Harta Riscuri Carne

1
I. II. A. B.
INTRODUCERE.......................................................................................................................5 DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE SPECIFICE INDUSTRIEI CARNII............................7 ABATORIZARE........................................................................................................................7 PROCESAREA PRODUSELOR DIN CARNE................................................................................8
III. PERCEPTIA RISCURILOR IN SECTOR. REZULTATELE STUDIULUI STATISTIC..........................16 IV. ANALIZA RISCURILOR SPECIFICE IN INDUSTRIA CARNII.......................................................28 A.1. Schema localizarii riscurilor..........................................................................................29 A. RISCURILE SPECIFICE DERIVATE DIN CONDITIILE DE SECURITATE.......................................30 A.2. Codurile tipurilor de riscuri identificate.......................................................................33 A.3. Analiza riscurilor derivate din conditiile de securitate.................................................35 B. 1. RISCURI SPECIFICE IGIENEI INDUSTRIALE............................................................................62 CODURILE TIPURILOR DE RISCURI IDENTIFICATE.................................................................65 1.1. EXPUNEREA LA ZGOMOT.............................................................................................65 1.2. EXPUNEREA LA VIBRATII..............................................................................................67 1.3. EXPUNEREA LA CONDITII TERMOHIGROMETRICE.......................................................68 1.4. INHALAREA SAU INGERAREA DE SUBSTANTE NOCIVE.................................................70 1.5. CONTACTE CU SUBSTANTE CAUSTICE SI/SAU COROZIVE SAU AGENTI ALERGICI/IRITANTI...............................................................................................................71 1.6. EXPUNEREA LA AGENTI BIOLOGICI..............................................................................72 C. 1. RISCURI DERIVATE DIN ERGONOMIA MUNCII SI PSIHOSOCIOLOGIE...................................74 CODURILE TIPURILOR DE RISCURI IDENTIFICATE: ERGONOMIE SI PSIHOSOCIOLOGIE........77 1.1. SUPRASOLICITARI CAUZATE DE MANIPULAREA MANUALA A MASELOR.....................77 1.2. SUPRASOLICITARI CAUZATE DE POZITII DE LUCRU FORTATE.......................................79 1.3. SUPRASOLICITARI CAUZATE DE MISCARI REPETITIVE..................................................80 1.4. RISCURI GENERATE DE INCARCATURA MENTALA........................................................82 1.5. RISCURI GENERATE DIN ORGANIZAREA MUNCII SI DIN CARACTERISTICILE SARCINILOR DE MUNCA...........................................................................................................................84 V. MASURI PREVENTIVE GENERALE DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII IN PROCESUL PRODUCTIV DIN SECTORUL CARNII.............................................................................................86 1. 2. a. b. 3. 4. OBLIGATII PRIVIND ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE................................87 INFORMAREA, INSTRUIREA, CONSULTAREA SI PARTICIPAREA ANGAJATILOR.............88 Informarea si instruirea...............................................................................................88 Consultarea si participarea..........................................................................................89 SUPRAVEGHEREA SANATATII.......................................................................................89 NOTIFICAREA SI INVESTIGAREA ACCIDENTELOR..........................................................91 2
5. 6.
COORDONAREA ACTIVITATILOR ANTREPRENORIALE..................................................93 PROTECTIA LUCRATORILOR SENSIBILI LA RISCURI.......................................................94
VI. DEFINIREA MASURILOR SPECIFICE DE PREVENIRE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA LA LOCUL DE MUNCA IN PROCESUL PRODUCTIV DIN SECTORUL CARNE........................................95 A. LOCURILE DE MUNCA..........................................................................................................95 A.1. SPATIILE DE MUNCA.............................................................................................................96 A.2. ECHIPAMENTELOR DE LUCRU (masini, utilaje, masini-unelte) IN INDUSTRIA CARNII.......99 1. 2. 3. 4. Cerinte pentru utilaje.....................................................................................................100 Revizia si mentenanta utilajelor......................................................................................101 Instruirea si informarea cu privire la modul de utilizare a utilajelor......................................101 Masuri preventive specifice exploatarii utilajelor...............................................................102
A.3. Echipamente auxiliare de manipulare a incarcaturilor..............................................103 A.4. Cerinte privind siguranta in depozite.........................................................................105 A.6. Instalatia electrica......................................................................................................106 A.7. Masurile de urgenta si prim ajutor.............................................................................107 Este foarte important sa se desfasoare un program de intretinere a extinctoarelor astfel incat sa se faca reviziile corespunzatoare. Legislatie utila pentru activitatea de incarcare-verificare stingatoare:...............................................................................................................................111 A.8. Semnalizarea..............................................................................................................115 UTILAJE SPECIFICE DIN INDUSTRIA CARNII. RISCURI ASOCIATE ECHIPAMENTELOR DE MUNCA DIN INDUSTRIA CARNII........................................................................................116 a. b. c. d. CUTTER..............................................................................................................................116 MASINA TERMICA PENTRU AMBALAT...............................................................................117 MASINA DE MEZELURI.......................................................................................................119 MASINA DE TOCAT.............................................................................................................120 2. Transpaleti manuali.......................................................................................................123
ECHIPAMENTE AUXILIARE PENTRU MANIPULAREA MASELOR.................................................122 CERINTE PRIVIND SIGURANTA IN DEPOZITE......................................................................123 INSTALATIILE ELECTRICE............................................................................................................124 MASURI DE URGENTA SI PRIM AJUTOR....................................................................................126 5. 6. 7. 8. Resurse umane necesare..............................................................................................126 Echipamente impotriva incendiilor...................................................................................127 Iesirile de urgenta si caile de evacuare............................................................................131 Primul ajutor.................................................................................................................131
SEMNALIZAREA.........................................................................................................................134 3
VII. MASURI DE PREVENIRE A RISCURILOR SPECIFICE CONDITIILOR DE IGIENA INDUSTRIALA IN INDUSTRIA CARNII.....................................................................................................................135 A. B. C. D. E. ZGOMOTUL........................................................................................................................135 VIBRATII.............................................................................................................................137 RISCURI BIOLOGICE SPECIFICE IN INDUSTRIA CARNII........................................................139 EXPUNEREA LA CONDITII TERMO-HIGROMETRICE............................................................144 AGENTI CHIMCI..................................................................................................................146
Regimul general al substantelor chimice..................................................................................146 Clasificare, ambalare si etichetare............................................................................................146 Identificarea.........................................................................................................................147 Evaluarea............................................................................................................................147 Masuri preventive.................................................................................................................148 Masuri generale de luat in considerare la momentul manipularii produselor chimice periculoase:..149 Depozitarea produselor chimice.............................................................................................150 RISCURI PROFESIONALE ASOCIATE CU MUNCA IN SPATII INCHISE SI/SAU IZOLATE.................152 VIII. DEFINIREA MASURILOR DE PREVENIRE SPECIFICE DE ERGONOMIE SI PSIHOSOCIOLOGIE APLICATA IN INDUSTRIA CARNII SI A PRODUSELOR DIN CARNE...............................................157 1. 2. 3. 4. Riscuri ergonomice determinate de pozitii fortate..............................................................157 Supraeforturi la manipularea manuala a maselor..............................................................158 Miscari repetitive...........................................................................................................160 Incarcatura mentala la locul de munca............................................................................161
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................163
I. INTRODUCERE
Harta riscurilor profesionale este un concept dezvoltat pentru a folosi si a fi folosit in prevenirea riscurilor profesionale specifice unui anumit sector industrial, domeniu de activitate sau categorii profesionale. Instrumentul astfel creat faciliteaza identificarea si localizarea riscurilor profesionale si a masurilor de prevenire adecvate, fiind util imbunatatirii calitatii activitatilor din domeniul securitatii si sanatatii muncii. In elaborarea Hartii Riscurilor pentru industria carnii au fost fundamentale informatiile furnizate de angajati referitoare la conditiile de munca si expunerea la riscuri profesionale, informatii care adaugate constatarilor si analizelor expertilor in securitatea si sanatatea muncii participanti la studiu, au facilitat realizarea unui inventar al riscurilor profesionale specifice acestui sector. Pentru elaborarea Hartii Riscurilor Profesionale specifice acestei industrii s-a utilizat urmatoarea metodologie: a) Constituirea echipei de lucru. Aceasta a fost formata din experti in securitatea si sanatatea muncii (securitate in munca, igiena industriala, ergonomie si psihosociologie aplicata). In plus, s-a avut sprijinul si colaborarea antreprenorilor si responsabililor SSM din cadrul a 10 companii din sector. b) Selectarea ariei de investigatie. Sectorul industriei carnii si tehnologiile de procesare a fiecarei dintre aceste doua categorii de materii prime. c) Culegerea informatiilor. Realizarea acestei activitati s-a desfasurat in doua etape, prima fiind documentarea privind tehnologiile de procesare specifice, iar a doua si cea mai importanta etapa a fost cea de culegere a datelor din teren. O parte integranta a acestui proces a fost si identificarea riscurilor profesionale specifice utilizand-se urmatoarele metode: Observare: Localizarea riscurilor profesionale care se pot materializa in accidente de munca, boli profesionale si/sau pagube materiale, prin intermediul unei vizite in situ in ariile de productie si instalatiile centrelor de munca. In acest caz expertii au vizitat, analizat si evaluat 11 companii din sector. Sondaje: Culegerea informatiilor de la angajati. Pentru elaborarea acestei harti de riscuri s-au completat 465 de chestionare, analizandu-se perceptia angajatilor despre riscurile profesionale la care sunt expusi.
Lista de verificare (check list). Este o lista a posibilelor riscuri profesionale specifice, in situatia data, sectorului carnii. Severitatea daunelor: Riscurile identificate au fost evaluate doar in functie de criteriul severitatii daunelor pe care le pot provoca asupra sanatatii lucratorilor pentru aprecierea criteriului probabilitate neexistand suficiente date - in conformitate cu tabelul de mai jos: S E V E R I T A T E A MICA
Leziuni superficiale: taieturi, zgarieturi si echimoze, prurit, etc. Laceratii, arsuri, intinderi, entorse, fracuri minore, hipoacuzie temporara,
MEDIE
dermatite, astm, tendinite, contracturi musculare si, in general, orice afectiune care poate cauza incapactate temporara de munca. Amputatii, fracturi majore, intoxicatii grave, hipoacuzie permanenta, leziuni
MARE
multiple, cancer si, in general, orice leziune sau afectiune care poate cauza invaliditate, incapactate totala de munca sau deces.
Dezvoltarea hartii riscurilor profesionale pentru industria carnii a fost fundamentata pe interpretarea rezultatelor chestionarelor completate de catre esantioane reprezentative dintre angajatii companiilor participante la studiu si pe observatiile expertilor in securitate si sanatate in munca participanti la activitatea de investigare sectoriala. Astfel, se poate afirma ca riscurile profesionale identificate si analizate in prezentul material sunt riscurile percepute de catre angajati ca fiind principalele cauze de accidentare pentru fiecare dintre etapele fluxurilor tehnologice specifice industriei carnii. Datorita lipsei uniformitatii conditiilor de securitate si sanatate in munca specifice sectorului analizat, evaluarea riscurilor si masurile de prevenire asociate vor fi corespunzatoare situatiei cu cel mai mic nivel al securitatii si sanatatii muncii, acordand astfel libertate responsabililor SSM din companii de a le adapta la realitatile propriilor centre de munca. Sintetizand, se poate spune ca harta riscurilor este un inventar al conditiilor de munca caracteristice industriei carnii fiind, de asemenea, si un instrument care permite: Identificarea si evaluarea riscurilor prezente la fiecare loc de munca; Stabilirea de actiuni preventive pentru reducerea si controlul riscurilor profesionale; Informarea si instruirea lucratorilor privind riscurile pofesionale la care sunt expusi.
6
II. DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE SPECIFICE INDUSTRIEI CARNII

In continuare vor fi prezentate succint procesele de productie specifice industriei carnii insistandu-se in descrierea sarcinilor de munca pentru a intelege factorii de riscuri la care sunt supusi lucratorii din sector. Este importanta cunoasterea proceselor tehnologice si a sarcinilor de munca corespunzatoare activitatilor din industria carnii pentru a intelege astfel factorii de risc prezenti in acest domeniu de activitate.
A. ABATORIZARE
Tehnologia abatorizarii cuprinde urmatoarele etape principale: Receptia calitativa si cantitativa a animalelor: receptia calitativa se face pe platforme amenajate special si autorizate de Inspectia Sanitar-Veterinara, iar receptia cantitativa se efectueaza prin cantarire inainte si dupa perioada scurta de cazare in tarcuri si/sau padocuri. Pregatirea animalelor pentru taiere: aceasta etapa are la baza mai multe operatii si anume: examenul sanitar-veterinar care are rolul de a dirija animalele catre sacrificare sau catre incinerare, functie de rezultatele analizelor; cantarirea animalelor; odihna animalelor care se face fara alimentatie, doar cu adapare si toaletarea animalelor. Suprimarea vietii animalelor: aceasta etapa este formata din doua operatii: asomarea reprezinta operatia de scoatere din functiune a sistemului nervos central si pastrarea sistemului nervos vegetativ si sangerarea care reprezinta operatia prin care viata animalului este efectiv suprimata. Se folosesc in acest scop merlina sau ciocan, pistol de asomare, electroasomare cu electrozi sau electroasomatoare si chimic, cutite manuale sau cu actionare mecanica. Prelucrarea animalelor sacrificate: jupuirea - este operatia prin care se efectueaza separarea pielii de carcasa; oparirea - este operatia de pregatire a smulgerii parului/penajului; depilarea operatia prin care se realizeaza indepartarea parului de pe corpul animalelor; parlirea si jumulirea/deplumarea - reprezinta operatia de indepartare a penelor si pufului de pe suprafata corpului pasarilor. Echipamentele de munca folosite in aceste faze sunt cutite (manuale si mecanice), masini de jupuit, bazine si tunele de oparire, masini de depilat cu razuitoare, cuptoare de parlire, masini de deplumare si de finisare.
Prelucrarea carcaselor, eviscerarea - reprezinta operatia de scoatere a viscerelor (organelor) din cavitatea toraco-abdominala; despicarea carcaselor - aceasta operatie are roul de a usura o ulterioara operatia si de a grabi procesul de racire a carnii; toaletarea uscata a carcasei operatia consta in curatarea exteriorului acesteia de diferite aderente, cheaguri de sange si indepartarea posibilelor murdarii; toaletarea umeda - consta in spalarea carcaselor cu jet de apa, de sus in jos. Sunt folosite echipamente de munca cum ar fi: fierastraie mobile lamelare si circulare, furtune sau tunele de spalare, Marcarea si cantarirea carcaselor: aceasta operatie consta in marcarea (cu o stamplia rotunda) carnii si organelor care anterior au fost supuse examenului sanitar-veterinar si cantarirea acestora pentru evidentierea productiei realizata la sacrificare. Zvantarea carcaselor: aceasta operatie se concretizeaza prin depozitarea temporara a carnii in camere racite si bine aerisite (camere frigorifice). Prelucrarea frigorifica: aceasta etapa are doua operatii distincte si anume: refrigerarea carnii consta in racirea artificiala a carnii la temperaturi situate deasupra punctului de congelare a tesuturilor. Refrigerarea este de doua tipuri: refrigerare lenta si refrigerarea rapida. Congelarea carnii: se realizeaza prin racirea artificiala a acesteia la temperaturi cuprinse intre -18 si -28C. Echipamentele de munca folosite sunt camere frigorifice de diferite dimensiuni si congelatoare.
B. PROCESAREA PRODUSELOR DIN CARNE

TEHNOLOGIA GENERALA DE FABRICARE A MEZELURILOR SI A CARNATILOR Procesul tehnologic de fabricare a mezelurilor si a carnatilor cuprinde urmatoarele operatii principale: Transarea, dezosarea si alegerea carnii - sunt operatiuni efectuate manual; Obtinerea semifabricatelor bradt si srot - bradtul este o pasta obtinuta prin tocarea fina a carnii si adaugarea de sare si apa racita sau gheata; - srotul este preparat din carne aleasa de vita si porc, taiata in bucati, cantarita si malaxata cu un amestec de sarare; Prepararea compozitiei - este practic operatia de amestec a componentelor si anume: bradt, srot, slanina, condimente, apa racita si fulgi de gheata;
Umplerea compozitiei in membrane si legarea batoanelor - acest proces este format din: pregatirea membranelor pentru umplere, introducerea compozitiei in membrane si legarea batoanelor; Afumarea calda - este un proces care se aplica prospaturilor, carnatilor si salamurilor si se efectueaza in instalatii speciale (celule de afumare sau instalatii complexe); Pasteurizarea - este operatia care se realizeaza fie prin admisie de abur in celula instalatiei de afumare, fie in bazine de pasteurizare; Afumarea rece - aceasta operatie se face pentru a imbogati salamurile semiafumate in substante bactericide si antioxidante si pentru a le mari durata de conservare; Etichetarea, ambalarea si paletizarea - aceste operatii se efectueaza fie manual fie mecanizat.
TEHNOLOGIA GENERALA DE FABRICARE A MEZELURILOR CRUD-USCATE
10
Etapele fluxului tehnologic: 1. Selectia si depozitarea carnii - pastrarea carnii se va face in depozite refrigerate adecvate; 2. Scurgerea, zvantarea si intarirea carnii - se realizeaza in aceeasi camera climatizata; 3. Formarea amestecului prin tocare se cantareste materia prima si adjuvantii in functie de reteta produsului final; 4. Transarea, alegerea si maruntirea carnii carnea se transeaza in bucati de 50-150 g in vederea procesarii, in parametrii controlati de temperatura si umiditate; 5. Cuterizarea se cuterizeaza slanina si carnea si ulterior se adauga celelalte ingrediente, condimentele si adjuvantii; 6. Compactarea amestecului se face pentru ca ulterior sa se realizeze umplerea in batoane; 7. Umplerea batoanelor - se face cu ajutorul spriturilor; 8. Linistirea/zvantarea si etuvarea - se face in celule de etuvare/afumare; 9. Fermentarea - este procesul de producere a acidului lactic de catre bacteriile lactice din amestec pentru a-i asigura acidifierea si legarea amestecului; 10. Afumarea la rece - caracterizeaza produsele crude uscate si se realizeaza pentru a asigura produselor o aroma si conservabilitate dorita; 11. Maturare/uscare - este cea mai importanta faza a procesului, poate dura de la cateva zile pana la 1 an in cazul salamurilor cu diametrul mai mare; 12. Uscarea finala - se realizeaza pentru a obtine umiditatea standard specifica produsului; 13. Etichetare si ambalare se realizeaza manual sau mecanizat; 14. Depozitare si livrare.
11
TEHNOLOGIA GENERALA DE FABRICARE A SPECIALITATILOR
12
1. Ciolanul cu os - materia prima, ciolanul, se depoziteaza la temperatura de 40C, apoi se depoziteaza in bazine de saramurare timp de 21 de zile; apoi urmeaza spalarea, scurgerea, fasonarea franjurilor, legarea cu sfoara, zvantarea si afumarea acestuia. 2. Jambonul fara os - pulpa de porc se injecteaza cu solutie de saramura, se depoziteaza in bai de saramura si ulterior sunt puse in bazine cu apa rece; apoi urmeaza fazele de spalare, scurgere, detasare ciolan si dezosare; in ultima faza muschiul dezosat se ruleaza cu soriciul in sus, se fasoneaza franjurile, apoi jambonul se leaga cu sfoara si se lasa la zvantat urmat de prin faza de afumare, etichetare si depozitare. 3. Muschiul file afumat si ceafa afumata - aceste produse sunt specialitati obtinute prin fierbere si afumare; semicarcasele de porc se transeaza, dezoseaza si se selectioneaza piesele de muschi si ceafa, apoi se injecteaza saramura, se tamblerizeaza, se leaga, se zvanta, se fierb si se afuma si ulterior se racesc rapid; urmeaza etichetarea si depozitarea acestora.
In fazele de productie a mezelurilor si carnatilor se folosesc diferite echipamente de munca: cutite, fierastraie lamelare si circulare, masini de taiat si maruntit, cutere, masini de tocat, cazane de fierbere, bazine de saramurare, injectoare, mese, etuve, celule de fermentare, afumare si fierbere, malaxoare si amestecatoare, mese si butuci de transare,masini de mezeluri, tamblere (tambur rotativ i cu rostogolire), sprituri de umplere si feliatoare, masini de etichetat si ambalat.
13
TEHNOLOGIA CONSERVELOR DIN CARNE
14
1. Receptia materiei prime este efectuata atat mecanizat cat si manual; 2. Transarea operatia este efectuata la masinile de maruntit sau la volf; 3. Fierberea operatia este executata in cazane duplicate; 4. Tocarea se face manual sau cu ajutorul masinilor de tocat; 5. Omogenizarea se face atat manual cat si mecanizat; 6. Portionarea si umplerea recipientilor dozarea componentelor si umplerea recipientilor se face manual, mecanic sau mixt; 7. Exhaustarea este operatia tehnologica de indepartare a aerului din cutii, este o operatie mecanica care se realizeaza cu ajutorul unei pompe de vid, care face parte din dotarea masinilor de inchis; 8. Inchiderea cutiilor se realizeaza cu masini de inchis automate si semiautomate, aceste masini pot fi obisnuite sau masini de inchis sub vid; 9. Spalarea operatia se face cu apa rece pentru a indeparta eventualele urme ce pot rezulta de la operatiile de umplere si inchidere; 10. Punerea cutiilor in cosuri pentru autoclav cutiile sunt introduse in cosuri speciale, avand forma adecvata tipului de autoclav; 11. Sterilizarea termica operatia se efectueaza in autoclave si se foloseste sterilizarea cu ajutorul actiunii caldurii; 12. Racirea cutiilor este operatia ulterioara sterilizarii si se face tot in autoclave in curent continuu de apa rece; 13. Termostatarea este operatia de verificare a corectitudinii sterilizarii si se realizeaza intr-o camera de termostatare izolata termic; 14. Sortarea, stergerea si ungerea cutiilor cutiile destinate depozitarii indelungate sunt introduse in bai de ulei organic pentru a se evita ruginirea acestora; 15. Etichetarea operatia poate fi efectuata atat manual cat si cu ajutorul masinilor de etichetat; 16. Ambalarea dupa etichetare, cutiile sunt ambalate in lazi sau cutii de carton, ambalarea poate fi facuta manual sau mecanizat; 17. Depozitarea. In fazele de productie a conservelor de carne se folosesc diferite echipamente de munca cum ar fi cutite, masini de taiat si maruntit, masini de tocat, dozatoare, cazane de fierbere, etuve, autoclave, pompe de vid, masini de inchis, malaxoare si amestecatoare, masini de etichetat si ambalat.
15
III. PERCEPTIA RISCURILOR IN SECTOR. REZULTATELE STUDIULUI STATISTIC
OBIECTIVUL RAPORTULUI Studiul statistic a fost elaborat in baza rezultatelor procesarii Chestionarelor Harta Riscurilor (Anexa 1) completate de un esantion reprezentativ de angajati din industria carnii (465). Obiectivele acestui studiu au fost identificarea principalelor riscuri profesionale si a principalelor cauze de accidentare specifice acestui sector si relevarea perceptiei angajatilor despre activitatile de prevenire si protectie corespunzatoare domeniului securitatii si sanatatii muncii, oferind astfel posibilitatea beneficiarilor acestui studiu de a-si defini sau redefini directiile de actiune si masurile de prevenire pentru reducerea riscurilor profesionale. Rezultatele procesarii si interpretarea lor au fost astfel incluse in Harta Riscurilor Profesionale fiind completate de o analiza a riscurilor bazata pe studiul proceselor de productie specifice industriei carnii si pe informatiile obtinute in cadrul vizitelor de catre expertii in securitatea si sanatatea muncii participanti la proiect. INFORMATII GENERALE
Grafic 1. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila SEXUL .
Numarul de lucratori din industria carnii corespunzator esantionului analizat a fost de 465, procentul angajatilor de sex feminin fiind de 68,82%, iar cel al angajatilor de sex masculin de 30,75%.
Unitate: % chestionare 68,82% 30,75%
0,43% Femei Barbat Nu stiu/ nu raspund
Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.
16
In functie de variabila VARSTA, 59,57% dintre participantii la studiu se incadreaza in categoria 26 44 de ani, 28,39% in categoria celor cu varste peste 45 de ani, iar procentul lucratorilor cu varste cuprinse intre 19 si 25 fiind de 9,46%.
Grafic 2. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila VARSTA.
Unitate: % chestionare
59,57% 28,39%
0,86% 16 - 18
9,46% 19 - 25 26 - 44 peste 45
1,72% Nu stiu/ Nu raspund
Nivelurile de educatie predominante in cadrul in randul participantilor la studiu sunt cele corespunzatoare Studiilor primare si profesionale, cu valori aproximativ egale, 29,68%, respectiv 29,46%. Studii liceale si studii superioare au indicat 28,17%, respectiv 10,75% dintre respondenti.
Grafic 3. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila NIVELUL DE STUDII.
29,68%
28,17%
29,46% 10,75%
1,94% Primare Liceale Scoli profesionale Superioare Nu stiu/ nu raspund
17
Referitor la categoria profesionala, aproape jumatate (49,68%) din lucratorii chestionati se incadreaza in categoria muncitorilor calificati, procentul muncitorilor care au declarat lipsa calificarii fiind de 23,64%. De asemenea, este important de subliniat procentul foarte mic al ucenicilor, in conditiile in care aceasta categorie beneficiaza de o lege speciala (Legea nr. 279 din 5 octombrie 2005) si subventii din partea statului.
Grafic 4. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila CATEGORIA PROFESIONALA.
49,68% 34,41% 4,09% 5,38% Nu stiu/ nu raspund
4,09% Muncitor calificat Muncitor necalificat
2,15% Ucenic
0,22% Alta
Sef sectie / Sef echipa / similar similar
Majoritatea lucratorilor participanti la studiu (87,96%) apartin ariei de activitate corespunzatoare productiei, putandu-se astfel afirma ca rezultatele acestui studiu referitoare la perceptia riscurilor sunt relevante si comune proceselor de productie din industria carnii. Acestui procent i se poate adauga si cel corespunzator lucratorilor din mentenanta care, datorita caracterului acestei activitati, poate fi asimilata productiei.
Grafic 5. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila ARIA DE ACTIVITATE.
87,96%
1,51% Administrate Productie
5,81% Mentenanta
4,73% Nu stiu/ Nu raspund
18
Vechimea la locul de munca constituie un element care poate influenta intr-o masura deloc neglijabila rata accidentelor de munca, datorita lipsei de experienta in cazul lucratorilor fara vechime sau cu o vechime mica si excesului de incredere in cazul celor cu vechime mare sau foarte mare. Astfel, din totalul respondentilor, mai putin de jumatate (47,10%) au declarat o vechime la locul de munca mai mare de 5 ani, 21,29% au declarat o vechime cuprinsa intre 2 si 5 ani, 22,15% o vechime intre 1 si 2 ani, iar procentul celor cu o vechime mai mica de un an a fost de 9,25%.
Grafic 6. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila VECHIMEA LA POSTUL DE LUCRU.
Unitate: % chestionare 22,15% 9,25% 0,22% Sub un an Intre 1 si 2 ani Intre 2 si 5 ani Peste 5 ani Nu stiu/ nu raspund 21,29% 47,10%
INFORMATII PRIVIND PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE Mai putin de jumatate (33,75%) dintre lucratorii participanti la studiu au declarat ca au beneficiat la locurile anterioare de munca de o instruire suficienta in domeniul securitatii si sanatatii muncii, iar un important procent (36,99)% au considerat insuficienta aceasta instruire. De subliniat sunt procentele celor care au declarat ca nu au fost formati si/sau instruiti la locul anterior de munca, dar ca nu existau riscuri (21,72%) si al celor care au specificat ca nu au fost formati si/sau instruiti la locul anterior de munca desi existau riscuri (4,09%).
Grafic 7. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila FORMARE SSM LA LOCULDE MUNCA ANTERIOR.
33,76%
36,99% 21,72% 4,09%
3,44% Nu stiu/ nu raspund
Da, suficienta
Da, dar insuficienta Nu, dar nu exista pericol
Nu, si existau riscuri
19
Tabel 1. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila PERCEPTIA RISCURILOR.
Cele mai importante cinci riscuri percepute de lucratori sunt:
PERCEPTIA RISCURILOR Riscul de accident 1 Caderi de la inaltime (platforme, schele, scari, gropi, etc..) Riscul de accident 2 Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc) Riscul de accident 3 Caderi de obiecte, materiale, unelte Riscul de accident 4 Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor Riscul de accident 5 Taieturi sau intepaturi datorate de folosirii cutitelor, fierastraielor, etc Riscul de accident 6 Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor Riscul de accident 7 Proiectari de corpuri, fragmente, particule, jet/eruptie de fluide Riscul de accident 8 Blocarea sau zdrobirea datorata mijloacelor de transport (motostivuitoare, Riscul de accident 9 Suprasolicitare si/sau miscari repetitive, pozitii fortate (incarcare/descarcare materiale, Riscul de accident 10 Arsuri, opariri Riscul de accident 11 Contacte electrice Riscul de accident 12 Expunerea la inhalarea de noxe (pulberi de orice natura, fum, gaze, vapori toxici, Riscul de accident 13 Contact cu produse toxice, iritante, caustice sau corosive Riscul de accident 14 Explozii Riscul de accident 15 Expunere la radiatii luminoase de sudura sau alte tipuri Riscul de accident 16 Incendii Riscul de accident 17 Accidente de trafic incinta centrului de munca Riscul de accident 18 Accidente de traseu Riscul de accident 19 Agenti fizici (zgomot, vibratii, radiatii) Riscul de accident 20 Agenti biologici (virusuri, bactrii, paraziti) Riscul de accident 21 Muscaturi, intepaturi de insecte Riscul de accident 22 Altele Nu stiu/nu raspund
Nr. de raspunsuri 37 401 60 61 351 207 28 31 299 90 95 46 35 12 11 16 22 159 236 61 5 13 10
Procent
7,96% 86,24% 12,90% 13,12% 75,48% 44,52% 6,02% 6,67% 64,30% 19,35% 20,43% 9,89% 7,53% 2,58% 2,37% 3,44% 4,73% 34,19% 50,75% 13,12% 1,08% 2,80% 2,15%
Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc) (86,24%);
Taieturi sau intepaturi datorate folosirii cutitelor, fierastraielor, etc (75,48%);
Suprasolicitare repetitive,
si/sau pozitii
miscari fortate materiale, vibratii, de si
(incarcare/descarcare
lucrul la banda, etc) (64,30%); Agenti fizici (zgomot, Lovituri manipularea determinate materialelor temperatura, umiditate) (50,75%);
utilizarea uneltelor (44,52%).
20
Riscul de accident 1 Riscul de accident 2 Riscul de accident 3 Riscul de accident 4 Riscul de accident 5 Riscul de accident 6 Riscul de accident 7 Riscul de accident 8 Riscul de accident 9 Riscul de accident 10 Riscul de accident 11 Riscul de accident 12 Riscul de accident 13 Riscul de accident 14 Riscul de accident 15 Riscul de accident 16 Riscul de accident 17 Riscul de accident 18 Riscul de accident 19 Riscul de accident 20 Riscul de accident 21 Riscul de accident 22 Nu stiu/nu raspund
0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00% 70,00% 80,00% 90,00% 100,00%
21
Tabel 9. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila PERCEPTIA LUCRATORILOR DESPRE CAUZA ACCIDENTELOR DE MUNCA. Nr. raspunsuri
1 8 0 7 14 2 0 0 1 0 2 1 0 0 0 0 1 1 3 0 0 0 3
CAUZELE ACCIDENTELOR DE MUNCA

