Sunteți pe pagina 1din 76

2

TEMĂ

Se va elabora proiectul de diplomă intitulat:

"Proiectarea unei şcoli generale P+1etaj din oraşul Brăila"

Proiectul va conţine:

A.PIESE SCRISE.

1.

Memoriu justificativ.

2.

Amplasament.

3.

Condiţii naturale generale.

3.1.

Condiţii geomorfologice.

3.2.

Condiţii geologice.

3.3.

Condiţii hidrogeologice.

3.4.

Condiţii climatice tectonice.

4.

Stratificatia terenului.

5.

Caracterizarea geotehnică a terenului de fundare.

6.

Concluzii şi recomandări.

7.

Calculul fundaţiilor.

8.

Calculul la tasare.

9.

Infrastructura.

10.

Dimensionare stâlp.

11.

Dimensionare riglă.

12.

Dimensionarea armăturilor pentru secţiuni situate în zone plastice potenţiale la solicitări seismice.

13.

Evacuare încărcări pe grindă.

14.

Evacuare încărcări pe planşeu.

14.1.

Planşeu peste parter.

14.2.

Planşeu peste etaj.

B. PIESE DESENATE.

1.

PIan de situaţie. Amplasament.

2.

Secţiune corp B.

3.

Plan parter corp B.

4.

Plan etaj corp B.

5.

Plan detaliu fundaţie.

6.

Stâlpi cofraje armare corp B.

7.

Rigole longitudinale peste parter.

8.

Rigole transversale peste parter.

9.

Planşeu peste parter.

10.

Rigole longitudinale peste etaj.

11.

Rigole transversale peste etaj.

12.

Planşeu peste etaj.

Proiectul va conţine:

3

1. Fişa bibliografică.

2. Listă de simboluri şi unităţi utilitate în proiect.

3. Glosar de termeni.

4

CUPRINS

Cuprins

 

5

Memoriu justificativ

6

CAPITOLUL I – Studiu geotehnic

 

8

1. Amplasament

 

8

2. Conditii naturale generale

 

8

3. Stratificatia terenului

 

9

4. Caracteristica geotehnica a terenului de fundare

 

9

5. Concluzii si recomandarii

 

10

CAPITOLUL II – Fundati si infrastructura

 

18

1. Calculul fundatiilor

 

21

2. Calculul la tasare

27

3. Infrastructura

28

CAPITOLUL III - Suprastructura

 

31

1. Dimensionare stalpi

 

33

2. Dimensionare rigle

38

3. Dimensionare armaturilor pentru sectiuni situate in zone

 

plastice potentiale la solicitari seismice

 

39

4. Evaluarea incarcarilor pe grinda

 

42

5. Evaluarea incarcari pe planseu

45

CAPITOLUL IV – Protectia antiseismica

65

1.

Determicarea incarcarilor seismice verticale

 

6 9

2.

Aspecte

specifice

ale

calculului

structurilor

la

actiuni

72

 

seismice

 

BIBLIOGRAFIE

 

76

Lista cu simboluri si unitati de masura

7 7

Glosar de termeni

7 8

5

MEMORIU JUSTIFICATIV

Obiectivul este amplasat în zona istorică a municipiului Brăila, terasa de S-E. Conform studiului geotehnic terenul de fundare din amplansamentul construcţiei reprezentat de un strat superficial de umpluturi heterogene, neconsolidate, urmat de un pachet loessoid galben macroporic alcătuit dintr-un praf argilos loessoid plastic

vârtos pâna la 2,5 m adâncime şi loess plastic vârtos

adâncimea de investigare de 9,0 m. In bază se dezvoltă un orizont nisipos sub adâncimea de 10.0 m. Nivelul pânzei freatice este situat la cca 12.0 m adâncime. Pachetul de loess uscat în grosime mare este sensibil la umezire.Caracterul de teren de fundaredatorat naturii macroporice loessoide sensibile la umeyire impune adaptarea de măsuri speciale în conformitate cu normativul P7/92. Corpul are un regim de înălţime P+1 etaj şi structură de rezistenţă din cadre de beton armat alcătuite dintr-un sistem de stâlpi, grinzi şi planşee monolite de beton armat. Calculul s-a efectuat cu încadrarea construcţiei în clasa a ll-a de importanţă (α=1.2) şi zona seismică de calcul „C" (Ks=0.2; Tc=1.5s) şi teren dificil de fundare. Infrastructura este alcătuită din fundaţii de tip tălpi continui, diafragme monolite din beton armat monolit. Toate elementele sistemului structural au fost dimensionate, sau după caz verificate la stările limită ultime (de rezistenţă şi stabilitate) în conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 precum şi cu cele ale „ Codului de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat NP 007-97" . Structura în ansamblul său, precum şi elementele sale componente respectă condiţiile de limitare a deplasărilor. Riglele au fost dimensionate la solicitări seismice dimensionarea făcându-se în secţiunile de reazem la momentul negativ:

consistent, până la

plastic

M - = 126 kNm = 126 x 10 6 Nmm ≥ A a = 918 mm 2 = 9.18cm 2 am ales 2Ø14 + 2Ø20 = 3.08 + 6.28 = 9.37 cm 2 La momentul pozitiv:

M + =131 kNm = 131 x 10 6 Nmm ≥A a(inf) = 910 mm 2 = 9.10cm 2 am ales 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 4.02 + 5.09=9.11 cm 2 Stâlpul a fost dimensionat la starea limită de rezistenţă la compresiune excentrică. Am ales 2 Ø 20+2 Ø 16= 6.28 cm 2 +4.02 cm 2 =10.30 cm 2 Planşeele din beton armat asigură condiţiile funcţionale, de rezistenţă şi deformabilitate. Ele transmit încărcările verticale pe două direcţii la riglele de cadru adiacente. Acestea sunt calculate la încărcări gravitaţionale. Grinda GM1 nu face parte din sistemul structural ce preia sarcinile seismice.Aceasta este calculată la încărcări gravitaţionale. La momentul M max = 3.256 kNm = 3.256 x 10 6 Nmm ≥ A a = 2.70 cm 2 , am ales 2Ø14 = 3.08 cm

6

Preluarea şi transmiterea încărcărilor ce acţionează asupra construcţiei se face prin sistemul structural constituit din trei componente principale: suprastructura, infrastructura şi fundaţiile şi terenul de fundare. Fundaţiile sunt elemente structurale prin care se asigură reyemarea pe terenul de fundare a infrastructurii. Infrastructura este compusă din fundaţii de tip tălpi continui şi diafragme din beton armat. S-a urmărit să se realizeze efectul unei cuti rigide a întregii infrastructuri prin legarea etrierilor 06/20 din pardoseală de la cota

-0.07.

La proiectare s-au respectat prevederile ultimelor normative privind calculul structurilor din beton armat în zone seismice şi fundate pe pământuri dificile La execuţie se vor respecta toate prevederile, instrucţiunile şi prescripţiile în vigoare. Lucrările se vor executa cu strictă respectare a prevederilor legale privind protecţia muncii.

CAPITOLUL I

7

STUDIUL GEOTEHNIC

Obiectivul este amplasat în zona istorică a municipiului Brăila, pe terasa de S-E. Amplasamentul este situat la intersecţia bulevardului Panait Istrati cu bulevardul

Alexandru loan Cuza. Corpul de clădire B parter şi etaj la bulevardul Panait Istrati spre corpul A şi imobilul proprietate particulară Pipera Constantin. Proiectul cu titlul „Proiectarea unei şcoli generale P+1etaj din oraşul Brăila" prezinta:

- natura şi stratificaţia terenului de fundare;

- nivelul apelor subterane;

- adâncimea fundaţiei construcţiei;

- condiţii de fundare pentru construcţia nouă propusă a se realiza.

Imobilul vechi este o construcţie cu regim de înălţime S+P+1etaj şi dimensiuni de circa 20 x 17.4 m.

1.STUDII EFECTUATE Pentru întocmirea prezentului studiu geotehnic, în amplasamentul propus a fost executat un foraj geotehnic cu diametrul de 7,6 cm la adâncimea de 9 m de la cota terenului şi un foraj de control la adâncimea de 3 m netulburate sub forma de monolit.

2.CONDITII NATURALE GENERALE

2.1 Condiţii geomorfologice.

Din punct de vedere geomorfologic, zona studiată se situează pe terasa

inferioară a fluviului Dunărea, în apropiere de limita acesteia, către lunca inundabilă. Relieful este plan, trecerea de la terasa luncă realizându-se printr-un taluzabrupt cu înălţimea de 8 - 10 m.

2.2 Condiţii geologice

Depozitele cuaternare, de vârsta holocena, au adâncimi de 100 - 200 m şi cuprind depozite loessoide şi depozite pluviatile.

2.3

Condiţii hidrogeologice.

2.3.1

Apele freatice sunt cantonate în orizontul nisipos de la baza loessului,

uneori şi partea inferioară a pachetului loessoid.

2.3.2 Apele de adâncime sunt cantonate într-un orizont grosier, alcătuit din

pietrişuri sau nisip, cunoscut sub denumirea de „pietrişurile de Frăţeşti", situat la adâncimi mai mari de 30 om.

2.4 Condiţii climatice tectonice.

8

2.4.1 Temperatura medie anuala este de +11° C. Vântul dominant suflă cu

intensitate moderată dinspre N - E. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de

40.0 mm, iar adâncimea de îngheţ de 0,90 m.

2.4.2 Zonarea seismică a teritoriului României, după Normativul P100 - 92,

încadrează amplasamentul în zona seismică de calcul ,,C", cu coeficinet Ks=0.20. Perioada de colt Tc=1.0 secunde.

3.STRATIFICAŢIA TERENULUI

Forajul geotehnic F1, executat în curtea şcolii a interceptat un strat superficial de umpluturi heterogene neconsolidate, alcătuit din pământ vegetal, cărămizi, moluz până la 1.8 m adâncime urmat de un pachet de loessoid, alcătuit din praf argilos loessoid, galben, plastic vârtos, până la 2.5 m adâncime şi loess argilos galben

plastic vârtos

plastic

consistent, până la adâncimea de investigare de 9 m de la cota

terenului.

Din studiile consultate, rezultă că limita inferioară a pachetului loessoid se situează în jurul adâncimii de 10 m,după care se dezvoltă un orizont nisipos.Nivelul pânzei freatice este situat la circa 12 m. Forajul F2, a interceptat un strat de umpluturi heterogene neconsolidate până la adâncimea de investigare de 3 m,după care nu a mai putut fi continuat.

4.CARACTERIZAREA GEOTEHNICĂ A TERENULUI DE FUNDARE

Analizele de laborator efectuate asupra probelor de pământ prelevate, precum şi din lucrările anterioare din zonă, au evidenţiat următoarele valori ale caracteristicilor fizico - mecanice ale terenului:

-umiditatea naturala, v=14.2 17.6%; -plasticitate, lp=14.9 15.4%;

lc=0.72,

1;

-indicele porilor, e=0.84; -porozitatea, n=45,7%; -gradul de umiditate, Sr=0.55 ; -greutatea volumică, γ=16.9 KN/m 3 în stare naturală şi γ d =14.2KN/cm 2 în stare uscată; -modul de deformaţie edometric, M 2-3=52.6 daN/cm 2 (natural) şi M 2-3=47,7 daN/cm 2 (inundat iniţial);

-coeficienţii de trasare specifici, E P2 =4.1% (natural), E P2i =7.5% (inundat iniţial) şi E p3i =9.6% (inundat iniţial);

-tasarea specifică suplimentară la umezire i m 3=3.4 -unghiul de frecare internă, Q=16 18°;

-coeziunea, c=0.10

0.15 daN/cm 2 .

8%;

5. CONCLUZII Şl RECOMANDĂRI

9

Terenul de fundare din amplasamentul studiat, este reprezentat de un strat superficial de umpluturi heterogene, neconsolidate, alcătuit din pământ vegetal şi resturi materiale provenind din demolarea unor construcţii vechi, întâlnit până la

3 m, urmat de un pachet loessoid galben, macroporic

alcătuit din praf argilos loessoid, plastic vârtos, până la 2.5 m adâncime şi loess

argilos plastic vârtos

În baza pachetului loessoid, sub adâncimea de 10 m se dezvoltă un orizont nisipos. Nivelul pânzei de apă subterană este situat la adâncimea de 12 m de la cota terenului. Stratul superficial de umpluturi neconsolidate, cu alcătuire heterogenă este impropriu pentru fundarea construcţiilor. Stratul de loess prezintă umiditate ceva mai ridicată până la adâncimi de 2 - 3 m ceea ce denotă existenţa unor pierderi de apă din reţelele din zona amplasamentului. Sub această adâncime, loessul este mai uscat, până la 7 - 8 m, după care se umezeşte din nou, odată cu apropierea de nivelul pânzei freatice , prin efectul de capilaritate. Orizontul loessoid este sensibil la umezire, prezintă structură afânată, compresibilitate foarte mare. Se învadrează în categoria pământurilor macroporice, grupa,,B", capabile de tasări suplimentare sub influenţa creşterilor de umiditate. Aceste caracteristici încadrează terenul de fundare din amplasamentul studiat în categoria terenurilor de fundare slabe.

