INUNDAII LE CATASTROFALE I REPETATE N MOLDOVA I TRANSILVANIA, NEANUNATE DE INMH

Student: GIGIU (NEACSU) DANIELA Anul III, geografie

CUPRINS

I. NOIUNI GENERALE............................................................................................................ II AS!EC"E I#!OR"AN"E ALE CRI$EI ...............................................................................% II. . E&aluarea 'agu(elor..........................................................................................................) III.DECLARAII..........................................................................................................................* I+. ANALI$A DECLARAIILOR SI GES"IONAREA CRI$EI............................................,-

I. NOIUNI GENERALE

Inunda.iile /on0tituie feno1ene naturale 2i 0unt o /o1'onent3 a /i/lului 4idrologi/ natural al !315ntului. Inunda.iile 2i 6n 0'e/ial 1arile inunda.ii /on0tituie unele dintre feno1enele naturale /are au 1ar/at 2i 1ar/4ea73 'rofund de7&oltarea 0o/iet3.ii u1ane, ele fiind din 'un/t de &edere geogra'4i/ /ele 1ai r30'5ndite de7a0tre de 'e glo( 2i totodat3 2i /ele 1ai 1ari 'rodu/3toare de 'agu(e 2i &i/ti1e o1ene2ti. 8n a/ela2i ti1', 1arile inunda.ii au /on0tituit fa/torul de/lan2ator 2i /atali7atorul unor 1ari 0/4i1(3ri 6n 1odul de a(ordare a a/e0tui feno1en, de la a//e'tarea inunda.iilor /a 'e un /a'ri/iu al naturii, la 6n/er/area o1ului de a 0e o'une naturii 'rin a(ord3ri de genul lu'ta 61'otri&a inunda.iilor, la /ele de a'3rare 61'otri&a inunda.iilor 2i '5n3 nu /u 1ult ti1' 6n ur13 la 're&enirea inunda.iilor. Inunda.iile 'rodu0e 6n nu1eroa0e .3ri 6n ulti1ii 9 : ,; ani 2i /on0e/in.ele /e le:au ur1at, au /ondu0, 'e fondul unei /re2teri a re0'on0a(ilit3.ii 0o/iale la o nou3 a(ordare, a/eea de 1anage1ent al ri0/ului la inunda.ii, a(ordare 6n /are /on2tienti7area 2i i1'li/area /o1unit3.ilor u1ane au un rol e0en.ial 6n e&itarea 'ierderilor de &ie.i o1ene2ti 2i redu/erea 'agu(elor. A/ea0t3 a(ordare e0te a0t37i /&a0i general3 2i e0te a/eea /are a de0/4i0 /alea 0're a fa/e fa.3 'ro&o/3rilor &iitoare 'rin introdu/erea unor noi /on/e'te /u1 0unt 1ai 1ult 0'a.iu 'entru r5uri 0au /on&ie.uirea /u &iiturile 2i 1ai ale0 'rin a0i1ilarea /on/e'tului de7&olt3rii dura(ile 6n 1anage1entul ri0/ului la inunda.ii. Ri0/ul la inunda.ii e0te /ara/teri7at 'rin natura 2i 'ro(a(ilitatea 0a de 'rodu/ere, gradul de e<'unere al re/e'torilor (nu13rul 'o'ulatiei 2i al (unurilor), 0u0/e'ti(ilitatea la inunda.ii a re/e'torilor 2i &aloarea a/e0tora, re7ult5nd i1'li/it /3 'entru redu/erea ri0/ului tre(uie a/.ionat a0u'ra a/e0tor /ara/teri0ti/i ale 0ale. Di1inuarea 'agu(elor 2i a 'ierderilor de &ie.i o1ene2ti /a ur1are a inunda.iilor nu de'inde nu1ai de a/.iunile de r30'un0 6ntre'rin0e 6n ti1'ul inunda.iilor, a/.iuni a(ordate uneori 0e'arat, 0u( denu1irea de 1anage1entul 0itua.iilor de urgen.3. Di1inuarea /on0e/in.elor inunda.iilor e0te re7ultatul unei /o1(ina.ii a1'le, dintre 130urile 2i a/.iunile 're1erg3toare 'rodu/erii feno1enului, /ele de 1anage1ent din ti1'ul de0f32ur3rii inunda.iilor 2i /ele 6ntre'rin0e 'o0t inunda.ii (de re/on0tru/.ie 2i 6n&3.31inte de'rin0e /a ur1are a 'rodu/erii feno1enului.

II ASPECTE IMPORTANTE ALE CRIZEI

II.1.Descriere cri!ei
Inunda.iile /ata0trofale 2i re'etate din #oldo&a 0i "i1i0oara neanuntate de I.N.#.=., au a&ut ur13ri de o 'ro'ortie uria0a, 1ai ale0 datorita fa'tului /a atat 'o'ulatia /at 0i autoritatile au fo0t 'rin0e ne'regatite. >:,, iulie: Alte ?udete 0au alte de7a0tre in a/elea0i ?udete: =arg4ita, @oto0ani, Ia0i, @a/au, +ran/ea, "ul/ea Inundatiile /are au lo&it /5te&a ?udete din Ro15nia 6n luna a'rilie au u/i0 'atru 'er0oane 0i au deteriorat 9 ->) de /a0e :: dintre /are *%; au fo0t di0tru0e total. !e0te ,>; ;;; de 4e/tare de /ulturi au fo0t de&a0tate 0i a'ro<i1ati& , -9; A1 de dru1uri nationale 0i lo/ale ne/e0ita re'aratii. Cele 1ai gra&e 0tri/a/iuni au a&ut lo/ 6n regiunea @anat, din 0ud:e0tul tarii, 6n0a a'ele de7lantuite au afe/tat de a0e1enea 'arti din /entrul Ro15niei. Inundatiile au fo0t /on0iderate /ele 1ai gra&e din ulti1ii ani, 6n0a 0tati0ti/ile ofi/iale arata /a de7a0tre 0i1ilare au lo/ anual, 6ndeo0e(i 'ri1a&ara 0i toa1na. #ii de /a0e 0i 0ute de 1ii de 4e/tare de teren ara(il 0unt afe/tate 6n fie/are an de inundatii 6n Ro15nia. 8n /iuda 're&i7i(ilitatii ridi/ate a a/e0tor de7a0tre, autoritatile 'ar ne'regatite. #a?oritatea lo/uitorilor din 7onele lo&ite de de7a0tru au fo0t ne&oiti 0a 0e e&a/ue7e 0inguri, utili75nd 'ro'riile &e4i/ule, la05nd 6n ur1a ani1ale, a'arate ele/tri/e 0i re/olta de anul tre/ut. #ulti 0'un /a, da/a ar fi (enefi/iat de o 'lanifi/are 0i o a0i0tenta 1ai (una, a/e0tea ar fi 'utut fi 0al&ate. !ri1ul #ini0tru Calin !o'e0/u "ari/eanu a /riti/at 0tarea de 'regatire a tarii fata de 0ituatiile de urgenta, de/lar5nd /a a/ea0ta nu are e/4i'a1entul, 'er0onalul 0'e/iali7at 0i 0trategiile de inter&entie ne/e0are. Oa1eni 6ng4i.i.i de a'e. Strig3te di0'erate du'3 a?utor, ani1ale luate de a'e 2i 15l /5t &e7i /u o/4ii. Lo/uitorii a 'atru ?ude.e din #oldo&a tr3ie0/ a/e0t /o21ar 6n/e'5nd de 1ier/uri: 0ear3. @a/3ul, Gala.iul, +ran/ea 2i +a0luiul au fo0t ne&oite 03 fa/3 fa.3 furiei naturii. Lo/uitorii /elor -% de lo/alit3.i afe/tate de inunda.ii nu 1ai au 'uterea 03 'l5ng3. Ei 0tr5ng /u lo'ata 2i f3ra2ul noroiul din go0'od3rii 2i 6n/ear/3 03 1ai re/u'ere7e /5te /e&a dintre (unurile 'e /are 0: au /4inuit o &ia.3 6ntreag3 03 le 0tr5ng3. !re/i'ita.iile /37ute au atin0 /ote:re/ord, re0'e/ti& ,),