Cauza de accident 1 Caderi de la inaltime (platforme, schele, scari, gropi, etc..) Cauza de accident 2 Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc) Cauza de accident 3 Caderi de obiecte, materiale, unelte Cauza de accident 4 Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor Cauza de accident 5 Taieturi sau intepaturi datorate de folosirii cutitelor, fierastraielor, etc Cauza de accident 6 Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor Cauza de accident 7 Proiectari de corpuri, fragmente, particule, jet/eruptie de fluide Cauza de accident 8 Blocarea sau zdrobirea datorata mijloacelor de transport (motostivuitoare, etc) Cauza de accident 9 Suprasolicitare fizica si/sau miscari repetitive, pozitii fortate Cauza de accident 10 Arsuri, opariri Cauza de accident 11 Contacte electrice Cauza de accident 12 Expunerea la inhalarea de noxe (pulberi de orice natura, fum, gaze,etc.) Cauza de accident 13 Contact cu produse toxice, iritante, caustice sau corosive Cauza de accident 14 Explozii Cauza de accident 15 Expunere la radiatii luminoase de sudura sau alte tipuri Cauza de accident 16 Incendii Cauza de accident 17 Accidente de trafic in incinta centrului de munca Cauza de accident 18 Accidente de traseu Cauza de accident 19 Agenti fizici (zgomot, vibratii, radiatii) Cauza de accident 20 Agenti biologici (virusuri, bactrii, paraziti) Cauza de accident 21 Muscaturi, intepaturi de insecte Cauza de accident 22 Altele Nu stiu/nu raspund
Procent
0,22% 1,76% 0,00% 1,54% 3,08% 0,44% 0,00% 0,00% 0,22% 0,00% 0,44% 0,22% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,22% 0,22% 0,66% 0,00% 0,00% 0,00% 0,66%
Au fost identificati 41 de lucratori care au suferit accidente de munca, cauzele sau riscurile indicate fiind:
Taieturi sau intepaturi datorate folosirii cutitelor, fierastraielor, etc; Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc); Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor; Expunere la agenti fizici; Contacte electrice; Lovituri determinate de manipularea materialelor, uneltelor; Caderi de la inaltime; Suprasolicitari fizice; Inhalare, contact noxe; Accidente de trafic; Accidente de traseu.
22
Cauza de accident 1 Cauza de accident 3 Cauza de accident 6
Cauza de accident 2 Cauza de accident 4 Cauza de accident 5
Cauza de accident 7 Cauza de accident 8 Cauza de accident 9 Cauza de accident 10 Cauza de accident 11 Cauza de accident 12 Cauza de accident 13 Cauza de accident 14 Cauza de accident 15 Cauza de accident 16 Cauza de accident 17 Cauza de accident 18 Cauza de accident 19 Cauza de accident 20 Cauza de accident 21 Cauza de accident 22 Nu stiu/nu raspund
0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00% 40,00% 45,00%
23
Referitor
la
Supravegherea
Sanatatii,
aproape toti lucratoriii chestionati (98,49%), au declarat ca au efectuat examenul medical periodic atunci ca companiile l-au programat.
Grafic 8. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila EXAMEN MEDICAL.
Unitate: % chestionare 98,49%
0,43% Da Nu
Sursa: Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta

riscurilor
Aproape toti lucratorii (98,06%) din industria carnii participanti la studiu au afirmat ca folosesc echipamentul individual de protectie.
Grafic 9. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE .
98,06%
Unitatea: % chestionare
0,22% Da Nu, pentru ca nu stiu cand sa-l port
0,65% Nu, pentru ca ma incomodeaza
24
Referitor la nivelul de securitate, 60,65% dintre lucratorii care au completat chestionarele au declarat ca activitatile se desfasoara in conditii de siguranta, 35,91% au specificat ca nivelul de securitate poate fi imbunatatit, 1,94% indicand ca nu stiu daca activitatea este sigura sau nu.
Grafic 10. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila SECURITATE.
60,65% 35,91% 1,94% Activitatea este sigura S-ar putea imbunatati Nu stiu daca este sigura sau nu nivelul de securitate
Unitatea: % chestionare
Activitatile indicate de lucratori ca fiind utile imbunatatirii sigurantei la locul de munca sunt: Discutii sau activitati care pot facilita o mai buna cunoastere a normelor de baza privind securitatea muncii, 59,78% dintre respondenti; Cursuri de formare specifice, 46,24% dintre respondenti; Investitii in echipamente individuale de protectie, 35,91% dintre respondenti; Modernizarea utilajelor, 11,40% dintre respondenti; Investitii in echipamente colective de protectie, 7,31% dintre respondenti.
Grafic 11. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila FORMAREA SSM LA LOCUL DE MUNCA .
59,78%
46,24% 11,40%
Modernizarea echipamentelo r
Unitatea: % chestionare 35,91% 7,31%

Investitia in EIP Investia in EC
0,65%
Altele
7,53%
Nu stiu/ nu raspund
Discutii sau activitati
Cursuri de formare specificie
25
CONCLUZII Studiul realizat in Industria Carnii a avut ca principal subiect perceptia angajatilor privind securitatea si sanatatea la locul de munca (riscuri profesionale, accidente de munca, instruire si informare). Prelucrarea datelor a relevat ca peste 87% din totalul lucratorilor participanti la studiu indeplinesc sarcini de munca specifice productiei, astfel ca rezultatele privind perceptia riscurilor profesionale ofera o imagine obiectiva a realitatii din sector. Multe studii de prevenire a riscurilor profesionale au evidentiat relatia directa dintre implicarea lucratorilor in activitatile de prevenire a riscurilor profesionale si perceptia lor despre climatul de securitate si sanatate la locul de munca. Activitatile realizate de catre companii pentru asigurarea unui nivel optim de securitate si sanatate la locul de munca au succes in masura in care lucratorii: Sunt constienti de efortul realizat de companie pentru reducerea riscurilor profesionale; Au o atitudine proactiva in fata situatiilor de risc si a solutiilor necesare; Participa activ in activitatile planificate si la imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate la locul de munca. De asemenea, s-a dovedit ca angrenarea fortei de munca in procesul de luare a deciziilor in probleme de SSM aduce beneficii majore tuturor celor implicati: Conditii de munca mai sigure, reducerea frecventei accidentelor si mai putine boli profesionale; Forta de munca mai motivata, deoarece lucratorii simt ca fac parte integranta din procesele de munca; Cresterea productivitatii si a eficientei si o fluctuatie mai scazuta a personalului; imbunatatirea cunostintelor tehnice in cadrul organizatiei. Studiul efectuat si procesarea statistica a datelor obtinute au evidentiat urmatoarele: A. Principalele riscuri profesionale indicate de lucratori: a. Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc); b. Taieturi sau intepaturi datorate folosirii cutitelor, fierastraielor, etc; c. Suprasolicitare si/sau miscari repetitive, pozitii fortate (incarcare/descarcare materiale, lucrul la banda, etc); d. Agenti fizici (zgomot, vibratii, radiatii);
26
e. Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor. B. Din totalul respondentilor, un numar de 41 de lucratori au declarat ca au suferit accidente de munca, procentul corespunzator fiind 8,82%, cu mult peste valoarea inregistrata la nivelul intregii industrii alimentare. Cauzele declarate au fost: a. Taieturi sau intepaturi datorate folosirii cutitelor, fierastraielor, etc - 14; b. Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc) - 8; c. Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor - 7; d. Suprasolicitare fizica si/sau miscari repetitive, pozitii fortate - 1; e. Contacte electrice - 2; f. Lovituri determinate de manipularea materialelor, uneltelor - 2; g. Caderi de la inaltime - 1; h. Expunere la agenti fizici (zgomot, temperaturi extreme, umiditate)- 3 i. Inhalare, contact noxe - 1; j. Accidente de trafic - 1; k. Accidente de traseu - 1. C. Referitor la supravegherea sanatatii la locul de munca, toti angajatii au afirmat faptul ca au efectuat examenul medical periodic. D. Aproape toti lucratorii (98,00%) au declarat ca folosesc echipamentul individual de protectie. E. Un important procent, 35,91% din totalul lucratorilor chestionati au afirmat ca nivelul securitatii la locurile de munca poate fi imbunatatit. De asemenea, este necesar de evidentiat si procentul celor care au indicat faptul ca nu stiu daca activitatea este sigura sau nu, 1,94%. F. Un alt rezultat important este procentul celor care au declarat ca nu au beneficiat de instruire la locurile de munca anteriore, 25,82%. G. Activitatile pe care angajatii le considera ca ar putea fi utile pentru imbunatatirea nivelului securitatii si sanatatii la locul de munca sunt urmatoarele, in ordinea reprezentativitatii procentuale: a. Discutii sau activitati care ar facilita o mai buna cunoastere a normelor de baza privind securitatea muncii (59,78%); b. Cursuri de formare specifice (46,24%);
27
c. Investitia in echipamente de protectie individuale (35,91%); d. Modernizarea masinilor/echipamentelor (11,40%); e. Investitia in echipamente de protectie colectiva (7,31%).
IV. ANALIZA RISCURILOR SPECIFICE IN INDUSTRIA CARNII

Complexitatea si specificul proceselor tehnologice corespunzatoare industriei carnii, complexitate data in special de varietatea utilajelor folosite, implica prezenta unei diversitati de riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. Pentru a elimina aceste riscuri sau pentru a le reduce si controla prin masuri preventive, este necesara identificarea si evaluarea lor.
28
A.1. Schema localizarii riscurilor
29
A. RISCURILE SPECIFICE DERIVATE DIN CONDITIILE DE SECURITATE

SUBSECTOR
CONDITII DE SECURITATE PROCES SARCINA

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Receptie manuala RECEPTIE Receptie mecanizata Descarcare si cazare in tarcuri/padocuri DEPOZITARE INITIALA PREGATIREA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE SACRIFICAREA ANIMALULUI Depozitare temporara Examen sanitar veterinar Cantarire Toaletare Asomare Prindere si ridicare pe conveier Sangerare Oparire (pasari, porcine) Deplumare (pasari)
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
X X X X
X X X X X X X X X X X X
X X X X X X X X X X
X X X X
X X X X X
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
X X X
X X X
X X X X
ABATORIZARE
Parlire Insuflare aer prejupuire (ovine) Prejupuire (ovine, bovine) PRELUCRARE INITIALA Jupuire (ovine, bovine) Control si prelucrare piei Detasare cap Indepartare extremitati Control si pelucrare extremitati Spalare Eviscerare manuala Eviscerare mecanizata PRELUCRARE CARCASE ABATORIZARE Control sanitar veterinar Indepartare si prelucrare organe, cap, etc Despicare Transare produse specifice Toaletare uscata si umeda ZVANTARE Prelucrare frigorifica
X X X X X X X X X X X X X X
X X X X X X X X X X X
X X X x X X X X X
X X X X X X
30
SUBSECTOR

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Receptie carcase Divizare carcase TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE Sortare Eliminare parti necomestibile Transare manuala Dezosare manuala Injectare saramura Asezare in stive in bazin de saramura Sarare Maturare in bazin cu saramura Adaugare de condimente PRELUCRARE PRIMARA Malaxare ingrediente Cuterizare
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
X X X X X X X X X X X X X
X X X X X
X X X X X
X X
X X
X X X X X X X X X X
X X X X X X X X
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
X X X X X X X
X X X X X X
X X X X X
X X
X X
PROCESARE CARNE
Spalare Umplere in membrane Legare, scurgere Fasonare franjuri ZVANTARE AFUMARE RECE AFUMARE CALDA FIERBERE Alegere Spalare PREPARARE LEGUME Fierbere-strecurare Dozare Sterilizare Scurgere MALAXARE UMPLERE IN AMBALAJE INCHIDERE SUB VID Malaxare legume si carne Umplerea cu mix de legume si carne Spalare capace Conditionare recipiente Capsare/inchidere mecanizata
X X X X X X X
X X X X X X X X X
X X X
X X X X X X X
X X X X
X X X X X X X X X X
X X X
X X X X X X X X X X X X X X X
31
SUBSECTOR

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Sterilizare CONSERVARE Pasteurizare Termostatare Congelare Ambalare manuala AMBALARE Ambalare mecanizata Ambalare sub vid CANTARIRE SI MARCARE Spalare, uscare Protejare exterior Etichetare manuala CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE Etichetare mecanizata Baxare manuala Baxare mecanizata Paletizare manuala Paletizare mecanizata DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
X X X X X X X X X
X X X X
X X X X
X X
PROCESARE CARNE
X X X X X X X X
X X X X X X X
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
32
A.2. Codurile tipurilor de riscuri identificate

1. Caderi de persoane - Caderi de la diferite niveluri: sunt caderile de la inaltime (de pe cladiri, utilaje, pomi, etc) si caderile in adancime (gropi, santuri, deschideri in sol, etc) datorate pierderii echilibrului (prin alunecare, impiedicare, etc). - Caderi la acelasi nivel: sunt caderile la acelasi nivel la posturile de munca, pe caile de acces, in zonele auxiliare, etc, peste obiecte sau nu, datorate pierderii echilibrului prin alunecare, impiedicare, etc. 2. Caderea de obiecte datorata prabusirii, manipularii si desprinderii - Caderea de obiecte prin prabusire: Este evenimentul prin care, din cauza unor conditii sau circumstante fizice incorecte sau anormale, un intreg sau o parte a unui intreg isi pierde starea de echilibru. Sunt incluse prabusirile de ziduri, schele, marfuri, alunecarile de teren, pietre, etc. - Caderea de obiecte datorata manipularii: Este acel eveniment, neprevazut si nedorit, care are drept rezultat caderea unui obiect in timpul manipularii manuale sau prin intermediul unei unelte, unui dispozitiv sau echipament de munca (motostivuitor, grui, benzi transportoare, etc). Include caderile de unelte, materiale, etc, peste un lucrator, accidentatul fiind cel care a generat evenimentul. - Caderea de obiecte datorata desprinderi: Se defineste ca fiind caderea de obiecte care nu sunt manipulate, si care se desprind din locatia lor din diferite motive. Include caderea de unelte, materiale, etc, peste un lucrator, accidentatul nefiind persoana care a generat evenimentul. 3. Lovituri, taieturi, etc datorate calcarii pe unelte, materiale, etc: sunt evenimentele, altele decat caderile, care se produc datorita impiedicarii sau calcarii de/pe obiecte (materiale, unelte, mobilier, deseuri, etc) si neregularitati ale solului. Sunt incluse accidentele datorate calcarii/impiedicarii pe/de obiecte intepatoare sau taioase, a caror consecinta sunt leziunile la nivelul membrelor inferioare, respectiv laba piciorului. 4. Lovituri de obiecte stationare: este posibilitatea lovirii de elemente ale echipamentelor de munca fixe, obiecte, materiale, etc aflate in stare de repaus. Evident, se considera lucratorul ca fiind parte dinamica, acesta lovindu-se de un obiect care nu se afla in miscare. 5. Lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru: lovituri, taieri, zgarieturi, etc, nefiind incluse in aceasta categorie: blocarile, prinderile, zdrobirile, amputarile, etc, provocate de organele de masini mobile ale utilajelor folosite in procesele de productie (cutter, ghilotine, etc).
33
6. Lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte: sunt efectele contactului oricarei parti a corpului lucratorului cu obiecte taioase, intepatoare sau abrazive, lucratorul suferind o leziune datorata unui obiect sau unei unelte care se misca datorita unei forte diferite de cea a gravitatiei. Sunt incluse leziunile produse de ciocane, cutite, etc, fiind excluse loviturile datorate caderilor de obiecte. 7. Proiectarea de fragmente, particule, jet de fluide, etc: sunt situatiile in care se pot produce leziuni datorita pieselor, fragmentelor de piese, materii prime sau materiale, fluide sau gaze sub presiune, etc, proiectate spre un lucrator de un echipament de lucru manual, electric, hidraulic sau pneumatic. 8. Blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organelor de masini in miscare ale echipamentelor de munca: sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prins/prinsa de o parte sau intr-un mecanism al unui echipament de munca. Este inclusa si posibilitatea introducerii voluntare a unei parti a corpului in deschideri sau mecanisme in miscare ale echipamentelor de munca. 9. Blocari, prinderi, etc datorate echipamentelor de transport, ridicat: sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prinsa/blocata de/sub un vehicul, mijoc de transport si ridicat materiale (elevatoare, motostivuitoare, etc) care, datorita manevrarii si/sau incarcarii defectuoase, si-a pierdut stabilitatea, rasturnandu-se, etc. 10. Accidentari, loviri sau ciocniri cu sau de catre vehicule: sunt incluse accidentarile de persoane de catre vehicule in miscare, indiferent daca persoana/persoanele accidentata/accidentate sunt in repaus sau in deplasare, in centrul de munca si in timpul programului de munca. Nu sunt incluse accidentele de trafic. 11. Contacte electrice: este contactul dintre oricare parte a corpului unui lucrator si partile componente ale mijloacelor de munca aflate in mod normal sau accidental sub tensiune. Sunt incluse toate accidentele de munca cauzate de curentul electric. 12. Explozii si incendii: este reactia chimica sau fizica foarte rapida, violenta, insotita de efecte mecanice, sonore, termice, luminoase etc, provocate de descompunerea substantelor explozive. 13. Contacte termice: sunt situatiile de contact direct al oricarei parti a corpului unui lucrator sau chiar al intreg corpului cu obiecte sau substante (indiferent de starea de agregare) avand temperaturi extreme (fierbinte sau foarte rece). 14. Muscaturi, lovituri, intepaturi cauzate de organisme vii: sunt accidentele suferite de lucratori in timpul executarii sarcinilor de munca, provocate in mod direct de persoane sau animale, cum ar fi intepaturi, muscaturi, lovituri, etc.
34
A.3. Analiza riscurilor derivate din conditiile de securitate