Pentru realizarea construcţiei noi, cu regim de înălţime Sparţial+P+1etaj se recomandă fundarea directă pe stratul de loess galben luându-se în calcul pentru dimensionarea fundaţiilor, o presiune convenţională p conv = 120 kPa la sarcini fundamentale aplicate centric. Se va prevedea realizarea în amplasament a unei excavaţii generale ia adâncimea de minim 1.80 m cu taluze având pante 2:1 sau cu sprijiniri corespunzătoare, după caz, pentru decaparea în totalitate a stratului de umpluturi neconsolidate. În zonele în care adâncimea stratului de umpluturi depăşeşte cota săpăturii generale, se vor executa excavaţii locale, până la interceptarea stratului de loess galben după care, gropile rezultate se vor umple cu loess compact asigurându-se o greutate volumică în stare uscată a umpluturilor de minim γ dmin =16 KN/m 3 . În vederea asigurării stabilităţii în timp a construcţiilor, se vor respecta cu stricteţe prevederile normativului P7-29 privind proiectarea şi executarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire.La apariţia celor mai mici defecţiuni la instalaţiile purtătoare de apa, care ar putea conduce la umezirea terenului de fundare, se vor lua măsuri de remediere în cel mai scurt timp. Pe timpul exploatării construcţiilor, obligaţia urmăririi comportării în timp a exploatării şi întreţinerii instalaţiilor şi amenajărilor, comform normelor în vigoare, revine beneficiarului.

adâncimi de 1.8

peste

plastic

consistent, până la adâncimea de investigare de 9 m.

10

Umpluturile peste fundaţii şi cele în jurul construcţiilor vor fi realizate din pământ loessoid, lipsit de bulgări, moloz, pământ vegetal sau alte materiale, compact la o densitate γ dmin =16 KN/m 3 . In proiectare şi execuţie, se vor respecta prevederile normativelor C 29-88 privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee macanice, C 56-85 privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente precum şi alte norme incidente. Pe parcursul executării lucrărilor, constructorul are obligaţia de a solicita prezenţa proiectantului geotehnician pe şantier, la atingerea cotei finale a excavaţiilor, pentru verificarea naturii terenului de fundare şi ori de câte ori se constată neconcordanţe între prevederile studiului geotehnic şi dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului, a nivelului şi caracterului apelor subterane. Având în vedere prezenţa în amplasament a stratului de umpluturi de grosime variabilă, cât şi posibilitatea existenţei unor hrube, de astfel destul de numeroase în această zonă a oraşului este obligatorie verificarea de adâncime a naturii terenului în amplasament, după realizarea săpăturii generale cu ajutorul unei reţele de sondaje şi penetrări dinamice. Sistematizarea verticală a terenului din jurul construcţiilor va asigura îndepărtarea apelor pluviale şi evitarea stagnării acesteia. Se vor prevedea trotuare etanşe în jurul clădirii, având lăţimea de 1.5 m şi pante spre exterior. Încadrarea terenurilor la săpătură, conform indicativului Ts-81 este următoarea:

-sol vegetal, umpluturi neconsolidate, teren uşor, categoria a l-a; -loess galben, teren mijlociu, categoria a ll-a.

11

11

12

12

13

13

14

14

15

15

16

16 CAPITOLUL II

CAPITOLUL II

17

FUNDAŢII ŞI INFRASTRUCUTRĂ

Preluarea şi transmiterea încărcărilor ce acţionează asupra unei construcţii se face prin sistemul structural constituit din trei componente principale: suprastructură, infrastructură şi/sau fundaţiile şi terenul de fundare. Acesată precizare este deosebit de importantă în cazul construcţiilor supuse predominant acţiunilor seismice întrucât, în acest caz, interacţiunea celor trei componente este esenţială pentru înţelegerea corectă a comportării sistemului, în totalitate, şi pentru dirijarea controlată a deformaţiilor plastice. Infrastructura se consideră acea componentă a sistemului structural care

prezintă, în raport cu suprastructura, o creştere bruscă, semnificativă, de rezistenţă şi de rigiditate. De obicei infrastructura este constituită dintr-un sistem de pereţi, dispuşi pe înălţimea subsolului (sau subsolurilor), care conlucrează cu planşeele care îi mărginesc sau îi străbat; în unele situaţii, infrastructura se poate întinde şi pe înălţimea uneia sau mai multor niveluri de la partea inferioară a construcţiei. Fundaţiile sunt elemente structurale prin care se asigură rezemarea pe terenul de

fundare a infrastructurii sau,

unele cazuri, direct asupra structurii. în cazurile în

care există o infrastructură acestea conlucrează cu fundaţiile, prin intermediul cărora reazemă pe teren, formând o unică componentă structurală.

Principiile proiectării infrastructurii şi fundaţiilor, condiţiile de alcătuire şi modelare a lor pentru calcul fac obiectul prescripţiilor specifice. Condiţiile care pot determina alegerea sistemului de fundare sunt considerate următoarele:

1 - Dacă construcţia va fi sau nu prevăzută cu subsol. Extinderea subsolului în plan şi adâncime;

în

2 - Natura terenului de fundare şi nivelul apei freatice;

3 - Condiţiile de fundare ale construcţiilor învecinate (dacă este cazul);

4 -Pondera încărcărilor seimice în stabilirea eforturilor de la baza constructei. Funcţie de factorii enumeraţi, se pot lua în considerare următoarele soluţii:

a - Fundare stâlpilor pe fundaţii directe de suprafaţă (fundaţii izolate, tălpi continui, radiere) sau pe fundaţii de adâncime (piloţi);

b - Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem de pereţi structurali pe

înălţimea subsolului sau, uneori şi a uneia sau mai multor niveluri niveluri de la partea inferioară a construcţiei, conlucrând cu planşeele învecinate şi cu tălpile sau radierul fundaţiei. Se recomandă realizarea unei infrastructurii rigide în special la construcţiile solicitate preponderent de acţiunile seismice (clădiri înalte şi cu dimensiuni reduse în

plan, amplasate în zone cu seismicitate ridicată) sau a celor fundate în condiţiile dificile de teren.

18

Structurile în cadre de beton armat pot avea următoarele soluţii de alcătuire a infrastructurii şi fundaţiilor:

a - Structuri fără infrastructuri, la care rezemarea tuturir stâlpilor se realizează direct pe fundaţii. Fundaţiile pot fi de suprafaţă sau adâncime, izolate continui sau radier.

b - Structuri sau infrastructuri la care sunt prevăzute între suprastructură

(sistemul de stâlpi şi grinzi) şi fundaţii, sisteme spaţiale de pereţi structurali, pe unul

sau mai multe niveluri concepute, calculate, alcătuite şi armate astfel încât să realizeze o creştere semnificativă de rigiditate şi rezistenţă. Pe înălţimea infrastructurii pot exista şi stâlpi rezemaţi direct pe fundaţii.în aceste situaţii de alcătuire (soluţii curente la clădiri cu subsol), se va ţine seama în calculul

infrastructurii şi de eforturile preluate de la stâlpii care nu sunt în contact direct cu pereţii.

În cazul clădirilor de înălţime medie sau înalte, amplasate în zonele seismice A-

D se recomandă ca infrastructura să fie realzizată ca un sistem casetat alcătuit din pereţi de subsol, planşeul peste subsol iar la partea inferioară printr-un radier sau fundaţii continui şi placa armată legată de acestea. Planşeul (planşeele), în contact direct cu pereţii de la subsol şi fundaţiile aferente, constitue elemente structurale componente ale infrastructurii. Calculul infrastructurii. Fundaţiile şi infrastructura se verifică la acţiunile corespunzătoare grupării fundamentale şi grupărilor specifice de încărcări. Un model de calcul riguros implică considerarea ansamblului spaţial suprastructură-infrastructură-teren de fundare, cu proprietăţi definite prin legi constitutive fidele comportării reale a elementelor care alcătuiesc fiecare din cele trei componente. Se admite în cazul construcţiilor etajate cu înălţimea redusă şi medie

să se determine eforturile secţionale în elementele infrastructurii izolate , solicitate la forţele de legătură cu suprastructura şi la presiunile care apar la nivelul tălpii fundaţiilor, în aceste cazuri presiunile pe terenul de fundarese determină funcţie de caracteristicile de deformabilitate ale terenului şi a infrastructurii.

În cazul acţiunilor corespund grupările fundamentale de încărcări, forţele de

legătură considerate în calculul infrastructurii sunt cele rezultate în calculul

suprastructurii.

Pentru grupările speciale de încărcări (acţiuni seismice) se admite a considera că reacţiunile suprastructurii sunt asociate mecanismului structural de plastificare(M, Q, N). Clasificarea structurilor în cadre de beton armat se face în funcţie de criterii care determină diferenţieri privind aplicarea prezentului Cod, după cum urmează:

După destinaţia construcţiei;

- cadre pentru construcţii civile;

- cadre pentru construcţii industriale; După numărul de niveluri;

- cadre pentru construcţii parter;

- cadre pentru construcţii etajate cu înălţime redusă (P+1E

P+4E);

- cadre pentru construcţii etajate cu înălţime medie (P+5E

P+12E);

19

- cadre pentru construcţii etajate înalte (peste P+12E).

Forţele transmise de suprastructură cuprind şi eforturile transmise prin planşee. Planşeul peste subsol transmite la pereţii infrastructurii forţele de lunecare ca efect la reacţiunile orizontale ale stâlpilor şi ale forţei seismice corespunzătoare masei concentrate la acest nivel.

Dacă infrastructura este în contact direct cu un singur planşeu (placa) se admite neglijarea rigidităţii la torsiune, proprie a elementelor infrastructurii. Infrastructura (elemente componente: pereţi, planşee) se dimensionează/verifică la starea limită ultimă şi la starea limită de deformaţie. Dimensionarea elementelor va urmări de regulă evitarea apariţiei deformaţiilor

plastice la nivelul infrastructurii, în acest scop momentele încovoietoare considerate în forţele de legătură cu suprastructura (în grupările speciale de încărcări) vor fi determinate cu considerarea suprarezistenţei armăturilor. Condiţiile privind presiunile pe terenul de fundare şi de proiectare a fundaţiilor sunt cele precizate în normativul P10 - 86, STAS 3300/1 - 85 şi STAS 3300/2 - 85. Solicitările transmise la fundaţii, corespunzător acţiunilor din grupările fundamentale de încărcări, se consideră conform prevederilor din prescripţiile de proiectare precizate în aliniatul precedent. Pentru grupările speciale de încărcări, incluzând acţiunea seismică, eforturile transmise la fundaţii se determină astfel:

a. Eforturile rezultate din analize dinamice neliniare ale structurii;

b. Eforturile corespund mecanismului de plastificare a suprastructurii în cazul

acţiunilor seismice. Pentru cazurile generale când, de regulă, la acţiunea cutremurelor de mare intensitate secţiunile de la baza stâlpilor se poate plastifica, momentele încovoietoare transmise fundaţiilor sunt asociate momentelor capabile ale stâlpilor. Se va urmări ca prin dimensionarea adecvată a fundaţiilor, să se evite dezvoltarea deformaţiilor plastice la nivelul terenului sau în elementele de beton

armat ale fundaţiilor (mecanismul de disipare prin deformaţii plastice a energiei induse de cutremur să se dezvolte numai în suprastructură). Forţele tăietoare sunt asociate momentelor încovoietoare în secţiunile de la baza stâlpilor. Dacă sub acţiuni din grupările speciale de încărcări, terenul de fundare are deformaţii remanente, infrastructura şi/sau suprastructura se verifică la efectele tasărilor inegale.

