel, conform teoriei culorii: - un corp transparent apare colorat n culoarea complementar celei absorbite; - dac nu se produce absorbtie, corpul este transparent si incolor; - un corp opac este colorat n culoarea pe care o reflect, complementar celei absorbite; - un corp care reflect toate radiatiile apare opac, de culoare alb; - un corp opac care absoarbe toate radiatiile este negru.

PERCEPTIA CULORII Perceptia culorii depinde de: reflectanta spectral a obiectului, sensibilitatea spectral a ochiului si distributia spectral a sursei de lumin. Culoarea observat este rezultatul sumrii acestor trei factori, pentru fiecare lungime de und. Ochiul uman este mai sensibil la lumin verde si galben dect la lumin rosie si violet. Senzatia de lumin este perceput de terminatiile nervoase, care sunt prelungiri ale nervului optic si apar la nivelul retinei, celule sub form de bastonase (sensibile la alb-negru) si sub form de conuri (sensibile la culoare). Fotosensibilitatea retinei se coreleaz cu capacitatea de a transforma excitatia luminoas n excitatie nervoas si se datoreste prezentei unor pigmenti fotosensibili, ce sufer transformri fotochimice reversibile. MODALITTI DE PRODUCERE SI MODIFICARE A CULORII Materialele cromatice cu diferite proprietti fizice si chimice se caracterizeaz printr-o particularitate comun: absorbtia si dispersia selectiv a luminii n domeniul spectral, corespunztor sensibilittii ochiului uman. Culoarea se coreleaz cu prezenta unor specii chimice, caracterizate prin tranzitii electronice permise n domeniul vizibil al spectrului. Energetica acestor tranzitii poate fi modificat de compozitia chimic, structura fizic si cristalin a particulelor, precum si de natura mediului de dispersie. Modificarea structural a colorantilor este, n multe cazuri, rspunztoare de efectul de culoare nregistrat.

Chimie XI-C

Heghedus Razvan Pop Flaviu

INLFUENTA CULORILOR
Culoarea roie: Roul este culoarea optimist, vital, a aciunii, fierbinelii, micrii, lupii, vieii pasionate. Este culoarea cea mai expresiv, extrovertit, legat de o via plin, de curaj i sacrificiu, dragoste, sentimente puternice i activiti pasionante. Culoarea roie mrete tonusul muscular, accelereaz pulsul, mrete tensiunea, accelereaz circulaia sngelui, crete eliberarea adrenalinei i actvitatea ficatului Culoarea portocalie : Portocaliul este luminos, aprins, culoarea cald a focului i soarelui. Face asociaie la rsritul sau apusul soarelui, la fructe gustoase cum sunt caisele, mandarinele, portocalele..... Pentru indieni simbolizeaz curaj i sacrificiu. Nu este att de agresiv i de pasionat ca i roul, dar reprezint un stimulent emoional, fiind o culoare vesel, plcut, care ajut la nvingerea oboselii. Culoarea portocalie ntrete plamnii, pancreasul i splina i stimuleaz activitatea inimii. Accelereaz digestia, crete apetitul. Culoarea galben : Galbenul este culoarea soarelui, a luminii i a optimismului, nvioreaz, activeaz i elibereaz temerile. Menine vigilena, stimuleaz concentrarea, simolizeaz creativitatea i inteligena. Fortific activitatea sistemului muscular, o calitate important a acestei culori fiind comunicativitatea. Culoarea galben influeneaz cel mai mult organele respiratoare, ajut la vindecarea nervozitii de origine psihic, crete tensiunea, accelereaz pulsul i mrete viteza de respirare.

Culoarea verde : I se spune i culoarea sntii. Cu ajutorul culorilor verzi se ncearc vindecarea oboselii nervoase i a strii de isterie, deoarece aceast culoare acioneaz calmant asupra sistemului nervos, este eficient n caz de oboseal, poate ameliora migrenele. Pentru culoarea verde este caracteristic c extinde capilarele, reduce tensiunea, stimuleaz secreia sucurilor interne. Pe de alt parte este culoarea linitei, a calmului, a odihnei, a meditaiei. Simbolismul acesteia afecteaz emoiile umane, calmeaz si relaxeaz. Este un semn al echilibrului. Culoarea albastr : Albastrul simbolizeaz: nelepciune, inteligen, imortalitate, infinitate, adncime, superioritate, spiritualitate, misticism. Asociaiile psihologice: claritate, prospeime, facilitate (culoarea atmosferei), transparen, lejeritate, distan, linite, Efectele fiziologice ale albastrului: calmeaz ritmul cardiac, ncetinete ritmul aparatului respirator, calmeaz, stimuleaz activitatea mental, instrospecia, direcioneaz ctre interior i se spune culoarea linitei i odihnei.

Culoarea alba: Culoarea alb este culoarea claritii i este ca un val al amestecului celor trei culori naturale: galben, rou i albastru. Din acest motiv, de cele mai multe ori reacionm pozitiv la culoarea alb. Simbolizeaz claritatea, inocena i puritatea, dar i un nou nceput, naterea. Este, de asemenea, un simbol al divinitii, perfeciunii, mndriei, buntii i eternitii.