1. Caderi de persoane Caracteristicile specifice ale centrelor de munca si ale proceselor de productie din industria carnii implica, in cadrul sarcinilor de munca regulate sau ocazionale, activitati la instalatii si in zone unde exista riscul caderilor de la inaltime sau in adancime. Caderi de persoane de la diferite niveluri SUBSECTOR SI PROCESARE CARNE PROCES
si cazare in tancuri/padocuri) DISTRIBUTIE
SEVERITATE
Mare Mare
ABATORIZARE RECEPTIE (receptie manuala si mecanizata, descarcare
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Cele din zona de receptie, descarcare si depozitare materie prima, precum si cele din zona de depozitare si distributie produce finite, indiferent daca operatiunile sunt executate manual sau mecanizat, datorita diferentelor de nivel in zonele rampelor de receptie, platformelor remorcilor si semi-remorcilor, depozitelor (in cazul sarcinilor de munca care implica urcarea pe rafturi); Distributie produse finite, la urcarea/coborarea din camioane si la operatiuni executate in remorci/semi-remorci/containere; Sectia mentenanta, datorita faptului ca in multe situatii, interventia presupune lucrul la inaltime; In functie de caracteristicile constructive ale centrelor de munca, expunerea poate fi generala, datorita prezentei scarilor de acces la locurile de munca. Riscul poate fi datorat urmatoarelor cauze: Utilizarea pasarelelor, platformelor, scarilor, rampelor pentru accesul personalului, cu elemente de protectie colectiva lipsa (balustrade, gratii, etc); Prezenta puturilor, canalelor de drenaj, bazinelor de epurare, deschiderilor in sol, luminatoarelor; Utilizarea defectuoasa a scarilor mobile si a platformelor elevatoare pentru lucrarile de mentenanta sau curatenie;
35
Dimensiunilor inadecvate ale rampelor/platformelor de receptie (inaltime prea mare, spatiu insuficient raportat la dimensiunile marfurilor, etc); Absenta semnalizarii specifice in zona rampelor de incarcare/descarcare; Circulatia pe marginea rampelor de incarcare/descarcare care nu au fost prevazute cu sisteme de protectie colectiva (balustrade, gratii, etc); Lipsa ordinii si curateniei in zona rampelor de incarcare descarcare; Folosirea pentru transportul de persoane a lizelor electrice si ale motostivuitoarelor; Folosirea scarilor mobile in zone cu iluminare redusa, suprafete alunecoase sau denivelate. Caderi de persoane de la acelasi nivel SUBSECTOR
RECEPTIE DEPOZITARE INITIALA PREGATIREA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE
PROCES
SEVERITATE
Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Mica Mica Medie Medie Mica Medie Medie Medie Mica Medie Medie Medie
ABATORIZARE
SACRIFICAREA ANIMALULUI PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE ZVANTARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA AFUMARE RECE SI CALDA FIERBERE PREPARARE LEGUME
PROCESARE CARNE
MALAXARE UMPLERE IN AMBALAJE INCHIDERE SUB VID CONSERVARE AMBALARE MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE
DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE
36
Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestui risc. Riscul caderii de la acelasi nivel se poate datora urmatoarelor cauze: Suprafetelor/pardoselilor alunecoase in spatiile de productie, caracteristica constructiva si/sau datorata lipsei curateniei (resturi organice, uleiuri, grasimi, apa, etc); Suprafetelor umede in camerele frigorifice si inghetate, in congelatoare; Prezentei denivelarilor podelelor/pardoselilor, treptelor; Lipsei ordinii si curateniei la locurile de munca (obiecte, materiale, etc, depozitate temporar si care obtureaza sau ingreuneaza deplasarea); Lipsei iluminatului sau insuficienta acestuia; Folosirii incaltamintei inadecvate sarcinilor de munca sau suprafetelor de la locul de munca. 2. Caderea de obiecte datorata prabusirii, manipularii si desprinderii SUBSECTOR
RECEPTIE SACRIFICAREA ANIMALULUI
PROCES
SEVERITATE
Mare Mare Medie Medie Mica Mare Medie Mica Mica Mica Mica Medie Medie Mare Medie Mare Mare Mare
ABATORIZARE
PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE ABATORIZARE ZVANTARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA ZVANTARE AFUMARE RECE SI CALDA
PROCESARE CARNE
FIERBERE PREPARARE LEGUME MALAXARE UMPLERE IN AMBALAJE AMBALARE MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE
37
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptie (manuala, mecanizata si descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier, sangerare); Prelucrare initiala (oparire, deplumare, parlire, insuflare aer prejupuire, prejupuire, jupuire, control si prelucrare piei, detasare cap, indepartare extremitati, control si prelucrare extremitati, spalare); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare manuala si mecanizata, control sanitar-veterinar, indepartare si prelucrare organe si cap, detasare picioare, despicare, transare produse specifice, toaletare uscata si umeda); Zvantare (prelucrare frigorifica); Transare, dezosare, sortare (receptie si divizare carcase, sortare, eliminare parti necomestibile, transare manuala, dezosare manuala); Prelucrare primara (injectare saramura, asezare in stive in bazin de saramura, sarare, maturare in bazin de saramura, adaugare de condimente, malaxare ingrediente, cuterizare, spalare, umplere in membrane, legare si scurgere, fasonare franjuri); Zvantare, afumare rece si calda, fierbere; Preparare legume (alegere, spalare, fierbere-strecurare, dozare, sterilizare, scurgere); Malaxare legume si carne; Umplere in ambalaje (umplerea cu mix de legume si carne); Ambalare (ambalare manuala sau mecanizata, ambalare sub vid); Marcare si cantarire; Conditionare recipiente pline (spalare si uscare, protejare exterior, etichetare manuala sau mecanizata, baxare manuala sau mecanizata, paletizare manuala sau mecanizata); Depozitare, refrigerare/congelare; Distributie. Riscul poate fi datorat urmatoarelor cauze: Functionarea defectuoasa a sistemelor de transport (conveiere) al carcaselor, semicarcaselor si/sau fixarea defectuoasa a acestora in dispozitivele de prindere; Comenzi/semnale gresite, pozitionarea gresita a mijloacelor de transport sau a personalului auxiliar, lipsa comunicarii pe timpul descarcarii materiilor prime sau pe timpul incarcarii;
38
Nerespectarea normelor pentru depozitare la inaltime a materiilor prime si materialelor in zonele de receptie, distributie; Nerespectarea procedurilor si regulilor de manipulare a greutatilor, materialelor si echipamentelor de lucru; Posibila stivuire defectuoasa a materialelor, materiilor prime, produselor, etc; Manevrarea gresita a echipamentelor de ridicat si transport (motostivuitoare, transpaleti, lifturi,etc); Lipsa calificarii legatorilor de sarcini, motostivuitoristilor, etc; Posibilitatea de colaps a structurilor, a materialelor depozitate, paletilor, etc; Paletizarea gresita a incarcaturii; Functionarea defectuoasa a masinii de paletizare; Supraincarcarea paletilor, benzilor transportoare, a rafturilor depozitelor; Neasigurarea unui spatiu de manevra suficient pentru motostivuitoare, in depozite si/sau in zonele de receptie si distributie; Manipularea necorespunzatoare a carcaselor, semicarcaselor, pieselor mari de carne in timpul abatorizari si in timpul proceselor de prelucrare primara (transare, dezosare, etc); Folosirea dispozitivelor de ridicare a greutatilor (lanturi, cabluri) care prezinta defecte sau care n-au trecut printr-un program de mentenanta corespunzator; Prezenta rafturilor metalice cu defecte structurale (rupte, indoite). 3. Lovituri, taieturi, etc datorate calcarii pe unelte, materiale, etc
SUBSECTOR
RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE
Medie
SACRIFICAREA ANIMALULUI
Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie
ABATORIZARE
PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE
PROCESARE CARNE
TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA AMBALARE
39
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptie (manuala, mecanizata si descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier, sangerare); Prelucrare initiala (prelucrare piei, detasare cap, indepartare extremitati, prelucrare extremitati); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare manuala, control sanitar-veterinar, indepartare si prelucrare organe si cap, detasare picioare, despicare, transare produse specifice); Transare, dezosare, sortare (divizare carcase, transare manuala, dezosare manuala); Prelucrare primara (injectare saramura, umplere in membrane, legare si scurgere, fasonare); Ambalare (baxare manuala sau mecanizata, paletizare manuala sau mecanizata); Depozitare, refrigerare/congelare; Distributie. Riscul de a calca pe unelte, materiale, etc se poate datora urmatoarelor cauze: In zona de receptie, prezenta ambalajelor sau a resturilor de ambalaje fixate prin cuie, scoabe, benzi metalice, a ambalajelor sau a resturilor de ambalaje ascutite sau taioase (cioburi, cutii metalice); Prezenta uneltelor de mana (cuttere, surubelnite, etc) abandonate sau depozitate necorespunzator, in zonele de receptie, depozitare si distributie; Prezenta uneltelor de mana (cutite, etc) abandonate sau depozitate necorespunzator, in zonele de sacrificare, prelucrare initiala (prejupuire, jupuire, indepartare extremitati), transare/dezosare; Pe timpul mentenantei, prezenta uneltelor de mana (chei, surubelnite, etc) abandonate sau depozitate necorespunzator; In zona de conditionare recipiente goale (in cazul in care operatiunea se executa manual sau semi-mecanizat), posibila prezenta a cioburilor datorata manipularii gresite a recipientelor (in cazul utilizarii recipientelor de sticla). 4. Lovituri de obiecte stationare Riscurile sunt datorate urmatoarelor cauze: Lipsei de spatiu suficient in zonele de productie, ambalare, depozitare si distributie (rampe de incarcare descarcare, depozite si camere frigorifice);
40
Deplasarii lucratorilor pe caile de acces si circulatie unde exista materiale, obiecte sau diverse structuri; Prezentei de numeroase echipamente de munca si utilaje in spatii subdimensionate (spatii mici intre utillaje in zonele productive); Iluminarii necorespunzatoare a locurilor de munca si cailor de acces (zone de productie, depozitare si distributie) si lipsei vizibilitatii in zona unde se doreste accesul; Prezentei de suprafete, pavaje cu denivelari in centrele de munca; Obstructiei culoarelor de trecere si cailor de acces cu materiale depozitate; Existentei unor cai de acces inadecvate la/de la posturile de munca subdimensionate si lipsei dimensiunilor minime pentru culoare, porti, spatii intre utilaje; Depozitarii obiectelor/materialelor in locuri nepermise sau inadecvate; Prezentei unor ritmuri de lucru ridicate si a unei organizari ineficiente a muncii.
SUBSECTOR
RECEPTIE
PROCES
PREGATIREA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE SACRIFICAREA ANIMALULUI
SEVERITATE
Medie Medie Medie Medie Medie Mica Medie Medie Mica Mica Medie Mica Medie Medie Medie Mica Medie Mica Medie
ABATORIZARE
PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE ZVANTARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA AFUMARE RECE SI CALDA FIERBERE
PROCESARE CARNE
PREPARARE LEGUME MALAXARE UMPLERE IN AMBALAJE CONSERVARE AMBALARE MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE
41
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptie (manuala, mecanizata si descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Pregatirea animalelor pentru sacrificare (examen sanitar veterinar, cantarire, toaletare); Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier, sangerare); Prelucrare initiala (oparire, deplumare, parlire, insuflare aer prejupuire, prejupuire, jupuire, control si prelucrare piei, detasare cap, indepartare extremitati, control si prelucrare extremitati, spalare); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare manuala si mecanizata, control sanitarveterinar, indepartare si prelucrare organe si cap, detasare picioare, despicare, transare produse specifice, toaletare uscata si umeda); Zvantare (prelucrare frigorifica); Transare, dezosare, sortare (receptie si divizare carcase, sortare I, eliminare parti necomestibile, transare manuala, dezosare manuala); Prelucrare primara (injectare saramura, asezare in stive in bazin de saramura, sarare, maturare in bazin de saramura, adaugare de condimente, malaxare ingrediente, cuterizare, spalare, umplere in membrane, legare si scurgere, fasonare franjuri); Afumare rece si calda, fierbere; Preparare legume (alegere, spalare, fierbere-strecurare, dozare, sterilizare, scurgere); Malaxare legume si carne; Umplere in ambalaje (umplerea cu mix de legume si carne); Conservare (sterilizare, pasteurizare, termostatare, congelare); Ambalare (ambalare manuala sau mecanizata, ambalare sub vid); Marcare si cantarire; Conditionare recipiente pline (spalare si uscare, protejare exterior, etichetare manuala sau mecanizata, baxare manuala sau mecanizata, paletizare manuala sau mecanizata); Depozitare, refrigerare/congelare; Distributie. 5. Lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru Riscurile sunt datorate urmatoarelor cauze:
42
Automatizarii pe scara larga a proceselor de productie si executarii majoritatii sarcinilor de munca de catre utilaje specifice industriei carnii (benzi transportoare, malaxoare, masini de tocat, depelatoare, utilaje de filetat, masini de ambalat, masini de taiat cutere, etc) ceea ce implica existenta organelor de masini mobile actionate prin intermediul a diverse tipuri de energie (electrica, pneumatica, hidraulica, etc); Utilizarii pe scara larga in industria carnii de categorii de echipamente de lucru care determina aparitia riscurilor de lovire, taiere, zgariere, proiectare de particule, etc; Realizarii operatiilor de curatare, mentenanta sau revizie a echipamentelor de lucru (ajustari, reglaje, reparatie avarii, etc); Realizarea unei miscari reflexe in cazul unei functionari defectuoase sau blocari a utilajului, a unor miscari in apropierea elementelor periculoase pentru indepartarea unor deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea unei piese sau a unui produs, etc; Realizarii operatiilor de curatare, mentenanta sau revizie a echipamentelor de lucru (ajustari, a reglaje, reparatie avarii, etc) fara luarea masurilor de siguranta adecvate;
Utilizarii masinilor si a uneltelor fara dispozitive de protectie sau in conditiile dezactivarii
dispozitivelor de protectie (capace, ecrane protectoare, bariere protectoare, duble comenzi, etc), si deficientelor in functionarea acestor dispozitive; Nerespectarii instructiunilor de securitate indicate in documentatia echipamentelor de munca oferita de producator; Transportarii, incarcarii sau descarcarii de materiale sau materii prime cu lizele sau motostivuitoare cu palele ridicate; Dimensionarii inadecvate a locurilor de munca si ale spatiilor intre masini si a nerespectarii distantei de securitate in zona echipamentelor de lucru care prezinta acest risc; Lipsei deconectarii de la orice sursa de energie si blocarii dispozitivelor de pornire ale echipamentelor de lucru pe timpul executarii lucrarilor de mentenanta; Neatentiei lucratorilor in timpul folosirii echipamentelor de munca care prezinta acest risc; Realizarii sarcinilor de munca obositoare sau monotone; Lipsei unui spatiu suficient (latimea culoarelor de trecere, distanta dintre utillaje, suprafata si locul ocupat de operator) pentru toate sarcinile de munca;
Realizarii sarcinilor de munca in turele de noapte.
43
SUBSECTOR
RECEPTIE
PROCES
SACRIFICAREA ANIMALULUI
SEVERITATE
Medie Mare Mare Mare Medie Medie Mica Medie Medie Medie Medie Medie Medie
ABATORIZARE
PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA
PROCESARE CARNE
PREPARARE LEGUME MALAXARE UMPLERE IN AMBALAJE AMBALARE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE
DEPOZITARE REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptie (semi-mecanizata sau mecanizata); Sacrificarea animalului - asomare, prindere si ridicare pe conveier, sangerare (semimecanizata sau mecanizata); Prelucrare initiala semi-mecanizata sau mecanizata (oparire, deplumare, parlire, insuflare aer prejupuire, prejupuire, jupuire, control si prelucrare piei, detasare cap, indepartare extremitati, control si prelucrare extremitati, spalare); Prelucrare carcase semi-mecanizata sau mecanizata (eviscerare, control sanitar-veterinar, indepartare si prelucrare organe si cap, detasare picioare, despicare, transare produse specifice, toaletare uscata si umeda); Transare, dezosare, sortare semi-mecanizata; Prelucrare primara (semi-mecanizata sau mecanizata); Preparare legume (semi-mecanizata sau mecanizata); Malaxare legume si carne (semi-mecanizata sau mecanizata); Umplere in ambalaje (semi-mecanizata sau mecanizata); Conditionare recipiente pline (semi-mecanizata sau mecanizata); Ambalare si paletizare(semi-mecanizata sau mecanizata); Depozitare, refrigerare/congelare;
44
Distributie. 6. Lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte Riscul de lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea improprie a instrumentelor si a sculelor; Iluminarea inadecvata; Lipsa de atentie a lucratorilor pe timpul realizarii sarcinilor de munca datorata monotoniei muncii, oboselii, etc; Neutilizarea echipamentului individual de protectie (manusi antiperforatie, sorturi antiperforatie, casti de protectie) pe timpul executarii de operatiuni care implica folosirea uneltelor de mana taietoare, intepatoare, etc sau manipularea manuala a obiectelor sau ambalajelor cu muchii taioase sau intepatoare; Utilizarea uneltelor de mana cu defecte sau proiectate neergonomic; Coordonarea defectuoasa sau comunicarea insuficienta in timpul executarii anumitor operatiuni in echipa (curatenie, mentenanta) care implica si folosirea uneltelor de mana; Depozitarea improprie sau abandonarea uneltelor de mana dupa utilizarea acestora; Transportul impropriu (in buzunare, la brau, etc) al uneltelor de mana. SUBSECTOR
RECEPTIE DEPOZITARE TEMPORARA SACRIFICAREA ANIMALULUI ABATORIZARE PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA ZVANTARE PROCESARE CARNE FIERBERE PREPARARE LEGUME UMPLERE IN AMBALAJE AMBALARE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE DEPOZITARE REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE
PROCES
SEVERITATE
Medie Mica Mare Mare Mare Medie Medie Mica Mica Mica Medie Medie Medie Medie Medie
45
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptie (manuala, mecanizata si descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Depozitare temporara; Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier, sangerare); Prelucrare initiala (oparire, deplumare, parlire, insuflare aer prejupuire, prejupuire, jupuire, control si prelucrare piei, detasare cap, indepartare extremitati, control si prelucrare extremitati, spalare); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare manuala si mecanizata, control sanitarveterinar, indepartare si prelucrare organe si cap, detasare picioare, despicare, transare produse specifice, toaletare uscata si umeda); Transare, dezosare, sortare (receptie si divizare carcase, sortare I, eliminare parti necomestibile, transare manuala, dezosare manuala); Prelucrare primara (injectare saramura, asezare in stive in bazin de saramura, sarare, maturare in bazin de saramura, adaugare de condimente, malaxare ingrediente, cuterizare, spalare, umplere in membrane, legare si scurgere, fasonare franjuri); Zvantare, fierbere; Preparare legume (alegere, spalare, fierbere-strecurare, dozare, sterilizare, scurgere); Umplere in ambalaje (umplerea cu mix de legume si carne); Inchidere sub vid (spalare capace, stergere capace si recipiente, capsare/inchidere mecanizata); Ambalare (ambalare manuala sau mecanizata, ambalare sub vid); Conditionare recipiente pline (spalare si uscare, protejare exterior, etichetare manuala sau mecanizata, baxare manuala sau mecanizata, paletizare manuala sau mecanizata); Depozitare, refrigerare/congelare; Distributie. 7. Proiectarea de fragmente, particule, jet de fluide, etc Riscurile sunt datorate urmatoarelor cauze: Lipsei dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora, precum si neutilizarea echipamentului individual pentru protectia ochilor si/sau a fetei in cazul utilajelor folosite
46
pentru tratamente termice preliminare (oparire, fierbere, prajire) care utilizeaza abur, apa fiarta sau ulei incins; Utilizarii in procesele de productie a echipamentelor de lucru care utilizeaza fluide sau gaze sub presiune (jupuire, injectare saramura) si instalatiilor de ambalare de produse finite; Proiectarea de particule si fragmente (bucati de oase, carne, cartilaje) in cazul echipamentelor de lucru ale caror organe de masini mobile se misca cu viteza sau frecventa mare(fierastraie, masini de tocat, cutere, malaxoare); Lipsei echipamentelor de lucru dotate cu elemente/dispozitive de protectie (ecrane, aparatori, etc) impotriva proiectarii de fragmente si particule; Mentenantei neadecvate a acestor echipamente de munca; Folosirii necorespunzatoare a echipamentelor de lucru, de catre personal care nu este calificat si autorizat; Nerespectarea instructiunilor de exploatare si recomandarilor din documentatiile tehnice ale echipamentelor de lucru; Functionarea defectuoasa sau avariile la orice echipament de lucru care utilizeaza fluide sau gaze, abur sub presiune (cuptoare, autoclave, tuneluri de spalare); Desprinderea unei piese sau unui fragment de piesa in cazul utilajelor ale caror organe de masini mobile se misca cu viteza sau frecventa mare; Neutilizarea echipamentului individual pentru protectia ochilor si/sau a fetei in atelierele de reparatii si in timpul mentenantei echipamentelor de munca care prezinta acest risc.
SUBSECTOR
PROCES PREGATIREA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE SACRIFICAREA ANIMALULUI
SEVERITATE Mica Medie Mare Mare Mare Mare Mica Medie Medie
ABATORIZARE
PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA
PROCESARE CARNE
FIERBERE PREPARARE LEGUME MALAXARE
47
UMPLERE IN AMBALAJE INCHIDERE SUB VID CONSERVARE AMBALARE
Medie Mare Medie Mare
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Pregatirea animalelor pentru sacrificare (examen sanitar veterinar, cantarire, toaletare); Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier, sangerare); Prelucrare initiala (oparire, deplumare, parlire, insuflare aer prejupuire, prejupuire, jupuire, control si prelucrare piei, detasare cap, indepartare extremitati, control si prelucrare extremitati, spalare); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare manuala si mecanizata, control sanitarveterinar, indepartare si prelucrare organe si cap, detasare picioare, despicare, transare produse specifice, toaletare uscata si umeda); Transare, dezosare, sortare (receptie si divizare carcase, sortare I, eliminare parti necomestibile, transare manuala, dezosare manuala); Prelucrare primara (injectare saramura, asezare in stive in bazin de saramura, sarare, maturare in bazin de saramura, adaugare de condimente, malaxare ingrediente, cuterizare, spalare, umplere in membrane, legare si scurgere, fasonare franjuri); Fierbere; Preparare legume (alegere, spalare, fierbere-strecurare, dozare, sterilizare, scurgere); Malaxare legume si carne; Umplere in ambalaje (umplerea cu mix de legume si carne); Inchidere sub vid (spalare capace, stergere capace si recipiente, capsare/inchidere mecanizata); Conservare (sterilizare, pasteurizare, termostatare, congelare); Ambalare (ambalare manuala sau mecanizata, ambalare sub vid). 8. Blocari, prinderi intre sau din cauza obiectelor/mecanismelor echipamentelor de munca Riscurile sunt datorate urmatoarelor cauze:
48
Utilizarii echipamentelor de lucru fara elemente de securitate (scuturi, ecrane de protectie, etc); Prezentei de situatii periculoase specifice proceselor de productie din industria carnii; Utilizarea conveierelor in diferite zonele ale procesului de productie; Folosirea unei imbracaminti de munca neajustata pe corp, purtarea de ceasuri, inele, bratari si ale accesorii care se pot prinde in mecanismele echipamentelor de munca, neutilizarea bonetelor si a mastilor capilare pentru protectia parului; Realizarii operatiunilor de mentenanta ale echipamentelor de lucru; Lipsei elementelor de protectie ale echipamentelor de lucru datorate caracteristicilor constructive cerute de procesul de productie; Executarii operatiunilor de ajustare sau mentenanta la echipamentele de lucru, de catre personal necalificat si/sau neautorizat; Utilizarii necorespunzatoare a mijloacelor auxiliare (transpaleti, motostivuitoare) pentru manipularea greutatilor; Lipsei unui iluminat necorespunzator sarcinii de munca realizate; Ritmului ridicat de munca (benzi transportoare); Folosirii echipamentelor de lucru sau organe de masini care prezinta acest risc: motoare electrice neprotejate, benzi transportoare, masini de etichetat, ambalat si paletizat, etc; Lipsei deconectarii de la orice sursa de energie si blocarii dispozitivelor de pornire ale echipamentelor de lucru pe timpul executarii lucrarilor de mentenanta; Neatentiei lucratorilor in timpul folosirii echipamentelor de munca care prezinta acest risc; Realizarii sarcinilor de munca obositoare sau monotone; Lipsei carcaselor protectoare a transmisiilor motoarelor si a angrenajelor cu orice tip de actionare: mecanica, electrica sau manuala si posibilitatii accesului persoanelor in raza de actiune a acestor echipamente; Nerespectarii distantei de securitate in zona echipamentelor de lucru care prezinta acest risc; Lipsei unui spatiu suficient (latimea culoarelor de trecere, distanta dintre utillaje, suprafata si locul ocupat de operator) pentru toate sarcinile de munca unde este prezent acest risc;
49
Realizarea unei miscari reflexe in cazul unei functionari defectuoase sau blocari a utilajului, a unor miscari in apropierea elementelor periculoase pentru indepartarea unor deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea unei piese sau a unui produs, etc; Nerespectarea regulilor de securitate la inceperea si in timpul executarii lucrarilor de curatare sau de mentenanta a echipamentele de munca.
SUBSECTOR RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE Mica
PREGATIREA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE SACRIFICAREA ANIMALULUI ABATORIZARE PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE ZVANTARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA PROCESARE CARNE PREPARARE LEGUME INCHIDERE SUB VID AMBALARE MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE
Mica Medie Mare Mare Mica Medie Mare Medie Mare Medie Mica Medie Medie Mare
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptie (manuala, mecanizata si descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Pregatirea animalelor pentru sacrificare (examen sanitar veterinar, cantarire, toaletare); Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier, sangerare);
50
Prelucrare initiala (oparire, deplumare, parlire, insuflare aer prejupuire, prejupuire, jupuire, control si prelucrare piei, detasare cap, indepartare extremitati, control si prelucrare extremitati, spalare); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare manuala si mecanizata, control sanitarveterinar, indepartare si prelucrare organe si cap, detasare picioare, despicare, transare produse specifice, toaletare uscata si umeda); Zvantare (prelucrare frigorifica); Transare, dezosare, sortare (receptie si divizare carcase, sortare I, eliminare parti necomestibile, transare manuala, dezosare manuala); Prelucrare primara (injectare saramura, asezare in stive in bazin de saramura, sarare, maturare in bazin de saramura, adaugare de condimente, malaxare ingrediente, cuterizare, spalare, umplere in membrane, legare si scurgere, fasonare franjuri); Preparare legume (alegere, spalare, fierbere-strecurare, dozare, sterilizare, scurgere); Inchidere sub vid (spalare capace, stergere capace si recipiente, capsare/inchidere mecanizata); Ambalare (ambalare manuala sau mecanizata, ambalare sub vid); Marcare si cantarire; Conditionare recipiente pline (spalare si uscare, protejare exterior, etichetare manuala sau mecanizata, baxare manuala sau mecanizata, paletizare manuala sau mecanizata); Depozitare, refrigerare/congelare; Distributie. 9. Blocari, prinderi, etc datorate echipamentelor de transport, ridicat Riscurile sunt datorate urmatoarelor cauze: Utilizarii echipamentelor de transport sau ridicat materiale si orice utilaj auxiliar atasat acestora existent in centrul de munca este susceptibil de a genera acest factor de risc; Manevrarii defectuoase sau neatentiei in manevrare, incarcarii necorespunzatoare sau a altor conditii, situatii in care echipamentele respective si-ar putea pierde stabilitatea, rasturnandu-se, etc; Lipsa coordonarii si comunicarii in timpul operatiunilor de descarcare/incarcare a animalelor (abatoare), materiilor prime si a produselor finite; Spatii subdimensionate sau inadecvate in zona receptiei animalelor (abatorizare), materiilor prime in zonele de prelucrare a carnii, si zonele de conservare si in depozite,
51
care genereaza dificultati in manevrarea mijloacelor auxiliare de transport si ridicat (carucioare, rastele, motostivuitoare, transpaleti, etc); Lipsa spatiilor pietonale sau lipsa semnalizarii acestora in zonele destinate in special mijloacelor de transport si/sau de ridicat;
Prezentei in centrul de munca a echipamentelor de transport sau ridicat materiale, utilaje
auxiliare atasate acestora existent; Lipsei sistemelor anti-rasturnare ale echipamentelor de transport sau ridicat materiale (sisteme ROPS pentru motostivuitoare) si depasirii sarcinei maxime admise; Urcarii sau coborarii pantelor/rampelor abrupte, omiterii executarii manevrelor de incarcare/descarcare, si transport conform specificatiilor producatorului; Lipsei reviziilor tehnice periodice, verificarii periodice a sistemelor de semnalizare vizuala si auditiva ale acestor echipamente; Nerespectarii distantelor de siguranta fata de echipamentele de lucru care executa activitati de incarcare, descarcare sau transport de materiale; Folosirii necorespunzatoare a lizelor (manuale si electrice) si a motostivuitoarelor:circulatia cu palele ridicate, sau cu viteza neadecvata, aproape de marginea rampelor de incarcare-descarcare, transportul de incarcaturi voluminoase; Neatentiei lucratorilor in timpul folosirii echipamentelor de munca care prezinta acest risc; Realizarii sarcinilor de munca obositoare sau monotone; Lipsei formarii specifice a personalului in utilizarea echipamentelor de ridicare si transport; Transportul de persoane in motostivuitoare, pe furcile acestora sau deasupra marfii transportate de acestea; Nerespectarea regulilor de siguranta in timpul operatiunilor de distributie a produselor, in cazul mijloacelor de transport prevazute cu rampa/platfotma hidraulica pentru manevrarea marfurilor; Neutilizarea semnalelor acustice si vizuale de avertizare in timpul executarii manevrelor de incarcare, descarcare, ridicare si transport marfuri; Lipsa centurilor de siguranta in cazul modelelor mai vechi de motostivuitoare sau neutilizarea centurii de siguranta in cazul existentei acestora.
52
SUBSECTOR RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE Mare
SACRIFICAREA ANIMALULUI ABATORIZARE PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE AMBALARE PROCESARE CARNE MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE
Mare Mica Medie Mica Mica Mare Medie Mare
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptie (manuala, mecanizata si descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier, Prelucrare initiala (prejupuire, jupuire); Prelucrare carcase abatorizare (despicare); Ambalare (ambalare manuala sau mecanizata, ambalare sub vid); Marcare si cantarire; Conditionare recipiente pline (etichetare manuala sau mecanizata, baxare manuala sau mecanizata, paletizare manuala sau mecanizata); Depozitare, refrigerare/congelare; Distributie. 10. Accidentari, loviri sau ciocniri de catre vehicule Procesele de productie din industria alimentara implica transportul intern si extern (animale, materii prime, ingrediente, produse finite, etc), depozitarea si alte procese care includ utilizarea regulata a vehiculelor (camioane, motostivuitoare, tractoare, etc) in centrele de munca. Circulatia acestor vehicule in incinta centrelor de munca datorita necesitatilor proceselor de productie reprezinta principala cauza de accidentari, lovituri sau ciocniri pe care le pot suferi lucratorii.
53
Riscul se datoreaza urmatoarelor cauze:

Transportului intern si extern (animale, materii prime, ingrediente, produse finite,
etc);
Manevrelor
de incarcare/descarcare in rampe de incarcare/descarcare
neaconditionate corespunzator si a depozitarii inadecvate;