de litri 'e 1etru '3trat la !odu "ur/ului, 6n ?ude.ul @a/3u, 2i , > de litri 'e 1etru '3trat la Beldioara, 6n ?ude.ul Gala.i. Ca0e oa1eni: trei din +ran/ea, doi din Gala.i, 2i unul din +a0lui, au fo0t u/i2i de furia naturii, iar al.i doi erau, ieri du'3:a1ia73, da.i di0'3ru.i. Lo/uitorii a -% de lo/alit3.i din ?ude.ele @a/3u, Gala.i, +ran/ea 2i +a0lui nu 2tiu, a/u1, 6n/otro 03 o ia du'3 /e 'loile toren.iale, /37ute 1ier/uri du'3: a1ia7a, le:au di0tru0 agoni0eala de:o &ia.3. A'roa'e 9; de lo/alit3.i au r31a0 f3r3 /urent ele/tri/ /a ur1are a furtunilor 2i 'loilor toren.iale /37ute. C5nd au &37ut /3 &in 'u4oaiele, oa1enii au 6n/er/at 03 fug3 din /alea lor. Au re/ur0 la ge0turi di0'erate. Lo/uitorii 1uni/i'iului "e/u/i, din ?ude.ul Gala.i, 0:au ur/at 'e a/o'eri2urile /a0elor 2i au a2te'tat &enirea eli/o'terelor 'entru a fi lua.i de a/olo. Oa1enii au 0trigat di0'era.i du'3 a?utor 2i au 0tat /u Dini1a 0tr5n03E '5n3 au fo0t tran0'orta.i 6n lo/uri ferite de furia a'elor. Din '3/ate, natura 2i:a /erut tri(utul. Dou3 (3tr5ne din "e/u/i nu au reu2it 03 fug3 din /alea a'elor 6n&ol(urate. Una dintre ele, 6n &5r0t3 de *- de ani, a fo0t g30it3 de lo/alni/i 6ne/at3, du'3 /e a fo0t luat3 de &iitura r5ului "e/u/el 2i du03 la 1ai (ine de un Ailo1etru de /a03. Cealalt3 (3tr5n3, 6n &5r0t3 de )% de ani, a fo0t 0tri&it3 de 7idurile /a0ei 6n /are lo/uia. A'ro<i1ati& ,.;;; de lo/uin.e din 1uni/i'iul "e/u/i au fo0t di0tru0e, 'ar.ial 0au total, de a'ele /are au atin0 un 1etru. Lo/uitorii, a?uta.i de ?andar1i, 'o1'ieri 2i 1ilitari, 0:au re6ntor0, ieri, la /a0ele lor. Ni13nui nu:i &enea, ieri, 03 /read3 /3 'entru a 1erge din nou a/a03 tre(uie 03 0e ur/e 6n (ar/3 0au 6n /a1ioanele ar1atei. A?un2i la lo/uin.e, oa1enii 6ndurera.i au &37ut, /3, agoni0eala de:o &ia.3 le:a fo0t di0tru03 6n /5te&a ore. Nu 1ai a&eau 'uterea ni/i 13/ar 03 13n5n/e din ali1entele adu0e /u /a1ioanele ar1atei. Ci 6n lo/alitatea @r3432e2ti, unde a'ele au atin0 'atru 1etri, 03tenii 0:au ur/at 6n 'odurile 2i 'e a/o'eri2urile /a0elor 'entru a nu fi lua.i de a'e. !e un dru1 ?ude.ean din Gala.i , ; de 2oferi au tr3it un ade&3rat /o21ar, ei fiind lua.i de &iitur3 /u tot /u auto&e4i/ule. "o.i au reu2it 03 0e 0al&e7e. !e0te 9; de /a0e din ?ude.ul @a/3u au fo0t di0tru0e, 'ar.ial 0au total, de inunda.ii. La !odu "ur/ului, a'a /are a atin0 o ?u13tate de 1etru a Dtr5ntit la '315ntE %; de /a0e. Ieri, 03tenii 0tr5ngeau 15lul din /a0e 2i /3utau ani1alele 1oarte. Ei 0'er3 /a 6n dou3 03't315ni D03 fa/3 /ur3.enieE a0tfel 6n/5t 03 fie 're&enit 'eri/olul a'ari.iei unor (oli tran01i0i(ile. Du'3 furtuna de 1ier/uri du'3: a1ia73, , /o1une din ?ude.ul @a/3u au r31a0 6n (e7n3, du'3 /e 0ta.ia de tran0for1are de la !odu "ur/ului a fo0t inundat3. 8n ?ude.ul +ran/ea, un t5n3r de ,> ani 2i o fe1eie de > de ani au 1urit du'3 /e au fo0t lo&i.i de tr30net. 8n /o1una

