Sunteți pe pagina 1din 4

Sunt conectat, deci exist!

Catalin Iov *, Ioan Valeriu Dornescu ** * Masterand Bioetica, U.M.F. "Gr.T. Popa" Iasi; e-mail iovcatalin@yahoo.com. ** Masterand Stiinte Politice, Universitatea "Al.I. Cuza" Iasi.

Nietzsche este pentru unii doar un filosof german, fara sistem, un metaforic exaltat dependent de pastile si un indragostit, ca multi altii, de Lou Salome. Pentru altii, Friedrich este cel care proclama pe la inceputul secolului nostru plin de lumina ca "Dumnezeu a murit!". Pentru Hitler a fost o sursa de inspiratie. Pentru Wagner un fost prieten. Pentru admiratorii filosofiei de pretutindeni geografic si de oriunde temporar a fost cel care a indraznit sa spuna ca decaderea omului a inceput odata cu marele Socrates care, inainte de a sorbi cupa cu otrava pregatita de atenieni, le-a lasat testamentar mostenire ideea conform careia omul este ceea ce este prin faptul ca gindeste si, mai mult, este capabil sa sistematizeze ceea ce gindeste.

Acesta idee a supravietuit omului Socrates si a suferit in decursul istoriei diferite nuantari, mistificari, demonstratii sau transformari, ale caror rezultate au capatat valente ce au depasit pragul metafizic initial, orientindu-se intr-un plan incadrat cu destula generozitate de stiinta si mai putin de teologie.

Mult dupa Socrates si cu ceva timp inaintea lui Nietzsche, matematicianul si filosoful Descartes concluzioneaza rodul muncii sale intelectuale cu acel Cogito ergo sum, Cuget, deci exist, idee care a clatinat din temelii dogma religioasa la moda in acele timpuri in care intre om si divinitate distanta putea fi contextual evaluata, la anumite temperaturi, cu unitatea de masura cunoscuta oficial sub denumirea de rug. Omul lui Descartes, desi temator de Dumnezeu ? meditatia completa a autorului fiind Dubito ergo cogito, Cogito ergo sum, Sum ergo Deus est: Ma indoiesc, deci cuget, Cuget, deci exist, Exist, deci Dumnezeu exista ? devine constient de faptul ca poate exista si in afara revelatiei mistice. Si incet, incet, incepe sa gaseasca intrebuintari practice pentru partea de zi ramasa libera, intre rugaciuni.

Totul in jurul sau incepe sa se transforme, timpul sa se dilate, spatiul sa se imbogateasca, durata de viata sa creasca, noi libertati sa se intrevada. Insotit de indoiala intr-o parte, si de lumina divina in cealalta, omul, devine, formuleaza, inventeaza, creeaza, anticipeaza, participa, in folosul sau si al celorlalti. Filosoful roman Constantin Noica, pe filiera aristotelica, si deci in parte socratica, realizeaza o analogie intre epocile de dezvoltare ale culturilor si partile de vorbire: daca in inceputurile sale omul se revendica substantivului, fie el foc, apa sau pamint pe care il negociaza pe post de simbol creator cu zeitatile la moda, evolutia sa continua cu adverbul de timp si de loc, si cu adjectivul care incepe sa insoteasca ceea ce ramine cu adevarat important.

Momentului Renasterii ii este asociat pronumele personal, la persoana intii, cind individul devine important pentru sine, autorii incep sa-si semneze lucrarile, care la rindul lor inceteaza a fi ?sume enciclopedice? a tot ceea ce ochiul percepe in jurul sau, si incep sa trateze subiecte specifice, in domenii specifice, in contexte specifice. Inaintea celei de otrava, omul creator serveste o cupa de sampanie. De ajuns de interesant, pina si perceptia asupra saraciei se schimba, din virtute si hrana a sufletului, aceasta devine stigmatul a carui rana a ramas deschisa pina astazi. Dar pentru

ca omul sa reuseasca, in plan social, politic, economic ori cultural, are nevoie sa se insoteasca. Apare pronumele personal, persoana intii plural. Un NOI, gata sa se incropeasca in natii, sa stirneasca revolutii, sa formeze partide, organizatii si sindicate, un NOI fara de care existenta in sine parca era pusa in pericol. Realizarile si dezastrele acestui pronume personal la plural, cu schimbarile profunde si noile angoase au deschis calea pentru o noua parte de vorbire, si anume numeralul. Statistic, omul a devenit incet, incet un cod, scris cu de-a sila pe ceafa sau adunat simbolic pe drapel, intr-o lume aproape contemporana disputindu-si ideologic si nuclear emisferele vestice si estice ale lumii.

Partea de vorbire pe care ne-o ofera Noica drept matrice culturala pentru noi, copiii si batrinii anului 2000 este reprezentata de conjunctii si prepozitii, instrumente de relatie, conective, care la 20 de ani de la moartea filosofului ar putea fi metaforizate in plan tehnic cu ajutorul a 2 pc-uri si a unui cablu de retea. "Gindesc singur in linistea camerei mele, cu Dumnezeu deasupra, cu pana in calimara de-o parte si luminarea de seu in cealalta" a devenit "Tastez singur in linistea camerei mele, la o tastatura wireless, avind un fata un monitor de 17".

Ei si?!, ar putea spune un tinar cu ochelari timpurii, in timp ce studiaza cu atentie preturile unei licitatii de pe E-bay. Si ce daca Nietzsche isi plingea prototipul arhetipal al stramosilor sai, oameni puternici si curajosi, care nu aveau pretentia ca pot cuprinde totul intre limitele mintii lor agere, de altfel, si se complaceau undeva la limita unor actiuni energice pe fondul unei logici naturale mostenite de la strabunii lor, oameni la fel de puternici si curajosi? Si ce daca imi fac temele la pc? Si ce daca imi petrec timpul liber la acelasi pc? Si ce daca am ajuns dependent de pc in cele mai intime si mai importante aspecte ale vietii mele? Raspunsul nu poate fi decit unul partial si subiectiv.