Semnalizarii deficitare a cailor de circulatie, viteza neadecvata, nerespectarea
limitelor de viteze impuse in incinta centrelor de munca; Utilizarii regulate a vehiculelor (camioane, motostivuitoare, tractoare, etc) si a circulatiei in incinta centrelor de munca datorita necesitatilor proceselor de productie;
Folosirea incorecta a motostivuitoarelor, lizelor si a vehiculelor de transport, in
centrele de munca, semnalizarea deficitara a cailor de circulatie, viteza neadecvata; Practicilor gresite de incarcare descarcare; Turelor pe timp de noapte, oboselii si a monotoniei in sarcinile de munca realizate; Mentenantei inadecvate a mijloacelor de transport (motostivuitoare, lize).
SUBSECTOR RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE Mare
SACRIFICAREA ANIMALULUI PRELUCRARE INITIALA ABATORIZARE PRELUCRARE CARCASE ZVANTARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA) ZVANTARE PROCESARE CARNE AFUMARE RECE SI CALDA FIERBERE PREPARARE LEGUME MALAXARE
Medie Medie Medie Mica Mica Medie Mica Mica Mica Mica Mica
54
INCHIDERE SUB VID CONSERVARE AMBALARE MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE DISTRIBUTIE
Medie Medie Mare Mare Mare Mare
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptie (mecanizata); Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier, sangerare); Prelucrare initiala (oparire, deplumare, parlire, insuflare aer prejupuire, prejupuire, jupuire, control si prelucrare piei, indepartare extremitati, control si prelucrare extremitati, spalare); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare mecanizata, indepartare si prelucrare organe si cap, detasare picioare, despicare, transare produse specifice); Zvantare (prelucrare frigorifica); Transare, dezosare, sortare (receptie si divizare carcase, eliminare parti necomestibile, transare manuala, dezosare manuala); Prelucrare primara (injectare saramura, sarare, malaxare ingrediente, cuterizare, umplere in membrane); Zvantare, afumare rece si calda, fierbere; Preparare legume (fierbere-strecurare, sterilizare); Malaxare legume si carne; Umplere in ambalaje (umplerea cu mix de legume si carne); Inchidere sub vid (capsare/inchidere mecanizata); Conservare (sterilizare, pasteurizare, termostatare, congelare); Ambalare (ambalare manuala sau mecanizata, ambalare sub vid); Marcare si cantarire; Conditionare recipiente pline (spalare si uscare, etichetare mecanizata, baxare mecanizata, paletizare mecanizata); Distributie.
55
11. Contacte electrice Riscul se datoreaza urmatoarelor cauze: Prezentei unei umiditati excesive (vapori in aer, condens la nivelul solului, peretilor, echipamentelor de munca; acumulari de lichide la nivelul solului; etc) care favorizeaza si/sau potenteaza conductivitatea, aparand astfel riscul de electrocutare; Defectiunilor de izolare si/sau intreruperi ale impamantarii in echipamentele de munca (unelte electrice manuale portabile, masini si utilaje); Aparitia accidentala a unei tensiuni electrice in carcasele sau in alte parti metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in mod normal nu sunt sub tensiune; Lipsei reviziilor periodice de catre personal instruit si autorizat a instalatiilor electrice, cablurilor, a prizelor si echipamentelor electrice; Folosirii prelungitoarelor improvizate utilizarii echipamentelor alimentate cu joasa tensiune in spatii inchise, in containere si in prezenta umiditatii si/sau a apei; Utilizarii aparatelor electrice cu mainile umede, operatiuni de mentenanta fara a deconecta de la retea echipamentele alimentate cu energie electrica; Lipsei semnalizarii tablourilor electrice si a pericolului de electrocutare; Proiectarii sau utilizarii defectuoase a instalatiilor electrice (corpuri de iluminat, tablouri si circuite electrice, etc); Manipularea de cabluri neizolate, prize si conectoare care nu sunt conform standardelor.
SUBSECTOR RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE Medie
PRELUCRARE INITIALA ABATORIZARE PRELUCRARE CARCASE PRELUCRARE PRIMARA AFUMARE RECE SI CALDA PRELUCRARE CARNE ZVANTARE FIERBERE PREPARARE LEGUME
Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie
56
MALAXARE INCHIDERE SUB VID CONSERVARE AMBALARE MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE DISTRIBUTIE
Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptie (mecanizata); Prelucrare initiala (insuflare aer prejupuire); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare mecanizata, toaletare uscata si umeda); Prelucrare primara (asezare in stive in bazin de saramura, malaxare ingrediente, cuterizare); Zvantare, afumare rece si calda, fierbere; Preparare legume (sterilizare); Malaxare legume si carne; Inchidere sub vid (capsare/inchidere mecanizata); Conservare (sterilizare, pasteurizare, termostatare); Ambalare (ambalare mecanizata, ambalare sub vid); Marcare si cantarire; Conditionare recipiente pline (etichetare mecanizata, baxare mecanizata, paletizare mecanizata); Distributie. 12. Explozii Riscul se datoreaza urmatoarelor cauze: Prezentei de amestecuri combustibile si acumularii unor concentratii critice de gaze, vapori, sau particule ale unei singure substante care intra in contact cu o sursa de aprindere (suprafete fiebinti, flacari, gaze fierbinti, scantei de origine mecanica sau
57
electrica, material electric, electricitate statica, curenti electrici parazitari, radiatii, unde electromagnetice si de radiofrecventa); Functionarii incorecte a recipientilor sau a utilajelor care utilizeaza fluide sau gaze sub presiune: tuneluri de uscare, echipamente de sterilizare, pasteurizare, afumare si fierbere, echipamente de racire si congelare, etc; Lipsei dispozitivelor de control si siguranta si mentenanta neadecvata a robinetelor, valvelor, conectoarelor, etc, a dispozitivelor de control al temperaturii si indicatoarelor de presiune; Functionarii deficiente a recipientilor sau a utilajelor care utilizeaza fluide sau gaze sub presiune: (tuneluri de uscare, cuptoare, instalatii de ambalare, echipamente de racire si congelare, etc); Lipsei unui program adecvat de curatenie a instalatiilor care sa nu permita acumularea unei concentratii ridicate de praf; Mentenantei inadecvata a dispozitivelor de control si siguranta (senzori, aparate de masura) ale temperaturii echipamentelor de munca, in fazele de productie si zonele centrului de munca supuse acestui risc; Lipsei unui program de mentenanta a instalatiilor, care sa includa revizii periodice a indicatoarelor de presiune, robinetelor, valvelor, conectoarelor, etc; Lipsei ventilatiei adecvate, naturale sau artificiale (fortate) in centrele de munca si a instalatiilor de extractie localizata; Aparitiei electricitatii statice in echipamentele de munca (lipsa impamantarii) si in zonele de productie cu umiditate scazuta; Incarcarii bateriilor echipamentelor de munca de transport si ridicat (lize electrice si motostivuitoare) care pot produce scantei in zonele de productie unde exista o concentratie de pulberi sau gaze; Controlului si evaluarii deficienta a instalatiilor, proceselor si activitatilor care utilizeaza substante ce pot genera, in amestec cu aerul, atmosfere explozive; Prezentei flacarilor deschise, suprafetelor fierbinti, scanteilor mecanice si/sau electrice, descarcarilor electrostatice, supraincalzirea prin frecare mecanica a materialelor electrice, motoarelor termice, etc, care pot constitui surse de aprindere; Executarii de lucrari electrice la orice instalatie sau echipament electric sub tensiune in locuri cu atmosfere potential explozive; Lipsei reviziilor periodice si a mentenantei corespunzatoare a instalatiilor (electrice, de gaz, de aer comprimat, etc) ca masuri esentiale de prevenire a riscului de explozie.
58
SUBSECTOR RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE Mica
DEPOZITARE TEMPORARA PRELUCRARE CARNE CONSERVARE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE
Medie Medie Medie Medie Medie
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptie (manuala, mecanizata si descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Depozitare temporara; Conservare (congelare); Conditionare recipiente pline (etichetare mecanizata, baxare manuala sau mecanizata, paletizare manuala sau mecanizata); Depozitare, refrigerare/congelare; Distributie. 13. Contacte termice Riscurile sunt datorate urmatoarelor cauze: Prezenta echipamentelor de lucru care servesc procesului de tratament termic al produselor in care se dezvolta temperaturi inalte (etuve, cuptoare, etc); Manipularea ambalajelor care pot atinge temperaturi inalte, dupa ce au fost supuse proceselor de pasteurizare si sterilizare; Contacte care se pot produce cu lichide de temperatura ridicata folosite in procesarea carnii si a conservelor de carne (apa, grasimi, ulei); Contact cu suprafetele fierbinti ale echipamentelor de munca (conducte de abur, celule de fierbere si afumare, autoclave, hornuri, cuptoare, cazane); Instalatiilor de refrigerare si congelare si a contactului cu recipientele si conductele de transport ale agentilor de refrigerare/congelare (ex. amoniac, azot lichid);
59
Lipsa semnalizarilor in centrele de munca (instalatii, echipamente, utilaje) unde exista acest factor de risc (camere in care sunt cazane, cuptoare, etc); Lipsei protectiei (panouri) si/sau separarii zonelor de risc, semnalizandu-le corespunzator.
SUBSECTOR
PROCES PRELUCRARE INITIALA
SEVERITATE Mare Medie Medie Mare Mare Medie Medie Mare
ABATORIZARE
ZVANTARE AFUMARE RECE SI CALDA FIERBERE
PROCESARE CARNE PREPARARE LEGUME CONSERVARE DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Prelucrare initiala (oparire, deplumare, parlire); Zvantare (prelucrare frigorifica); Afumare rece si calda, fierbere; Preparare legume (fierbere-strecurare, dozare, sterilizare); Conservare (sterilizare, pasteurizare, termostatare, congelare); Depozitare, refrigerare/congelare; Distributie. 14. Muscaturi, lovituri, intepaturi cauzate de organisme vii Riscurile sunt datorate urmatoarelor cauze: Manevrarii bruste a animalelor netinandu-se cont de impredictibilitatea comportamentului acestora;
60
Lipsei sistemelor de iluminat artificial pentru a se evita orice problema care ar putea genera o reactie neasteptata a animalelor; Instruirii si formarii profesionale deficitare si necunoasterea caracteristicilor comportamentale ale speciilor de animale destinate sacrificarii; Atribuirii de sarcini de munca persoanelor cu hipersensibilitate la intepaturi de insecte, in zonele unde exista acest factor de risc; Lipsei sau neutilizarii echipamentelor individuale de protectie (manusilor de protectie, castilor de protectie la manevrarea animalelor vii, etc); Fazei de de receptie a animalelor vii si inaintea si in timpul etapei de sacrificare care pot provoca situatii de risc si leziuni cum ar fi taieturi si rani cauzate de intepaturi, muscaturi, lovituri (pasari, ovine), blocari, prinderi si striviri (porcine, si bovine); Prezentei insectelor in anumite perioade ale anului (viespi, albine), in special in zona de receptie si depozitare animale si de materii prime.
SUBSECTOR RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE Mare
DEPOZITARE INITIALA ABATORIZARE PREGATIREA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE SACRIFICAREA ANIMALULUI DISTRIBUTIE
Medie Medie Medie Mare
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptie (descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Depozitare initiala (depozitare temporara); Pregatirea animalelor pentru sacrificare (examen sanitar veterinar, cantarire, toaletare); Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier); Distributie.
61
B. RISCURI SPECIFICE IGIENEI INDUSTRIALE
PROCES SUBSECTOR
SARCINA
CAUZA RISCURILOR CONDITII DE IGIENA INDUSTRIALA

Temperatura Agenti Umiditate Factori
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
ZGOMOT
RADIATII
VIBRATII
Inhalare
RECEPTIE
Receptie manuala Receptie mecanizata Descarcare si cazare in tarcuri/padocuri X X
X X X
DEPOZITARE INITIALA PREGATIREA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE SACRIFICAREA ANIMALULUI
Depozitare temporara Examen sanitar veterinar Cantarire Toaletare Asomare Prindere si ridicare pe conveier Sangerare X X X X X X
X X X X X X
ABATORIZARE
PRELUCRARE INITIALA
Oparire Deplumare Parlire Insuflare aer prejupuire Prejupuire Jupuire Control si prelucrare piei Detasare cap Indepartare extremitati Control si pelucrare extremitati Spalare
62
Contact
bi l
Il
i i
chimici
PRELUCRARE CARCASE ABATORIZARE
Eviscerare manuala Eviscerare mecanizata Control sanitar veterinar Indepartare si prelucrare organe, cap, etc Detasare picioare Despicare Transare produse specifice Toaletare uscata si umeda X X X X X
X X X X
X X X X
X X X X X X
X X X X X X X X X X X X X X X
ZVANTARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE
Prelucrare frigorifica Receptie carcase Divizare carcase Sortare I Eliminare parti necomestibile Transare manuala Dezosare manuala X X
X X X X X X X
PRELUCRARE PRIMARA
Injectare saramura Asezare in stive in bazin de saramura Sarare Maturare in bazin cu saramura Adaugare de condimente Malaxare ingrediente Cuterizare Spalare Umplere in membrane Legare, scurgere Fasonare franjuri X X X
X X X
X X X X X
X X X X
X X X X X
Zvantare Afumare rece Afumare calda Fierbere
X X
63
PREPARARE LEGUME
Alegere Spalare Fierberestrecurare Dozare Sterilizare Scurgere
X X X X X X X X X
MALAXARE UMPLERE IN AMBALAJE INCHIDERE SUB VID
Malaxare legume si carne Umplerea cu mix de legume si carne Spalare capace Stergere capace si recipiente Capsare/inchidere mecanizata
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
CONSERVARE
Sterilizare Pasteurizare Termostatare Congelare
AMBALARE
Ambalare manuala Ambalare mecanizata Ambalare sub vid
MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE Spalare, uscare Protejare exterior Etichetare manuala Etichetare mecanizata Baxare manuala Baxare mecanizata Paletizare manuala Paletizare mecanizata Depozitare, refrigerare/congelare DISTRIBUTIE
64
1. CODURILE TIPURILOR DE RISCURI IDENTIFICATE

1.1. Expunerea la zgomot: Pot obstructiona activitatea lucratorului si pot cauza daune ireversibile sanatatii acestuia. Posibile efecte psihologice si/sau fiziologice, in functie de frecventa si intensitate. 1.2. Expunerea la vibratii: Pot aparea ca urmare a functionarii efective a unei masini sau a unui echipament, a unor piese dezechilibrate ale unor masini in miscare, coliziuni, miscari turbulente de fluide. 1.3. Expunerea la conditii termohigometrice: Poate determina modificari fiziologice daca lucratorii se afla intr-un mediu de temperatura, umiditate si ventilatie necorespunzatoare. 1.4. Inhalarea sau ingerarea de substante nocive: Posibilitatea de a fi intr-o atmosfera toxica sau ingerarea de produse nocive. Sunt incluse asfixierea si inecarea. 1.5. Contacte cu substante caustice si/sau corozive sau agenti alergici sau iritanti: Include posibilitatea contactului cu substante si produse care duc la leziuni externe. 1.6. Expunerea la agenti biologici: Constau in organisme vii (virusi, bacterii, ciuperci, etc) care odata patrunse in organism determina orice tip de infectie, alergie sau toxicitate.
1.1. EXPUNEREA LA ZGOMOT

Riscurile sunt datorate urmatoarelor cauze: Timpului de expunere prelungit la niveluri ridicate de zgomot, datorat echipamentelor de manipulare si transport; Folosirii utilajelor in procesele de productie cum ar fi: masini de ambalat, masini de impachetat, cutere, masini de tocat, masini de mezeluri, fierastraie, masini de spalat ambalaje si recipiente, masini de baxat si paletizat, etc); Executarii sarcinilor de munca in imediata apropiere a zonelor corespunzatoare proceselor de productie in care se folosesc echipamente de munca emitatoare de
65
zgomot: rampe si zone de incarcare descarcare materii prime si materiale unde coincid vehicule de transport (camioane, motostivuitoare); Functionarii simultane a mai multor echipamente de munca sau utilaje intr-un spatiu redus si a lipsei delimitarii si semnalizarii zonelor expuse la zgomot; Ritmului ridicat de munca si vitezei echipamentelor de munca sau proceduri incorecte in realizarea sarcinilor de munca; Lipsei unei mentenante adecvate a utilajelor de ridicat si transport (motostivuitoare, camioane), a liniilor de productie si de ambalare. Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptia (mecanizata si descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier, sangerare) si prelucrare initiala (oparire, deplumare, parlire si spalare); Preluare carcase abatorizare (eviscerare mecanizata, detasare picioare, despicare, transare produse specifice si divizare carcase); Prelucrare primara (malaxare ingrediente, cuterizare, umplere in membrane); Zvantare, afumare rece si calda, fierbere; Inchidere sub vid (capsare/inchidere mecanizata); Ambalare (mecanizata si sub vid) si marcare si cantarire; Conditionare recipiente pline (etichetare manuala si mecanizata, paletizare mecanizata); Distributie.
SUBSECTOR RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE Mare
SACRIFICAREA ANIMALULUI ABATORIZARE PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PROCESARE CARNE PRELUCRARE PRIMARA ZVANTARE AFUMARE RECE SI CALDA
Medie Mica Medie Mare Mare Mica Mica
66
FIERBERE INCHIDERE SUB VID AMBALARE MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE DISTRIBUTIE
Mica Medie Medie Mica Medie Mare
1.2. EXPUNEREA LA VIBRATII

Riscurile sunt datorate urmatoarele cauze: Proiectarea necorespunzatoare a echipamentelor de manipulare si transport; Ritm ridicat de munca si viteza de circulatie a mijloacelor de transport; Utilizarea necorespunzatoare a motostivuitoarelor, a vehiculelor de transport, a benzilor transportoare si a altor achipamente (malaxoare, modelatoare, etc); Lipsa unui program de mentenanta a echipamentelor de lucru sau utilizarea unor echipamente foarte vechi sau stricate. Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Preluare carcase abatorizare (despicare si divizare carcase); Transare-dezosare-sortare (divizare carcase).
SUBSECTOR ABATORIZARE PROCESARE CARNE PROCES PRELUCRARE CARCASE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE SEVERITATE Medie Medie
67
1.3. EXPUNEREA LA CONDITII TERMOHIGROMETRICE

Riscurile sunt datorate urmatoarelor cauze: Realizarii sarcinilor de munca in procesele de productie unde lucratorii sunt expusi la conditii de temperatura extreme - caldura si frig (zone de receptie de animale, rampe de incarcare/descarcare deschise, depozite frigorifice sau congelatoare) sau in zone cu umiditate ridicata; Subdimensionarii surselor de lumina naturale si/sau artificiale din zonele de munca; Utilizarii apei din abundenta in majoritatea proceselor de productie sau ca element de curatare a mainilor, uneltelor, ustensilelor, podelelor, echipamentelor de munca etc; Realizarii sarcinilor de munca cu schimburi constante de temperatura, treceri de la caldura (cuptoare, celule de fierbere si afumare) la frig (intrare si iesire camere frigorifice si congelatoare), in zone cu curenti de aer rece (zvantare) sau cald, etc. Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptie (manuala, mecanizata si descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Depozitare temporara; Pregatirea animalelor pentru sacrificare (examen sanitar veterinar, cantarire, toaletare); Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier, sangerare); Prelucrare initiala (oparire, deplumare, parlire, insuflare aer prejupuire, prejupuire, jupuire, control si prelucrare piei, detasare cap, indepartare extremitati, control si prelucrare extremitati, spalare); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare manuala si mecanizata, control sanitarveterinar, indepartare si prelucrare organe si cap, detasare picioare, despicare, transare produse specifice, toaletare uscata si umeda); Zvantare (prelucrare frigorifica); Transare, dezosare, sortare (receptie si divizare carcase, sortare I, eliminare parti necomestibile, transare manuala, dezosare manuala); Prelucrare primara (injectare saramura, asezare in stive in bazin de saramura, sarare, maturare in bazin de saramura, adaugare de condimente, malaxare ingrediente, cuterizare, spalare, umplere in membrane, legare si scurgere, fasonare franjuri); Zvantare, afumare rece si calda, fierbere;
68
Preparare legume (alegere, spalare, fierbere-strecurare, dozare, sterilizare, scurgere); Malaxare legume si carne; Umplere in ambalaje (umplerea cu mix de legume si carne); Inchidere sub vid (spalare capace, stergere capace si recipiente, capsare/inchidere mecanizata); Conservare (sterilizare, pasteurizare, termostatare, congelare); Ambalare (ambalare manuala sau mecanizata, ambalare sub vid); Marcare si cantarire; Conditionare recipiente pline (spalare si uscare, protejare exterior, etichetare manuala sau mecanizata, baxare manuala sau mecanizata, paletizare manuala sau mecanizata); Depozitare, refrigerare/congelare; Distributie.
SUBSECTOR RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE Mare
DEPOZITARE INITIALA PREGATIREA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE ABATORIZARE SACRIFICAREA ANIMALULUI PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE ZVANTARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA ZVANTARE AFUMARE RECE SI CALDA PROCESARE CARNE FIERBERE PREPARARE LEGUME MALAXARE UMPLERE IN AMBALAJE INCHIDERE SUB VID CONSERVARE
Medie Medie Medie Mare Mare Medie Medie Mare Mica Medie Mare Mare Medie Mica Medie Medie
69
AMBALARE MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE
Mica Mica Mare Mare Mare
1.4. INHALAREA SAU INGERAREA DE SUBSTANTE NOCIVE

Riscurile sunt datorate urmatoarele cauze: Lucrul in spatii inchise, cu deficit de oxigen datorat prezentei de gaze inerte, cum ar fi azotul si/sau monoxidul de carbon si realizarii sarcinilor de munca in spatii inchise, curatenie si mentenanta in depozite frigorifice si congelatoare in care se folosesc gaze refrigerante si unde poate aparea o concentratie scazuta de oxigen; Sistemelor de evacuare de gaze (cosuri de fum, tuburi de evacuare de la cuptoare defectuoase) sau deteriorate; Ventilatiei deficitare in cadrul punctului de lucru si a sistemelor de extractie localizate de gaze; Utilizarii de produsi chimici si aditivi alimentari ce prezinta acest risc; Prezentei si utilizarii in procesele de refrigerare sau de congelare a agentilor frigorifici (amoniacul anhidru, dioxidul de carbon, etc); Folosirii de vehicule de transport (motostivuitoare) in spatii de depozitare inchise in care se pot acumula concentratii ridicate de monoxid de carbon; Folosirii insecticidelor, raticidelor si produselor fumigene care previn aparitia daunatorilor (insectelor si a rozatoarelor) in centrele de munca; Prezentei unor sisteme de ventilatie generale si locale insuficiente sau subdimensionate sau cu deficiente de functionare.
SUBSECTOR ABATORIZARE PROCESARE
PROCES PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE PRIMARA
SEVERITATE Medie Medie
70
CARNE
AFUMARE RECE SI CALDA
Medie
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Prelucrare initiala (parlire, control si prelucrare piei); Prelucrare primara (adaugare de condimente); Afumare rece si calda.
1.5. CONTACTE CU SUBSTANTE CAUSTICE SI/SAU COROZIVE SAU AGENTI ALERGICI/IRITANTI

Riscurile sunt datorate urmatoarele cauze: Desfasurarea activitatii in spatii inchise cu cantitati scazute de oxigen datorita prezentei de gaze cum ar fi amoniacul si monoxidul de carbon; Utilizarii si/sau manipularii incorecte a produselor chimice (aditivi alimentari, saramura, conservanti); Folosirii inadecvate a pesticidelor si produselor fumigene care sunt folosite in centrele de munca in operatiunile de curatenie, dezinfectie, dezinsectie si deratizare; Expunerii simultane la mai multi agenti chimici; Condensarii vaporilor pe piele sau imbracaminte; si posibilitatea absorbtiei cutanare de substante chimice nocive si toxice in timpul sarcinilor de munca de curatenie si mentenanta; Prezentei unei temperaturi si umiditati neadecvate in centrul de munca; Utilizarii incorecte a echipamentelor individuale de protectie (EIP) si a procedurilor de lucru neadecvate. Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Prelucrare initiala (control si prelucrare piei); Prelucrare primara (injectare saramura, asezare in stive in bazin de saramura, sarare, maturare in bazin de saramura, adaugare de condimente, spalare, umplere in membrane, legare si scurgere, fasonare franjuri); Afumare rece si calda;
71
Distributie.
SUBSECTOR ABATORIZARE PROCESARE CARNE DISTRIBUTIE PROCES PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE PRIMARA AFUMARE RECE SI CALDA SEVERITATE Medie Medie Medie Mare
1.6. EXPUNEREA LA AGENTI BIOLOGICI

Riscurile sunt datorate urmatoarelor cauze: Contactului si manipularii animalelor ( abatorizare); Lipsei curateniei in centrele de munca si prezenta de resturi organice (sange, secretii, excretii, organe, piele, par, etc) contaminate; Prezentei umiditatii in timpul proceselor de productie care pot favoriza dezvoltarea microorganismelor patogene; Contactului si manipularii carnii contaminate cu microorganisme patogene (Brucella, Clostridium botulinum, Lysteria monocytogenes, Salmonella, Escherichia Coli, Staphylococus aureus) si diversi paraziti; Folosirii inadecvate a imbracamintii de munca, echipamentelor individuale de protectie si nerespectarii masurilor individuale de ingiena si de protectie; Existenta umiditatii si/sau a unor produse alimentare care pot fi o sursa de daunatori cum sunt: insecte, acarieni, bacterii, fungi sau rozatoare care pot transmite infectii; Lipsa sistemelor de evacuare a canalelor de drenaj. Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor faze ale procesului tehnologic: Receptie (manuala, mecanizata si descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Pregatirea animalelor pentru sacrificare (examen sanitar veterinar, cantarire, toaletare); Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier, sangerare);
72
Prelucrare initiala (oparire, deplumare, parlire, insuflare aer prejupuire, prejupuire, jupuire, control si prelucrare piei, detasare cap, indepartare extremitati, control si prelucrare extremitati, spalare); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare manuala si mecanizata, control sanitarveterinar, indepartare si prelucrare organe si cap, detasare picioare, despicare, transare produse specifice, toaletare uscata si umeda); Zvantare (prelucrare frigorifica); Transare, dezosare, sortare (receptie si divizare carcase, sortare I, eliminare parti necomestibile, transare manuala, dezosare manuala); Prelucrare primara (injectare saramura, asezare in stive in bazin de saramura, sarare, maturare in bazin de saramura, adaugare de condimente, malaxare ingrediente, cuterizare, spalare, umplere in membrane, legare si scurgere, fasonare franjuri); Zvantare; Afumare rece; Preparare legume (alegere); Ambalare (ambalare manuala si mecanizata).
SUBSECTOR RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE Mare
PREGATIREA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE SACRIFICAREA ANIMALULUI ABATORIZARE PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE ZVANTARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA PROCESARE CARNE ZVANTARE AFUMARE RECE PREPARARE LEGUME AMBALARE
Medie Medie Mare Medie Medie Mare Mare Mica Mica Mediu Mica
73
C. RISCURI DERIVATE DIN ERGONOMIA MUNCII SI PSIHOSOCIOLOGIE
ERGONOMIE
Pozitii fortate Manipulare Incarcatura
repetitive
mentala
greutati
Miscari
RECEPTIE
Receptie manuala Receptie mecanizata Descarcare si cazare in tarcuri/padocuri
X X
X X
X X
X X X X
DEPOZITARE INITIALA PREGATIREA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE SACRIFICAREA ANIMALULUI
Depozitare temporara Examen sanitar veterinar Cantarire Toaletare Asomare Prindere si ridicare pe conveier Sangerare X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
PRELUCRARE INITIALA
Oparire Deplumare Parlire Insuflare aer prejupuire Prejupuire Jupuire Control si prelucrare piei Detasare cap Indepartare extremitati Control si pelucrare extremitati Spalare
PRELUCRARE CARCASE ABATORIZARE
Eviscerare manuala Eviscerare mecanizata
74
muncii
SUBSECTOR
PROCES
SARCINA
Organizarea
Control sanitar veterinar Indepartare si prelucrare organe, cap, etc Detasare picioare Despicare Transare produse specifice Toaletare uscata si umeda ZVANTARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE Prelucrare frigorifica Receptie carcase Divizare carcase Sortare I Eliminare parti necomestibile Transare manuala Dezosare manuala PRELUCRARE PRIMARA Injectare saramura Asezare in stive in bazin de saramura Sarare Maturare in bazin cu saramura Adaugare de condimente Malaxare ingrediente Cuterizare Spalare Umplere in membrane Legare, scurgere Fasonare franjuri Zvantare Afumare rece Afumare calda Fierbere PREPARARE LEGUME Alegere Spalare
X X X X
X X
X X
X X X X
X X X X X X
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
X X X
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
X X X X X X X X X X X X X
75
Fierbere-strecurare Dozare Sterilizare Scurgere MALAXARE UMPLERE IN AMBALAJE INCHIDERE SUB VID Malaxare legume si carne Umplerea cu mix de legume si carne Spalare capace Stergere capace si recipiente Capsare/inchidere mecanizata CONSERVARE Sterilizare Pasteurizare Termostatare Congelare AMBALARE Ambalare manuala Ambalare mecanizata Ambalare sub vid MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE Spalare, uscare Protejare exterior Etichetare manuala Etichetare mecanizata Baxare manuala Baxare mecanizata Paletizare manuala Paletizare mecanizata Depozitare, refrigerare/congelare DISTRIBUTIE X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
NOTA: Lipsa marcajului X nu implica faptul ca riscul nu poate exista in acea sarcina, ci doar ca este putin probabil, si ca toate riscurile studiate, acestea depind de caracteristicile specifice fiecarei unitati.
76
1. CODURILE TIPURILOR DE RISCURI IDENTIFICATE: ERGONOMIE SI PSIHOSOCIOLOGIE