20

1. CALCULUL FUNDAŢIILOR

(în gruparea fundamentală de încărcări)

Greutatea planşee

greutate planşeu pod

362.0

m 2 x 732.0 daN/ m 2

=264984

daN

greutate planşeu peste parter

 

362.0

m 2 x 955 daN/ m 2

=345710

daN

Greutate stâlpi (inclusiv tencuiala) 31 x 0.50 x 0.50 x 2500 x 1.05 x 1.1 x 6.6

=147696

daN

Greutate rigle

2

x 12 x0.3

x 0.6x 6.6 x 1.05 x 1.1 x 2500

=82328

daN

2

x 17 x 0.25 x 0.45 x 3.0 x 1.05 x 1.1 x 2500

=33134

daN

2

x 7 x 0.25 x 0.45 x 3.8 x 1.05 x 1.1 x 2500

=17282

daN

2

x 8 x 0.25 x 0.45 x 3.9 x 1.05 x 1.1 x 2500

=20270

daN

2

x 2 x 0.30 x 0.50 x 5.0 x 1.05 x 1.1 x 2500

=8663

daN

2

x 0.3 x 0.25 x 1.5 x 1.05 x 1.1 x 2500

=974

daN

Greutate zidărie de 30 decm:

 

(19.8x2 + 17.0x2) x 6.34

=467

daN

scad goluri: 1.8 x 1.8 x 20=64.8

467 - 64.8=402.2 m x 300 x 1.2

=144792

daN

greutate tâmplarie: 64.8 x 50 daN/m 2 x 2 x 1.2 de 25 cm:

=3888

daN

(19.8 x 2 + 6.6 x 2 + 3.8 + 5 +19.8 x 2 +6.6 + 5.1 x 6 + 3.8)

x 3.17 x 300 kdaN/m 2 x 1.2

=173918

daN

de 12.5 cm (1.5 x 4 + 0.9 x 4 + 5.0 x 3) x 3.3 x 200

=32472

daN

TOTAL GREUTATE SUPRASTRUCTURĂ

greutate elevaţie (15.5+ 4 x 17.0 + 2 x 18.5 + 19.5 x 4 + 6.6) x 0.3 x 1.45 x 2500x1.1=2453.51 kN

greutate proprie tălpii

175 m 2 x 0.50 x 2500 x 1.1

G 1 =12916.77 kN

=2063.0 kN

TOTAL GREUTATE INFRASTRUCTURA

245.351 + 206,3

21

Greutate pământ pe fundaţii:

=4516 kN

(4.87 5 + 3.3 +6.37 5 )x 3.52 5 - (3.87 5 + 2.2 + 5.37 5 ) x 2.92 = 17

(

1.2+4.87 5 +3.3 + 6.37 5 ) x 2.7-( 0.55 + 4.12 5 +2.2 +5.37 5 ) x 2.2 = 15.57

(

1.2+4.87 5 +3.3 + 6.37 5 ) x 3.3 - ( 0.55 + 4.12 5 +2.2 +5.37 5 ) x 2 = 17.67

2[(6.37 5 x 2 + 3.3 ) x 2.7 - ( 5.37 5

(6.37 5 x 2 + 3.3 ) x 2.87 5 - (5.37 5 x 2 + 2.2 ) x 2.32 5 = 16.0 17.5 + 15.57 + 17.67 + 29.63 + 16.0 = 96.37m 2

x 2 + 2.2 ) x 2.2] = 29.63

96.37m 2 x 1.43 m x 1650 daN/m 3 exterior: 20.07 x 2 x 0.45 x 1.0 x 1650daN /m 3

TOTAL GREUTATE PĂMÂNT

GREUTATE TOTALĂ:

=22738.5 kN

=2980.4

kN

=25718.9 kN

12916.77 + 4516.0 + 2571.89 =200047.7 kN S fund = Greutate totală/presiune Conform studiului geotehnic, presiunea p conv = 120 kPa

S nec =

presiunea p c o n v = 120 kPa S n e c = 166.7 S

166.7

S ef =170.0 m 2

m 2

Verificarea presiunii pe teren

Construcţie – o lucrare inginerească capabilă să preia şi să transmită forţe.

Forţele se transmit pământului, adică terenului de fundare.

Terenul de fundare este un pământ care îndeplineşte 3 condiţii:

1. Nu conţine componente degradabile

2. Nu este influenţat de variaţiile de temperatură( înghet-dezghet)

3. Este capabil să preia presiuni dar nu tensiuni.

Aplicăm legea lui Bernoulli:

; N – forta ; 22 – presiune. Legea lui Hooke Deformaţia specifică tasare deformaţia

; N – forta ;

; N – forta ; 22 – presiune. Legea lui Hooke Deformaţia specifică tasare deformaţia verticală

22

– presiune.

Legea lui Hooke

; N – forta ; 22 – presiune. Legea lui Hooke Deformaţia specifică tasare deformaţia verticală

Deformaţia specifică

; 22 – presiune. Legea lui Hooke Deformaţia specifică tasare deformaţia verticală de sus in jos

tasare

deformaţia verticală de sus in jos– presiune. Legea lui Hooke Deformaţia specifică tasare Presiunea pe teren se masoară după tasarea terenului,

Presiunea pe teren se masoară după tasarea terenului, ştiind că terenul de fundare este obligatoriu un material deformabil. Orice constructie trebuie să taseze. In popor tasarea se numeşte aşezare, adică se spune că :”construcţia se aşază”. De regulă aşezarea construcţiilor are loc în primul an de serviciu adică după ce construcţia trece prin cele patru sezoane. Terenul de fundare:

- Coeziv – argilă

- Necoeziv – pietriş

de fundare: - Coeziv – argilă - Necoeziv – pietriş c o n v = 100

conv = 100 ÷ 200 kPa

conv = 300 ÷ 400kPa

Presiune conventionala valabilă la adâncimea h = 2.00 m si lăţimea de fundare b = 1.00 m. Calculul presiunii pe teren se face prin doua metode:

- Metoda exactă

- Metoda aproximativă Metoda exactă:

- Bernoulli – Navier

- Meyerhof

Metoda aproximativă :

- Globală

- Locală(secţională)

Metoda Bernoulli – Navier

Bernoulli – Navier - Meyerhof Metoda aproximativă : - Globală - Locală(secţională) Metoda Bernoulli – Navier

23

excentricitatea forţei = e

excentricitatea forţei = e

=
=
=

W =

23 excentricitatea forţei = e = W = A = ab max = min = La

A = ab

max = =

min = =

23 excentricitatea forţei = e = W = A = ab max = min = La
23 excentricitatea forţei = e = W = A = ab max = min = La
La limită cand e = , adică forţa cade pe conturul sâmburului central: (1 +
La limită cand e =
, adică forţa cade pe conturul sâmburului central:
(1 + 1) = 2
max =
= min = La limită cand e = , adică forţa cade pe conturul sâmburului central:

Metoda Meyerhof

24

=

24 = e e = Metoda aproximativă I. Metoda globală 1. Evaluarea acţiunilor de calcul: -
24 = e e = Metoda aproximativă I. Metoda globală 1. Evaluarea acţiunilor de calcul: -

e

e

=

24 = e e = Metoda aproximativă I. Metoda globală 1. Evaluarea acţiunilor de calcul: -

Metoda aproximativă

I. Metoda globală

1. Evaluarea acţiunilor de calcul:

- AP – planşee din beton, pereţi;

- AV – temporare – pardoseli, zăpadă, oameni;

- AA – excepţionale – cutremur;

N total

oameni; - AA – excepţionale – cutremur; N total G total (CG) 2. Evaluarea suprafeţei fundaţiilor

G total (CG)

2. Evaluarea suprafeţei fundaţiilor

A total

3. Aplicare Bernoulli

suprafeţei fundaţiilor A total 3. Aplicare Bernoulli ef = (kPa) C B – corecţie de lăţime

ef =

fundaţiilor A total 3. Aplicare Bernoulli ef = (kPa) C B – corecţie de lăţime C
fundaţiilor A total 3. Aplicare Bernoulli ef = (kPa) C B – corecţie de lăţime C

(kPa)

C B – corecţie de lăţime C D – corecţie de adâncime

25

Aplicaţie numerică pentru secţiunea L – L

25 Aplicaţie numerică pentru secţiunea L – L Suprafaţa aferentă 6.05 Acţiuni permanente: 1.00 = 6.05

Suprafaţa aferentă 6.05

Acţiuni permanente:

L – L Suprafaţa aferentă 6.05 Acţiuni permanente: 1.00 = 6.05 m 2 - Radier n

1.00 = 6.05 m 2

- Radier n g n

- Planşee: 5 × 1.1 × 25 × 0.35 = 48.12 kPa

- n p n p n = 6 × 1.2 × 3.0 = 21.6 kPa.

kPa - n p n p n = 6 × 1.2 × 3.0 = 21.6 kPa.

b a h p = 1.1 × 25 × 0.5 = 13.75kPa

Acţiunea seismică = 0.1 × (13.75 + 48.12) = 6.18 kPa. Total q = 89.65 kPa N total = q = 89.65 × 6.05 = 542.38 kN.

e f = ef =

t o t a l = q = 89.65 × 6.05 = 542.38 kN. e f

= 89.65 kPa

l = q = 89.65 × 6.05 = 542.38 kN. e f = = 89.65 kPa

Comform STAS 3300/2 – 85

542.38 kN. e f = = 89.65 kPa Comform STAS 3300/2 – 85 c o n

conv =

= = 89.65 kPa Comform STAS 3300/2 – 85 c o n v = (1 daN/cm

(1 daN/cm 2 )

Corecţia de lăţime

B

C B =

≤ 5 m, b = 1.25 m

2 ) Corecţia de lăţime B C B = ≤ 5 m, b = 1.25 m

K 1 (B – 1) = 100 × 0.05 × (1.25 – 1) = 1.25 kPa

K 1 = 0.05

Corecţia de adâncime C D

D f > 2.00 m C D = K 2 × K 2 = 1.5

C D D f > 2.00 m C D = K 2 × K 2 =

; D f = 6.80 m (D f – 2) = 1.5 × 18 × (6.80 – 2) = 129.6

= 6.80 m (D f – 2) = 1.5 × 18 × (6.80 – 2) =

= 18 kN/m 3

= 100 + 1.25 + 129.6 = 230.85 kPa

2) = 129.6 = 18 kN/m 3 = 100 + 1.25 + 129.6 = 230.85 kPa

= 230.85 kPa

ef = 89.65 kPa <<

kPa

2. CALCULUL LA TASARE

26

Q=200047.7 kN Longitudinal L> 20 m = 20.5 m

I 0 =

M max = ± βc= β(α1 + α 2 )

α = 0.15

α = 0.15 i m3 =3.4

ξ=9.6%

1 + α 2 ) α = 0.15 α = 0.15 i m 3 =3.4 ξ=9.6%

[ 20 + 0.4(L – 20)] =

x x
x
x

8.0%

[ 20 + 0.4(20.5 – 20)] = 10.1 m x Io

H m =6.5 m(grosimea stratului de loess) - β=0.2 β c =0.2x(1+0.15 + 0.15)=0.26

M max=±

loess) - β=0.2 β c =0.2x(1+0.15 + 0.15)=0.26 M max=± x 10.1 2 kNm Consider câte

x 10.1 2 kNm

Consider câte 30% pentru fundaţile din şirurile C şi D 0.3 x 5835=1751 kNm

β =

fundaţile din şirurile C şi D 0.3 x 5835=1751 kNm β = A a = ξbh

A a = ξbh 0 x

C şi D 0.3 x 5835=1751 kNm β = A a = ξbh 0 x =

= 0.195 ≥ξ=0.129 A a =0.129x30x177.5x

β =

6Ø25 + 2Ø20 Consider câte 20% pentru fundaţiile din şirurile A şi E 0 . 2 x 5835= 1167 kNm

fundaţiile din şirurile A şi E 0 . 2 x 5835= 1167 kNm = 23.6 cm

= 23.6 cm 2

β =

= 0.130 ≥ξ=0.140 A a =0.140x30x ξ=0.140 A a =0.140x30x

= 23.6 cm 2 β = = 0.130 ≥ ξ=0.140 A a =0.140x30x = 23.6 cm

= 23.6 cm 2

8Ø20

Transversal Q=200047.7 kN L=17.2>I 0 = I 0 = M=±

Consider câte 14,49% pentru fiecare ax transversal. 5042 x 0.143=721.0

= x
=
x

= 8.6m x 8.6 2 = 5042 kNm.