&r5n/ean3 #o&ili.a, o fe1eie 2i un (3r(at au fo0t lua.i de &iituri. @3r(atul a reu2it 03 0e 0al&e7e, iar 0o.ia 0a a fo0t dat3 di0'3rut3. Inunda.iile au afe/tat ,- lo/alit3.i &r5n/ene, nu13rul go0'od3riilor afe/tate de furia a'elor fiind de a'ro<i1ati& ,-;. Un (3tr5n 6n &5r0t3 de *; de ani din /o1una I&e2ti, ?ude.ul +a0lui, a /37ut &i/ti13 furiei a'elor. Linia ferata /are leaga Ardealul de #oldo&a e0te (lo/ata de /ate&a ore intre lo/alitatile Sil4oa0a 0i Larion din ?udetul @i0trita:Na0aud, din /au7a unor 'loi torentiale /are au adu0 tone de alu&iuni 'e /alea ferata 0i au (lo/at intrarea intr:un tunnel. La fata lo/ului 0:au de'la0at 1ai 1ulte e/4i'a?e /are in/ear/a 0a de(lo/4e7e 7ona. Cel 1ai gra& lo&ite 0unt lo/alitatile Ar(ore, Clit, @otnareni, +oig4inel, +olo&at 0i Ca/i/a. A'a a a?un0 0i in /urtile oa1enilor /are lo/uie0/ in /artierele 'eriferi/e. S/ara unui (lo/ a fo0t /o1'let inundata, a'a a intrat in a'ro<i1ati& %; de a'arta1ente. Au fo0t afe/tate gradinile oa1enilor 0i ,9 4e/tare de teren agri/ol 0i fanete. Dru1ul Fudetean , -, /are fa/e legatura intre lo/alitatile Ra/ui 0i Li&e7i a fo0t 0'alat 'e o di0tanta de trei Ailo1etri, fara in0a /a trafi/ul 0a fie 'ertur(at, iar /in/i Ailo1etri de dru1 /o1unal 0i ulite 0unt afe/tate de a'e,,> 'odete au fo0t luate de torenti, iar 'e doua ulite din 0at nu 0e 1ai 'oate /ir/ula. Ca0e 1or.i 0i 0ute de oa1eni e&a/uati du'a inundatiile din #oldo&a. Autoritatile 0unt in alerta. Dru1uri i1'ra/ti/a(ile, /a0e inundate, 'er0oane i7olate 0i 7e/i de oa1eni ra1a0i fara energie ele/tri/a : e0te (ilantul 'ro&i7oriu al 'loilor torentiale /are au /a7ut in 1ulte 7one din #oldo&a. Cele 1ai afe/tate ?udete 0unt @a/au, +ran/ea, Galati 0i +a0lui. Sa0e 'er0oane au 1urit 0i alte doua 0unt date di0'arute. O 0ituatie deo0e(it de gra&a 0e inregi0trea7a in "e/u/i. Intregul ora0 a fo0t inundat 0i a ra1a0 fara energie ele/tri/a. #ai 1ulti lo/uitori au fo0t e&a/uati ori 0:au refugiat in 'odurile /a0elor, du'a /e 'araul "e/u/el a ie0it din 1at/a. In @arlad 7e/i de 'er0oane au fo0t e&a/uate du'a /e o &iitura 'uterni/a le:a inundat go0'odariile. Burtun3 'uterni/3 6n "i1i2. 8n doar /5te&a 1inute, 1ai 1ulte 0tr37i din "i1i2oara au fo0t inundate din /au7a 'loii toren.iale. De a0e1enea, 1ai 1ul.i /o'a/i au fo0t do(or5.i de rafalele de &5nt. !atru auto&e4i/ule au fo0t a&ariate, iar a'a a a?un0 2i 6n /5te&a lo/uin.e din ora2, a inundat 0u(0olul O'erei din "i1i2oara 2i al S'italului de !ediatrie. Un dig din ?udetul "i1i0 a fo0t ru't de &iitura, ieri di1ineata, a'ele afe/tand /a0e 0i terenuri agri/ole. !loile din ulti1ele - de ore din ?udetul "i1i0oara au inundat dru1uri 0i 7e/i de lo/uinte, iar 0atenii au fo0t e&a/uati din /a0e, -; de go0'odarii din lo/alitatea ti1i0eana S/ulea au fo0t inundate, iar 'o'ulatia din 7ona a fo0t e&a/uata du'a /e un dig de 'e raul

>

@ar7a&a a /edat din /au7a 're0iunii 0i a de(itului foarte 1are al raului. GDigul de la Gataia a /edat. S:a de0'rin0 o (u/ata de ; de 1etri. 8n dre'tul lo/alitatii S/ulea, /are a'artine de Gataia, a'a a 0tat 'e /ota de inundatii a'roa'e trei ore, iar digul nu a re7i0tatG, a de/larat Ion A17a, dire/torul Dire/tiei A'ele Ro1ane @anat. Lo/uitorii din &e0tul tarii traie0/ 7ile de /o01ar. Go0'odarii inundate, trenuri de&iate, alune/ari de teren, 'ietre /a7ute 0i 'o1i do(orati : 0unt doar /ate&a din efe/tele 're/i'itatiilor /a7ute fara intreru'ere in ulti1ele 7ile, in &e0tul tarii. #ai 1ulte tera0a1ente au fo0t di0tru0e de 'loi, a0tfel /a au fo0t de&iate 0au anulate o't rute de /ir/ulatie a trenurilor. +re1ea /ontinua 0a fie 'loioa0a, iar de 1aine 0e &a ra/i /u 'ana la ,; grade 0u( te1'eraturile nor1ale 'entru a/ea0ta 'erioada.. "i1i0. in ?udetul "i1i0 0e inregi0trea7a /ele 1ai 'uterni/e inundatii din ulti1ii ; de ani. Cele 1ai afe/tate au fo0t ora0ele Baget, Lugo?, iar "i1i0oara 0:a tran0for1at in G#i/a +enetieG. In 'lu0, efe/ti&e ale In0'e/toratului 'entru Situatii de Urgenta 0i Fandar1eriei &or a?uta in /ontinuare la a/tiunile de 0al&are din 7onele 0ini0trate in ti1' /e Nationala Sanitara +eterinara 0i 'entru Siguranta Ali1entelor (ANS+SA), &a tre(ui 0a eli(ere7e 7onele inundate de ani1alele ine/ate 'entru a 're&eni a'aritia unor fo/are de infe/tie.

II.". E# $% re & '%(e$)r

#artorii au ra'ortat o li'0a totala de /oordonare 6ntre diferitele in0titutii 'u(li/e. GA&e1 (ar/i /u 1otor, 6n0a 'ri1arii din 0atele inundate nu au fo0t /a'a(ili 0a ne 0'una unde 0a inter&eni1G, de/lara #arian G4en/ea, /oordonatorul de'arta1entului de lu'ta 61'otri&a de7a0trelor din "i1i0oara. 8ntre ti1', 6n ?udetul "i1i0, In0'e/toratul 'entru Situatii de Urgenta a 'utut oferi doar /5te&a (ar/i &e/4i /u &50le, /4eltuind /ea 1ai 1are 'arte a (anilor 0ai 'e o noua retea de /al/ulatoare. De0i ofi/ialii ro15ni au /onfir1at fa'tul /a 'o1'ele de a'a erau di0'oni(ile, a/e0tea nu au fo0t utili7ate. Starea de urgenta nu a fo0t de/larata de/5t la doua 0a'ta15ni du'a /e a'ele au 6n/e'ut 0a /rea0/a. Din a/e0t 1oti&, ar1ata :: /are are /el 1ai (un e/4i'a1ent 0i 'er0onalul /el 1ai /alifi/at :: nu a fo0t rugata 0a inter&ina de/5t atun/i /5nd de7a0trul a&u0e0e lo/.