1.1. Suprasolicitari cauzate de manipularea manuala a maselor sau miscari realizate defectuos. 1.2. Suprasolicitari cauzate de pozitii de lucru fortate. 1.3. Suprasolicitari cauzate de miscari repetitive. 1.4. Riscuri generate de incarcatura mentala. 1.5. Riscuri generate din organizarea muncii si din caracteristicile sarcinilor de munca.
1.1. SUPRASOLICITARI CAUZATE DE MANIPULAREA MANUALA A MASELOR

Riscurile sunt datorate urmatoarelor cauze: Manipularea de sarcini grele si/sau instabile sau neregulate, care fac dificila prinderea lor; Manipularea manuala a carcaselor, a materiilor prime, etc; Ritm ridicat de lucru; Lipsa de aptitudini fizice, formare si/sau experienta necesare pentru a indeplini sarcinile de manipulare manuala; Neluarea in considerare a capacitatilor fizice ale lucratorilor atunci cand li se incredinteaza sarcini de munca care implica manipularea manuala a greutatilor; Neresepectarea tehnicilor recomandate pentru ridicarea si transportul manual al maselor, obiectelor voluminoase sau dificil de manipulat; Existenta anterioara a unei patologii dorso-lombare in randul lucratorilor. Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie (manuala, mecanizata si descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier);
77
Prelucrare initiala (oparire, insuflare aer prejupuire, prejupuire, jupuire, control si prelucrare piei, detasare cap); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare manuala, indepartare si prelucrare organe si cap, despicare, toaletare uscata si umeda); Zvantare (prelucrare frigorifica); Transare, dezosare, sortare (receptie si divizare carcase, sortare I, transare manuala, dezosare manuala); Prelucrare primara (injectare saramura, asezare in stive in bazin de saramura, sarare, maturare in bazin de saramura, adaugare de condimente, malaxare ingrediente, cuterizare, spalare, umplere in membrane, legare si scurgere, fasonare franjuri); Zvantare, afumare rece si calda, fierbere; Inchidere sub vid (stergere capace si recipiente); Conservare (termostatare); Ambalare (ambalare manuala sau mecanizata, ambalare sub vid); Conditionare recipiente pline (etichetare manuala sau mecanizata, baxare manuala sau mecanizata, paletizare manuala sau mecanizata); Depozitare, refrigerare/congelare; Distributie.
SUBSECTOR
RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE
Mare
SACRIFICAREA ANIMALULUI PRELUCRARE INITIALA ABATORIZARE PRELUCRARE CARCASE ZVANTARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA ZVANTARE PROCESARE CARNE AFUMARE RECE SI CALDA FIERBERE INCHIDERE SUB VID CONSERVARE
Mare Medie Mare Medie Mare Medie Mica Mica Mica Medie Mica
78
AMBALARE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE
Medie Medie Mare Mare
1.2. SUPRASOLICITARI CAUZATE DE POZITII DE LUCRU FORTATE

Riscurile se datoreaza urmatoarelor cauze: Adoptarea de pozitii fortate pentru o lunga perioada de timp: pozitia in picioare, rasucirea si indoirea excesiva a trunchiului, gatului, bratelor si incheieturilor mainilor; Dimensiuni neadecvate ale postului de lucru, ale echipamentelor si uneltelor, distante sau dimeniuni ale planului de lucru incorecte; Supraincarcarea sarcinilor de munca si ritmuri de munca ridicate; Neadaptarea vitezei anumitor operatiuni mecanizate sau dependente de masini (sortare/curatare la banda, ambalare, depozitare, incarcare) la posibilitatile fizice ale lucratorilor; Lipsa sau insuficienta formarii si/sau experientei la locul de munca, precum si a procedurilor de lucru care urmeaza a fi utilizate. Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie (manuala, descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Pregatirea animalelor pentru sacrificare (examen sanitar veterinar, cantarire, toaletare); Sacrificarea animalului (prindere si ridicare pe conveier); Prelucrare initiala (insuflare aer prejupuire, prejupuire, jupuire, control si prelucrare piei, detasare cap, indepartare extremitati, control si prelucrare extremitati); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare mecanizata, control sanitar-veterinar, indepartare si prelucrare organe si cap, detasare picioare, despicare, transare produse specifice, toaletare uscata si umeda); Zvantare (prelucrare frigorifica); Transare, dezosare, sortare (divizare carcase); Prelucrare primara (malaxare ingrediente, cuterizare, legare-scurgere);
79
Ambalare (ambalare manuala sau mecanizata, ambalare sub vid); Marcare si cantarire; Conditionare recipiente pline (etichetare manuala, baxare manuala, paletizare manuala); Depozitare, refrigerare/congelare.
SUBSECTOR RECEPTIE PREGATIREA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE SACRIFICAREA ANIMALULUI PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE ABATORIZARE ABATORIZARE ZVANTARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA ZVANTARE AFUMARE RECE SI CALDA FIERBERE PROCESARE CARNE AMBALARE MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE PROCES SEVERITATE Mare Medie Mare Medie Mare Medie Medie Mare Mica Mica Mica Mare Mare Mare Mare
1.3. SUPRASOLICITARI CAUZATE DE MISCARI REPETITIVE

Riscurile se datoreaza urmatoarelor cauze: Realizarea de sarcini monotone pe perioade lungi de timp; Automatizarea sarcinilor de lucru si reglementarea ritmului de lucru, adoptarea de pozitii statice si repetarea miscarilor intr-o perioada scurta de timp; Nerespectarea periodicitatii rotatiei lucratorilor pe posturi si sarcini de munca; Suprasarcina si ritmul ridicat de lucru.
80
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie (receptie manuala); Sacrificarea animalului (prindere si ridicare pe conveier); Prelucrare initiala (insuflare aer prejupuire, prejupuire, jupuire, indepartare extremitati, control si prelucrare extremitati); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare manuala, indepartare si prelucrare organe si cap, detasare picioare, despicare, transare produse specifice, toaletare uscata si umeda); Transare, dezosare, sortare (divizare carcase, sortare I, eliminare parti necomestibile, transare manuala, dezosare manuala); Prelucrare primara (injectare saramura, asezare in stive in bazin de saramura, sarare, maturare in bazin de saramura, adaugare de condimente, malaxare ingrediente, cuterizare, spalare, umplere in membrane, legare si scurgere, fasonare franjuri); Inchidere sub vid (spalare capace, stergere capace si recipiente); Ambalare (ambalare manuala sau mecanizata, ambalare sub vid); Marcare si cantarire; Conditionare recipiente pline (etichetare manuala, baxare manuala, paletizare manuala); Distributie.
SUBSECTOR RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE Mare
SACRIFICAREA ANIMALULUI ABATORIZARE PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE ABATORIZARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE) PRELUCRARE PRIMARA PROCESARE CARNE INCHIDERE SUB VID AMBALARE MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE
Mare Medie Mare Mare Mare Mare Mare Medie Mare
81
DISTRIBUTIE
Medie
1.4. RISCURI GENERATE DE INCARCATURA MENTALA

Riscul se datoreaza urmatoarelor cauze: Ritmurilor de lucru ridicate determinate de mecanizarea accentuata a proceselor de fabricatie care necesita o atentie sporita si sustinuta din partea lucratorilor; Evolutiei volumului de munca, crescand in paralel incarcatura mentala; Realizarii sarcinilor de munca monotone care nu necesita nici un efort mental (subincarcare mentala); Neadecvarii orarului de lucru la cerintele mentale ale sarcinilor de munca si a lipsei pauzelor in locurile de munca cu cerinte mentale ridicate; Volumului de munca in cazul turelor de noapte, perioada in care capacitatea de raspuns a organismului uman la cerintele sarcinii de munca este diminuata; Cresterii responsabilitatii lucratorilor, a rapiditatii in luarile de decizii si instabilitatea locului de munca; Lipsei uceniciei, a informarii/instruirii profesionale, de fiecare data cand se introduc schimbari tehnologice, operative sau organizationale; Retehnologizarii care implica noi procese de informare si instruire in folosirea echipamentelor de munca; Aparitia oboselii, lipsa de pauze scurte si frecvente la locurile de munca cu cerinte mentale ridicate. Trebuie subliniat ca majoritatea sarcinilor de munca din industria carnii pot fi afectate de acest risc, in particular cele asociate ritmurilor de munca ridicate, manevrarii echipamentelor de munca, supravegherii proceselor de productie mecanizate si automatizate. Receptie (manuala, mecanizata si descarcarea/cazarea in tarcuri/padocuri); Depozitare temporara; Pregatirea animalelor pentru sacrificare (examen sanitar veterinar, cantarire, toaletare); Sacrificarea animalului (asomare, prindere si ridicare pe conveier, sangerare);
82
Prelucrare initiala (oparire, deplumare, parlire, insuflare aer prejupuire, prejupuire, jupuire, control si prelucrare piei, detasare cap, indepartare extremitati, control si prelucrare extremitati, spalare); Prelucrare carcase abatorizare (eviscerare manuala si mecanizata, control sanitarveterinar, indepartare si prelucrare organe si cap, detasare picioare, despicare, transare produse specifice, toaletare uscata si umeda); Zvantare (prelucrare frigorifica); Transare, dezosare, sortare (receptie si divizare carcase, sortare I, eliminare parti necomestibile, transare manuala, dezosare manuala); Prelucrare primara (injectare saramura, asezare in stive in bazin de saramura, sarare, maturare in bazin de saramura, adaugare de condimente, malaxare ingrediente, cuterizare, spalare, umplere in membrane, legare si scurgere, fasonare franjuri); Zvantare, afumare rece si calda, fierbere; Preparare legume (alegere, spalare, fierbere-strecurare, dozare, sterilizare, scurgere); Malaxare legume si carne; Umplere in ambalaje (umplerea cu mix de legume si carne); Inchidere sub vid (spalare capace, stergere capace si recipiente, capsare/inchidere mecanizata); Conservare (sterilizare, pasteurizare, termostatare, congelare); Ambalare (ambalare manuala sau mecanizata, ambalare sub vid); Marcare si cantarire; Conditionare recipiente pline (spalare si uscare, protejare exterior, etichetare manuala sau mecanizata, baxare manuala sau mecanizata, paletizare manuala sau mecanizata); Depozitare, refrigerare/congelare; Distributie.
SUBSECTOR RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE Medie
DEPOZITARE INITIALA PREGATIREA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE ABATORIZARE SACRIFICAREA ANIMALULUI PRELUCRARE INITIALA
Medie Medie Mica Mica
83
PRELUCRARE CARCASE ZVANTARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA AFUMARE RECE SI CALDA FIERBERE PREPARARE LEGUME PROCESARE CARNE MALAXARE UMPLERE IN AMBALAJE INCHIDERE SUB VID CONSERVARE AMBALARE MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE
Medie Mica Mica Mica Mica Mica Mica Mica Mica Medie Mica Mica Medie Medie Mare Mare
1.5. RISCURI GENERATE DIN ORGANIZAREA MUNCII SI DIN CARACTERISTICILE SARCINILOR DE MUNCA
Riscurile se datoreaza urmatoarelor cauze: Structura organizationala (conflicte de roluri, atributii si lipsa definirii lor, comunicare, ierarhie autoritara, etc); Folosirea de echipamente si unelte neadecvate postului de lucru; Lipsa unui canal de comunicare activ intre lucratori si personalul de conducere; Planificarii si repartizarii necorespunzatoare a sarcinilor de munca; Lipsa previziunii varfurilor de lucru, datorita unei planificari deficitare a activitatii de munca; Reducerea echipei de lucru si amortizarea posturilor datorita crizei economice; Nesiguranta si precaritatea locului de munca; Lipsa controlului in ceea ce priveste ritmul de lucru si pauzele pentru odihna;
84
Comportamente inadecvate ale angajatilor, relatii interpersonale deficitare intre colegi, imposibilitatea comunicarii in timpul lucrului; Insatisfactie profesionala, posibilitati scazute de dezvoltare si promovare in cadrul firmei; Imposibilitatii comunicarii in timpul orarului de lucru, comportamentelor inadecvate ale lucratorilor cu colegii si responsabilii directi; Lipsa unei politici de resurse umane privind formarea continua si dezvoltarea profesionala. Procesele de productie afectate sunt: Riscurile cauzate de caracteristicile si organizarea muncii se regasesc in majoritatea sarcinilor de munca din industria carnii de la receptia animalelor si materiei prime (abatorizare) pina la expeditia si transportul produselor finite.
SUBSECTOR RECEPTIE
PROCES
SEVERITATE Medie
DEPOZITARE INITIALA PREGATIREA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE SACRIFICAREA ANIMALULUI ABATORIZARE PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE ZVANTARE TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA ZVANTARE AFUMARE RECE SI CALDA PROCESARE CARNE FIERBERE PREPARARE LEGUME MALAXARE UMPLERE IN AMBALAJE INCHIDERE SUB VID CONSERVARE
Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie
85
AMBALARE MARCARE SI CANTARIRE CONDITIONARE RECIPIENTE PLINE DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE
Medie Medie Medie Medie Medie
V.
MASURI PREVENTIVE GENERALE DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII IN PROCESUL PRODUCTIV DIN SECTORUL CARNII
Trebuie subliniat ca in materia de securitate si sanatate in munca, ceea ce se considera ca fiind o obligatie a angajatorului este in acelasi timp un drept al lucratorului si viceversa. Pentru ca orice program de prevenire si protectie sa fie eficient si viabil, conditia necesara si suficienta esta ca fiecare dintre partile implicate, angajator si angajati, sa cunoasca, sa constientizeze si sa respecte obligatiile ce le revin, stipulate in Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 14 iulie 2006. In continuare se vor expune orientarile preventive, care sunt considerate generale pentru a ajuta la imbunatatirea riscurilor existente in companii care apartin sectorului carne. In acest bloc se vor prezenta masurile referitoare la conditiile de securitate. Lucratorii trebuie sa vegheze asupra respectarii masurilor preventive adoptate, pentru propria lor securitate si sanatate la locul de munca cat si a acelor persoane care pot fi afectate din punct de vedere profesional. In functie de formarea lucratorilor si de instructiunile primite acestia trebuie sa: Foloseasca masinile in mod corespunzator, uneltele, substantele periculoase, mijloacele de transport si orice mijloace cu care este imbunatatita activitatea; Utilizeze corespunzator mijloacele de protectie si echipamentele furnizate de companie; Nu scoata din functiune si sa utilizeze in mod corespunzator dispozitivele de siguranta existente la echipamente si la locurile de munca; Informeze imediat seful ierarhic superior despre orice situatie care ar putea prezenta un risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;
86
Contribuie la indeplinirea obligatiilor stabilite de catre autoritatea competenta pentru a proteja securitatea si sanatatea lucratorilor; Cooperarea cu angajatorul, astfel incat acesta sa poata sa asigure conditii de munca sigure.
1. OBLIGATII PRIVIND ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE

Echipamentele individuale de protectie (EIP) ar trebui utilizate atata vreme cat riscurile nu au fost limitate suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau metode, masuri sau proceduri de organizare a muncii. Inainte de a achizitiona un echipament individual de protectie este esentiala dovada necesitatii acestuia, dovada care reiese pe baza evaluarilor de riscuri. In cazul depistarii acestei nevoi, societatea trebuie sa selecteze echipamentele de protectie corespunzatoare si anume sa raspunda riscurilor de la locurile de munca, luand in considerare carcteristicile lucratorilor si sa respecte reglementarile in vigoare. Identificarea categoriilor de EIP necesare activitatilor precum si a caracteristicilor acestora va fi facuta in urma evaluarii riscurilor profesionale, si in functie de normativa care se aplica: HG nr. 1048/ 2006, HG nr. 115/2004 modificata cu HG 809/2005 si a celorlalte standarde romanesti armonizate standardelor europene si/sau internationale care reglementeaza caracteristicile fiecarei categorii de echipamente individuale de protectie. Societatea trebuie sa faca livrarea echipamentelor individuale de protectie individual si ulterior se va documeta si verifica eficacitatea acestora. Mai jos este prezentat un model de registru de control pentru furnizarea echipamentelor individuale de protectie.
1. Evaluarea necesitatii de folosire a EIP in functie de riscurile identificate. 2.Selectionarea EIP, adecvarea lor la riscurile identificate, in functie de cracteristicile individuale ale lucratorilor si ale sarcinilor de munca. 3. Furnizarea EIP la angajati va fi gratuita si documentata de catre companie. 4.Verificarea eficientei si efectivitatii EIP la locul de munca,instruirea si informarea lucratorilor despre folosirea lor. 87
Echipamentele individuale de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici: sa fie adecvate riscurilor identificate fara sa genereze altele aditionale; sa se adapteze conditiilor existente la locul de munca si a conditiilor ergonomice si de sanatate a lucratorului. Societatea trebuie sa puna la dispozitie un loc pentru depozitarea echipamentelor individuale de protectie, lucratorii facandu-se responsabli de intretinerea acestora, intotdeauna tinandu-se seama de specificatiile producatorului.
2. INFORMAREA, ANGAJATILOR
INSTRUIREA,
CONSULTAREA
SI
PARTICIPAREA
a. Informarea si instruirea
Lucratorii, in conformitate cu prevederile Legii 319/2006 trebuie sa primeasca informatiile necesare cu privire la: Riscurile generale din societate si cele specifice postului de lucru care afecteaza securitatea si sanatatea lucratorilor. Masurile de protectie si activitatile necesare pentru a evita aceste riscuri. De asemenea, lucratorii trebuie sa beneficieze de formare teoretica si practica in materie preventiva la locul de munca, atat la inceperea lucrului cat si atunci cand se produc schimbari in functiile exercitate sau atunci cand se introduc noi tehnologii sau schimbari in echipamentele de lucru. Societatea trebuie sa instruiasca si sa informeze angajatii in ceea ce priveste prevenirea riscurilor profesionale si sa incheie procese verbale in acest sens, cu privire la: Riscurile generale existente in cadrul firmei si caracteristicile postului de lucru pe care il ocupa angajatul (de exemplu: modalitati de manipulare a echipamentelor sau a anumitor produse chimice, etc). Masuri preventive si de protectie care trebuie sa se aplice pentru a controla riscurile existente.
88
Masuri necesare de adoptat in cazul unor posibile situatii de urgenta prevazute in cadrul firmei inclusiv masurile privind acordarea primului ajutor, gestionarea situatiilor de incendiu, etc. Astfel, firma trebuie sa ofere angajatilor o instruire in ceea ce priveste prevenirea riscurilor profesionale. Aceasta instruire trebuie sa se centreze pe forma specifica postului de lucru si pe activitatile desfasurate de catre angajat si trebuie sa acopere atat aspecte teoretice cat si practice. Scopul ei este sa dezvolte capacitatile si aptitudinile necesare angajatilor pentru a realiza in mod corect si sigur sarcinile de serviciu corespunzatoare posturilor de lucru. Instruirea trebuie sa se faca: La incorporarea angajatului in cadrul firmei cu motivul angajarii sale. Atunci cand apar schimbari: In ceea ce priveste activitatea desfasurata; In ceea ce priveste tehnologiile aplicate; In ceea ce priveste echipamentele de lucru folosite.
Periodic.
b. Consultarea si participarea
Articolul 18 din Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca, face referire la drepturile angajatilor de a participa in cadrul firmei prin intermediul reprezentatilor lor la dezbaterea chestiunilor ce privesc protectia si preventia riscurilor la locul de munca. Atunci cand nu exista o reprezentare specializata a angajatilor (sindicat) trebuie sa se garanteze participarea acestora in cadrul firmei prin implementarea unor sisteme de consultare cum sunt: panourile de informare, organizarea de sedinte, emiterea de circulare, etc.
3. SUPRAVEGHEREA SANATATII
Articolul 24 si 25 din Legea 319/2006 cu privire la securitatea si sanatatea in munca obliga angajatorul de a lua Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca si
89
care vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia de supravegherea sanatatii la intervale regulate fiind asigurata prin medicii de medicina a muncii. Angajatorul trebuie sa asigure o monitorizare periodica si sa promoveze sanatatea lucratorilor in functie de riscurile specifice posturilor de lucru. Supravegherea sanatatii cauta sa inteleaga mai bine impactul pe care munca il are asupra sanatatii lucratorilor, sa identifice efectele adverse asupra sanatatii pentru a evita evolutia acestora, obiectivul fiind imbunatatirea conditiilor de munca, dupa cum urmeaza: Permite detectarea precoce a posibilelor alteratii in sanatatea lucratorilor care pot fi influentate sau induse de conditiile de munca; Se realizeaza in functie de riscurile la care sunt expusi lucratorii; Ajuta la detectarea de noi riscuri profesionale si la stabilirea de prioritati ale activitatilor contemplate in planul de protectie si prevenire; Favorizeaza auditarea masurilor de prevenire care se adopta si se implementeaza pentru pastrarea sanatatii lucratorilor. Examenele medicale se vor realiza numai in cazul in care angajatul isi da consimtamantul, cu exceptia cazurilor in care desfasurarea examinarilor este esentiala pentru a evalua efectele conditiilor de munca asupra sanatatii lucratorilor sau pentru a vedea daca starea de sanatate a lucratorului poate fi un pericol pentru el insusi sau pentru alti lucratori, sau in cazul in care este prevazut intr-o dispozitie legala pentru activitati deosebit de periculoase. Examenele medicale se vor realiza avand in vedere respectarea vietii private a lucratorilor, a demnitatii lucratorilor si a confidentialitatii tuturor informatiilor legate de starea de sanatate a acestora. Examenele medicale individuale se realizeaza de forma periodica si pot fi: initiale (inainte de angajare) sau cand se realizeaza noi sarcini de munca; periodice specifice stabilite prin normativa in vigoare; dupa un concediu medical prelungit (acordand o atentie speciala la protejarea lucratorilor care fac parte din grupurile sensibile, minori sau tineri, lucratoarelor insarcinate, care alapteaza si postnatala); extinsa dincolo de incetarea contractului de munca, in conformitate cu reglementarile in vigoare.
90
Rezultatele analizelor vor fi comunicate exclusiv lucratorilor care le-au efectuat. Rezultatele referitoare la monitorizarea sanatatii lucratorilor nu pot fi folosite in scopuri discriminatorii sau in detrimentul acestora. In cazurile in care natura riscurilor inerente la locul de munca impune acest lucru, dreptul lucratorilor la o monitorizare periodica a starii de sanatate ar trebui sa fie extinsa dincolo de incetarea contractului de munca, in conformitate cu reglementarile in vigoare. Monitorizarea si supravegherea sanatatii lucratorilor se vor efectua de catre personal medical cu experienta, formare si competente acreditate.
4. NOTIFICAREA SI INVESTIGAREA ACCIDENTELOR
a. Notificarea accidentelor Atunci cand are loc un accident de munca sau un angajat sufera de vreo boala profesionala, trebuie sa se efectueze o notificare catre autoritatea in munca si sa se desfasoare o ancheta pentru a stabili cauzele care au determinat afectarea sanatatii. Toate accidentele trebuie sa fie investigate imediat, in masura in care acest lucru este posibil. In functie de gravitate, exista termene de notificare, iar incalcarea acestora atrag sanctiuni suportate de angajator. Dupa cum se prevede in Art.27 din Legea 319/2006 privind Securitatea si Sanatatea in Munca, atunci cand se produce un accident de munca, societatea trebuie sa inregistreze si sa notifice accidentul Inspectoratului Teritorial de Munca. Termenele limita pentru raportare depind de tipul de accident care a avut loc: Accidentul s-a produs la locul de munca, fara concediu medical, acesta trebuie notificat in cursul primelor cinci zile lucratoare ale lunii urmatoare. Accidentul s-a produs la locul de munca, cu concediu medical, acesta trebuie notificat in termen de cinci zile de la inceperea concediului medical. Accidentele de munca grave sau foarte grave cu concediu medical sau accidentele mortale se vor notifica in maxim 24 de ore.
91
Toate accidentele trebuie sa fie investigate imediat, in masura in care acest lucru este posibil. In functie de gravitate, exista termene de notificare, iar incalcarea acestora atrag sanctiuni suportate de angajator. Dupa cum se prevede in Art.27 din Legea 319/2006 privind Securitatea si Sanatatea in Munca, atunci cand se produce un accident de munca, societatea trebuie sa inregistreze si sa notifice accidentul Inspectoratului Teritorial de Munca. Termenele limita pentru raportare depind de tipul de accident care a avut loc: Accidentul s-a produs la locul de munca, fara concediu medical, acesta trebuie notificat in cursul primelor cinci zile lucratoare ale lunii urmatoare. Accidentul s-a produs la locul de munca, cu concediu medical, acesta trebuie notificat in termen de cinci zile de la inceperea concediului medical. Accidentele de munca grave sau foarte grave cu concediu medical sau accidentele mortale se vor notifica in maxim 24 de ore. b. Anchetarea accidentelor Articolul 16 din Legea privind Protectia Muncii stabileste obligativitatea de a efectua o ancheta in cazul in care s-a produs un accident care sa afecteze sanatatea. Anchetarea accidentelor are ca scop stabilirea cauzelor care au produs accidentul, cu aceasta cautandu-se sa se stabileasc o serie de masuri care trebuie sa se adopte in vederea evitarii ca pe viitor respectivul accident sa se repete si a imbunatatirii sistemului de preventie a riscurilor in munca in cadrul firmei. Toate accidentele trebuie sa fie investigate imediat, in masura in care acest lucru este posibil. In functie de gravitate, exista termene de notificare, iar incalcarea acestora atrag sanctiuni suportate de angajator. Dupa cum se prevede in Art.27 din Legea 319/2006 privind Securitatea si Sanatatea in Munca, atunci cand se produce un accident de munca, societatea trebuie sa inregistreze si sa notifice accidentul Inspectoratului Teritorial de Munca. Termenele limita pentru raportare depind de tipul de accident care a avut loc:
92
Accidentul s-a produs la locul de munca, fara concediu medical, acesta trebuie notificat in cursul primelor cinci zile lucratoare ale lunii urmatoare. Accidentul s-a produs la locul de munca, cu concediu medical, acesta trebuie notificat in termen de cinci zile de la inceperea concediului medical. Accidentele de munca grave sau foarte grave cu concediu medical sau accidentele mortale se vor notifica in maxim 24 de ore.
5. COORDONAREA ACTIVITATILOR ANTREPRENORIALE