Argumentele defaimatoare pentru efectul paradoxal al impulsului care l-a determinat pe om sa gindeasca masini care sa ajunga sa gindeasca in locul lui pot fi usor combatute prin efectele extraordinare pe care tehnica cu tot arsenalul ei le-a dezvoltat in omul nou si imbunatatirea vietii acestuia. Sevrajul tehnologic e un element demn de luat in seama, insa nu trebuie sa uitam de liberul arbitru care ne da posibilitatea sa ne alegem Dumnezeul sau felul de mincare favorit, precum si modul de viata, viata al carei standard a fost in mod evident imbunatatit cu ajutorul tehnicii. Lumea siliconica ale carei hotare sint masurate astazi in biti pe secunda poate fi o lume buna sau rea, in masura in care tehnica este utilizata ca instrument si nu ca arma. La fel cum dinamita lui Nobel a fost mai degraba un pas vital in dezvoltarea industriala decit un instrument odios prin care oamenii au reusit sa omoare oameni mai economicos si mai sigur decit oricind in istorie, tot asa si Internetul va trebui sa-si dovedeasca in timp utilitatea in lumea pe care pare astazi ca a colonizat-o iremediabil.

Traim intr-un timp al conexiunilor, in care filosofia nu mai poate fi gindita in afara politicii, a istoriei, a psihologiei, a sociologiei, a literaturii, a economiei sau a stiintei. Circulatia informatiei, circulatia bunurilor si serviciilor, circulatia capitalurilor, circulatia indivizilor este matca, este necesitatea si conditia zilei de astazi. Efectele perverse ale acestui ritm nebun care ne depersonalizeaza pina la un punct in care sintem nevoiti sa ne miscam pentru a nu intepeni in atemporalitate sau aspatialitate vor face fara indoiala victime colaterale, oamenii slabi pe care ii deconspira Nietzsche cu atit amar. Aproape am putea spune ca verbul este partea de vorbire care

ne caracterizeaza perioada istorica, dar ar fi o greseala. Verbul a insotit omul in fiecare dintre virstele sale. Iar daca cea de astazi nu este similara celei initiale, de aur, de profunda revelatie, de contemplare a incontemplabilului, la care se raporteaza unii ginditori nostalgici, este totusi virsta in care omul este capabil sa-si "gaseasca" seamanul din capatul celalalt al pamintului in pretul aceleasi secunde care ii ia sa apese tragaciul unei arme.

Diferenta o face singur individul, deconspirat de universul cultural in care s-a nascut, de zestrea lui genetica, de educatia primita sau mediul in care a ales sau a fost contrins sa (co-)existe. A blama tehnica pentru virtualul esec al omului nou este la fel de nedrept precum a fost revoltatul Nietzsche cu omul Socrates, sau, in extremis, cu cei care-l acuza pe filosoful Nietzsche de ororile comise de germanul Hitler, care si-a justificat unele actiuni in interpretarea personala pe care a atribuit-o operei lui Nietzsche. Chiar daca am ramas totusi niste cifre calculate de statisticieni, de undeva, dintr-un spatiu matematico-demografic superior si abstract, sau punctele-patrat zero dimensionale ale lui Noica, chiar daca ne regasim inca puterea sau slabiciunile doar in permanenta pendulare intre Eu Plural sau Noi Singular, chiar daca mai cautam substantive comune sau proprii in fata carora sa ne inchinam cu amindoi genunchii, chiar daca adjectivam pe nedrept universul strict inconjurator, din plictiseala sau lipsa unei preocupari serioase, chiar daca ne folosim de adverbe ca pretext pentru micul dejun sau cina, chiar daca nu gasim inca conjuntiile necesare pentru intoarcerea din desert, vii cum suntem, ne aflam astazi in fata unei provocari esentiale pentru viitor: aceea de nu indrepta arma pe care ne-o ofera cu sau fara voia noastra progresul stiintific, nici catre noi, nici catre ceilalti, ci in sus, intotdeauna in sus, cit mai sus cu putinta.

Resurse Internet

Bioethics This is the Web site for position papers on bioethics produced and published by the Canadian Paediatric Society

USMC Library - Research Guide for Bioethics Kelly Library Research Guides Research Guide for Bioethics Sources for Specific Topics in

Bioethics In addition to providing useful summary and survey information, encyclopedias often

provide a list of recommended readings on particular

York : Simon & Schuster and Prentice Hall International, www.utoronto.ca/~stmikes/library/research_guides/rgbioethics.htm

Encyclopedia of Bioethics. New

The Phoebe R. Berman Bioethics Institute at Johns Hopkins University Genetics and Public Policy Press Release The Pew Charitable Trusts Solicitation for Co- Investigators Genetics and Public Policy Center The Program in Cellular Engineering, Ethics, and Public Policy (P.C.E.E.P.P.) P.C.E.E.P.P. Home Headlines Mar. 4 - www.med.jhu.edu/bioethics_institute

Bioethics for Clinicians Read the 14 part series, presented by the Canadian Medical Association, designed to help

clinicians incorporate bioethics into their practice. www.cma.ca/cmaj/series/bioethic.htm

Calendar for Bioethical Events Read the regularly updated list of international events, including topic summaries, dates and

contact

assume liability for any misinformation contained

The author and sponsor of this Bioethics International Calendar cannot