8n total, inundatiile au 'ro&o/at daune de 'e0te 9;; 1n de USD, afir1a autoritatile. @ugetul de 0tat &a alo/a /5t 1ai 1ult a?utor finan/iar 'o0i(il, 6n0a a0i0tenta internationala &a fi de a0e1enea ne/e0ara. Statele Unite 0i ONU au alo/at a'ro<i1ati& >9; ;;; de USD 0i e0te 'o0i(il /a (ugetul UE 0a a/o'ere o 'arte 0e1nifi/ati&a a /o0turilor ra1a0e. !ri1a e&aluare a 'agu(elor 'rodu0e de inundatii in #oldo&a, fa/uta de Gu&ern, arata /a daunele totale, in/lu0i& /ele 'rodu0e in "ran0il&ania, 0e ridi/a la ,, 1iliarde de euro, adi/a de a'roa'e ,,*H din !I@ 0au 9H din (ugetul general /on0olidat al Ro1aniei.#ini0trul a anuntat ieri /a daunele din #oldo&a 0e ridi/a la >); de 1ilioane de euro, /are 0e adauga /elor din @anat de a'roa'e 9;; 1il. euro. E0ti1arile anterioare indi/au un ni&el 1a<i1 de un 1iliard de euro.In0a 'agu(ele dire/te 0unt du(late de 'agu(ele indire/te, 'ro&o/ate /o1'aniilor 0i 'er0oanelor fi7i/e de /ir/ulatia 'roa0ta a /ailor ferate 0i a 0o0elelor, de intreru'erea afa/erilor din 7ona 0au de /4eltuielile 1edi/ale. G!agu(ele indire/te 0e 'ot ridi/a la 0ute de 1ilioane de euro, in afara de /o0turile 'ro'riu:7i0e de refa/ere a infra0tru/turii 0au de a/o'erire a 'ierderilor din agri/ultura. A/e0tea 0e &or &edea in re7ultatele e/ono1i/e a(ia 'e0te /ate&a luniG, a 0'u0 Li&iu +oinea, anali0t e/ono1i/.In/a din 'erioada de &arf a inundatiilor din #oldo&a 0e 0tia /a 'ara1etrii e/ono1i/i &or fi dati 'e0te /a', dar a1'loarea e<a/ta a de7a0trului nu era /uno0/uta.

III.DECLARAII
19 Aprilie 2005 , ne:a de/larat /3 digul de 'e 1alul 0tang al raului "i1i2 nu 'utea fi 0'art, deoare/e Gla 1ini0ter nu e<i0t3 ni/i un 0tudiu 6n /are 03 0e 0'un3 e<a/t, 6n /a7ul unei &iituri, unde tre(uie 0'art digulG. +arga a /onfir1at /3 'artea 0ar(3 a /erut 0'argerea digului de 'e 1alul 0tang al "i1i2ului. GS5r(ii au 0oli/itat a/e0t lu/ru la ora , , iar la ora ,% digul de 'e 'artea drea't3 0:a ru't 0ingur. "3ieturile (n.r.: in dig) nu 'ot fi fa/ute la 6nta1'lare, tre(uie fa/ute 0tudii 4idrologi/e foarte 're/i0e. (...) #3 1ir3 fa'tul /3 la 1ini0ter nu e<i0t3 un 0tudiu, deoare/e in ;;; a a&ut lo/ o &iitur3 tot in a/ea 7on3G, a 're/i7at 0e/retarul de 0tat. Lu/ia +arga a 1ai 0'u0 /3 a /erut efe/tuarea 0tudiilor de a/e0t gen 'entru toata tara. 8n /eea /e 'ri&e0te afir1a.iile

'otri&it /arora autoritatile ar fi o'tat 'entru inundarea 0atelor din @anat, 'entru a nu fi inundat3 "i1i0oara, +arga ne:a infor1at /a a fo0t ini.iat3 o gru'a de 'rofe0ori uni&er0itari /are 0a anali7e7e G1odul de a/tiune al a'elor in a/ea0t3 'erioad3. (...) A'ele Ro1ane @anat au un 'lan de a'arare i1'otri&a inundatiilor : 0e1nat de 1ini0tru:, in /are 0unt 're&a7ute 1etode de a/tiune. Ei au a/tionat /onfor1 a/elui 'lan de a'arareG, a 0'u0 ofi/ialul #ediului. ENu 0:a 0'art ni/i un dig in 1od intentionat, a/e0tea au /edat din /au7a fa'tului /a &alul &iiturii a fo0t de :% ori 1ai 1are de/at /el din ;;;, iar digurile au fo0t 0u'u0e unei 're0iuni /u o durata 1ai 1are de/at /ea /al/ulataG, ne:a de/larat O&idiu Ga(or, dire/tor general ad?un/t al Ad1ini0tratiei A'ele Ro1ane. El a 1ai a1intit /a &iitura a durat ,9 7ile, iar /re0terile de ni&el in 7onele afe/tate au fo0t foarte ra'ide, de ,,9 1etri in nu1ai /ate&a ore. Ofi/ialul A!AR ne:a 1ai de/larat /a 0e di0/uta /u 'artea 0ar(a 0olutiile 'ra/ti/e 'entru e&a/uarea /at 1ai ra'ida a a'elor din 7onele afe/tate de inundatii, fiind 0oli/itat 0i a?utorul Ungariei in a/e0t 0/o'. S'e/iali0tii din do1eniul a1ena?arii (a7inelor 4idrografi/e 0u0tin /a ora0ul "i1i0oara nu 'utea fi inundat. GE0te o a(eratie. "i1i0oara 0e afla 'e @ega, iar &iitura a fo0t 'ro&o/ata de raul "i1i0G, ne:a de/larat un e<'ert din do1eniu. !otri&it de/laratiilor 0ale, digul de 'e raul "i1i0 0:a 0'art 'e 'artea drea'ta 'entru /a nu a fo0t /on0olidat du'a inundatiile din ;;;. GDu'a ;;;, nu1ai 'artea 0tanga a digului a fo0t /on0olidata. Din a/e0t 1oti&, 'artea drea'ta nu a re7i0tatG, 0u0tine 0ur0a /itata. !otri&it a/e0teia, e<i0ta o 0/4e1a /are e0te Glitera de legeG, /onfor1 Legii a'elor din ,II>, 'rin /are tre(uia /on/e'uta in 7ona inundata din ;;;, 'e 'artea 0tanga a raului "i1i2, o in/inta de inundare /ontrolata. #ini0terul #ediului a 0e0i7at, ieri, !NA, 0oli/itand 'ro/urorilor 0a /er/ete7e 1odul in /are Ad1ini0tratia Nationala A'ele Ro1ane a in/4eiat, in 'erioada ;;;: ;;-, /ontra/tele de 'roie/tare 0i e<e/utie de lu/rari 4idrologi/e. Sur0e din ##GA au de/larat /a 0e0i7area re1i0a 'ro/urorilor anti/oru'tie &i7ea7a /ontra/tele atri(uite in 'erioada ;;;: ;;- de ##GA, 'rin ANAR, unui nu1ar de 'atru fir1e, una de 'roie/tare 0i alte trei de e<e/utie, 0'e/iali7ate in lu/rari de go0'odarire a a'elor. Bir1ele &i7ate de 0e0i7area ##GA 0unt AJua'roie/t, A'a0/o SA din #ane/iu, Re'/on SA din Oradea 0i So/ot SA "irgu #ure0. Sur0a Gardianul