In industria carnii si a produselor din carne se intalneste in mod frecvent ca in centrele de munca sa coincida lucratori diferiti apartinatori ai companiilor furnizoare a materiilor prime, transport si distributie, mentenanta si curatenie, etc. Acesta situatie poate provoca riscuri profesionale aditionale atat pentru angajatii propriei companii detinatoare a centrului de munca cat si pentru lucratorii externi care desfasoara activitati in centrul de munca. Cand intr-un singur centru de munca isi desfasoara activitatea doua sau mai multe societati, acestea trebuie sa coopereze si sa ofere mijloacele necesare de coordonare pentru protectia si prevenirea riscurilor profesionale tuturor lucratorilor. Proprietarul antreprenor al locului de munca ar trebui sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii altor companii sa primeasca informatii si instructiuni cu privire la riscurile existente la locul de munca si masurile de protectie, prevenire si de urgenta aplicabile. Societatile care contracteaza sau subcontracteaza servicii care au aceeasi activitate si care isi dezvolta activitatile la acelasi centru de munca, trebuie sa monitorizeze respectarea normativelor in ceea ce priveste prevenirea riscurilor profesionale. Exista obligatia de coordonare intre societatile care coincid in acelasi centru de munca si de realizare de masuri de prevenire a riscuilor profesionale in functie de situatiile diferite care se pot prezenta: Societatea este proprietara a centrului de munca in care intra lucratori apartinatori a altor societati care realizeaza diferite sarcini de munca ocazionale sau permanente (transport, distributie, curatenie, mentenanta).
93
Societatea este proprietara a centrului de munca si contracteaza alte societati care realizeaza activitati si sarcini de munca proprii ale societatii detinatoare. Societatea realizeaza activitati intr-un centru de munca extern.
6. PROTECTIA LUCRATORILOR SENSIBILI LA RISCURI
In elaborarea evaluarii de riscuri trebuie luate in seama lucratorii sensibili sau cu dizabilitati si riscurile la care sunt supusi. Trebuie asigurata protectia lucratorilor sensibili la riscurile derivate din sarcina de lucru prin intermediul unei supravegheri adecvate a sanatatii, comunicarea de catre angajat a sensibilitatii (graviditate) si a dizabilitatii pe care o prezinta. In aceste cazuri este necesar luarea de masuri complementare de prevenire a riscurilor profesionale astfel incat ca acestea sa fie echivalente celor luate pentru protectia celorlalti angajati care nu prezinta sensibilitati sau dizabilitati. Acest grup sensibil la riscuri trebuie mentionat in evaluarea de riscuri, in adoptarea de masuri preventive si de protectie necesare.
considera sensibili la riscuri in materia de Angajate aflate in perioada de graviditate, lauzie sau lactatie Angajati minori Angajati cu dizabilitati temporare sau permanente sanatate si securitate in munca Angajati care prezinta alergii sausensibilitati la contactul cu diferite substante Angajati sensibili datorita convalescentei sau supusi la tratamente medicale de lunga durata Angajati neexperimentati sau recent incorporati la locul de munca Angajati emigranti cu dificultati de comunicare si exprimare in limba romana
Lucratorii sensibili la riscuri nu trebuie sa ocupe posturi de lucru care, din cauza starii biologice sau din cauza invaliditatii pot pune in pericol starea de sanatate a acestora sau a celorlalti angajati.
Categorii de angajati care se pot
94
Trebuie asigurata protectia lucratorilor sensibili la riscurile derivate din sarcina de lucru. Persoane cu disfunctii fizice, senzoriale, psihice, femei insarcinate sau care alapteaza. Acest grup sensibil la riscuri trebuie mentionat in evaluarea de riscuri, in adoptarea de masuri preventive si de protectie necesare. Lucratorii sensibili la riscuri nu trebuie sa ocupe posturi de lucru care, din cauza starii biologice sau din cauza invaliditatii pot pune in pericol starea de sanatate a acestora sau a celorlalti angajati.
VI. DEFINIREA MASURILOR SPECIFICE DE PREVENIRE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA LA LOCUL DE MUNCA IN PROCESUL PRODUCTIV DIN SECTORUL CARNE
In acest capitol vor fi prezentate masuri de prevenire tehnicoadministrative specifice posturilor de lucru, echipamentelor de munca, echipamentelor auxiliare de manipulare a incarcaturilor, spatiilor de depozitare, instalatiilor electrice, precum si masuri pentru situatiile de urgenta si de prim ajutor si semnalizarea de siguranta. Chiar daca nu toate recomandarile de mai jos sunt reglementate prin acte normative romanesti, utilitatea lor este evidenta pentru companiile care doresc imbunatatirea conditiilor de munca ale angajatilor si cresterea nivelului de securitate si sanatate a muncii conform standardelor europene. Urmatoarele linii directoare sunt considerate preventive si pot ajuta la imbunatatirea securitatii si sanatatii in munca in industria alimentara, in companiile din sectorul carnii. In acest bloc se vor prezenta masurile referitoare la: locurile de munca, echipamente de munca, echipamente auxiliare pentru manipularea maselor, cerinte de securitate pentru depozitare, instalatii electrice si masuri de urgenta si prim ajutor.
A. LOCURILE DE MUNCA Cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca sunt stabilite prin HG 1091/2006. In completarea reglementarilor, in materialul de mai jos, vor fi facute si alte recomandari preluate din acte normative spaniole privind securitatea si sanatatea muncii,
95
armonizate cu directivele europene, care pot fi utile in imbunatatirea conditiilor de munca specifice sectorului industriei alimentare. A.1. SPATIILE DE MUNCA Este recomandabil ca dimensiunile postului de munca sa aiba un minim de: 3 metri inaltime (de la podea la tavan); 2 m2 spatiu liber pentru lucrator. Distanta dintre elementele existente la postul de munca trebuie sa fie suficiente pentru ca lucratorul sa poata realiza sarcina de munca in conditii de siguranta. Suprafata solului Suprafata solului este un element extrem de important care trebuie luat in considerare pentru evitarea riscurilor, in special a caderilor de persoane. Suprafata solului in centrele de munca trebuie sa fie: Fixa, Stabila, Nealunecoasa, Fara denivelari, Fara pante periculoase. Caile de circulatie si rampele de incarcare-descarcare Caile de circulatie si spatiile de incarcare existente in centrele de munca trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de securitate pentru a putea fi evitate riscurile de caderi de persoane, lovituri, prinderi/blocari si caderi de obiecte. Pentru caile de circulatie: Latimea usilor/portilor de acces se recomanda a fi de minim 80 cm; In general, culoarele de tranzit in centrele de munca trebuie sa aiba o latime de minim 1 m. In cazul in care exista culoare pietonale principale si secundare, aceste trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime: Culoarele principale, latime minima de 1,20 m;
96
Culoarele secundare, latime minima de 1 m. In cazul cailor de circulatie pentru vehicule, latimea acestora trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime: Pentru caile cu sens unic, latimea va fi cel putin egala cu cea a vehiculului incarcat plus 1 m; Pentru caile cu circulatie in ambele sensuri, latimea va fi cel putin egala cu cea a doua vehicule incarcate plus 1,40 m; In cazul cailor de circulatie destnate atat pietonilor cat si mijloacelor de transport, latimea acestora trebuie sa fie de minim: 2 m plus latimea unui vehicul incarcat (cate 1 m in fiecare parte), pentru caile cu un singur sens de circulatie si spatii pietonale pe ambele parti; 1 m si un spatiu de manevra de 0,40 m plus latimea unui vehicul incarcat, pentru caile cu sens si spatiu pietonal pe o singura parte; 2 m si un spatiu de manevra de 0,40 m plus latimea a doua vehicule incarcate, pentru caile cu circulatie in ambele sensuri si spatii pietonale pe ambele parti. Intersectiile cailor de circulatie destnate vehiculelor trebuie sa beneficieze de vizibilitate (oglinzii, unde este cazul), evitandu-se existenta unghiurilor moarte; Pentru executarea in coditii de siguranta a operatiunilor de incarcare/descarcare, in cazul platformelor/rampelor trebuie indeplinite urmatoarele cerinte: Verificarea capacitatii acestora de a suporta o sarcina de patru ori mai mare decat cea maxima previzionata; Pentru cele mobile, se va verifica permanent pozitionarea si fixarea; Vehiculele care urmeaza a fi incarcate/descarcate trebuie sa fie imobilizate dupa pozitionare astfel incat sa fie exclusa orice deplasare accidentala; Caracteristicile constructive sa permita manevrarea in conditii de siguranta a motostivuitoarelor sau a altor mijloace de transport auxiliare; Sa aiba suprafete antiderapante; Daca inaltimea lor depaseste 2 m, sa fie prevazute cu balustrade fixe, mai putin la partea exterioara destinata accesului la mijloacele de transport unde balustrada va fi mobila sau detasabila;
97
Sa fie semnalizat riscul caderii de la inaltime si cel de blocari, prinderi, etc datorate mijloacelor auxiliare de transport (motostivuitoare) si interzicerea accesului in zona persoanelor neautorizate. Scari fixe Scarile fixe prezente in centrele de munca trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime: Sa aiba o latime de minim 1 m, exceptie facand scarile de serviciu a caror latime trebuie sa fie de minim 55 cm; Dimensiunea treptei sa fie intre 23 si 36 cm, iar a contratreptei 13 si 20 cm. Diferenta dintre nivelurile legate de scara trebuie sa fie inferioara valorii de 3,7 m. Laturile deschise ale scarilor trebuie sa fie protejate cu balustrade, cu o inaltime minima de 90 cm. In cazul in care laturile scarilor sunt inchise, cel putin pe una dintre parti trebuie montata o balustrada. Sistemul de iluminare Sistemul de iluminare a spatiilor de lucru trebuie sa permita o vizibilitate suficienta pentru angajati in vederea realizarii in conditii de siguranta a sarcinilor de serviciu. Nivelurile minime de iluminare a spatiilor de lucru sunt reglementate prin standarde (SR EN 12464 1:2011 si SR EN 12464
2:2007), in tabelul de mai jos fiind prezentate cateva valori generale:
Zone Zone unde se realizeaza sarcinile de serviciu: - cerinte vizuale scazute - cerinte vizuale ,oderate - cerinte vizuale ridicate - cerinte foarte ridicate Zone sau locatii de uz ocazional Zone sau locatii de uz curent Cai de circulatie de uz ocazional Cai de circulatie de uz curent In plus:
Lucsi 100 200 500 1000 50 100 25 50
- distributia iluminatului trebuie sa fie uniforma pentru a nu exista zone de umbra directa
sau indirecta, reflexii si zone de contrast mare.
98
- trebuie sa existe un sistem de iluminare de urgenta. - trebuie sa existe si sa se execute un program de intretinere a sistemului de iluminat in
cadrul caruia sa fie curatate corpurile de iluminat, carcasele acestora si inlocuite corpurile de iluminat defecte.
A.2. ECHIPAMENTELOR DE LUCRU (MASINI, UTILAJE, MASINI-UNELTE) IN INDUSTRIA CARNII In industria carnii se foloseste o gama variata de echipamente de munca: cutite, fierastraie (manuale si electrice), cuter, masina de tocat, masina de mezeluri, masina de jupuit, etc, care genereaza riscuri comune si specifice acestor echipamente: lovituri si taieturi cu parti mobile sau cu parti taioase a echipamentelor; proiectii de fragmente si particule; blocari de sau intre obiecte datorita prezentei de parti mobile accesibile; vibratii transmise diferitelor parti a corpului; contacte electrice directe si indirecte. HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, defineste echipamentul de munca ca fiind:
Orice utilaj, aparat, instrument sau instalatie folosita in cadrul procesului de munca.
Hotararea de Guvern nr. 1029 din 3 septembrie 2008 privind conditiile introducerii pe piata a masinilor prin care se stabilesc conditiile introducerii pe piata a masinilor, defineste masina ca fiind:
Ansamblul de piese sau organe unite intre ele, din care cel putin una este mobila si, dupa caz, ansamblul de piese de actiune, circuite de actionare si de putere si altele, asociate in mod solidar, in vederea executiei unei anumite aplicatii.
De asemenea, cerinte de securitate si igiena pentru masini sunt stabilite si prin standarde, pentru sectorul industriei carnii si a produselor din carne fiind valabile urmatoarele:
99
- SR EN 12042 + A1/2011: Masini pentru industria alimentara. Divizoare automate. Cerinte de

securitate si igiena.
- SR EN 12463 + A1/2011: Masini pentru industria alimentara. Masini pentru umplerea

ambalajelor si masini auxiliare. Cerinte de securitate si igiena.
- SR EN 12855+A1:2010: Masini pentru industria alimentara. Masini de taiat cu cuva rotativa.

Conditii de securitate si igiena.
- SR EN 12853+A1:2010/AC:2011: Masini pentru industria alimentara. Mixere si teluri de

mana. Cerinte de securitate si igiena.
- SR EN 12852+A1:2010: Masini pentru industria alimentara. Masini pentru preparare alimente

si mixere. Cerinte de securitate si igiena.
- SR EN 12355+A1:2010: Masini pentru industria alimentara. Masini pentru denudare, jupuire

si indepartarea membranelor. Cerinte de securitate i igiena.
- SR EN 12331+A2:2010: Masini pentru industria alimentara. Masini de tocat carne. Cerinte de

- SR EN 12267+A1:2010: Masini pentru industria alimentara. Ferastraie circulare. Cerinte de

- SR EN 12268+A1:2010: Masini pentru industria alimentara. Ferastraie cu banda. Cerinte de

securitate si igiena1.
1.
Cerinte pentru utilaje
In general, orice intreprindere trebuie sa se poata asigura ca orice masina existenta in centrul de munca este adecvata operatiunii pe care trebuie sa o execute si este prevazuta cu sisteme de siguranta care sa sa protejeze impotriva oricarei actiuni improprii si situatii neprevazute. Indeplinirea conditiilor de securitate este certificata de: Marcajul CE Marcajul CE garanteaza un nivel de protectie conform standardelor de securitate a masinilor. Marcajul CE este obligatoriu si trebuie sa fie vizibil, in general fiind localizat pe eticheta care contine caracteristicile si seria masinii.
Sursa: http://www.asro.ro/
100
In general, echipamentele de munca/masinile fabricate dupa 01.01.1995 trebuie sa aiba inscriptionat marcajul CE. Echipamentele de munca/masinile fabricate anterior acestei date nu dispun de marcajul CE, de aceea, pentru asigurarea conditiilor de securitate in utilizare, trebuie sa fie adaptate conform indicatiilor Anexei 1 din HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca. Declaratia CE de conformitate Este documentul emis de fabricant prin care se garanteaza clientului respectarea cerintelor de securitate si sanatate cerute conform normativelor europene. Manualul de instructiuni Este documentul de baza si indispensabil care trebuie sa insoteasca orice echipament de lucru care contine instructiunile fabricantului privind exploatarea utilajului. Fiecare echipament de lucru achizitionat trebuie sa fie insotit si de un manual de instructiuni in limba romana. 2. Revizia si mentenanta utilajelor
Este absolut necesara efectuarea mentenantei si a reviziilor periodice la utilaje si de asemenea inregistrarea in scris a rezultatului acestor activitati intr-o carte de service. Mentenanta de tip preventiv Tipuri de revizii si proceduri de intretinere Mentenanta de tip corectiv Revizii obligatorii
3.
Instruirea si informarea cu privire la modul de utilizare a utilajelor
Firma trebuie sa ofere angajatilor instruirea si informarea necesara privind riscurile specifice utilizarii echipamentelor si a utilajelor, cat si masurile de prevenire si protectie corespunzatoare acestor riscuri.
101
Pentru ca aceasta instruire sa fie eficienta, este absolut necesar ca, pe langa teorie sa se execute la fata locului aplicatii practice pe utilaj. Informatiile care se ofera angajatilor trebuie sa cuprinda cel putin: Conditiile si modul corect de utilizare a utilajelor, pe baza instructiunilor producatorului; Concluziile care se pot trage din experienta acumulata in exploatarea utilajelor; Orice alte informatii de utilitate preventiva, de exemplu, necestitatea utilizarii echipamentelor individuale de protectie si riscurile existente in mediul de lucru. Este important ca orice firma sa aiba inregistrat in scris pentru fiecare angajat care foloseste utilajele:
- Instruirea oferita acestuia cu privire la modul de utilizare al utilajului. - Informatiile oferite cu privire la utilajul care se manevreaza. - Autorizatia privind folosirea utilajului, din partea firmei.
4.
Masuri preventive specifice exploatarii utilajelor
In vederea evitarii riscurilor derivate din exploatarea echipamentelor de lucru (lovituri provocate de obiecte, lovituri provocate de oragnele de masini mobile ale utilajului, prinderi, contacte electrice si contacte termice, etc), este necesara stabilirea unor masuri preventive de baza privind securitatea si sanatatea in munca, ca de exemplu: Pastrarea unei distante de minim 0,8 m intre utilaje; Folosirea utilajelor cu sigiile de garantie si dispozitivele de siguranta in perfecta stare si functionare; Verificarea periodica a integritatii sigiliilor de garantie ale utilajelor; Semnalizarea utilajelor cu bande alternative galbene si negre, pe partile unde exista riscul de lovituri, iar caile de trecere si posturile de lucru trebuie marcate cu linii de culoare alba sau galbena pe podea; Punerea la dispozitia angajatilor care executa sarcini de munca la/in imediata apropiere a utilajelor, a echipamentelor de imbracaminte adecvate, niciodata largi si interzicerea purtarii de lanturi, inele sau orice alte obiecte de podoaba care ar putea provoca prinderea sau blocarea operatorilor in/intre organele de masini in miscare ale utilajelor;
102
Realizarea operatiunilor de curatare, ajustare, intretinere sau reparatie cu:
- Echipamentele oprite si deconectate de la reteaua de curent electric; - Verificarea inexistentei energiei electrice reziduale; - Luarea masurilor necesare pentru evitarea punerii in functiune accidentale: chei
sau blocarea tabloului electric;
- Semnalizarea corespunzatoare atunci cand utilajul este in reparatie sau avariat.

Pentru evitarea contactelor electrice directe, o solutie folosita este protejarea zonelor periculoase prin intermediul carcaselor electroizolante si tablourile electrice a caror deschidere necesita folosirea unei chei sau a vreunui dispozitiv similar. Pentru prevenirea leziunilor provocate de contactele electrice indirecte, trebuie sa existe o impamantare cu un grad de sensibilitate ridicat (30 mA), conexiuni antistatice si identificarea si separarea circuitelor din tablourile electrice. Interzicerea accesului persoanelor neautorizate la instalatiile electrice. Doar personalul abilitat si autorizat in acest sens va avea acces la ele. Partile unui utilaj care ating temperaturi ridicate trebuie sa fie protejate de carcase termoizolante. Adaptarea dispozitivelor de protectie astfel incat sa permita evacuarea caldurii (gratare de ventilatie, table perforate). Identificarea si semnalizarea partilor fierbinti ale unui utilaj, cat si oferirea instruirii si informarii adecvate acestei situatii. Punerea la dispozitia angajatilor care exploateaza utilaje a echipamentelor individuale de protectie specifice riscurilor la care sunt expusi: manusi, ghete, masti cu filtru adecvat pentru tipul de agent chimic (praf, gaz, aburi).
A.3. Echipamente auxiliare de manipulare a incarcaturilor

Utilizarea echipamentelor auxiliare de manipulare a incarcaturilor (motostivuitoare, transpaleti, etc.) in Industria alimentara in general si in industriei moraritului si panificatiei in particular este curenta pentru, transportul, depozitarea, incarcarea produselor finite. Manevrarea acestora presupune o serie de riscuri privind securitatea muncii (rasturnarea echipamentelor, ciocnire, lovituri, prabusire incarcaturii, etc.), fiind astfel necesara evaluarea acestor riscuri si definirea si adoptarea masurilor de prevenire si protectie corespunzatoare.
103
1. Motostivuitoarele Motostivuitoarele trebuie sa aiba:
Semnal rotativ luminos, semnal acustic pentru manevrarea inapoi si semnale intermitente pentru avertizarea lucratorilor care executa sarcini de munca in apropierea zonei de actiune a acestora; Sistem de oprire de urgenta; Structura de siguranta integrata in sasiu care ofera o rezistenta ridicata la impactul (Structura ROPS); Structura de protectie impotriva caderii de obiecte (Structura FOPS). Oglinzi retrovizoare; Placuta de identificare pe care trebuie sa se mentioneze, printre altele, capacitatea nominala si pozitionarea incarcaturii pe furca; Frana de imobilizare; Extinctor pentru incendii.
Pistele pe unde circula motostivuitoarele trebuie sa fie delimitate si semnalizate corespunzator, in zonele periculoase fiind necesara amenajarea spatiilor si trecerilor pietonale; La intersectiile cu vizibilitate scazuta este necesara instalarea de oglinzi panoramice. Operatorul motostivuitorului este obligat sa supravegheze si sa verifice modul de incarcare, astfel incat sa nu fie depasita incarcatura maxima admisa si fie respectate regulile de asigurare a incarcaturii; Pe timpul manevrarii motostivuitorului operatorul trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

Sa circule cu viteza moderata, conform limitele de viteza stabilite. Deplasarea in panta (urcare sau coborare) se va face doar in linie dreapta. Sa reduca viteza la trecerea prin intersectii sau prin locuri cu vizibilitate scazuta. Sa circule pe pistele special destinate. Totdeauna merge cu stalpul inclinat catre inapoi si cu furcile lasate in jos, la aproximativ 15 cm de sol chiar daca transporta sau nu vreo incarcatura. Sa nu transporte incarcaturi folosind doar un brat al furcii.
Asigurarea iluminatului corespunzator(conform standardelor mai sus mentionate) pe caile de acces. Sa se realizeze o intretinere corespunzatoare a motostivuitoarelor, in conformitate cu specificatiile fabricantului.
104
2. Transpaleti manuali Incarcaturile trebuie sa fie echilibrate, bine pozitionate pe palet si asigurate. Nu se va ridica niciodata incarcatura cu un singur brat al furcii. Se va verifica periodic starea de functionare a transpaletelui. Se va circula pe caile si pistele care au o latime suficienta pentru manipularea lor.
A.4. Cerinte privind siguranta in depozite

Sistemele de depozitare cele mai frecvente din industria moraritului si panificatiei sunt urmatoarele: a) Rafturi pentru paletizare Conventionale: formate dintr-o succesiune de rafturi pe care se aseaza paletii cu marfa si la care se poate avea acces prin intermediul unui mijloc auxiliar de transport si ridicat, de exemplu un stivuitor sau motostivuitor. Distributia si dimensiunile rafturilor depind de volumul si greutatea marfurilor depozitate, pentru proiectarea acestora fiind necesare calcule specifice de rezistenta. Baze mobile: se compun din diferite ansambluri de rafturi care se pot deplasa pe sine care permit optimizarea spatiului si care, atunci cand este necesar accesul, se pot deschide doar pe zona unde se va lucra. Comanda deschiderii se realizeaza prin intermediul unei telecomenzi (cu fir sau infrarosu). Bazele mobile ale acestor rafturi dispun de motoare, elemente de deplasare si diferite sisteme de siguranta care garanteaza o functionare sigura si eficienta.
b) Sisteme de blocuri supraetajate
Constau in depozitarea incarcaturilor unitare, paletizate sub forma unor blocuri separate prin cai de trecere, cu scopul de a putea avea acces la fiecare incarcatura in parte. In acest caz, inaltimea este limitata pentru a se elimina riscul prabusirii, consecinta a instabilitatii determinate de pozitia centrului de greutate al structurii. Masuri generale de prevenire in depozite Este important din punct de vedere preventiv ca in depozite sa se fie adoptate urmatoarele masuri generale de prevenire:
105
Dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare activitatilor de depozitare si verificarea utilizarii acestora (incaltaminte de protectie, manusi de protectie pentru riscurile mecanice, casti de protectie). Delimitarea si semnalizarea cu linii galbene si albe a zonelor:
- Destinate depozitarii. - Destinate cailor de circulatie a vehiculelor si a celor pietonale.