Β =

5042 x 0.143=721.0 = x = 8.6m x 8.6 2 = 5042 kNm. Β = =

= 0.096

A a =0.10x177.5x

5042 x 0.143=721.0 = x = 8.6m x 8.6 2 = 5042 kNm. Β = =

= 14.2 cm 2

3.INFRASTRUCTURĂ

27

Beton simplu în egalizări: - C6/ 7.5 Tălpi fundaţii: 18.15m x 16.53m =300.02m 2 3.55m x 16.53m =59.11m 2 1.50m x 3.80m =5.7m 2

300.02 + 59.11 + 5.7 = 364.83m 2

Scad goluri:

2.95m x 5.375m = 15.86m 2

5 x 2.20m x 5.375m = 59.13m 2

2.8m x 5.375m = 15.05 m 2

2 x 2.325m x 5.375m =24.99 m 2

2.95m x 3.875m = 11.43 m 2 2.20m x 4.125m = 9.08 m 2 2.80m x 4.125m = 11.5 m 2 2.2m x 0.55m = 1.21 m 2 2.8m x 0.55m = 1.54 m 2 2.95m x 2.2m = 6.49 m 2 3x2.2mx2.2m = 14.52 m 2 2.8m x 2.2m = 6.16 m 2 2.2m x 2.325m = 5.12m 2

Total goluri: 182.13 m 2 364.83m - 182.13 m 2 = 182.70 m 2

Suprafaţa fundaţiei = 182.70 m 2 Grosime beton egalizare = 0.10 m Volum beton = Sfundaţiei Grosime beton egalizare Vbeton = 182.70 m 2 x 0.10 m = 18.27 m 3 Volum beton armat în fundaţii continue şi pereţi cu grosimea de 25 cm respectiv 30 cm . Beton C12/15

Tălpi fundaţii:

182.70cm 2 x 0.40m = 73.08 m 3

182.70 - S fundaţie ; 0.40 - Grosimea tălpii

Pereţi: buc L grosime.

1x 15.70 x0.25 =3.93 m 2

"L(m); Grosime(m)"

6

x 17.20m x 0.30m = 30.96 m 2

2

x 1.50m x 0.30m = 0.90 m 2

1

x 3.30m x 0.30m = 0.99 m 2

4

x 17.80m x 0.30m =21.36 m 2

28

58.14m 2 x 1.43m = 83.14 m 3

2 x 3.3o x 0.30 = 1.98m 2 x 0.95 = 1.88m 3 [0.95m = h p e r e t i ]

Total =158.1 m 3

Suprafaţa cofraje pentru beton în pereţi. Feţe pereţi x Lperete 2 x 15.70m =31.40 m 12 x 17.2m =206.4 m 4 x 1.50m = 6.0 m

2 x 3.30 = 6.60 m 8 x 17.80m = 142.40 m

Total = 392.80 m 392.80mx1.43m = 561.70 m 2 unde >392.80-pereţi şi 1.43 - h perete

4 x 33 x 0.95 =12.54 m 2 Total = 574.54 m 2

[1,43m = h pereti ]

Suprafaţa cofraje beton în fundaţii:

-

exterior: buc m

2

x 18.15m = 36.30 m

2

x 1.50m = 3.0 m

2

x 20.08m = 40.16 m

-

interior: buc m

2

x 11.45 = 22.90 m

4

x 12.25 = 49.0 m

6

x 12.95 = 77.70 m

6

x2.95 = 17.70 m

8

x2.20 = 17.60 m

8 x 2.80 = 22.40 m 12x2.2 = 26.40 m

6 x 2.325 = 13.95 m

Total = 324.11 m 324.11m x 0.50m = 162.06 m 2

Armături în pereţi =7200 kg ( conform extrasului de armături )

Armături în pardoseală = 700 kg

Volum beton C6/7.5

3.525m x 6.375m = 22.47m 2

3.525m x 3.30m = 11.63 m 2

3.525m x 4.875m = 17.18 m 2

5 x 2.70m x 6.375m = 86.06 m 2 2.70m x 3.30m = 8.91 m 2 2.70m x4.875m = 13.16 m 2 2.70m x 1.20m = 3.24 m 2 3.30m x 1.20m = 3.96 m 2 3.30m x4.875m = 16.09 m 2 3.30m x 3.30m = 10.89 m 2

29

3.3m 6.375m = 21.04 m 2

2 x 2 . 7 m x 3 . 3 0 m = 17.82 m 2

2 x 2.875m x 6.375m = 36.65 m 2 2.875m x 6.375m = 9.49 m 2 Total = 278.59 m 2

Hidroizolaţie din carton şi bitum sub zidărie:

0.80m = lăţimea cartonului 196.4m =ziduri

0 . 8 0 x 196.4 = 251.39 m 2

251.39 x 2 (straturi) = 502.78 m 2

Hidroizolaţii carton sub pardoseală : 278.59 m 2 Reperi mobili de tasare - 4 bucăţi

30

SUPRASTRUCTURA

Volum beton armat în grinzi,stîlpi şi plăci. -stîlpi -nr. Buc diametru h (înălţime) 31 x 0.45m x 0.45m x 3.17m = 19.90 m 3 -grinzi: 1 h L -transversal:

ax 1: 0.25m x 0.42m x 3.17m = 1.31 m 3 7 x 0.25m x 0.32m x 3.35m = 1.88 m 3 ax 2 şi 3 : 0.25m x 0.42m x 12.65m = 2.66 m 3 ax 4 : 0.25m x 0.42 x 13.65m = 1.43 m 3 ax 5 şi 6 şi 7 : 3 x o.25m x 0.42m x 12.05m = 3.81 m 3 -longitudinal :

şir.A - 0.25m x 0.32m x 13.43m = 1.07m 3 B - 0.25m x 0.32m x 9.23m = 0.74 m 3 C-D-E-3 x 0.25m x 0.32m x 16.65m = 4.0 m 3 F- 0.25m x 0.32m x 9.18m = 0.74 m 3 Scara - 0.25m x 0.45m x 3.23m = 0.36 m 3 Atic - 0.08m x 0.50m x 5.90m = 0,24 m 3 Total =18.31 m 3 -Planşeu peste parter:

17.40m x 16.33m = 284.14 m 2 3.68m x 18.19m = 69.55 m 2 0.90m x 3.81m = 3.43 m 2 1.50m x 7.05m = 10.58 m 2 Total sumă = 367.7 m 2 planşeu Grosime planşeu = 0.13 m Total planşeu = 367.7 m 2 x 0.13 m = 47.80 m 3 -Masa grinzi: 1 g L 0.15m x 0.07m x 76.36m = 0.80 m 3 -Glafuri: 1 g L 0.08m x 0.70m x 37.5m = 2.1 o m 3 0,12m x 0.30m x 37.5m = 1.35 m 3 Total sumă = 3.45 m 3

TOTAL SUPRASTRUCTURA

31

Cofraje pentru beton armat la olaci şi grinzi :

-grinzi : (buc) feţe h L

2

x 0.42m x 12.50m = 10.50 m 2

7

x 2 x 0.42m x 3.35m = 19.70 m 2

2

x 2 x 0.42m x 12.65m = 21.25 m 2

2

x 0.42m x 13.65m = 11.47 m 2

3

x 2 x 0.42m x 12.05m = 30.37 m 2

4

2 x 0.32m x 13.43m = 8.60 m 2

2

x 0.32m x 9.23m = 5.91 m 2

3

x 2 x 0.32m x 16.65m = 31.97 m 2

4

2 x 0.32m x 9.18m = 5,88 m 2

2

x 0.45m x 3.23m = 2.91 m 2

2

x 0.50m x 5.90m = 5.90 m 2

1

x 0.17m x 5.90m = 1.01 m 2

Total = 51.45 m - planşeu = 367.70 m 2 -glafuri = 0.40m x 37.75m = 15.00 m 2 -laterale planşeu = 0.13m x 98m = 12.74 m 2 -nas = 0.15 x 76.30 = 11.45 m 2

Cofraje pentru beton la slpi :

2 x 31 x (0.45 + 0.45 )x 3.17 = 176.89 m 2

Popi metalici pentru susţineri planşeu :

367.7m 2 x 1 buc / m 2 = 370 buc Armături ia grinzi, stîlpi şi planşee :

comform extraselor de armătură =10.200 kg

1. DIMENSIONARE STALP

Starea limită de rezistenţă

Compresiune excentrică fără considerarea flexibilităţii. Secţiuni pătrate armate simetric.

32

Se dau : b; Rc; Ra; N ; M . Se cer :Aa; Aa .

32 Se dau : b; Rc; Ra; N ; M . Se cer :Aa; Aa .

N

= 169000 N => 169 kN

M

= 141x106 Nmm=>141KN/m

Beton C12/15 Rc= 9.5 N/mm2 Oţel PC 52 Ra = 300N/mm2

a = 35mm => Secţiunea se află într-o zonă plastică potenţială. h0 =h =a h0 =450 - 35 = 415 mm

ξ=

ξ=

ξ=

ξ= x 415 x 9.5 = 0.095

x 415 x 9.5 = 0.095

ξ=0.55(pentru PC 52)

ξ=0.095<0.55

ξ=0.095<0.40

e a =

= 15 mm = 0.015 mPC 52) ξ=0.095<0.55 ξ=0.095<0.40 e a = Mc= M+Nxea Mc=141 + 169 x 0.015 = 143.6

Mc= M+Nxea

Mc=141 + 169 x 0.015 = 143.6 kNm =143.6 x 106 Nmm

b=

b= ; m= ; a/h

; m=

; m=

; a/h

n=

=0.088

=0.088

m=

=0.163mm = 0.015 m Mc= M+Nxea Mc=141 + 169 x 0.015 = 143.6 kNm =143.6 x

=
=

=0.078

33

Din table 9B(

=0.075) se scoate a=0.5133 Din table 9B( A a = A a = α bh A a = A

A a = A a =α bh

9B( =0.075) se scoate a=0.51 A a = A a = α bh A a =

A a = A a =0.151 x 450 x 450 x

= A a = α bh A a = A a =0.151 x 450 x 450

= 969 mm 2 = 9.69 cm 2

Aleg 2Ø20+2Ø16 = 6.28 cm 2 + 4.02cm 2 = 10.30cm 2

Aleg 2Ø20+2Ø16 = 6.28 cm 2 + 4.02cm 2 = 10.30cm 2 2Ø20+2Ø16 4Ø16 2Ø20+2Ø16 A

2Ø20+2Ø16

4Ø16

2Ø20+2Ø16

A a total = 4Ø20+8Ø16 = 12.56cm 2 + 16.08 cm 2 = 28.64 cm 2

p (peo latura) =

2 + 16.08 cm 2 = 28.64 cm 2 p (peo latura) = x 100% p

x 100%

p (total) =

cm 2 p (peo latura) = x 100% p ( t o t a l )

h x 100%

p (pe o latura) =

) = h x 100% p ( p e o l a t u r a

x 45 x 100 = 0.509%

p

p

p

(total) =

x 45 x 100 = 1.41%u r a ) = x 45 x 100 = 0.509% p p p ( t

min =0.6 max =2% Verificarea stâlpilor

45 x 100 = 0.509% p p p ( t o t a l ) =

34

>
>

p =

34 > p = Verificarea stabilităţii elastice (flambaj) = fenomen de îndoire la compresiune l f

Verificarea stabilităţii elastice (flambaj) = fenomen de îndoire la compresiune

elastice (flambaj) = fenomen de îndoire la compresiune l f = l l f = 0.7l

l f = l

l f = 0.7l

l f = 0.5l

l f = 2l

Lungimea de flambaj = distanţa dintre punctele de inflexiune.

de flambaj = distanţa dintre punctele de inflexiune. = 10.5 < 14 (limita de flambaj). N

= 10.5 < 14 (limita de flambaj).

N cap = A a f a + A b f c = (

N c a p = A a f a + A b f c = (

× 300 + 30 × 60 × 13 MPa) × 10 2 = 3517.5 kN

f c = 13 MPa

Verificarea etrierilor la stâlpi

Ø etr >

= 13 MPa Verificarea etrierilor la stâlpi Ø etr > Ø long Ø e t r

Ø long

Ø etr = 6 mm >

Ø etr = 8 mm >

long Ø e t r = 6 mm > Ø e t r = 8 mm

Ølong Ø e t r = 6 mm > Ø e t r = 8 mm

long

=

= 6 mm > Ø e t r = 8 mm > Ø l o n

× 25 = 6.25 mm.

Ø l o n g = 6.25 mm long = 6.25 mm

Verificarea stâlpilor la flambaj local al armăturii longitudinale de rezistenţă.