De/lara.iile de 're03 ale !ri1ului:1ini0tru, do1nul C3lin !o'e0/u:"3ri/eanu 2i ale 1ini0trului Agri/ulturii, !3durilor 2i De7&olt3rii Rurale, do1nul G4eorg4e Blutur, la 0o0irea din &i7ita 'e /are au f3/ut:o a0t37i 6n ?ude.ul @a/3u : aero'ortul @3nea0a.%;.;9. ;;9 A1 fo0t 6n ?ude.ul @a/3u, 61'reun3 /u do1nul 1ini0tru Blutur 2i do1nul 1ini0tru Atana0iu. A1 &rut 03 fa/e1 o e&aluare 6n 7on3. A1 fo0t 'e +alea "rotu2ului, unde, 'ra/ti/, &5rful de &iitura a tre/ut, dar 'ot 03 &3 0'un /3 /eea /e a1 &37ut 1:a i1're0ionat. Nu nu1ai 'rin tragedia u1an3, &olu1ul i1're0ionant 'agu(elor 'rodu0e. Sunt 'agu(e e<tre1 de 1ari, nu nu1ai la ni&elul lo/alit3.ilor, 'rin /eea /e 6n0ea1n3 /a0e di0tru0e, /a0e inundate, /i 1ai ale0 la ni&elul infra0tru/turii. Infra0tru/tura e0te 'uterni/ afe/tat3: dru1uri, /3i ferate, ali1ent3ri /u a'3, /ondu/te. De e<e1'lu, /ondu/ta de ali1entare /u a'3 a Co13ne2tiului a di0'3rut 'ra/ti/ din fa.a 'odului 'e unde tre/e. !e +alea "rotu2ului 2i 'e +alea Siretului di1en0iunea e0te a(0olut ui1itoare. A1'loarea 'agu(elor, du'3 /eea /e a1 &37ut, 2i 2i do1nul 1ini0tru Blutur 'oate 03 /onfir1e, de'32e2te /eea /e a fo0t 6n "i1i2. A1 fo0t 2i 6n 7ona Co01e2ti : +alea Siretului, unde e0te 1o1entul de fa.3 un de(it 'e Siret /are de'32e2te -.;;; 1/K0e/und3, 1ai 1ult de/5t ?u13tatea de(itului Dun3rii. Sigur /3 130urile /are 0:au luat '5n3 a/u1 0unt 130urile /are erau ne/e0ar a fi luate la ni&elul ?ude.elor. Se fa/e e&a/uarea 0ini0tra.ilor, a a/elora /are 0unt /u /a0ele inundate, fie 6n 'eri/ol de a fi inundate, /u eli/o'tere. Sunt , eli/o'tere ale ar1atei /are a/.ionea73 6n 7on3, 0unt (3r/i /u 1otor (ine e/4i'ate /are fa/, de a0e1enea, o'era.iunile de 1utare a 'o'ula.iei din lo/urile a1enin.ate. Autorit3.ile 0:au 1i2/at (ine 2i 6n /ontinuare &or a/.iona. Du'3 /u1 (ine 2ti.i, de la Re7er&a 0tatului 0:au alo/at ali1ente de 'ri13 ne/e0itate 2i a'3 1ineral3, /are ur1ea73 03 fie di0tri(uite 6n 7on3. Din /au7a fa'tului /3 dru1ul na.ional /are leag3 0udul de nordul .3rii e 6ntreru't, la @a/3u nu 0e 1ai 'oate a?unge /u ni/i un 1i?lo/ auto. De a/eea, a1 /erut 1ini0trului A'3r3rii 03 'ornea0/3 6n 0eara a0ta un 'od aerian. Nu tre(uie 03 &3 i1agina.i /3 di1en0iunile de7a0trului 0unt /4iar at5t de 1ari, dar e0te ne&oie 03 6ntre&eni1 6n 0itua.ii de urgen.3. +o1 folo0i a&ioanele de tran0'ort ale ar1atei 'entru a du/e 6n 7on3 ali1entele de 0tri/t3 ne/e0itate, .in5nd /ont /3 0unt /3i de a//e0 /are 0unt (lo/ate. A1'loarea 'agu(elor e0te e</e'.ional3, de a/ea /red /3 e0te ne&oie de un efort de 0olidaritate. Sigur /3 a/e0t efort de 0olidaritate &a fi 6n 'ri1ul r5nd f3/ut de autorit3.i. A2a /u1 &ede.i, 6n 'ofida fa'tului /3 0unte1 6ntr:o 'erioad3 'oliti/3 /o1'li/at3, eu 2i 1ini2trii ,;

/a(inetului ne:a1 du0 6n 7on3, 03 &ede1 /e 'ute1 fa/e, /e 130uri tre(uie luate. +o1 1o(ili7a 6n /ontinuare 1i?loa/e u1ane 6n 7on3. Sunt for.e ale ar1atei, ?andar1i, 'o1'ieri /are a/.ionea73 6n 7onele de la 1arginea ora2elor unde 0:au 'rodu0 inunda.ii de 1i/3 a1'loare. +or fi de a0e1enea 1o(ili7ate utila?e, &or fi alo/ate re0ur0e finan/iare. 8n 1od /lar, e0te ne&oie de o inter&en.ie 1a0i&3, 'entru a refa/e lo/alit3.ile /are 0unt afe/tate. "re(uie 03 fa/e1 un efort e</e'.ional. Ba/ un a'el de 0olidaritate /are &a tre(ui, du'3 '3rerea 1ea, 0u0.inut de to.i ro15nii, 'entru /3 6ntr:un a0tfel de 1o1ent /red e0te o atitudine nor1al3, firea0/3 'e /are tre(uie 03 o a&e1. Sigur /3 &o1 fa/e a'el 'entru a?utor 6n 0tr3in3tate. In 'ri1ul r5nd, /red /3 e0te ne/e0ar /a ro15nii 03 0e a?ute 6ntre ei. A1 03:i 0oli/it 0e/retarului general al Gu&ernului 03 de0/4id3 un /ont de 0olidaritate 'entru /ei afe/ta.i de inunda.ii din ?ude.ele @a/3u, +ran/ea, @u73u, Arge2 2i din /elelalte 7one. S'er /3 a?utorul 'e /are 6l &or da ro15nii 03 fie 6n final unul /on0i0tent, 03 le 'ute1 alina 6ntr:o oare/are 130ur3 0uferin.ele 2i li'0urile. +reau 03 &3 0'un /3 nu 're1ierul re7ol&3 trea(a, e0te ne&oie de o 're7en.3 6n teren 2i a1 f3/ut:o atun/i /5nd a1 /on0iderat eu /3 e0te ne&oie. 8n 'ri1ul r5nd, e0te ne&oie de un efort de /oordonare 2i a/e0ta 0e fa/e la ni&elul /entral. !ri1ul lu/ru /are l:a1 f3/ut de di1inea.3 la ora I a fo0t tele/onferin.a /u 'refe/.ii, 'entru e&aluarea 0itua.iei din ?ude.ele afe/tate 2i 'entru a 4ot3r6 /are 0unt 130urile de 'ri13 ne/e0itate E0te f3/ut3 o e&aluare, #ini0terul Ad1ini0tra.iei 2i Internelor a dat 'u(li/it3.ii o e&aluare /o1'let3 la ni&elul 6ntregii .3rii 2i 'e fie/are ?ude.. Nu 0e 2tie &aloarea 'agu(elor, 'entru /3 a'ele 6n/3 nu 0:au retra0, 6n/3 0unt 0u'rafe.e 6ntin0e a/o'erite de a'e. +reau 03 &3 0'un /3 'e &alea "rotu2ului, nu e0te e</lu0 03 0e 'rodu/3 'agu(e 6n /ontinuare la infra0tru/tur3. Sunt 'oduri /are 0unt a1enin.ate 6n /ontinuare 2i /are ar 'utea 03 0e deteriore7e /4iar de a7i 6nainte, /u toate /3 'loile 0:au o'rit 2i de(itele 0unt 6n 0/3dere, dar 6n/3 0unt foarte 1ari. "re(uie 0'u0 /3 'e &alea "rotu2ului una din /au7ele e0en.iale ale a/e0tor inunda.ii, 'e l5ng3 de(itele e<tre1 de 1ari, 0unt de0'3duririle 1a0i&e. !relu/rarea le1nului e0te 'artea 'l3/ut3, 'artea ne'l3/ut3 e0te /3 dealuri 2i 7one 6ntregi 0unt de0'3durite, 0:au f3/ut t3ieri 1a0i&e /are du/ la /on0e/in.e gra&e 6n /eea /e 'ri&e2te inunda.iile. +reau 03 &3 0'un /3 'e &alea "rotu2ului, la Cio(3nu2 e0te al doilea an /on0e/uti& /5nd 0e 'rodu/ inunda.ii. A1 fo0t a/olo, 1i:au ar3tat oa1enii, a1 &37ut /a0ele 61'reun3 2i a1 &37ut /are e 0itua.ia. Din '3/ate,