Asigurarea accesului la echipamentele PSI si SU, prin degajarea zonelor unde sunt amplasate acestea. Pastrarea libera a cailor de acces, prin interzicerea depozitarii, chiar si temporare, de materiale in aceste zone. Asigurarea unei iluminari uniforme, de minim 100 de lucsi, pentru spatiile de depozitare Planificarea si realizarea de inspectii periodice in depozite pentru detectarea, comunicarea si inregistrarea neconformitatilor privind: ordinea si curatenia, integritatea structurilor rafturilor, rezistenta podelelor, pozitionarea si stabilitatea incarcaturilor, dispozitivele de siguranta, etc. Remedierea imediata a problemelor constatate pe timpul inspectiilor periodice sau a oricaror deficiente semnalate de oricare dintre angajati.
A.6. Instalatia electrica

HG 1146/2006, Anexa 1, punctul 3.3., specifica cerintele minime de securitate si sanatate aplicabile instalatiilor si echipamentelor de munca electrice. Este necesara adoptarea de masuri pentru ca utilizarea si prezenta energiei electrice la locul de munca sa nu genereze riscuri pentru securitatea si sanatatea angajatilor sau daca acest lucru nu este posibil, ca riscurile sa fie izolate. Instalatiile electrice din cadrul punctelor de lucru trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte generale: Tipul instalatiei electrice din cadrul unui punct de lucru si caracteristicile componentelor sale trebuie sa se adapteze conditiilor specifice locului, activitatii desfasurate in cadrul acestuia si echipamentelor electrice care se vor utiliza. In acest sens, pentru sectorul morarit panificatie, instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie proiectate sau adaptate mediului umed specific acestui sector.
106
Echipamentele electrice trebuie sa fie compatibile cu tipul de instalatiei electrice. Executarea unei mentenante periodice corespunzatoare si a unei intretineri zilnice adecvate, conform instructiunilor proiectantului. In plus, este necesar ca: Utilajele electrice trebuie sa dispuna de dispozitive de oprire de urgenta. Riscul electric sa fie semnalizat. Intretinerea instalatiei electrice trebuie sa se faca de catre o firma autorizata sau de personal intern autorizat si competent. Partile active ale instalatiei electrice trebuie fie instalate la distanta de locurile unde se afla sau circula in mod curent persoane. In plus, trebuie sa existe sisteme de protectie impotriva contactelor directe sau indirecte, carcase electroizolante, tablouri electrice, etc. incuiate si semnalizate. Este importanta stabilirea procedurilor de lucru pentru situatiile interventiilor de urgenta la instalatiile electrice sau in proximitatea acesteia.
Procedura de lucru
Implementarea eficienta a unei serii de activitati si sarcini coordonate care definesc in mod clar secventa de operatiuni care se va desfasura intr-o situatie normala, la schimbarile planificate si urgentele previzibile.
A.7. Masurile de urgenta si prim ajutor

Masurile de urgenta in cadrul unei firme se pot considera ca fiind ansamblul de resurse materiale, umane si de elemente organizatorice necesare pentru a face fata unei situatii de urgenta, cu scopul de a controla sau minimiza consecintele acesteia si a evita producerea unui dezastru sau a unui accident grav. Masurile de urgenta care se vor lua in calcul depind de tipul companiei: activitate, marime, numar de angajati, existenta unor circumstante agravante in cazul in care ar surveni o situatie de
107
urgenta. Resursele si procedurile de actiune vor fi diferite in toate cazurile. Aceste lucruri trebuie sa fie compilate intr-un document scris care se poate numi Plan de Actiune in caz de Urgenta. 1. Resurse umane necesare In cadrul firmei, in functie de dimensiunea si activitatea sa, cat si a posibilei prezente a unor persoane straine in cadrul acesteia, trebuie: sa se analizeze posibilele situatii de urgenta; sa se adopte masurile necesare privind:

Primul ajutor Lupta impotriva incendiilor Evacuarea angajatilor.
In vederea aplicarii masurilor adoptate este necesara stabilirea relatiilor cu serviciile externe firmei: pentru acordarea primului ajutor, a asistentei medicale de urgenta, a serviciului de salvare si lupta impotriva incendiilor, astfel incat sa fie garantata rapiditatea si eficienta aplicarii acestora. Pentru toate acestea este necesara stabilirea resurselor umane responsabile cu punerea in practica a acestor masuri. Personalul desemnat trebuie sa detina formarea necesara si sa dispuna de materialul necesar cat si sa fie intr-un numar suficient, in functie de circumstantele mai sus enumerate. Astfel, se poate desemna de la un singur responsabil pentru urgente care va conduce intreaga operatiune de gestionare a urgentei (de la alarma pana la evacuare), pana la o brigada de urgenta formata din toate sau doar o parte din urmatoarele echipe: Seful pentru Urgente: este seful care ia decizii in functie de informatiile pe care i le transmite Seful pentru Interventii. Seful pentru Interventii: evalueaza situatia de urgenta, asumandu-si coordonarea echipelor de interventie. Echipele de prima interventie: trebuie sa se prezinte in locul unde s-a produs incidentul pentru a lua masuri imediate in scopul izolarii si controlului situatiei de urgenta. Aceste persoane trebuie sa fie capabile sa manevreze echipamentele de stingere a incendiilor, fiind obligatorie intruirea lor anterioara in acest sens. Echipele pentru interventie ulterioara: trebuie sa actioneze atunci cand situatia de urgenta nu mai poate fi controlata de catre echipalele de prima interventie. Isi ofera sprijinul serviciilor externe de ajutor atunci cand este necesara actiunea lor.
108
Echipele pentru alarma si evacuare: desfasoara actiunile care au ca scop asigurarea unei evacuari totale si ordonate in sectorul lor, fiind si responsabile cu declansarea alarmei. Echipele pentru prim ajutor: evacueaza si acorda primul ajutor persoanelor ranite in situatia de urgenta produsa. Stabilirea acestor echipe se face in functie de numarul angajatilor si de instruirea practica si teoretica pe care acestia o poseda. 2. Echipamente impotriva incendiilor In functie de caracteristice punctului de lucru, acesta trebuie sa dispuna de dispozitive adecvate contra incendiilor si, daca va fi necesar, de sisteme de detectare a incendiilor si de sisteme de alarma. Trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte: Ca echipamentele alese sa corespunda calitativ si cantitativ caracteristicilor centrului de munca. Stabilirea si executarea unui program adecvat de intretinere, cu efectuarea tuturor reviziilor necesare. Personalul insarcinat cu utilizarea lor trebuie sa fie instruit si antrenat. Trebuie sa fie usor de accesat si de manipulat. Trebuie sa fie semnalizate. Legislatie utila pentru activitatea de incarcare-verificare stingatoare Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor (intrata in vigoare la 24.07. 2006). Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2007). Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2010). SR EN 3-7+A1:2007 Stingatoare de incendiu portabile (intrat in vigoare in 2007). SR EN 1866-1/2008 Stingatoare de incendiu mobile (intrat in vigoare in 2008. Sistemele de stingere a incendiilor care pot exista in cadrul firmelor sunt:
109
A) Extinctoare: Exista mai multe tipuri de extinctoare, in functie de agentul extinctor pe care il contin. Tabelul urmator prezinta tipul de extinctor cel mai potrivit pentru fiecare tip de incendiu:
Pe de alta parte, trebuie sa se instaleze un numar suficient de extinctoare astfel incat sa nu se depaseasca o distanta de 15 metri pana la un extinctor din orice punct al instalatiilor de lucru. Trebuie sa existe minim 2 extinctoare in fiecare punct de lucru si trebuie localizate la maxim 1,70 metri de sol.
110
ESTE FOARTE IMPORTANT SA SE DESFASOARE UN PROGRAM DE INTRETINERE A EXTINCTOARELOR ASTFEL INCAT SA SE FACA REVIZIILE CORESPUNZATOARE. LEGISLATIE UTILA PENTRU ACTIVITATEA DE INCARCARE-VERIFICARE STINGATOARE: Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor (intrata in vigoare la 24.07. 2006) Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2007). Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2010). SR EN 3-7+A1:2007 Stingatoare de incendiu portabile (intrat in vigoare in 2007). SR EN 1866-1/2008 Stingatoare de incendiu mobile (intrat in vigoare in 2008). B) Guri de incendiu echipate: Tipurile de guri de incendiu existente difera in functie de diametrul gurii furtunului, variind intre 25 mm si 45 mm. Trebuie sa fie localizate la o distanta maxima de sol de 1,50 metri. Pe de alta parte, firma trebuie sa desfasoare un program de intretinere a gurilor de incendiu dupa cum se arata in tabelul urmator:
PERIODICITATE SI RESPONSABILITATE
REVIZIE
Verificarea accesibilitarii la mediul din jur si a semnalizarii acestora.
LA FIECARE TREI LUNI Utilizatorul sau firma autorizata
Inspectarea vizuala a tuturor componentelor: cutie hidrant, suport furtun, valvule, manometru, racorduri, furtunuri si tevi de refulare. Citirea manometrului pentru verificarea presiunii. Demontarea furtunului si probarea acestuia intr-un loc adecvat.
IN FIECARE AN Firma autorizata responsabila cu intretinerea
Verificarea functionarii corecte a recipientului si a sistemului de inchidere. Verificarea etanseitatii racordurilor, furtunurilor si a conexiunilor.
111
PERIODICITATE SI RESPONSABILITATE
LA FIECARE CINCI ANI Firma autorizata responsabila cu intretinerea C) Alte echipamente:
REVIZIE
Realizarea probelor de presiune de 15 kg/cm2
Sistemele manuale de alarma: trebuie sa fie formate dintr-un ansamblu de declansatoare care sa permita provocarea voluntara si transmiterea unui semnal la centrul de comanda si control, astfel incat sa fie usor identificabila zona in care a fost activat declansatorul. Declansatoarele de alarma trebuie sa fie localizate astfel incat distanta maxima de parcurs de la orice punct pana la acestea sa nu depaseasca 25 de metri. Sistemele automate de detectare a incendiilor: instalatiile fixe de detectare a incendiilor permit detectarea si localizarea automata a incendiului cat si punerea in functiune in mod automat a acelor secvente din planul de alarmare incorporate centralei de detectare. Pot fi combinate cu sistemele automate de stingere a incendiilor. Sistemele de comunicare a alarmei: permit transmiterea unui semnal diferentiat, generat voluntar de la un post de control. Semnalul va fi sonor, fiind necesar sa fie si vizibil atunci cand nivelul de zgomot unde trebuie perceput depaseste 60 dB (A). Sistemele de hidranti exteriori: trebuie sa aiba la baza o sursa de alimentare cu apa, o retea de tevi si o retea de hidranti de suprafata. Hidrantii exteriori vor fi de tip subteran, portativ si de suprafata. 3. Iesirile de urgenta si caile de evacuare Numarul de iesiri de urgenta si al cailor de evacuare cat si distributia si dimensiunea acestora vor fi proiectate in functie de echipamentele de lucru, dimensiunea centrelor de munca si numarul maxim de persoane care pot fi prezente. Usile pentru iesirile de urgenta trebuie sa se deschida catre exterior si nu trebuie inchise cu cheia pentru ca orice persoana sa le poata deschide cu usurinta in caz de necesitate. Niciodata nu trebuie sa fie culisante sau rotative. Caile si iesirile de evacuare trebuie sa dea direct catre exterior sau catre o zona de siguranta. In plus, trebuie sa fie in mod permanent libere de orice obstacol. Trebuie sa fie configurate astfel incat sa permita evacuarea tuturor angajatilor din cadrul punctelor de lucru, in mod rapid si in conditii de maxima siguranta.
112
Iesirile de urgenta si caile de evacuare trebuie sa fie semnalizate, de asemenea si acele usi situate pe traseele de evacuare care datorita localizarii lor pot induce in eroare. In acest caz se va instala semnul Fara iesire. Pe de alta parte, tot centrul de lucru in ansamblu trebuie sa fie dotat cu sistem de iluminare de urgenta astfel incat sa existe o iluminare minima de: 3 lucsi in incaperile ocupate de persoane si pe caile de evacuare. 5 lucsi la intrarea pe calea de evacuare si unde este necesara schimbarea directiei. 4. Primul ajutor Primul ajutor este un ajutor temporar acordat in caz de urgenta pentru salvarea vietii, prevenirea unor complicatii ulterioare si ameliorarea suferintelor pana in momentul in care personal medical autorizat poate sa intervina. Acordarea primului ajutor va fi facuta doar de personalul desemnat si instruit din cadrul companiilor (capitolul 3, sectiunea a 3-a, art. 10 si 11 din Legea 319/2006) iar in lipsa acestuia de orice persoana aflata la locul accidentului si care are notiuni de baza (cele din documentarele de instruire periodica) privind acordarea primului ajutor. Exista zece considerente de baza care trebuie sa fie intotdeauna respectate in situatia unui accident de munca in cadrul companiei: 4.1. PASTRAREA CALMULUI: mentinerea calmului este esentiala pentru a actiona corect, eficace si rapid. 4.2. EVITAREA AGLOMERATIEI: aglomeratia poate impiedica actiunile salvatorului sau ale lucratorilor care au cunostintele necesare pentru a actiona in caz de accident. 4.3. STUDIUL LOCULUI UNDE A AVUT LOC ACCIDENTUL: este importanta dedicarea primelor momente evaluarii situatiei, in mod special pentru identificarea posibilelor riscuri care pot persista la locul accidentului si a altor posibile victime care nu sunt la vedere. 4.4. A NU SE MISCA ACCIDENTATUL: niciodata nu se va muta accidentatul fara o evaluare a leziunilor suferite, CU EXCEPTIA ocaziilor in care exista pericol iminent la locul accidentului. O miscare inutila sau neadecvata poate agrava considerabil starea de sanatate a accidentatului. 4.5. EXAMINAREA ACCIDENTATULUI: trebuie efectuata o prima evaluare destinata sa identifice acele situatii care pot presupune o amenintare imediata a vietii accidentatului. Ulterior, cand exista siguranta ca accidentatul isi mentine toate functiile vitale, se vor evalua si alte posibile leziuni care pot astepta pana la sosirea serviciilor de urgenta.
113
4.6. LINISTIREA RANITULUI: accidentatii pot fi speriati, de aceea este foarte important ca salvatorul sau colegii de munca prezenti sa incerce sa le imbunatateasca starea de spirit si sa le ofere siguranta si liniste. Este recomandat sa nu se comenteze nimic despre amploarea leziunilor accidentatului, cu atat mai putin in situatia in care acesta este constient. 4.7. MENTINEREA RANITULUI CALD: Cand organismul uman sufera o leziune, se activeaza imediat mecanismele de aparare, adesea aparand pierderea de caldura, mai ales atunci cand exista pierderi de sange. 4.8. ASEZAREA ACCIDENTATULUI IN POZITIA DE SIGURANTA: Obiectivul pozitiei de siguranta este acela de a preveni asfixia in caz de varsaturi. Se recomanda asezarea accidentatului in aceasta pozitie de asteptare, daca este inconstient si daca nu prezinta leziuni sau rani. 4.9. MUTAREA ACCIDENTATULUI: Daca viata lucratorului accidentat nu este pusa in pericol, trebuie asteptata sosirea serviciilor medicale care determina cum si unde va fi mutat accidentatul. Daca vatamarea accidentatului este vitala, nu se poate misca, i se va acorda primul ajutor si se vor astepta serviciile medicale specializate. 4.10. NU SE VOR ADMINISTRA ACCIDENTATULUI MEDICAMENTE SAU ALIMENTE: Decizia de a se administra accidentatului medicamente, apa sau alimente ii apartine serviciului medical specializat. Serviciul de prim ajutor sau salvatorii nu trebuie sa isi uite niciodata care le sunt limitele si trebuie sa aiba mereu in minte ca: Nu trebuie sa realizeze actiuni ambitioase sau eroice; Sa actioneze in limita cunostintelor sau tehnicilor de prim ajutor. Activarea sistemului de urgenta P.A.S. In orice accident de munca, persoanele care acorda primul ajutor accidentatului trebuie in primul rand sa activeze sistemul de urgenta P.A.S.. Acest acronim vine de la trei situatii secventiale: P de PROTECTIE: Inainte de a actiona, trebuie sa ne asiguram ca atat lucratorul accidentat cat si celelalte persoane care se gasesc la locul accidentului, nu sunt expusi niciunui pericol. A de ALERTARE: Odata asigurata securitatea persoanelor, se va anunta producerea accidentului serviciilor medicale de urgenta (externe, in cazul in care nu exista un serviciu medical intern) indicandu-le: Tipul si locul unde s-a produs accidentul;
114
Numarul ranitilor; Datele personale (numele si prenumele) ale celui care anunta accidentul; Orice informatie suplimentara solicitata de interlocutor. S de SALVARE: In ultimul rand, va fi evaluate starea ranitului/ranitilor, analizandu-se situatiile care presupun o amenintare pentru viata lucratorului/lucratorilor accidentat/accidentati Dupa activarea sistemului P. A. S. incepe evaluarea starii generale a victimei, pentru a stabili prioritatile si masurilor necesare fiecarui caz.
A.8. Semnalizarea
Semnalizarea este o masura preventiva complementara care, singura, nu poate elimina riscul si nu inlocuieste alte masuri de prevenire tehnice sau organizatorice (instruire si informare). In situatiile in care riscurile profesionale nu pot fi evitate sau reduse prin masuri tehnice sau de organizare a muncii, societatile au obligatia legala de a asigura semnalizarea corespunzatoare de securitate si sanatate la locul de munca. Modalitatea si tipul de semnalizare va fi stabilita doar in urma evaluarii riscurilor profesionale. Modalitatile de semnalizare si caracteristicile semnelor si semnalelor sunt reglementate prin HG nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. Modalitati de semnalizare 1. Permanenta: Pentru semnalizarea interdictiilor, avertismentelor sau obligatiilor; Pentru localizarea si identificarea mijloacelor de salvare, urgenta, prim ajutor, etc.; Pentru localizarea si identificarea materialelor si echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor; Pentru marcarea recipientelor in care sunt depozitate substante sau preparate periculoase si a conductelor care transporta acest tip de substante sau preparate; Pentru semnalizarea si delimitarea locurilor in care exista risc de coliziune cu obstacole si de cadere a persoanelor; Pentru semnalizarea si delimitarea cailor de circulatie.
115
2. Ocazionala: Pentru semnalizarea pericolele datorate activitatilor sau situatiilor temporare; Pentru semnalizarea evacuarii de urgenta a persoanelor; Pentru orientarea persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc de accidentare. Reguli pentru o semnalizare eficienta: a. Nu se vor folosi mai multe panouri de semnalizare la distanta mica unul fata de celalalt; b. Nu se vor utiliza concomitent doua semnale luminoase care pot fi usor confundate; c. Nu se vor utiliza semnale luminoase in apropierea altor surse luminoase asemanatoare; d. Nu se vor folosi doua semnale sonore in acelasi timp; e. Nu se vor utiliza semnale sonore daca zgomotul din jur este prea puternic.
UTILAJE SPECIFICE DIN INDUSTRIA CARNII. ECHIPAMENTELOR DE MUNCA DIN INDUSTRIA CARNII
A. CUTTER
RISCURI
ASOCIATE
Cutterul se utilizeaza pentru faramitarea carnii si formarea unei paste impreuna cu restul ingredientelor adaugate si care, se vor folosi in elaborarea mezelurilor. Elementele principale din care este compus sunt: cutia de sustinere si protectie a mecanismului, recipientul unde se faramiteaza carnea si capul cu ansamblu de cutite. Riscurile la care sunt expusi lucratorii, folosind cutter-ul sunt dupa cum urmeaza: Taieturi la maini si degete: Cu cutite in miscare: cutter-ul este constituit din mai multe cutite care se invart cu o viteza de aproximativ 1500-3000 rpm; Cand se manipuleaza cutitele in operatiile de schimbare sau curatare. Prinderi: cand se pune capacul de vidare pentru a acoperi gura de intrare a recipientului (pentru utilajele care dispun de acest element). Loviri si contacte cu elemente mobile: La aparatele cu dispozitive de ridicare a recipientilor de carne de tocat; La aparatele cu brat rotativ pentru extragerea produsului rezultat din recipient.
116
Expunere la zgomot: asa cum este indicat de catre producator, datorita emisiei de zgomot a propriului aparat, este previzibil ca nivelul zilnic de expunere al lucratorului sa nu depaseasca 80 dB(A). Masuri preventive Inainte de a folosi utilajul trebuie cunoscute instructiunile de folosire furnizate de producator si familiarizarea cu toate dispozitivele si elementele de actionare ale acestuia; In caz de avarie sau functionare defectuoasa a utilajului, este interzisa repararea acestuia de catre personal neautorizat. Se va anunta de indata personalul autorizat in acest scop; Ca masura de protectie cutter-ul este prevazut cu un dispozitiv, ceea ce face ca, cutitele sa se opreasca in mod automat cand capacul recipientului se ridica. Nu se vor modifica sau anula dispozitivele de franare si/sau dispozitivele de siguranta cu care sunt prevazute aparatele; Cand este necesar sa se ridice sau sa se coboare dispozitivul de ridicare sau bratul rotativ, trebuie asigurata zona astfel incat sa nu fie niciun muncitor in zona de actiune a acestora. Nu se vor depozita obiecte in acea zona. Trebuie folosite numai acele carucioare indicate de catre producator; Inainte de a extrage cutitele pentru ascutire sau pentru a fi schimbate, utilajul trebuie deconectat de la sursa de curent electric. Pentru aceasta operatie se vor folosi manusi cu nivel ridicat impotriva taieturilor; Inainte de a realiza operatiile de curatare se va intrerupe alimentarea electrica a utilajului. Se va folosi o perie pentru curatarea cutitelor niciodata carpe; Se vor utiliza imbracamintea de lucru si echipamentele de protectie individuala adecvate (sort, incaltaminte de siguranta, protectii auditive, manusi, etc); Nu se vor purta parul desfacut, lanturi sau medalioane care se pot agata de elementele mobile ale cutterului.
B. MASINA TERMICA PENTRU AMBALAT Masina termica pentru ambalare se utilizeaza in procesul de ambalare al produselor elaborate in sectorul prelucrarii carnii. Functia principala a acestui echipament este de a da forma unei folii de film in functie de matrita utilizata (cavitate concava sau convexa) si de produsul din carne ce
117
trebuie ambalat. Ambalarea poate fi facuta atat in vid cat si in atmosfera modificata. Aparatul este compus din: bobine de film, zona de ambalare termica, zona de lipire si taiere, banda transportoare pentru descarcare. Riscurile la care sunt expusi lucratorii, folosind masina termica pentru ambalat sunt dupa cum urmeaza: Prinderi: cu sistemul de dispensare a bobinelor de film si cu sulurile situate pe benzile de transport incluse in aparat; Lovituri, taieturi si contacte cu elemente mobile precum: Cutitul care taie folia de film dupa lipire; Diferitele mecanisme pentru procesele de ambalare si lipire a ambalajelor, care variaza in functie de tipul masinii termice de ambalare. Supraeforturi si miscari repetitive: datorate adoptarii de pozitii fortate si/sau repetarea acelorasi serii de miscari, in special de brate si maini, in timpul aranjarii produsului in matrite pentru lipirea lor posterioara; Expunere la zgomot: este prevazut ca in salile unde se afla masinile termice de ambalare. Nivelul de expunere zilnica la zgomote sa nu depaseasca 80 dB(A). Masuri preventive Inainte de folosirea utilajului trebuie cunoscute si insusite instructiunile de folosire furnizate de catre producator si familiarizarea cu toate dispozitivele si elementele de actionare a acestuia este obligatorie; In caz de avarie sau functionare defectuoasa a utilajului, este interzisa repararea acestuia de catre personal neautorizat. Se va anunta de indata personalul autorizat in acest scop; Nu se vor modifica sau anula dispozitivele de franare si/sau dispozitivele de siguranta din dotarea masinii termice de ambalat. De exemplu dispozitivele de anclaj existente, care fac ca masina sa se opreasca automat inaintea unei deschideri a dispozitivelor de franare disponibile; Pentru miscorarea riscului de a suferii leziuni derivate din supraeforturi si miscari repetitive, se recomanda realizarea de exercitii de relaxare musculara precum si scurte momente de odihna, in masura in care procesul de productie permite acest lucru; Cand se efectueaza curatarea masinii termice de ambalat trebuie avut in vedere faptul ca aceasta se va scoate de sub actiunea curentului electric;
118
Nu se vor ignora semnalele de avertisment inscrise pe utilaj; Se vor utiliza imbracamintea de lucru si echipamentele de protectie individuala adecvate (manusi, masti, protectie pentru urechi, etc); Nu se vor purta parul desfacut, lanturi sau medalioane care se pot agata de elementele mobile ale masinii termice de ambalat.
C. MASINA DE MEZELURI
Masina de mezeluri se utilizeaza pentru a introduce tot felul de tipuri de carne in intestine de grosimi diferite, pentru elaborarea mezelurilor proaspete, tratate sau fierte. Unele dintre elementele care o compun sunt: cuva, dispozitivul de ridicare si basculare (optional), tabloul de comanda, tub in L (incepe si opreste procesul de umplere). Riscurile la care sunt expusi lucratorii, folosind masina de mezeluri sunt dupa cum urmeaza: Posibile caderi ale operatorului la folosirea trapei (urcare/coborare) din dotarea aparatului; Prinderi: La deschiderea si inchiderea cuvei; In momentul asezarii intestinului in tubul de umplere.
Lovituri cu elemente mobile: pentru aparatele cu dispozitiv de ridicare; Supraeforturi: datorate pozitiilor fortate in timpul utilizarii acesteia; Miscari repetitive: in special la nivelul bratelor, mainilor si degetelor; Expunere la zgomot. Masuri preventive Inainte de a folosi utilajul trebuie sa cunosti instructiunile de folosire furnizate de producator; In caz de avarie sau functionare defectuoasa a utilajului, este interzisa repararea acestuia de catre personal neautorizat. Se va anunta de indata personalul autorizat in acest scop;
119
Nu se vor modifica sau anula dispozitivele de franare si/sau dispozitivele de siguranta din dotarea masinii de mezeluri. De exemplu dispozitivul de siguranta care deconecteaza utilajul cand cuva este deschisa; Se vor utiliza in mod corespunzator sistemele si dispozitivele ergonomice ale utilajului. De exemplu masina de mezeluri poate prezenta un tub in L reglabil in functie de inaltimea operatorului si de locul unde se afla acesta; Cand este necesara urcarea sau coborarea dispozitivului de ridicare al masinii de mezeluri, trebuie asigurata zona astfel incat in zona sa de actiune sa nu se afla niciun lucrator. Pentru aceste operatii sunt necesare carucioarele de transport indicate de producator. Nu se vor depozita obiecte in aceasta zona; Se vor utiliza imbracamintea de lucru si echipamentele de protectie individuala adecvate (sort, incaltaminte de siguranta, protectii auditive, manusi, etc); Cand se va inclina cuva pentru a o deschide sau inchide, se va prinde numai de darlogi, acest lucru va impiedica riscul de prindere a mainilor. Cuva nu trebuie deschisa in cazul in care dispozitivul de ridicare este defect; Nu se vor purta parul desfacut, lanturi sau medalioane care se pot agata de elementele mobile ale masinii termice de ambalat.
D. MASINA DE TOCAT
Masina de tocat se utilizeaza pentru taierea si faramitarea carnii in bucati foarte mici care vor fi folosite in urmatoarele faze ale procesului de elaborare a mezelurilor. Elementele principale care o compun sunt: o carcasa de otel inoxidabil, o gura de alimentare de capacitate variabila, un surub de alimentare precum si mai multe cutite si site. Riscurile la care sunt expusi lucratorii, folosind masina de tocat sunt dupa cum urmeaza: Taieri la maini si degete: Cutite in miscare: masina de tocat este constituita din mai multe cutite care se invart cu o viteza foarte mare ceea ce poate duce la producerea de taieturi de diferite grade la nivelul mainilor si al degetelor; Cand se manipuleaza cutitele: in operatiile de schimbare sau curatare. Loviri si contacte cu dispozitivul de ridicare al carucioarelor care alimenteza masina de tocat (doar pentru aparatele care dispun de acest dispozitiv);
120
Expunere la zgomot: datorita zgomotului generat de aparat, este probabil ca nivelul de expunere zilnica suferit de muncitor sa depaseasca 80 dB(A). Masuri preventive Inainte de a folosi utilajul trebuie cunoscute instructiunile de folosire furnizate de producator si lucratorii trebuie sa se familiarizeze cu toate dispozitivele si elementele de actionare ale acestuia; In caz de avarie sau functionare defectuoasa a utilajului, este interzisa repararea acestuia de catre personal neautorizat. Se va anunta de indata personalul autorizat in acest scop; Nu se vor modifica sau anula dispozitivele de franare si/sau dispozitivele de siguranta cu care este prevazut utilajul. De exemplu nu se va retrage protectia rabatabila care protejeaza unitatea de tocat; Cand este necesara urcarea sau coborarea dispozitivului de ridicare al masinii de tocat, trebuie asigurata zona astfel incat in zona sa de actiune sa nu se afla niciun lucrator. Pentru aceste operatii sunt necesare carucioarele de transport indicate de producator. Nu se vor depozita obiecte in aceasta zona; Inainte de a extrage cutitele pentru ascutire sau pentru a fi schimbate, utilajul trebuie deconectat de la sursa de curent electric. Pentru aceasta operatie se vor folosi manusi cu nivel ridicat impotriva taieturilor; Inainte de executarea operatiilor de curatare sunt necesare: Scoaterea de sub tensiune a utilajului sau oprirea acestuia de la intrerupatorul principal; Asigurarea cutitelor care trebuie sa fie complet oprite. Exista posibilitatea ca acestea sa se invarta inca cateva secunde dupa oprirea alimentarii cu curent electric; Nu se vor introduce degetele in gaurile sitelor perforatoare. Se vor utiliza imbracamintea de lucru si echipamentele de protectie individuala adecvate (sort, incaltaminte de siguranta, protectii auditive, manusi, etc); Nu se vor purta parul desfacut, lanturi sau medalioane care se pot agata de elementele mobile ale masinii termice de ambalat.
121
ECHIPAMENTE AUXILIARE PENTRU MANIPULAREA MASELOR
Utilizarea echipamentelor auxiliare de manipulare a incarcaturilor (motostivuitoare, transpaleti, etc) in Industria alimentara in general si in sectorul industriei carnii si a produselor din carne in particular este curenta pentru, transportul, depozitarea, incarcarea produselor finite. Manevrarea acestora presupune o serie de riscuri privind securitatea muncii (rasturnarea echipamentelor, ciocnire, lovituri, prabusire incarcaturii, etc), fiind astfel necesara evaluarea acestor riscuri si definirea si adoptarea masurilor de prevenire si protectie corespunzatoare. 1. Motostivuitoarele Motostivuitoarele trebuie sa aiba: - Semnal rotativ luminos, semnal acustic pentru manevrarea inapoi si semnale intermitente pentru avertizarea lucratorilor care executa sarcini de munca in apropierea zonei de actiune a acestora; - Sistem de oprire de urgenta; - Structura de siguranta integrata in sasiu care ofera o rezistenta ridicata la impactul (Structura ROPS); - Structura de protectie impotriva caderii de obiecte (Structura FOPS). - Oglinzi retrovizoare; - Placuta de identificare pe care trebuie sa se mentioneze, printre altele, capacitatea nominala si pozitionarea incarcaturii pe furca; - Frana de imobilizare; - Extinctor pentru incendii. Pistele pe unde circula motostivuitoarele trebuie sa fie delimitate si semnalizate corespunzator, in zonele periculoase fiind necesara amenajarea spatiilor si trecerilor pietonale. La intersectiile cu vizibilitate scazuta este necesara instalarea de oglinzi panoramice. Operatorul motostivuitorului este obligat sa supravegheze si sa verifice modul de incarcare, astfel incat sa nu fie depasita incarcatura maxima admisa si fie respectate regulile de asigurare a incarcaturii; Pe timpul manevrarii motostivuitorului operatorul trebuie sa respecte urmatoarele reguli: - Sa circule cu viteza moderata, conform limitele de viteza stabilite. - Deplasarea in panta (urcare sau coborare) se va face doar in linie dreapta.
122
- Sa reduca viteza la trecerea prin intersectii sau prin locuri cu vizibilitate scazuta. - Sa circule pe pistele special destinate. - Totdeauna merge cu stalpul inclinat catre inapoi si cu furcile lasate in jos, la aproximativ 15 cm de sol chiar daca transporta sau nu vreo incarcatura. - Sa nu transporte incarcaturi folosind doar un brat al furcii. Asigurarea iluminatului corespunzator (conform standardelor mai sus mentionate) pe caile de acces. Sa se realizeze o intretinere corespunzatoare a motostivuitoarelor, in conformitate cu specificatiile fabricantului. 2. Transpaleti manuali Incarcaturile trebuie sa fie echilibrate, bine pozitionate pe palet si asigurate. Nu se va ridica niciodata incarcatura cu un singur brat al furcii. Se va verifica periodic starea de functionare a transpaletelui. Se va circula pe caile si pistele care au o latime suficienta pentru manipularea lor.
CERINTE PRIVIND SIGURANTA IN DEPOZITE Sistemele de depozitare cele mai frecvente din sectorul industrei carnii si a produselor din carne sunt urmatoarele: a) Rafturi pentru paletizare a. Conventionale: formate dintr-o succesiune de rafturi pe care se aseaza paletii cu marfa si la care se poate avea acces prin intermediul unui mijloc auxiliar de transport si ridicat, de exemplu un stivuitor sau motostivuitor. Distributia si dimensiunile rafturilor depind de volumul si greutatea marfurilor depozitate, pentru proiectarea acestora fiind necesare calcule specifice de rezistenta. b. Baze mobile: se compun din diferite ansambluri de rafturi care se pot deplasa pe sine care permit optimizarea spatiului si care, atunci cand este necesar accesul, se pot deschide doar pe zona unde se va lucra. Comanda deschiderii se realizeaza prin intermediul unei telecomenzi (cu fir sau infrarosu). Bazele mobile ale acestor rafturi dispun de motoare, elemente de deplasare si diferite sisteme de siguranta care garanteaza o functionare sigura si eficienta.
123
b) Sisteme de blocuri supraetajate Constau in depozitarea incarcaturilor unitare, paletizate sub forma unor blocuri separate prin cai de trecere, cu scopul de a putea avea acces la fiecare incarcatura in parte. In acest caz, inaltimea este limitata pentru a se elimina riscul prabusirii, consecinta a instabilitatii determinate de pozitia centrului de greutate al structurii. Masuri generale de prevenire in depozite Este important din punct de vedere preventiv ca in depozite sa se fie adoptate urmatoarele masuri generale de prevenire: Dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare activitatilor de depozitare si verificarea utilizarii acestora (incaltaminte de protectie, manusi de protectie pentru riscurile mecanice, casti de protectie). Delimitarea si semnalizarea cu linii galbene si albe a zonelor:
- Destinate depozitarii. - Destinate cailor de circulatie a vehiculelor si a celor pietonale.