35

35 a ≤15d d – diametrul d = 25 mm a = 15 × 25 =

a

≤15d

d

– diametrul

d

= 25 mm

a

= 15 × 25 = 375 mm

a ef = 200 mm < 375 mm

a = 15 × 25 = 375 mm a e f = 200 mm < 375

N = A b f c + A a f a

e f = 200 mm < 375 mm N = A b f c + A

e mic <

mm < 375 mm N = A b f c + A a f a e

dominantă e compresiunea

e mare

>

f a e mic < dominantă e compresiunea e mare > dominantă e incovoierea Sâmburele central

dominantă e incovoierea

Sâmburele central = locul geometric al punctelor de aplicaţie a forţei astfel încât A.N. să fie tangentă la contur.

A.N.

astfel încât A.N. să fie tangentă la contur. A.N. = 0 La cutremur avem compresiune excentrică

= 0

La cutremur avem compresiune excentrică cu mare excentricitate la stâlpi deoarece cutremurele acţionează orizontal.

CONDIŢII DE ALCĂTUIRE A STÂLPILOR

36

Alcătuirea şi armarea stâlpilor se realizează în conformitate cu prevederile din STAS 10107/-90 şi din prezentul cod; La stabilirea formei şi dimensiunilor iniţiale ale secţiunii stâlpilor se vor avea în vedere următoarele aspecte:

-De regulă stâlpii din faţade vor avea lăţime constantă pe toată înălţimea construcţiei şi retrageri numai la interior. -Dimensiunile secţiunii transversale a stâlpilor se iau multiplu de 50 mm. Retragerile (reducerea secţiunii) se recomandă să nu se facă concomitent pe ambele direcţii, pe înălţimea construcţiei se recomandă ca retragerile să nu fie prea dese (la 2 - 3 niveluri). Dimensiunea minimă admisă este 300 x 300 mm 2 în situaţii justificate dimensiunea minimă se poate lua 250 x250 mm 2 . - Pentru respectarea condiţiilor de rigiditate şi rezistenţă la încărcările orizontale se va proceda prin încărcări, modificând dimensiunile stâlpior şi/sauale riglelor. Condiţile de rigiditate la forţele seismice de calcul sunt cele prevăzute în normativul

P100-92.

-Pentru stâlpii construcţiilor amplasate în zonele seismice A - E definite în normativul P100 - 92 se va evita realizarea de proporţii specifice elementelor scurte (stâlpii scurţi). Se consideră stâlpi scurţi, stâlpii la care raportul dintre distanţa H 0 şi

stâlpii la care raportul dintre distanţa H 0 şi înălţimea secţiunii (h) este: <2. H= înălţimea

înălţimea secţiunii (h) este: <2.

H= înălţimea secţiunii transversale a stâlpului. În aceiaşi scop, se va urmării ca prin modul de dispunere a zidăriei în panourile de cadru (pereţi, goluri de ferestre) să nu se ajungă la comportări specifice stâlpilor scurţi. În secţiunile potenţiale de apariţie a articulaţiilor plastice de la baza stâlpilor se recomandă ca armătura longitudinală aleasă să nu fie înădită prin petrecere sau sudură. Măsurile privind asigurarea capacităţii de deformare post - plastică (ductilizare) se vor aplica secţiunile de încastrare a stâlpilor ( în fundaţii, sau la nivelul superior al infrastructurii ), precum şi în zonele în carapar variaţii mari ale secţiunii pe înălţimea unui nivel (de exemplu la stâlpii halelor cu poduri rulante, în dreptul grinzii de rulare).

2. DIMENSIOARE RIGLE

37

Evaluare încărcări pe rigle (sarcini normale în gruparea specială). Planşeu peste parter. Rigla 44 şi 46:

-greutatea proprie grindă: 0.25 x 0.55 x 2500 kg/m 3 = 344 daN/m -din planşeu : 590 x 3.9/4 (2-3.9/6.6 ) 810.6 daN/m -greutate tencuială : 0.015 x 1.09 x 2500 kg/m 3 =46.5 daN/m -greutate zid de 30 cm din b.ca.::300 kg/m x 3.3m = 990 daN/m Total greutate rigle = 2101.1 daN/m Rigla 45 -greutateproprie grindă: 0.25 x 0.45 x 2500 kg/m 3 =281.3 daN/m -din planşeu:590 x 3.9/4 = 575.3 daN/M -greutate tencuială : 0.015 x 0.99 x 2500 kg/m 3 = 37.0 daN/m -greutate zid de 30 cm din b. c. a. : 300 kg/m 2 x 3.3m = 990 daN/m Total greutate riglă = 1883.6 daN/m

Momentele şi forţele tăietoare sunt extrase din programul de calcul static dinamic al structurilor din cadre diafragme.

3. DIMENSIONAREA ARMĂTURILOR PENTRU SECŢIUNI SITUATE ÎN ZONE PLASTICE POTENŢIALE LA SOLICITĂRI SEISMICE

38

A. Dimensionarea armăturilor în secţiunile de reazem ale riglelor de cadru la moment negativ. Se dau: b, h, R c , R a , M; Se cer; A a , A a

Se dau: b, h, R c , R a , M; Se cer; A a ,

Beton: C12/15 cazul c(R c =9.5

N/mm 2 ) Oţel: PC 52 (R a =300 N/mm 2 ) M - =126 kNm=126 x 10 6 Nmm

M + =131 kNmm

Grad seismic „B"

(1)

Se apreciază a.

(2)

a=35 mm h 0 =h-a

(3)

h 0 =550 - 35=515 mm Se apreciază a. a = 35 mm

(4)

h a = h 0 – a

(5)

m =

(5) m =

m

= 126 x

m = 126 x x 515 2 x 9.5 = 0.200 ;

x

515 2 x 9.5 = 0.200 ;

m

lim = 0.22 (corespunzător la ξ lim = 0.25)

m

< m lim ≥ A a nu este necesară din calculul în ipoteza dată de încărcare.

A a se calculează ca pentru o secţiune simplu armată.

ξ

= 1-

ξ

= 1-

Y

= 1-

simplu armată. ξ = 1- ξ = 1- Y = 1- = 1- = 0.225 =
= 1-
= 1-

= 0.225

= 0.8875 sau A a =

A a = n ξ bh 0

1- = 1- = 0.225 = 0.8875 sau A a = A a = n ξ

39

sau

= 918 mm 2 = 9.18 cm 2 2 = 9.18 cm 2

A a =

Aleg 2Ø14 + 2Ø20 = 3.08 + 6.28 = 9.37 cm 2 A a > A a min ≥ A a calculate este bun.

A a min 0.4 A a = 0.4 x 9.37 cm 2 = 3.80 cm 2

A. dimensionarea armaturi pentru moment pozitiv:

A a(inf) =

= 131 xarmaturi pentru moment pozitiv: A a ( i n f ) = x 300 = 910

pentru moment pozitiv: A a ( i n f ) = = 131 x x 300

x 300 = 910 mm 2 = 9.10 cm 2

Alerg 2Ø16 + 2Ø18 = 4.02 + 5.09 = 9.11 cm 2 A a(inf) > A a min deci dicteaza armarea pentru momentul pozitiv.

m i n deci dicteaza armarea pentru momentul pozitiv. 2Ø14 + 2Ø20 2Ø16 + 2Ø18 Alcătuirea

2Ø14 + 2Ø20 2Ø16 + 2Ø18

Alcătuirea şi ramarea riglelor se realizează cu prevederile din STAS 10107/0- 90. Riglele realizate din elemente prefabricate care conlucrează cu suprabetonarea vor avea armăturile longitudinale dimensionate în situaţiile de alcătuire şi solicitare cele mai defavorabile. Armăturile transversale (etrierii) necesare pentru preluarea lunecărilor dintre prefabricat şi suprabetonare nu se îmsumează cu armătura rezultată din efectul forţei tăietoare, momentului de torsiune sau suspendarea încărcăturilor. Verificarea deschiderii fisurilor şi a deformaţiilor la grinzile prefabricate care conlucrează cu suprabetonarea va considera eforturile unitare în armăturile longitudinale suma eforturilor calculate pentru faza de montaj şi faza finală. La riglele solicitate şi la eforturi de întindere, armăturile longitudinale se vor calcula la întindere excentrică, iar elementul se va alcătui şi arma în consecinţă. Se recomandă ca momentele capabile în rigle să fie stabilite astfel încât, la acţiuni seimice de mare intensitate, distanţa între secţiunile de formare a articulaţiilor plastice (l-i) să respecte condiţia Ii=>5/6In- Unde lN=>distanţă între secţiunile în care se formează articulaţiile plastice de moment negativ, corespunzător celor două

40

sensuri ale acţiunii seismice. Condiţiile de alcătuire şi armare sunt diferenţiate între secţiunile curente şi zonele potenţial plastice. Se vor considera ca zone potenţial plastice secţiunile de la capetele tuturor riglelor indiferent de poziţia acestora în plan. Prevederile privind alcătuirea şi armarea în zonele plastice potenţiale se vor considera pe lungimile plastice din STAS 10107/0 - 90. Armăturile longitudinale să fie dimensionate şi dispuse astfel încât din acţiuni seismice de mare intensitate, secţiunile potenţiale de formare a articulaţiilor plastice, pentru cele două sensuri de acţiune, să coincidă. Riglele solicitate predominant din acţiuni seismice vor avea armăturile longitudinale realizate ca bare drepte ( nu se dispun bare înclinate). Dacă, ca efect al încărcărilor verticale importante (foarte concentrate mari) sunt necesare armături înclinate, acestea se vor dimensiona funcţie de eforturile corespunzătoare grupărilor fundamentale de încărcări şi se vor verifica în gruparea specială. Nu se admite dispunerea de armături înclinate la marginea secţiunii riglei. Dcaă în fazele intermediare de lucru ale grinzilor prefabricate care conlucrează cu suprabetonarea (decofrare, transport, manipulare şi montaj) nu se respectă condiţia:

+
+

< 0.7 Rt, etrierii se vor dispune ca în figura:

+ < 0.7 Rt, etrierii se vor dispune ca în figura: In situaţiile când se urmăreşte

In situaţiile când se urmăreşte evitarea formării de articulaţii plastice din apropierea nodurilor, se recomandă dispunerea armăturilor longitudinal. În cazul riglelor prefabricate care realizează cu stâlpi noduri rigide se recomandă evitarea plastificării îmbinărilor. Dimensionarea riglei şi a îmbinărilor se va realiza la eforturi(M,Q) stabilite în funcţie de momentele capabile din secţiunile de apariţie a articilaţiilor plastice. 4. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR PE GRINDĂ

CALCULUL GRINDA GM1

41

41 Evaluarea încărcărilor pe grindă - gr. pr. grinda 0.25 x 0.45 x 2500 x 1.1

Evaluarea încărcărilor pe grindă

- gr. pr. grinda 0.25 x 0.45 x 2500 x 1.1 = 30 daN/m

- gr. pr. tencuiala 0.03 x 0.25 x 2 x 0.45 x 1900 x 1.3 = 16.7 daN/m

- din planseu 1.5 x

- gr. zid 30 cm BCA 300 daN/m 2 x 2.85 m =

planseu 1.5 x - gr. zid 30 cm BCA 300 daN/m 2 x 2.85 m =
planseu 1.5 x - gr. zid 30 cm BCA 300 daN/m 2 x 2.85 m =

(2 –

) …….= 531.9 daN/m

BCA 300 daN/m 2 x 2.85 m = (2 – ) …….= 531.9 daN/m M =

M

=

= 3256 daN/m

= 3256 daN/m

B

=

B = = = 0.079 → ξ = 0.0824

=

=

= 0.079 → ξ = 0.0824

A a = ξ x b x h a x

= = 0.079 → ξ = 0.0824 A a = ξ x b x h a

A cf = 3.08 cm 2

= 0.0824 x 25 x 41.5 x

b x h a x A c f = 3.08 cm 2 = 0.0824 x 25

= 2.7 cm 2 → 2Ø14

Verificarea grinzilor A × 10 , secţiuni 1 – 1

A c f = 3.08 cm 2 = 0.0824 x 25 x 41.5 x = 2.7

42

h 0 = h – a = h – (

+
+

) = 50 – (2.5 +

p =

42 h 0 = h – a = h – ( + ) = 50 –

A a = 3 ×

100

h – a = h – ( + ) = 50 – (2.5 + p =

= 9.42 cm 2

( + ) = 50 – (2.5 + p = A a = 3 × 100

) = 50 – 3.5 = 46.5 cm.

b = 25

p =

× 100 = 0.81 %= 3 × 100 = 9.42 cm 2 ) = 50 – 3.5 = 46.5 cm.

cm 2 ) = 50 – 3.5 = 46.5 cm. b = 25 p = ×

p optim = (0.8 ÷ 1.2)%

p’ =

= × 100 = 0.81 % p o p t i m = (0.8 ÷ 1.2)%

100 =

= 0.81 % p o p t i m = (0.8 ÷ 1.2)% p’ = 100

× 100

% p o p t i m = (0.8 ÷ 1.2)% p’ = 100 = ×

= 1.69% > p optim = (0.8 ÷ 1.2)% < p max

Verificarea procentului de etrieri.