,,

nu au fo0t fonduri 0ufi/iente 0au nu au fo0t alo/ate a/olo unde nu tre(uiau. Sunt 0itua.ii 2i 1ai gra&e, de genul /elei /are a fo0t 0e1nalat3 de un /et3.ean /are i:a dat do1nului 1ini0tru o 0e0i7are. !otri&it a/e0teia, la una din lu/r3rile de a'3rare 61'otri&a inunda.iilor, antre'renorul, 6n lo/ 03 0e folo0ea0/3 1aterialele la lu/rarea re0'e/ti&3, 0e 'are 2i:a /on0truit o /a03. +o1 /ere 'ro/uraturii 03 an/4ete7e a/ea0t3 0itua.ie, 03 &ede1 da/3 0unt 2i alte /a7uri 0i1ilare. Un lu/ru e0te foarte /lar, e0te o 1are ne&oie de a 1o(ili7a fonduri, 'e /are &reau 03 &3 0'un /3 a0t37i nu le a&e1. O 03 6n/er/31 03 g30i1 0olu.ii 'entru a/e0t lu/ru 'entru a 6n/e'e din nou lu/r3rile de 'rote/.ie 61'otri&a inunda.iilor , 'entru /3 a0tfel /u 0/4i1(3rile /li1ateri/e e<i0t3 ri0/ul /a an de an 03 a&e1 7one afe/tate 2i din /e 6n /e 1ai largi. G4eorg4e Blutur: Sunt de la 'r5n7 6n 1uni/i'iul @a/3u 2i 'artea de nord a 1uni/i'iului (a/3u e0te 'uterni/ afe/tat3. A/olo 0:a ru't un dig. Un gru' de /et3.eni 1i:a dat o 'l5ngere 0/ri03, legat3 de /on0tru/.ii /are nu 0:ar fi f3/ut 6n regul3. Du1nealor re/la13 a/olo /3 ofi/ialit3.ile de la ni&elul ?ude.ului ar fi /4eltuit (anii 'e &ile. O 03 &erifi/31, o 03 /ere1 organelor 6n dre't 03 &erifi/e de urgen.3 'entru /3 a'ar 6ntr:ade&3r ni2te gre2elii te4ni/e: /ondu/te /are 0tr3'ung diguri de '315nt 2i /are tre(uiau 6n3l.ate, /are tre(uiau 03 de'32ea0/3 digul. De a0e1enea, a1 &i7itat 61'reun3 /u 'ri1ul 1ini0tru 7ona de 1unte, 'e "rotu2 2i o dat3 6n 'lu0 0unt /on&in0 /3 &a tre(ui 03 introdu/e1 130uri foarte fer1e 'entru 0to'area defri23rilor de '3duri. Oa1enii /are 0unt din 7on3 : 'ro'rietarii de terenuri :au defri2at '3durile 2i 'l5ngeau a0t37i. E /lar /3 legi0la.ia 'e /are noi a1 'reg3tit:o tre(uie a'li/at3 urgent. A2a /u1 0'unea 2i 're1ierul, 'e Siret, 6n 7ona Co01e2ti 0e de0f32urau a/.iuni de e&a/uare. Co01e2ti, R3dule2ti, +5n3tori 0unt lo/alit3.i /are 0unt 6n 1o1entul de fa.3 a2a /u1 era Boieniul 0au Cru/eniul la "i1i2. Situa.ia e0te 6ngri?or3toare 2i de a/eea 6n 1o1entul de fa.3 e ne&oie de 0olidaritate. #ultu1e0/ (3/3uanilor /3 i:a1 &37ut 0olidari. Au f3/ut lan.uri /a 03 /are 61'reun3 /u 1ilitari 2i /u ?andar1ii 0a/ii de ni0i', /a 03 'ute1 a0tu'a a/eea 'or.iune din digul /are 0:a ru't. 8n 7ilele ur13toare ne &o1 1o(ili7a, 'entru /3 &re1 03 fi1 al3turi de oa1eni. Le:a1 tri1i0 de?a a'3, ali1ente dar e ne&oie de 1ult 1ai 1ult. De a/eea, /red /3 /ea 1ai i1'ortant3 e0te 0olidaritatea. Cu 0o/ietatea /i&il3 /are tre(uie 03 ia03, 03 ne a?ute, 'entru /3 0itua.ia e0te deo0e(it de gra&3. Autorit3.ile lo/ale 0:au 1o(ili7at 6n 2/oli, 6n alte 0'a.ii, de 0:a g30it. Noro/ul e0te /3 e &ar3 2i oa1enii 'ot 03 0tea 6n /ondi.ii nu to/1ai gro7a&e. 8n 7ilele ur13toare tre(uie 03 le