1.2)% < p m a x Verificarea procentului de etrieri. p e c a m p

p e camp =

Verificarea procentului de etrieri. p e c a m p = 100 = × 100 =

100 =

procentului de etrieri. p e c a m p = 100 = × 100 = 0.20%

× 100 = 0.20% = p nec = 0.20 %

p e reazem =

0.20% = p n e c = 0.20 % p e r e a z e

a – distanţa dintre etrieri

b – lăţimea grinzii Verificarea apareiajului:

100 = 0.4 % > p nec = 0.20%

apareiajului: 100 = 0.4 % > p n e c = 0.20% - valabilitatea teoriei încovoierii

- valabilitatea teoriei încovoierii a lui Navier.

2.5%

Verificarea condiţiei de bară – condiţia de flexibilitate.

condiţiei de bară – condiţia de flexibilitate. - dominantă este încovoierea, dacă > dominantă era

- dominantă este încovoierea, dacă >

flexibilitate. - dominantă este încovoierea, dacă > dominantă era forţa tăietoare şi se schimba complet

dominantă

era forţa tăietoare şi se schimba complet calculul.

43

Verificarea efectului T (conlucrarea inimii cu placa).

43 Verificarea efectului T (conlucrarea inimii cu placa). h p = 15 cm h = 50

h p = 15 cm

h

= 50 cm

b

= 25 cm

cu placa). h p = 15 cm h = 50 cm b = 25 cm b
cu placa). h p = 15 cm h = 50 cm b = 25 cm b

b p = b + 2 ≤ 6 h p = 6 × 15 = 90 cm b p = 25 + 90 = 115 cm

2 ≤ 6 h p = 6 × 15 = 90 cm b p = 25

- Condiţie satisfacută

p = - OK = A a – A’ a = A a (3Ø20) –
p
=
-
OK
=
A a – A’ a = A a (3Ø20) – A’ a (4Ø25) < 0
A.N. cade în inimă (nu e

bine). Verificarea diametrului etrierilor Norma cere ca Ø etrier > ¼ Ø long Ø etrier = 6 mm < ¼ Ø long = ¼ x 25 = 6.25 mm Ø etrier = 8 mm > ¼ Ø long = ¼ x 25 = 6.25 mm

5. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR PE PLANŞEU

44

44 5.1. Planşeu peste parter

5.1. Planşeu peste parter

1.

45

1. 45 = mc 1 = mr 1 = - mc 2 = mr 2 =
= mc 1 = mr 1 = - mc 2 = mr 2 = -
=
mc 1 =
mr 1 = -
mc 2 =
mr 2 = -

= 1.026

q = 1118 daN/m 2

mc 1 = mr 1 = - mc 2 = mr 2 = - = 1.026

x qa 2 = x qa 2 = - x qa 2 = x qa 2 = -

2 x qa 2 = x qa 2 = - x qa 2 = x qa

x 1118 x 3.8 2 = 407.0 daNm x 1118 x 3.8 x 1118 x 3.8 2 2 = - 1150.0 daNm 2 = - 1150.0 daNm

x 1118 x 3.8 2 = 399.0 daNm x 1118 x 3.8 x 1118 x 3.8 2 2 = -1137.0 daNm 2 = -1137.0 daNm

2.

3.8 2 = - 1150.0 daNm x 1118 x 3.8 2 = 399.0 daNm x 1118
=
=

= 1.69

q = 878 daN/m 2

46

mc 1 = mr 1 = - mc 2 = mr 2 =- x qa
mc 1 =
mr 1 = -
mc 2 =
mr 2 =-
x qa 2 =
x qa 2 = -
x qa 2 =
x qa 2 = -
x 878 x 3.9 2 = 232.2 daNm
x 878 x 3.9 2 = - 746 daNm
x 878 x 3.9 2 = 304 daNm
x 878 x 3.9 2 = - 835 daNm

3.

x 878 x 3.9 2 = 304 daNm x 878 x 3.9 2 = - 835

= 2.6 – armare pe o singură direcţiex 878 x 3.9 2 = 304 daNm x 878 x 3.9 2 = - 835

2 = - 835 daNm 3. = 2.6 – armare pe o singură direcţie m r

m r = -

daNm 3. = 2.6 – armare pe o singură direcţie m r = - = -

= - 878 x

= - 247 daNm2.6 – armare pe o singură direcţie m r = - = - 878 x m

m c =

m c = ql 2 = x 878 1.5 2 = 139 daNm

ql 2 =

m c = ql 2 = x 878 1.5 2 = 139 daNm

x 878 1.5 2 = 139 daNm

4.

m c = ql 2 = x 878 1.5 2 = 139 daNm 4. = mc
= mc 1 =
=
mc 1 =

= 1.7

q = 878 daN/m 2

ql 2 = x 878 1.5 2 = 139 daNm 4. = mc 1 = =

x qa 2 =

x 878 x 3.0 2 = 364 daNm

47

mr 1 = - x qa 2 = - x 878 x 3.0 2 =
mr 1 = -
x qa 2 = -
x 878 x 3.0 2 = - 815 daNm
mc 2 =
x qa 2 =
x 878 x 3.0 2 = 112.3 daNm
mr 2 =-
x qa 2 = -
x 878 x 3.0 2 = - 632 daNm

5.

daNm mr 2 =- x qa 2 = - x 878 x 3.0 2 = -
= mc 1 = mr 1 = - mc 2 = mr 2 = -
=
mc 1 =
mr 1 = -
mc 2 =
mr 2 = -

= 1.27

q = 1118 daN/m 2

x qa 2 =

x 1118 x 3.0 2 = 281.0 daNm 2 = 281.0 daNm

x qa 2 = -

x qa 2 =

x 1118 x 3.0 2 = 281.0 daNm x qa 2 = - x qa 2

x qa 2 = -

x 1118 x 3.0 2 = - 685.0 daNm 2 = - 685.0 daNm

x 1118 x 3.0 2 = 140.7 daNm

x 1118 x 3.0 2 = -572.0 daNm

x 3.0 2 = 140.7 daNm x 1118 x 3.0 2 = -572.0 daNm 6. =

6.

x 3.0 2 = 140.7 daNm x 1118 x 3.0 2 = -572.0 daNm 6. =
=
=

= 2.2

q = 878 daN/m 2 – armare pe o singură direcţie

48

m c =

m c = = = 329 daNm

=

= 329 daNmm c = =

m r =

=

= - 658 daNmm r = =

7.

= = 329 daNm m r = = = - 658 daNm 7. = = 1.83
= = 1.83 q = 878 daN/m 2 mc 1 = x qa 2 =
=
= 1.83
q = 878 daN/m 2
mc 1 =
x qa 2 =
x 878 x 3.6 2 = 455 daNm
mr 1 = -
x qa 2 = -
x 878 x 3.6 2 = - 948 daNm
mc 2 =
x qa 2 =
x 878 x 3.6 2 = 129 daNm
mr 2 =-
x qa 2 = -
x 878 x 3.6 2 = - 650 daNm

8.

129 daNm mr 2 =- x qa 2 = - x 878 x 3.6 2 =
= mc 1 =
=
mc 1 =

= 1.055

x qa 2 =

q = 1118 daN/m 2

x 1118 x 3.6 2 = 440 daNm 2 = 440 daNm

49

mr 1 = - mc 2 = mr 2 = - x qa 2 =
mr 1 = -
mc 2 =
mr 2 = -
x qa 2 = -
x qa 2 =
x qa 2 = -
x 1118 x 3.6 2 = - 932 daNm
x 1118 x 3.6 2 = 109.6 daNm
x 1118 x 3.6 2 = - 650 daNm

9.

x 1118 x 3.6 2 = 109.6 daNm x 1118 x 3.6 2 = - 650
= = 1.83 q = 878 daN/m 2 mc 1 = mr 1 = -
=
= 1.83
q = 878 daN/m 2
mc 1 =
mr 1 = -
mc 2 =
mr 2 =-
x qa 2 =
x qa 2 = -
x qa 2 =
x qa 2 = -
x 878 x 3.6 2 = 440 daNm
x 878 x 3.6 2 = - 932 daNm
x 878 x 3.6 2 = 109.6 daNm
x 878 x 3.6 2 = - 650 daNm

50

50 = 2 mc 1 = mr 1 = - mc 2 = mr 2 =-
= 2 mc 1 = mr 1 = - mc 2 = mr 2 =-
= 2
mc 1 =
mr 1 = -
mc 2 =
mr 2 =-
q = 878 daN/m 2
x qa 2 =
x qa 2 = -
x qa 2 =
x qa 2 = -
x 878 x 3.3 2 = 534 daNm
x 878 x 3.3 2 = - 1138.3 daNm
x 878 x 3.3 2 = 159 daNm
x 878 x 3.3 2 = - 783 daNm

11.

534 daNm x 878 x 3.3 2 = - 1138.3 daNm x 878 x 3.3 2

= 1.152 = 534 daNm x 878 x 3.3 2 = - 1138.3 daNm x 878 x

q = 1118 daN/m 2

51

mc 1 = x qa 2 = x 1118 x 3.3 2 = 294 daNm
mc 1 =
x qa 2 =
x 1118 x 3.3 2 = 294 daNm
mr 1 = -
x qa 2 = -
x 1118 x 3.3 2 = - 845 daNm
mc 2 =
x qa 2 =
x 1118 x 3.3 2 = 275 daNm
mr 2 = -
x qa 2 = -
x 1118 x 3.3 2 = - 651 daNm

Unde: h placă = 13 cm si h 0 = 11 cm

Pentru 1.

B =

A a = ξbh

B =

A a = 0.045 x 100 x 11 x

B

B

A a = 0.0857 x 100 x 11 x

a = 0.045 x 100 x 11 x B B A a = 0.0857 x 100

=

= 0.045 x 100 x 11 x B B A a = 0.0857 x 100 x
= 0.045 x 100 x 11 x B B A a = 0.0857 x 100 x

= 0.079 → 0.0824

11 x B B A a = 0.0857 x 100 x 11 x = = 0.079

= 0.0824 x 100 x 11 x

= 2.9 cm 2

= 0.044 → ξ = 0.04511 x = = 0.079 → 0.0824 = 0.0824 x 100 x 11 x = 2.9

=

= 0.0824 x 100 x 11 x = 2.9 cm 2 = 0.044 → ξ =

= 1.57 cm 2 2

= 0.044 → ξ = 0.045 → A a = 1.57 cm 2

= 2.98 cm 2 .

=

= 0.082 → ξ = 0.0857→ ξ = 0.045 → A a = 1.57 cm 2 = 2.98 cm 2 .

= 1.57 cm 2 = 2.98 cm 2 . = = 0.082 → ξ = 0.0857

Pentru 2.

= 0.03 → ξ = 0.0305cm 2 = 2.98 cm 2 . = = 0.082 → ξ = 0.0857 Pentru 2.

= 0.065 → ξ = 0.0715. = = 0.082 → ξ = 0.0857 Pentru 2. = 0.03 → ξ = 0.0305

Pentru 2. = 0.03 → ξ = 0.0305 = 0.065 → ξ = 0.0715 = 0.02

= 0.02 → ξ = 0.0202Pentru 2. = 0.03 → ξ = 0.0305 = 0.065 → ξ = 0.0715 B =

ξ = 0.0305 = 0.065 → ξ = 0.0715 = 0.02 → ξ = 0.0202 B

B =

A a = 0.0305 x 100 x 11 x

B =

A a = 0.0715 x 100 x 11 x

B =

A a = 0.0202 x 100 x 11 x

= 1.06 cm 2 2

= 2.49 cm 2

= 0.703 cm 2

Pentru 3.

= 0.055 → ξ = 0.056x 100 x 11 x = 1.06 cm 2 = 2.49 cm 2 = 0.703 cm

B =

A a = 0.056 x 100 x 11 x

= 1.97 cm 2 2

52

52 B = A a = 0.0791 x 100 x 11 x B = A a

B =

A a = 0.0791 x 100 x 11 x

B =

A a = 0.0377 x 100 x 11 x

B =

A a = 0.0534 x 100 x 11 x

B =

A a = 0.0121 x 100 x 11 x

= 0.0766 → ξ = 0.0791

x B = A a = 0.0121 x 100 x 11 x = 0.0766 → ξ

= 2.75 cm 2

= 0.0317 → ξ = 0.0377= 0.0121 x 100 x 11 x = 0.0766 → ξ = 0.0791 = 2.75 cm

0.0766 → ξ = 0.0791 = 2.75 cm 2 = 0.0317 → ξ = 0.0377 =
0.0766 → ξ = 0.0791 = 2.75 cm 2 = 0.0317 → ξ = 0.0377 =

= 1.31 cm 2 2

= 0.052 → ξ = 0.0534

0.0317 → ξ = 0.0377 = 1.31 cm 2 = 0.052 → ξ = 0.0534 =

= 1.86 cm 2

0.012 → ξ = 0.0121

2 = 0.052 → ξ = 0.0534 = 1.86 cm 2 0.012 → ξ = 0.0121

= 0.42 cm 2

Pentru 5.

= 1.86 cm 2 0.012 → ξ = 0.0121 = 0.42 cm 2 Pentru 5. B
= 1.86 cm 2 0.012 → ξ = 0.0121 = 0.42 cm 2 Pentru 5. B
= 1.86 cm 2 0.012 → ξ = 0.0121 = 0.42 cm 2 Pentru 5. B

B =

A a = 0.0662 x 100 x 11 x

B =

A a = 0.0503 x 100 x 11 x

B =

A a = 0.0243 x 100 x 11 x

= 0.064 → ξ = 0.0662

x B = A a = 0.0243 x 100 x 11 x = 0.064 → ξ

= 2.3 cm 2

= 0.049 → ξ = 0.0503

= 0.064 → ξ = 0.0662 = 2.3 cm 2 = 0.049 → ξ = 0.0503

= 1.75 cm 2

= 0.846 cm 2

= 0.024 → ξ = 0.0243

= 0.0503 = 1.75 cm 2 = 0.846 cm 2 = 0.024 → ξ = 0.0243

Pentru 6.

= 1.75 cm 2 = 0.846 cm 2 = 0.024 → ξ = 0.0243 Pentru 6.
= 1.75 cm 2 = 0.846 cm 2 = 0.024 → ξ = 0.0243 Pentru 6.

B =

A a = 0.0715 x 100 x 11 x

B =

A a = 0.0284 x 100 x 11 x

= 0.069 → ξ = 0.0715

x B = A a = 0.0284 x 100 x 11 x = 0.069 → ξ

= 2.49 cm 2

= 0.989 cm 2

= 0.028 → ξ = 0.0284

= 0.0715 = 2.49 cm 2 = 0.989 cm 2 = 0.028 → ξ = 0.0284

Pentru 7.

= 2.49 cm 2 = 0.989 cm 2 = 0.028 → ξ = 0.0284 Pentru 7.
= 2.49 cm 2 = 0.989 cm 2 = 0.028 → ξ = 0.0284 Pentru 7.
= 2.49 cm 2 = 0.989 cm 2 = 0.028 → ξ = 0.0284 Pentru 7.

B =

A a = 0.0726 x 100 x 11 x

B =

A a = 0.0619 x 100 x 11 x

B =

= 0.070 → ξ = 0.0726

= A a = 0.0619 x 100 x 11 x B = = 0.070 → ξ

= 2.52 cm 2

= 2.16 cm 2

= 0.06 → ξ = 0.0619

= 0.0619 x 100 x 11 x B = = 0.070 → ξ = 0.0726 =

= 0.049 → ξ = 0.0503

53

A a = 0.0503 x 100 x 11 x

53 A a = 0.0503 x 100 x 11 x = 1.75 cm 2 Pentru 8.

= 1.75 cm 2

Pentru 8.

53 A a = 0.0503 x 100 x 11 x = 1.75 cm 2 Pentru 8.

B =

A a = 0.0294 x 100 x 11 x

B =

A a = 0.0263 x 100 x 11 x

= 0.029 → ξ = 0.0294

= 1.03 cm 2 2

= 0.916 cm 2

= 0.026 → ξ = 0.0263x 11 x = 0.029 → ξ = 0.0294 = 1.03 cm 2 = 0.916 cm

= 0.0294 = 1.03 cm 2 = 0.916 cm 2 = 0.026 → ξ = 0.0263

Pentru 9.

= 1.03 cm 2 = 0.916 cm 2 = 0.026 → ξ = 0.0263 Pentru 9.

B =

A a = 0.0513 x 100 x 11 x

= 0.050 → ξ = 0.0513

9. B = A a = 0.0513 x 100 x 11 x = 0.050 → ξ

= 1.78 cm 2

Pentru 10.

x 100 x 11 x = 0.050 → ξ = 0.0513 = 1.78 cm 2 Pentru
x 100 x 11 x = 0.050 → ξ = 0.0513 = 1.78 cm 2 Pentru
x 100 x 11 x = 0.050 → ξ = 0.0513 = 1.78 cm 2 Pentru

B =

A a = 0.0471 x 100 x 11 x

B =

A a = 0.0294 x 100 x 11 x

B =

A a = 0.0263 x 100 x 11 x

= 0.046 → ξ = 0.0471

x B = A a = 0.0263 x 100 x 11 x = 0.046 → ξ

= 1.64 cm 2

= 1.024 cm 2

= 0.916 cm 2

= 0.029 → ξ = 0.0294

cm 2 = 1.024 cm 2 = 0.916 cm 2 = 0.029 → ξ = 0.0294

= 0.026 → ξ = 0.0263

0.916 cm 2 = 0.029 → ξ = 0.0294 = 0.026 → ξ = 0.0263 Verificarea

Verificarea procentului de armare la placă.

→ ξ = 0.0263 Verificarea procentului de armare la placă. Procentul de armare la încovoiere p=

Procentul de armare la încovoiere

p=

de armare la placă. Procentul de armare la încovoiere p= 100 ≥ p m i n

100 ≥ p min

p min =0.10 % OB 37 p min = 0.15 % PC 52

54

Conform plăcii R16:

-

-

-

h p =150 mm otel PC 52

marca 3

6ø 10 /m

p=

R16: - - - h p =150 mm otel PC 52 marca 3 6ø 10 /m

A a =

- h p =150 mm otel PC 52 marca 3 6ø 10 /m p= A a

n

n – nr de bare / m;

n=6

A a =

× 6 =471 mm 2 2

+ )
+
)

h 0 = h p - a = h p -(

h 0 = 150 – (15+

b = 1000 mm

) = 150 – 20 = 130 mm

h 0 = 150 – (15+ b = 1000 mm ) = 150 – 20 =
h 0 = 150 – (15+ b = 1000 mm ) = 150 – 20 =

p =

STAS 10107/ 1990 – Eurocod 2

× 100 = 0.36 % > p min = 0.15 %

Verificarea consumului de armătură în câmp şi pe reazem:

A.Câmpul plăcii

L a = nl = 2 × 6 × 1.0 = 12 m

M a = γ A l = 7850 kg/m 3 ×

= 2 × 6 × 1.0 = 12 m M a = γ A l =

Indicele de consum al armăturii

× 10 -6 × 12 = 7.39 kg

55

i a =

55 i a = = = 49.26 kg/m 3 > i a m i n =

=

= 49.26 kg/m 3 > i a m i n = 40 kg/m 3 3 > i a min = 40 kg/m 3

B.Reazemul plăcii.

Pentru 6 ø 10 / m :

L a = 12 m

M a = 7.39 kg/m 3

Pentru 9 ø 10 / m :

L a = 2 × 9 × 1.0 = 18 m

M

a = 7850 kg/m 3 ×

M a = 7850 kg/m 3 × × 10 - 6 × 18 = 11.09 kg.

× 10 -6 × 18 = 11.09 kg.

M

at = M a(6 ø 10) + M a(9 ø 10) = 7.39 + 11.09 = 18.48 kg

i a =

( 9 ø 1 0 ) = 7.39 + 11.09 = 18.48 kg i a =

=

= 123.2 kg/m 3 > i a r e c = 80 kg/m 3 3 > i a rec = 80 kg/m 3

Verificarea capacităţii portante

r e c = 80 kg/m 3 Verificarea capacităţii portante X = = 10.87 mm <

X =

e c = 80 kg/m 3 Verificarea capacităţii portante X = = 10.87 mm < 2a

= 10.87 mm < 2a

A a = n

capacităţii portante X = = 10.87 mm < 2a A a = n = 6 ×

= 6 ×

portante X = = 10.87 mm < 2a A a = n = 6 × =

= 471 mm 2

X = = 10.87 mm < 2a A a = n = 6 × = 471

2 × (15 +

Are loc o redistribuire de eforturi între beton şi armătură.

) = 2 × 20 = 40 mm

+ Are loc o redistribuire de eforturi între beton şi armătură. ) = 2 × 20

nu e suficientă carne de beton.

M z cap = 471 × 300 (130 –

56

×
×

Calculul momentului efectiv.

= 471 × 300 (130 – 56 × Calculul momentului efectiv. q = g + p

q = g + p = n g g n + n p p n

) = 17.601.088,85 Nmm = 17.6 kNm

Evaluarea acţiunilor de calcul

AP

Greutatea proprie: g = ng n = 1.1 × 25 kN/m 3 × 0.15 m = 4.12 kN/m 2

n – coeficient de supraîncarcare

× 0.15 m = 4.12 kN/m 2 n – coeficient de supraîncarcare acţiuni permanente AV actiuni

acţiuni permanente

2 n – coeficient de supraîncarcare acţiuni permanente AV actiuni variabile Greutatea moartă prin evaluare: 1.50

AV

actiuni variabile

Greutatea moartă prin evaluare: 1.50 kN/m 2 × 1.2 = 1.8 kN/m 2 Greutatea utilă: 1.3 × 4 × 0.75 = 3.90 kN/m 2 . q = 4.12 + 1.8 + 3.90 = 9.82 kN/m 2 .

M

ef =

2 . q = 4.12 + 1.8 + 3.90 = 9.82 kN/m 2 . M e

= 12.73 kNm

M cap = 17.6 >

M ef =
M ef =

= 6.365 kNm

Teoria generală a plăcilor a fost elaborată de matematicianul francez Sophie Germaine care a formulat ecuaţia:

Teoria generală a plăcilor a fost elaborată de matematicianul francez Sophie Germaine care a formulat ecuaţia:
Teoria generală a plăcilor a fost elaborată de matematicianul francez Sophie Germaine care a formulat ecuaţia:

+ 2

Teoria generală a plăcilor a fost elaborată de matematicianul francez Sophie Germaine care a formulat ecuaţia:

+

Teoria generală a plăcilor a fost elaborată de matematicianul francez Sophie Germaine care a formulat ecuaţia:

=

Teoria generală a plăcilor a fost elaborată de matematicianul francez Sophie Germaine care a formulat ecuaţia:
= sau Δ 2 w(x,y) = , D = 57 ; µ - coeficientul contracţiilor

=

= sau Δ 2 w(x,y) = , D = 57 ; µ - coeficientul contracţiilor transversal

sau Δ 2 w(x,y) =

, D == sau Δ 2 w(x,y) = 57 ; µ - coeficientul contracţiilor transversal POISSON = 0.0

57

= sau Δ 2 w(x,y) = , D = 57 ; µ - coeficientul contracţiilor transversal

; µ - coeficientul contracţiilor

transversal POISSON = 0.0 ÷0.5 (beton µ = 0.18) h = grosimea plăcii Practic h = 12 ÷ 15 cm Plăcile flexibile au h = 6 ÷ 10 cm

Calculul simplificat – ingineresc

au h = 6 ÷ 10 cm Calculul simplificat – ingineresc Premise de calcul: 1. Condiţia

Premise de calcul:

1. Condiţia statică:

2. Condiţia geometrică de continuitate – Saint Venant – la mijloc: f x = f y

p x + p y = p(x,y)

f =

– la mijloc: f x = f y p x + p y = p(x,y) f

;

p x l x 4 = p y l y

4

mijloc: f x = f y p x + p y = p(x,y) f = ;
mijloc: f x = f y p x + p y = p(x,y) f = ;

p x + p x

= p

mijloc: f x = f y p x + p y = p(x,y) f = ;
mijloc: f x = f y p x + p y = p(x,y) f = ;

p z =

mijloc: f x = f y p x + p y = p(x,y) f = ;

58

0 0.5 1.0 1.5 2 2.5 1 0.94 0.5 0.16 0.058 0.025
0 0.5
1.0
1.5
2
2.5
1 0.94
0.5
0.16
0.058
0.025
58 0 0.5 1.0 1.5 2 2.5 1 0.94 0.5 0.16 0.058 0.025 Exista doua categorii

Exista doua categorii de plăcii:

- Plăci cu dubla încovoiere

doua categorii de plăcii: - Plăci cu dubla încovoiere 0.5 < < 2 - Plăci cu

0.5 <

de plăcii: - Plăci cu dubla încovoiere 0.5 < < 2 - Plăci cu simplă încovoiere

< 2

- Plăci cu simplă încovoiere sau încovoiere cilindrică

> 2 Doua criterii de calcul: 59 < 0.5 1. Procentul de armare p =
> 2 Doua criterii de calcul: 59 < 0.5 1. Procentul de armare p =

> 2

Doua criterii de calcul:

59

> 2 Doua criterii de calcul: 59 < 0.5 1. Procentul de armare p = 0.1

< 0.5

1.