g30i1 ni2te 0olu.ii 61'reun3 /u autorit3.ile lo/ale. La @a/3u a1 'arti/i'at la 2edin.a a/e0tui /o1anda1ent 'entru inter&en.ie 2i le:a1 /erut 03 re0'on0a(ili7e7e un o1 'entru fie/are 7on3, 'entru fie/are lo/alitate. +reau 03 &3 0'un /3 0unt 6n/3 7one 6n 1unte /are 0unt i7olate 2i nu 1ai 'ot eli/o'terele 03 a?ung3 a/olo. +o1 anali7a la ni&elul Gu&ernului. A2a /u1 0'unea 2i 'ri1ul:1ini0tru, /red /3 1ai i1'ortant de/5t ori/e la a/ea0t3 dat3 e0te 03 ne 6ndre't31 /u 0'ri?in /3tre infra0tru/tur3 2i 'entru ai a?uta 'e /ei /e 0unt 6n 0uferin.3. Seful In0'e/toratului 'entru Situatii de Urgenta Su/ea&a, Lul/el Lul/iu/, a de/larat /a ,; 'er0oane 0unt date di0'arute, dar nu 0unt /onfir1ate /a &i/ti1e. Confor1 (ilan.ului 'ro&i7oriu, au fo0t afe/tate 'atru ?ude.e, 9) de lo/alit3.iL ,.%I, de 'er0oane au fo0t e&a/uate (/ele 1ai 11ulte 6n "e/u/i : )> )L 'e0te ,.;;; de /a0e au fo0t inundate (din /are /o1'let di0tru0e 2i 9 6n 'eri/ol de 'r3(u2ire). Ca'te 'er0oane au 1urit. Cir/ula.ia 'e dru1urile na.ionale a fo0t a'roa'e /o1'let re0ta(ilit3. 1ai 0unt 'ro(le1e 'e ruta "e/u/i : @5rlad, unde 6n/3 0e 1ai lu/rea73 2i 'e unele dru1uri /o1unale, /are nu au fo0t total /ur3.ate. Calea ferat3 &a ra15ne (ol/at3 tot 'e ruta "e/u/i : @5rlad, deoare/e lu/r3rile 1ai durea73 /5te&a 7ile, a anun.at 0e/retarul de 0tat #IRA, +i/tor !aul Do(re Autoritatile au anuntat /a &or tri1ite a?utoare in 7onele 0ini0trate /on0tand in a'a, ali1ente 0i 1otorina. De/lara.ia do1nului Ion Ilie0/u, fo0tul 're2edinte al Ro15niei, 6n leg3tur3 /u 0itua.ia dra1ati/3 6n /are 0e g30e2te .ara, /a ur1are agra&elor feno1ene 1eteorologi/e din ulti1ele luni 8n /alitate de fo0t 2ef al 0tatului, dore0/ 03:1i e<'ri1 6ngri?orare 2i 'reo/u'area 6n leg3tur3 /u 0itua.ia dra1ati/3 6n /are 0e g30e2te Ro15nia, /a ur1are a gra&elor feno1ene 1eteorologi/e din ulti1ele luni. La /onferin.a de 're03 din efe/telor inunda.iilor: : oa1enii n3'a0tui.i 2i:au 'ierdut 0'eranta de a a&ea un a/o'eri0 dea0u'ra /a'ului 'ana in iarna : a?utoarele 0:au di0tri(uit 4aoti/, de 1ulte ori 'e (a7a de afinitati, grade de rudenie 0au 0i1'atii 'oliti/e ) iulie, atragea1 aten.ia a0u'ra 'roa0tei ge0tionari a

,%

: e<i0ta fa1ilii /are au 'ri1it a?utoare /on0i0tente de0i /a0ele lor nu au fo0t foarte afe/tate, iar altii /are 0unt gra& afe/tati nu au 'ri1it 1ai ni1i/ : autoritatile /entrale fa/ diferentieri intre /a0ele dara1ate, /ele /are nu 0unt lo/uite 'er1anent fiind /on0iderate /a0e de &a/anta, /4iar da/a 0unt /on0truite din /4ir'i/i In /onferinta de 're0a de a7i, &o1 de1on0tra a/e0te /on/lu7ii 'e (a7a unui do/u1ent fil1at in lo/alitatile inundate. !utine 'er0oane 1ai 0'era 0a:0i re/on0truia0/a lo/uintele 'ana in iarna. A?utoarele 'e /are le:au 'ri1it fie au 0o0it 'rea tar7iu, fie 0unt in0ufi/iente. In 1aterialul fil1at e<i0ta 1arturii ale 0ini0tratilor de0're a?utoare a/ordate unor 'er0oane /are nu ar fi tre(uit 0a (enefi/ie7e de a/e0tea, in 0/4i1( /e 0ini0tratii lo&iti de inundatii n:au 'ri1it 1are lu/ru.A1 inregi0trat 0i de/laratiile unor oa1eni /are nu au 'ri1it a?utoare deoare/e /a0ele lor au fo0t /o0iderate /a0e de &a/anta. A?utoare 'entru 0ini0trati /are n:au 1ai a?un0 la de0tinatari

IV. ANALIZA DECLARAIILOR SI GESTIONAREA CRIZEI

Cri7a 'rin /are a tre/ut Ro1ania a fo0t ge0tionat3 inefi/ient 6n ra'ort /u 'o'ulatia afe/tat3, /at 2i /u re0tul 'o'ula.iei. A/e2tia au 'reluat 1a?oritatea infor1a.iilor 'rin inter1ediul 1a00:1edia, unde erau difu7ate 0tiri 0au /o1entarii ale ori/ui, 1ai 'utin ale /elor din /ondu/erea IN#=:ului. Rea/.ia din 'artea in0titu.iei a fo0t tar7ie, 0la( 1ediati7at3 0i foarte 0u(.ire. Cei /are au ie2it 6n fa.3 03 dea de/lara.ie au fo0t Se/retarul de 0tat din #ini0terul #ediului Lu/ia +arga 2i O&idiu Ga(or dire/tor general ad?un/t al Ad1ini0tratiei A'ele Ro1ane, /are nu au negat /ri7a, dar ni/i nu au 6n/er/at 03 la1urea0/3 o'inia 'u(li/3. Autorit3.ile au fo0t o/u'ate 6n 'rin/i'al /u a/u73ri re/i'ro/e, 6n lo/ 03 6n/er/e 03 ge0tione7e /at 1ai efi/int a/ea0t3 /ri73 /are a afe/tat 6ntreaga .ar3, dar 2i e/ono1ia .3rii.De/lara.iile nu au fo0t lini2titoare, 'o'ula.ia afl5n din 1a00:1edia detalii de0're /i73. Inunda.iile au fo0t, /ontrar a2te't3rilor, o 'ro(le13 e<tin03 la ni&elul intregii .3ri. Ge0tionarea /ri7ei inunda.iilor a /ondu0 la 'ri1ul 1are e0e/ al a/tualei gu&ernari in fata unei 'ro&o/ari, e ade&arat, foarte 1ari. Difi/ult3.ile de /o1uni/are ale autorit3.ilor au fo0t du(late 2i de 'uterni/e li'0uri 6n /eea /e 'ri&e2te inter&en.ia ra'id3. ,-