Procentul de armare p = 0.1 % ÷ 2.5 %

2.

Indicele de consum al armăturii i a = 50 ÷ 250 kg/m 3

Costul total:

Cost beton + cost armătură +cost manoperă + cost utilaj + cost transport + cost intreţinere(mentenanţă) Aparatele de termografie care dau temperatura la suprafaţa betonului şi informaţii de radiaţie termică depinde de starea de umiditatea şi de procesele chimice care au loc în beton.

Evaluarea încărcărilor pe planşeu

Planşeu peste parter

60

Săli de clasă

Încărcări normate gruparea specială

Coeficient încărcări

Încărcări calcul gruparea

gr. proprie placă

0.13 x 2500 = 325

x 1.1

fundamentală = 358 daN/m 2

gr. pardoseală

0.07 x 2100 = 147

x 1.3

= 191.1 daN/m 2

gr. tencuială

0.02 x 1900 = 38

x 1.3

= 49 daN/m 2

gr. utilă

0.4 x 200 = 80

x 1.4

= 280 daN/m 2

 

=590.0

= 878.0 daN/m 2

Coridoare

Încărcări normate gruparea specială

Coeficient încărcări

Încărcări calcul gruparea

gr. proprie placă

0.13 x 2500 = 325

x 1.1

fundamentală = 358 daN/m 2

gr. pardoseală

0.07 x 2100 = 147

x 1.3

= 191.1 daN/m 2

gr. tencuială

0.02 x 1900 = 38

x 1.3

= 49 daN/m 2

gr. utilă

0.4 x 400 = 160

x 1.3

= 520 daN/m 2

=

670

= 1118 daN/m 2

Planşeu peste etaj

Încărcări normate

Coeficient încărcări

Încărcări calcul

gruparea specială

gruparea

gr. proprie placă

0.13 x 2500 = 325

x 1.1

fundamentală = 358 daN/m 2

gr. tencuială

0.02 x 1900 = 38

x 1.3

= 49 daN/m 2

gr. termoiz. Vată

0.08 x 350 = 28

x 1.3

= 37 daN/m 2

min. gr. utilă

0.4 x 75 = 50

= 105 daN/m 2

=

441

= 549 daN/m 2

Şarpantă (inclusiv zăpadă)

gr. proprie învelitoare tablă + astereală + căpriori = 30 gr. popi pane, tălpi(şarpantă) = 20

din zapadă

61

p z n = c zi x c e x g z

c zi = 1.0; c e = 0.8; g z = 180 daN/m 2

y

a – 0.4 x

1.0; c e = 0.8; g z = 180 daN/m 2 y a – 0.4 x

≥ 0.3y a

2.5

– 0.4 x

2.5 – 0.4 x = 1.275 ≥ 0.3 x 2.5

= 1.275 ≥ 0.3 x 2.5

1.0

x 0.8 x 180 x 1.275 = 183.6

y e = 0.35

1.0 x 0.8 x 180 kg/m 2 x 0.35 = 50.4

=541.1 daN/m 2

732.6 daN/m 2

ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU

Pentru construcţiile etajate cu înălţime medie şi pentru construcţiile înalte,amplasate în zonele seismice A+D (conform Normativului PIOO-92 ), se

62

recomandă a se evita formele în plan neregulate sau complicate, cum sunt construcţiile în formă de I, L, T, U, Y cu aripi lungi, care pot determina solicitări suplimentare în zonele de discontinuitate sau ca efect al momentului de torsiune generală. Distribuţia stâlpilor în pianu! construcţiei se recomandă să fie căt mai uniformă. Se recomandă ca rigidităţile structurii pe direcţiile principale să fie căt mai apropiate. Grinzile în consolă sunt admise cu condiţia evitării unor inter-acţiuni necontrolate cu elemente structurale sau cu pereţii de umplutură din planuri perpendiculare pe axul consolei. Planşeele structurilor în cadre pot fi realizate în orice soluţie constructivă care asigură condiţiile funcţionale, de rezistenţă şi de deformabilitate. Se recomandă ca planşeele să fie astfel alcătuite încăt încărcările verticale să fie transmise pe două direcţii, pentru a se evita diferenţele mari de solicitări şi de dimensiuni între acestea. în acest scop se va urmări, pe lângă alcătuire adecvată a planşeelor, realizarea unor structuri la care mărimile deschiderilor să fie apropiate de cele ale traveelor. Se recomandă a se evita prevederea de goluri mari în planşee sau alte alcătuiri ale acestora care pot determina reducerea sensibilă a rigidităţii sau rezistenţei lor în plan orizontal. în cazurile în care asemenea alcătuiri nu pot fi evitate se vor lua măsuri pentru a se asigura planşeelor capacitatea de rezistenţă necesară preluării eforturilor generate de efectul de şaibă. Scările şi pereţii de la golurile de ascensor se recomandă să fie alcătuite astfel încât să nu constitue elemente de rigidizare a structurii şi să nu realizeze interacţiuni defavorabile cu acesta.

Calculul planşeelor la încărcări orizontale

Planşeele structurilor în cadre de beton se calculează -verifică la încărcări orizontale în cazul construcţiilor amplasate în zonele seismice A + D (conform Normativului P100-92 ) într-una din următoarele situaţii:

- planşeul face parte din infrastructură;

- dacă în planşeu sau goluri ale căror dimensiuni pe cel puţin o direcţie depăşesc 20% din dimensiunea corespunzătoare a planşeului.

- dacă planşeele nu sunt din beton monolit (elemente prefabricate cu sau fără suprabetonare.alte soluţii). Încărcările orizontale pe planşee considerate ca diafragme orizontale (şaibe) determină acceptând următoarele ipoteze:

a) şaibele realizate din planşee de beton armat monolit sau elemente prefabricate massive cu îmbinări de continuitate pe întrg perimetrul se consideră nedeformabile în planul lor; b) încărcările orizontale corespund rorţelor capabile ale cadrelonse va considera acţiunea seismică pe direcţiile principale ale structurii ca sarcină c) distribuită liniar, proporţional cu masa şi echivalenţa forţelor orizontale dezvoltate în cadre;

63

d) la structurile calculate în domeniul neliniar de comportare al materialelor. Încărcările pe şaibe se determină corespunzător diferitelor etape de apariţie a articulaţiilor plastice în structură; în aceste cazuri de verificare a şaibelor de planşeu.se vor considera rezistenţele medii ale betonului şi armăturii.

Eforturile secţionale semnificative pentru verificarea şaibelor sunt momentele încovoietoare şi forţele tăietoare.Verificarea planşeelor la eforturile secţionale determinate de efectul de şaibă se realizează diferenţial,funcţie de alcătuirea constructivă a acestora (planşee din plăci de beton armat monolit,planşee din elemente prefabricate etc). La verificarea planşeelor se vor considera eventualele goluri (scări,curţi de lumină etc. ), care pot determina concentrări semnificative de eforturi. Planşeele din beton armat monolit se verifică similar cu grinzile, pereţi (dacă rezultă proporţii corespunzătoare ); solicitările de întindere de la marginile planşeului se vor considera concentrate în grinzile (riglele ) corespunzătoare. Planşeele din elemente prefabricate se consideră în calcul ca fiind formate din elemente independente sau care conlucrează, funcţie de condiţiile de transmiterea lunecărilor în rosturile dintre acestea.

CAPITOLUL IV

PROTECŢIA ANTISEISMICĂ

Protecţia antiseismică a construcţiilor se realizează:

1. In proiectarea antiseismică, prin:

64

- alegerea unor amplasamente favorabile din punct de vedere al comportării la acţiunea seismică şi evitarea fundării pe terenuri nefavorabile;

- alcătuirea de ansamblu a construcţiei astfel încât să se obţină o comportare favorabilă a acesteia sub acţiunea cutremurelor şi posibilitatea modelării ei clare pentru calcul;

- asigurarea structurii de rezistenţă a construcţiei cu proprietăţile necesare de

rezistenţă, stabilitate, rigiditate şi ductilitate, conform prevederilor prezentului normativ.

2. În execuţia construcţiilor, prin:

- introducerea în operă a unor materiale de calitatea celor prevăzute în proiect, calitate

- atestată conform prevederilor legale;

- aplicarea unor tehnologii de execuţie corespunzătoare;

- respectarea pe şantier a detaliilor de alcătuire prevăzute în proiect.

3. In exploatarea construcţiilor, prin:

- adoptarea de măsuri de exploatare şi de întreţinere care să asigure păstrarea nediminuată a capacităţii de rezistenţă a structurii;

- urmărirea în timp a stării construcţiei pentru detectarea promptă a eventualelor avarii şi eliminarea cauzelor acestora;

- intervenţii în caz de necesitate asupra construcţiei.

4. In vederea realizării unui nivel de protecţie antiseismică corespunzător din punct de vedere tehnic şi economic, prevederile prezentului normativ se diferenţiază pe baza următoarelor criterii:

- seismicitatea naturală a zonei amplasamentului ( valorile maxime ale acceleraţiilor terenului, compoziţia de frecvenţe a mişcării seismice etc.);

- condiţiile locale ( gelogice, geotehnice, hidrogeologice ) de amplasament;

- importanţa construcţiei;

- gradul de ocupare cu oameni a construcţiei;

- tipul şi caracteristicile structurii de rezistenţă a construcţiei.

PRINCIPII DE PROIECTARE ANTISEISMICĂ

1. Proiecatrea structurilor de rezistenţă la acţiunea cutremurelor cu o

intensitate corespunzătoare nivelului de protecţie antiseismică oferit de aplicarea

prezentului normativ are în vedere un răspuns seismic cu incursiuni, cu degradări specifice, în domeniul postelastic de deformare.

2.

Proiectarea antiseismică a construcţiilor urmăreşte să realizeze:

2.2.1

Conformarea generală favorabilă a construcţiei.

Aceasta implică:

65

- alegerea unor forme favorabile în plan şi pe verticală pentru construcţie şi pentru structura ei de rezistenţă;

- dispunerea şi conformarea corectă a elementelor structurale şi a structurii în ansamblul ei, a elementelor de construcţie nestructurale, precum şi a echipamentelor şi instalaţiilor adăpostite de construcţii;

- evitarea interacţiunilor necontrolate, cu eventuale efecte defavorabile, între tronsoanele de clădire alăturate, între elementele structurale şi cele nestructurale.

2.2.2 Asigurarea unei rigidităţi suficiente la deplasări laterale în măsură să limiteze

la valori admisibile atât deplasărilor absolute cât şi pe cele relative.

2.2.3 Obţinerea unui mecanism structural favorabil de disipare a a energiei

(mecanism de plastificare) sub acţiuni seismice de intensitate ridicată.

3. Metodele de proiectare antiseismică a structurilor de rezistenţă se

clasifică, funcţie de modul în care este modelată acţiunea seismică, de fidelitatea modelului de calcul în raport cu caracterul general, spaţial, dinamic şi neliniar al comportării structurale, precum şi modul concret în care sunt efectuate verificările ce privesc condiţiile de conformare antiseismică şi performanţele răspunsului seismic, în două categorii principale;

a). Metoda de proiectare curentă Această metodă este obligatorie pentru toate construcţiile ce fac obiectul prezentului normativ. Metoda consideră în mod implicit şi simplificat aspectele comportării dinamice şi neliniare a structurii fără să poată evidenţia direct mecanismul de plastificare al str