!ri1a tendin.3 a 'uterii a fo0t a/eea de orientare a di0/utiilor /atre te1a &ino&atilor de ru'erea digurilor din @anat. Autorul a fo0t Calin !o'e0/u "ari/eanu, in 0'e/ial du'a a/el in/ident in /are a in/e'ut 0a ata/e nein0'irat 'o'ulatia afe/tata de inundatii. Ca ge0t de i1agine, orientarea e</lu0i&a a &ino&atiei /atre fo0ta ad1ini0tratie /entrala 0i a/tuala ad1ini0tratie lo/ala e0te o gre0eala. Da/a a/ea0ta atitudine ar fi fo0t du(lata de o inter&entie 'u(li/a e<e1'lara, /u i1'li/area 0tru/turilor 0tatului la un ni&el inalt, atun/i /riti/area &ino&atiei /elor de dinainte ar fi 'utut fi inte1eiata. A0tfel in0a, e0te e&identiat a/ela0i 0tereoti' din &re1ea gu&ernarii CDR, /are /onfir1a /a /ei din a/tuala 'utere 0unt 'reo/u'ati 1ai 1ult 0a /riti/e 0i 1ai 'utin 0a fa/a. Singurul /are nu a a&ut o atitudine gre0ita in a/e0t /a7 a fo0t 're0edintele @a0e0/u (a/e0ta eri?andu:0e in 'o7itia 0a 1ult 1ai 'utin e<e/uti&a de la Cotro/eni). Nu 'u.ini au fo0t liderii 'oliti/i /are 0:au afi2at la inunda.ii de2i nu 'rea a&eau trea(3 /u feno1enul. Unul dintre lo/urile de 'elerina? ale 'oliti/ienilor a fo0t lo/alitatea @3r(3te2ti, i7olat3 de 'u4oaie. !re2edintele CFI Ialo1i.a, Sil&ian Ciu'er/3, a 'o'o0it la fa.a lo/ului /u 'ort(aga?ul 'lin de /on0er&e. !otri&it relat3rilor unor 1artori o/ulari, do1nul 're2edinte a 61'3r.it 'er0onal /on0er&ele. El a di0/utat /u 0ini0tra.ii 2i, du'3 /e a 're/i7at /ine e0te le:a oferit /3te trei /on0er&e de /3/iul3, f3r3 a uita 03 're/i7e7e de la /ine e0te a?utorul. E</e0ul de a1a(ilitate al do1nului 're2edinte a fo0t ur1at 2i de al.i 0'on0ori genero2i, /are 6n dorin.a de a a?uta au ri0i'it ali1entele /e au a?un0 doar la /ei /are au a&ut ti1' 03 0e 6ng4e0uie 6n ?urul 1a2inilor a?un0e 6n 7onele afe/tate. !refe/tul a /erut 0'on0orilor 03 'redea ali1entele la 'ri13ria Ur7i/eni, de unde a/e0tea 03 fie di0tri(uite ra.ional a/olo unde era ne&oie de ele. Ra.ionali7area ali1entelor a 'er1i0 autorit3.ilor 03 'oat3 0ati0fa/e ne&oile 1ini1e ale 0ini0tra.ilor din @3r(ule2ti, Ale<eni 2i A<intele. !5n3 6n 're7ent nu 0:a a'elat la 0/oaterea de ali1ente de la Re7er&ele Statului, fa' /e i1'li/3 anu1ite ri0/uri. E0te 'o0i(il /a di&er2i (ine&oitori 03 6n/er/e 03 0/a'e de 0to/urile &e/4i din ge0tiune, a2a /u1 0:a 6nt51'lat 6n ;; la B3/3eni, fa't /e ar 'utea du/e la 61(oln3&iri 6n 1a03. 6n/er/5nd 03 re7ol&e 'ro(le1a 4ranei 0ini0tra.ilor doar 'e (a7a 0'on0ori73rilor autorit3.ile 0e e<'un unor ri0/uri 'e /are n:ar tre(ui 03 2i le a0u1e. In /onditiile a(0entei unei 'er0onalitati de 're0tigiu in fruntea gu&ernului, /a'a(ila 0a /oordone7e 0i 0a i1'ul0ione7e a/tul e<e/uti&, a/ti&itatea a/e0tei in0titutii e0te 1ult diluata. Iar a/ea0ta afe/tea7a fun/tionalitatea 0i0te1ului 'oliti/ (readu/and in di0/utie o 'o0i(ila re&i7uire a relatiilor dintre in0titutiile 'oliti/e). Una dintre 0olutiile la a/ea0ta 'ro(le1a e0te

,9

/larifi/area relatiilor dintre 're0edinte 0i gu&ern (in 0en0ul eli1inarii 0u'ra'unerilor de autoritate, fie 'rin redu/erea rolului 're0edintelui la un rol 0i1(oli/, fie 'rin tran0for1area 0a in 0ef al gu&ernului). Din a/ea0ta 'er0'e/ti&a, te1a alegerilor anti/i'ate e0te total ino'ortuna (deoare/e nu re7ol&a delo/ 'ro(le1a de fond). 8n 'ofida gra&itatii 0ituatiei, autorit3.ile au 'arut /a nu 0e0i7ea7a gradul in /are inundatiile au afe/tat un nu1ar /on0idera(il de oa1eni de 'e teritorul intregii tari. In 1od nor1al, in /a7ul unei /ata0trofe generali7ate de a/e0t ti', 0e i1'une 1o(ili7area 'uterni/a la ni&el /entral, in/lu0i& /u /rearea unei /elule de /ri7a /are 0a ofere 0olutii de ter1en 0/urt, dar nu nu1ai, /eea /e in Ro1ania nu 0:a inta1'lat. Se e&identia7a a/u1 un efe/t ne're&a7ut al o'eratiunii de 'rofe0ionali7are a ar1atei de1arate de 0tatul ro1an in 'er0'e/ti&a integrarii in NA"O. Di1inuarea efe/ti&elor ar1atei a deter1inat di0'aritia unei re0ur0e i1'ortante: forta de inter&entie a ar1atei in 0ituatia unor /ala1itati de a/e0t ti'. !rofe0ionali7area ar1atei 0i redu/erea dra0ti/a a efe/ti&elor nu a fo0t in0otita 0i de /on0tituirea unei forte /i&ile /are 0a 0u'linea0/a rolul ar1atei in 0ituatii de /ri7a. Deo/a1data, ni/i nu 0:a i1'u0 ne/e0itatea /rearii a/e0tei in0titutii. A/u1 in0a, Ro1ania e0te 'u0a, in 're1iera 'entru ulti1ii ani, in fata unei e&eni1ent de forta 1a?ora 0i 0e /onfrunta /u a/ea0ta 'ro(le1a. Ni/i !SD nu a a/tionat /ore0'un7ator. !ra/ti/, di0'uta dintre 'utere 0i o'o7itie nu 0e a<ea7a (a0a /u1 ar fi, 0o/ial, de7ira(il) 'e ti'urile diferite de 0olutii la 'ro(le1ele /elor 'e0te -;;; de &i/ti1e ale inundatiilor, /i 'e argu1entele /ele 1ai agre0i&e /are 'ot in/ri1ina 'artea ad&er0a. In tot a/e0t ti1', 'ro(le1a 0ini0tratilor a 0tagnat, deoare/e 1ini0terul 1ediului 0:a (lo/at in an/4ete, iar o'o7itia nu a oferit ni/i o idee /on/reta de 0'ri?in. A/ea0ta 0ituatie e0te un

,>