Asigurarea accesului la echipamentele PSI si SU, prin degajarea zonelor unde sunt amplasate acestea. Pastrarea libera a cailor de acces, prin interzicerea depozitarii, chiar si temporare, de materiale in aceste zone. Asigurarea unei iluminari uniforme, de minim 100 de lucsi, pentru spatiile de depozitare. Planificarea si realizarea de inspectii periodice in depozite pentru detectarea, comunicarea si inregistrarea neconformitatilor privind: ordinea si curatenia, integritatea structurilor rafturilor, rezistenta podelelor, pozitionarea si stabilitatea incarcaturilor, dispozitivele de siguranta, etc. Remedierea imediata a problemelor constatate pe timpul inspectiilor periodice sau a oricaror deficiente semnalate de oricare dintre angajati.
INSTALATIILE ELECTRICE
HG 1146/2006, Anexa 1, punctul 3.3, specifica cerintele minime de securitate si sanatate aplicabile instalatiilor si echipamentelor de munca electrice.
124
Este necesara adoptarea de masuri pentru ca utilizarea si prezenta energiei electrice la locul de munca sa nu genereze riscuri pentru securitatea si sanatatea angajatilor sau daca acest lucru nu este posibil, ca riscurile sa fie izolate. Instalatiile electrice din cadrul punctelor de lucru trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte generale: Tipul instalatiei electrice din cadrul unui punct de lucru si caracteristicile componentelor sale trebuie sa se adapteze conditiilor specifice locului, activitatii desfasurate in cadrul acestuia si echipamentelor electrice care se vor utiliza. In acest sens, pentru sectorul conservelor din fructe si legume, instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie proiectate sau adaptate mediului umed specific acestui sector. Echipamentele electrice trebuie sa fie compatibile cu tipul de instalatiei electrice. Executarea unei mentenante periodice corespunzatoare si a unei intretineri zilnice adecvate, conform instructiunilor proiectantului.
In plus, este necesar ca: Utilajele electrice trebuie sa dispuna de dispozitive de oprire de urgenta. Riscul electric sa fie semnalizat. Intretinerea instalatiei electrice trebuie sa se faca de catre o firma autorizata sau de personal intern autorizat si competent. Partile active ale instalatiei electrice trebuie fie instalate la distanta de locurile unde se afla sau circula in mod curent persoane. In plus, trebuie sa existe sisteme de protectie impotriva contactelor directe sau indirecte, carcase electroizolante, tablouri electrice, etc incuiate si semnalizate. Este importanta stabilirea procedurilor de lucru pentru situatiile interventiilor de urgenta la instalatiile electrice sau in proximitatea acesteia.
Procedura de lucru Implementarea eficienta a unei serii de activitati si sarcini coordonate care definesc in mod clar secventa de operatiuni care se va desfasura intr-o situatie normala, la schimbarile planificate si urgentele previzibile. 125
MASURI DE URGENTA SI PRIM AJUTOR
Masurile de urgenta in cadrul unei firme se pot considera ca fiind ansamblul de resurse materiale, umane si de elemente organizatorice necesare pentru a face fata unei situatii de urgenta, cu scopul de a controla sau minimiza consecintele acesteia si a evita producerea unui dezastru sau a unui accident grav. Masurile de urgenta care se vor lua in calcul depind de tipul companiei: activitate, marime, numar de angajati, existenta unor circumstante agravante in cazul in care ar surveni o situatie de urgenta. Resursele si procedurile de actiune vor fi diferite in toate cazurile. Aceste lucruri trebuie sa fie compilate intr-un document scris care se poate numi Plan de Actiune in caz de Urgenta. 5. Resurse umane necesare
In cadrul firmei, in functie de dimensiunea si activitatea sa, cat si a posibilei prezente a unor persoane straine in cadrul acesteia, trebuie: Sa se analizeze posibilele situatii de urgenta; Sa se adopte masurile necesare privind: Primul ajutor, Lupta impotriva incendiilor, Evacuarea angajatilor.
In vederea aplicarii masurilor adoptate este necesara stabilirea relatiilor cu serviciile externe firmei: pentru acordarea primului ajutor, a asistentei medicale de urgenta, a serviciului de salvare si lupta impotriva incendiilor, astfel incat sa fie garantata rapiditatea si eficienta aplicarii acestora. Pentru toate acestea este necesara stabilirea resurselor umane responsabile cu punerea in practica a acestor masuri. Personalul desemnat trebuie sa detina formarea necesara si sa dispuna de materialul necesar cat si sa fie intr-un numar suficient, in functie de circumstantele mai sus enumerate. Astfel, se poate desemna de la un singur responsabil pentru urgente care va conduce intreaga operatiune de gestionare a urgentei (de la alarma pana la evacuare), pana la o brigada de urgenta formata din toate sau doar o parte din urmatoarele echipe: Seful pentru Urgente: este seful care ia decizii in functie de informatiile pe care i le transmite Seful pentru Interventii.
126
Seful pentru Interventii: evalueaza situatia de urgenta, asumandu-si coordonarea echipelor de interventie.
Echipele de prima interventie: trebuie sa se prezinte in locul unde s-a produs incidentul pentru a lua masuri imediate in scopul izolarii si controlului situatiei de urgenta. Aceste persoane trebuie sa fie capabile sa manevreze echipamentele de stingere a incendiilor, fiind obligatorie intruirea lor anterioara in acest sens.
Echipele pentru interventie ulterioara: trebuie sa actioneze atunci cand situatia de urgenta nu mai poate fi controlata de catre echipalele de prima interventie. Isi ofera sprijinul serviciilor externe de ajutor atunci cand este necesara actiunea lor.
Echipele pentru alarma si evacuare: desfasoara actiunile care au ca scop asigurarea unei evacuari totale si ordonate in sectorul lor, fiind si responsabile cu declansarea alarmei.
Echipele pentru prim ajutor: evacueaza si acorda primul ajutor persoanelor ranite in situatia de urgenta produsa.
Stabilirea acestor echipe se face in functie de numarul angajatilor si de instruirea practica si teoretica pe care acestia o poseda.
6.
Echipamente impotriva incendiilor
In functie de caracteristice punctului de lucru, acesta trebuie sa dispuna de dispozitive adecvate contra incendiilor si, daca va fi necesar, de sisteme de detectare a incendiilor si de sisteme de alarma. Trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte: Ca echipamentele alese sa corespunda calitativ si cantitativ caracteristicilor centrului de munca. Stabilirea si executarea unui program adecvat de intretinere, cu efectuarea tuturor reviziilor necesare. Personalul insarcinat cu utilizarea lor trebuie sa fie instruit si antrenat. Trebuie sa fie usor de accesat si de manipulat. Trebuie sa fie semnalizate. Legislatie utila pentru activitatea de incarcare-verificare stingatoare
127
1. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor (intrata in vigoare la 24.07.2006); 2. Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2007); 3. Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2010); 4. SR EN 3-7+A1:2007 Stingatoare de incendiu portabile (intrat in vigoare in 2007); 5. SR EN 1866-1/2008 Stingatoare de incendiu mobile (intrat in vigoare in 2008). Sistemele de stingere a incendiilor care pot exista in cadrul firmelor sunt: D) Extinctoare: Exista mai multe tipuri de extinctoare, in functie de agentul extinctor pe care il contin. Tabelul urmator prezinta tipul de extinctor cel mai potrivit pentru fiecare tip de incendiu:
128
Pe de alta parte, trebuie sa se instaleze un numar suficient de extinctoare astfel incat sa nu se depaseasca o distanta de 15 metri pana la un extinctor din orice punct al instalatiilor de lucru. Trebuie sa existe minim 2 extinctoare in fiecare punct de lucru si trebuie localizate la maxim 1,70 metri de sol. Este foarte important sa se desfasoare un program de intretinere a extinctoarelor astfel incat sa se faca reviziile corespunzatoare. Legislatie utila pentru activitatea de incarcare-verificare stingatoare: 1. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor (intrata in vigoare la 24.07. 2006). 2. Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2007). 3. Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2010). 4. SR EN 3-7+A1:2007 Stingatoare de incendiu portabile (intrat in vigoare in 2007). 5. SR EN 1866-1/2008 Stingatoare de incendiu mobile (intrat in vigoare in 2008). E) Guri de incendiu echipate: Tipurile de guri de incendiu existente difera in functie de diametrul gurii furtunului, variind intre 25 mm si 45 mm. Trebuie sa fie localizate la o distanta maxima de sol de 1,50 metri. Pe de alta parte, firma trebuie sa desfasoare un program de intretinere a gurilor de incendiu dupa cum se arata in tabelul urmator: PERIODICITATE SI RESPONSABIL REVIZIE
129
PERIODICITATE SI RESPONSABIL semnalizarii acestora. LA FIECARE TREI LUNI Utilizatorul sau firma autorizata
REVIZIE Verificarea accesibilitarii la mediul din jur si a Inspectarea vizuala a tuturor componentelor: cutie hidrant, suport furtun, valvule, manometru, racorduri, furtunuri si tevi de refulare. Citirea manometrului pentru verificarea presiunii. Demontarea furtunului si probarea acestuia intr-un loc adecvat. Verificarea functionarii corecte a recipientului si a sistemului de inchidere. Verificarea etanseitatii racordurilor, furtunurilor si a conexiunilor.
IN FIECARE AN Firma autorizata responsabila cu intretinerea
LA FIECARE CINCI ANI Firma autorizata responsabila cu Realizarea probelor de presiune de 15 kg/cm2 intretinerea F) Alte echipamente: Sistemele manuale de alarma: trebuie sa fie formate dintr-un ansamblu de declansatoare care sa permita provocarea voluntara si transmiterea unui semnal la centrul de comanda si control, astfel incat sa fie usor identificabila zona in care a fost activat declansatorul. Declansatoarele de alarma trebuie sa fie localizate astfel incat distanta maxima de parcurs de la orice punct pana la acestea sa nu depaseasca 25 de metri. Sistemele automate de detectare a incendiilor: instalatiile fixe de detectare a incendiilor permit detectarea si localizarea automata a incendiului cat si punerea in functiune in mod automat a acelor secvente din planul de alarmare incorporate centralei de detectare. Pot fi combinate cu sistemele automate de stingere a incendiilor. Sistemele de comunicare a alarmei: permit transmiterea unui semnal diferentiat, generat voluntar de la un post de control. Semnalul va fi sonor, fiind necesar sa fie si vizibil atunci cand nivelul de zgomot unde trebuie perceput depaseste 60 dB (A).
130
Sistemele de hidranti exteriori: trebuie sa aiba la baza o sursa de alimentare cu apa, o retea de tevi si o retea de hidranti de suprafata. Hidrantii exteriori vor fi de tip subteran, portativ si de suprafata.
7.
Iesirile de urgenta si caile de evacuare
Numarul de iesiri de urgenta si al cailor de evacuare cat si distributia si dimensiunea acestora vor fi proiectate in functie de echipamentele de lucru, dimensiunea centrelor de munca si numarul maxim de persoane care pot fi prezente. Usile pentru iesirile de urgenta trebuie sa se deschida catre exterior si nu trebuie inchise cu cheia pentru ca orice persoana sa le poata deschide cu usurinta in caz de necesitate. Niciodata nu trebuie sa fie culisante sau rotative. Caile si iesirile de evacuare trebuie sa dea direct catre exterior sau catre o zona de siguranta. In plus, trebuie sa fie in mod permanent libere de orice obstacol. Trebuie sa fie configurate astfel incat sa permita evacuarea tuturor angajailor din cadrul punctelor de lucru, in mod rapid si in conditii de maxima siguranta. Iesirile de urgenta si caile de evacuare trebuie sa fie semnalizate, de asemenea si acele usi situate pe traseele de evacuare care datorita localizarii lor pot induce in eroare. In acest caz se va instala semnul Fara iesire. Pe de alta parte, tot centrul de lucru in ansamblu trebuie sa fie dotat cu sistem de iluminare de urgenta astfel incat sa existe o iluminare minima de: 3 lucsi in incaperile ocupate de persoane si pe caile de evacuare; 5 lucsi la intrarea pe calea de evacuare si unde este necesara schimbarea directiei. 8. Primul ajutor
Primul ajutor este un ajutor temporar acordat in caz de urgenta pentru salvarea vietii, prevenirea unor complicatii ulterioare si ameliorarea suferintelor pana in momentul in care personal medical autorizat poate sa intervina. Acordarea primului ajutor va fi facuta doar de personalul desemnat si
131
instruit din cadrul companiilor (capitolul 3, sectiunea a 3-a, art. 10 si 11 din Legea 319/2006) iar in lipsa acestuia de orice persoana aflata la locul accidentului si care are notiuni de baza (cele din documentarele de instruire periodica) privind acordarea primului ajutor. Exista zece considerente de baza care trebuie sa fie intotdeauna respectate in situatia unui accident de munca in cadrul companiei: 5. PASTRAREA CALMULUI: mentinerea calmului este esentiala pentru a actiona corect, eficace si rapid. 6. EVITAREA AGLOMERATIEI: aglomeratia poate impiedica actiunile salvatorului sau ale lucratorilor care au cunostintele necesare pentru a actiona in caz de accident. 7. STUDIUL LOCULUI UNDE A AVUT LOC ACCIDENTUL: este importanta dedicarea primelor momente evaluarii situatiei, in mod special pentru identificarea posibilelor riscuri care pot persista la locul accidentului si a altor posibile victime care nu sunt la vedere. 8. A NU SE MISCA ACCIDENTATUL: niciodata nu se va muta accidentatul fara o evaluare a leziunilor suferite, CU EXCEPTIA ocaziilor in care exista pericol iminent la locul accidentului. O miscare inutila sau neadecvata poate agrava considerabil starea de sanatate a accidentatului. 9. EXAMINAREA ACCIDENTATULUI: trebuie efectuata o prima evaluare destinata sa identifice acele situatii care pot presupune o amenintare imediata a vietii accidentatului. Ulterior, cand exista siguranta ca accidentatul isi mentine toate functiile vitale, se vor evalua si alte posibile leziuni care pot astepta pana la sosirea serviciilor de urgenta. 10. LINISTIREA RANITULUI: accidentatii pot fi speriati, de aceea este foarte important ca salvatorul sau colegii de munca prezenti sa incerce sa le imbunatateasca starea de spirit si sa le ofere siguranta si liniste. Este recomandat sa nu se comenteze nimic despre amploarea leziunilor accidentatului, cu atat mai putin in situatia in care acesta este constient. 11. MENTINEREA RANITULUI CALD: Cand organismul uman sufera o leziune, se activeaza imediat mecanismele de aparare, adesea aparand pierderea de caldura, mai ales atunci cand exista pierderi de sange. 12. ASEZAREA ACCIDENTATULUI IN POZITIA DE SIGURANTA: Obiectivul pozitiei de siguranta este acela de a preveni asfixia in caz de varsaturi. Se recomanda asezarea accidentatului in aceasta pozitie de asteptare, daca este inconstient si daca nu prezinta leziuni sau rani. 13. MUTAREA ACCIDENTATULUI: Daca viata lucratorului accidentat nu este pusa in pericol, trebuie asteptata sosirea serviciilor medicale care determina cum si unde va fi mutat
132
accidentatul. Daca vatamarea accidentatului este vitala, nu se poate misca, i se va acorda primul ajutor si se vor astepta serviciile medicale specializate. 14. NU SE VOR ADMINISTRA ACCIDENTATULUI MEDICAMENTE SAU ALIMENTE: Decizia de a se administra accidentatului medicamente, apa sau alimente ii apartine serviciului medical specializat. Serviciul de prim ajutor sau salvatorii nu trebuie sa isi uite niciodata care le sunt limitele si trebuie sa aiba mereu in minte ca: Nu trebuie sa realizeze actiuni ambitioase sau eroice; Sa actioneze in limita cunostintelor sau tehnicilor de prim ajutor. Activarea sistemului de urgenta P.A.S. In orice accident de munca, persoanele care acorda primul ajutor accidentatului trebuie in primul rand sa activeze sistemul de urgenta P.A.S.. Acest acronim vine de la trei situatii secventiale: P de PROTECTIE: Inainte de a actiona, trebuie sa ne asiguram ca atat lucratorul accidentat cat si celelalte persoane care se gasesc la locul accidentului, nu sunt expusi niciunui pericol. A de ALERTARE: Odata asigurata securitatea persoanelor, se va anunta producerea accidentului serviciilor medicale de urgenta (externe, in cazul in care nu exista un serviciu medical intern) indicandu-le: Tipul si locul unde s-a produs accidentul; Numarul ranitilor; Datele personale (numele si prenumele) ale celui care anunta accidentul; Orice informatie suplimentara solicitata de interlocutor. S de SALVARE: In ultimul rand, va fi evaluate starea ranitului/ranitilor, analizandu-se situatiile care presupun o amenintare pentru viata lucratorului/lucratorilor accidentat/accidentati. Dupa activarea sistemului P. A. S. incepe evaluarea starii generale a victimei, pentru a stabili prioritatile si masurilor necesare fiecarui caz.
133
SEMNALIZAREA
Semnalizarea este o masura preventiva complementara care, singura, nu poate elimina riscul si nu inlocuieste alte masuri de prevenire tehnice sau organizatorice (instruire si informare). In situatiile in care riscurile profesionale nu pot fi evitate sau reduse prin masuri tehnice sau de organizare a muncii, societatile au obligatia legala de a asigura semnalizarea corespunzatoare de securitate si sanatate la locul de munca. Modalitatea si tipul de semnalizare va fi stabilita doar in urma evaluarii riscurilor profesionale. Modalitatile de semnalizare si caracteristicile semnelor si semnalelor sunt reglementate prin HG nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. Modalitati de semnalizare 1. Permanenta: Pentru semnalizarea interdictiilor, avertismentelor sau obligatiilor; Pentru localizarea si identificarea mijloacelor de salvare, urgenta, prim ajutor, etc; Pentru localizarea si identificarea materialelor si echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor; Pentru marcarea recipientelor in care sunt depozitate substante sau preparate periculoase si a conductelor care transporta acest tip de substante sau preparate; Pentru semnalizarea si delimitarea locurilor in care exista risc de coliziune cu obstacole si de cadere a persoanelor; Pentru semnalizarea si delimitarea cailor de circulatie. 2. Ocazionala: Pentru semnalizarea pericolele datorate activitatilor sau situatiilor temporare; Pentru semnalizarea evacuarii de urgenta a persoanelor; Pentru orientarea persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc de accidentare. Reguli pentru o semnalizare eficienta: f. Nu se vor folosi mai multe panouri de semnalizare la distanta mica unul fata de celalalt; g. Nu se vor utiliza concomitent doua semnale luminoase care pot fi usor confundate; h. Nu se vor utiliza semnale luminoase in apropierea altor surse luminoase asemanatoare;
134
i. Nu se vor folosi doua semnale sonore in acelasi timp; j. Nu se vor utiliza semnale sonore daca zgomotul din jur este prea puternic.
VII. MASURI DE PREVENIRE A RISCURILOR SPECIFICE CONDITIILOR DE IGIENA INDUSTRIALA IN INDUSTRIA CARNII Capitolul urmator este dedicat prezentarii activitatilor de prevenire considerate a fi utile diminuarii riscurilor derivate din igiena industriala existente in cadrul companiilor din industria carnii. Factorii de risc specifici igienei industriale sunt: zgomotul, vibratiile, agentii chimici si agentii biologici. A. ZGOMOTUL Cerintele minime de securitate si sanatate pentru situatiile de expunere a lucratorilor la riscuri generate de zgomot, conform HG 493/2006, au ca scop protejarea angajatilor fata de riscurile expunerii la zgomot in timpul exercitarii atributiilor de serviciu. In industria carnii, datorita gradului de mecanizare ridicat, zgomotul este prezent aproape in toate etapele procesului de productie. Conform HG 493/2006, capitolul II, sectiune 1, art. 8, angajatorul trebuie sa evalueze nivelurile de zgomot la care sunt expusi lucratorii si aplice masurile de prevenire rezultate din evaluare. Pentru aceasta, este necesara realizarea masuratorilor corespunzatoare. 87 dB(A): Valoarea limita de expunere. 85 dB(A): Valoarea superioara de expunere care presupune o actiune. 80 dB(A): Valoarea inferioara de expunere care presupune o actiune.
Nivel zilnic echivalent
Expunerea continua la zgomot poate avea diferite efecte asupra angajatului, dintre care amintim: Efecte auditive, ca pierderea temporara sau permanenta a auzului. Efecte neauditive, ca efecte fiziologice (dereglari de somn, cresterea tensiunii arteriale, probleme digestive), dificultate pentru a comunica, diminuarea randamentului, etc. De aceea, este necesara realizarea unei serii de actiuni care vor fi diferite in functie de rezultatele evaluarii.
135
Atunci cand nivelul zilnic echivalent depaseste valoarea limita inferioara de expunere de 80 dB, firma trebuie sa aplice urmatoarele masuri: Evaluarea expunerii la zgomot la fiecare 3 ani. Controlul medical al functiei auditive a angajatilor la fiecare 5 ani. Oferirea de echipamente de protectie auditiva angajatilor care vor solicita acest lucru. Informarea angajatilor cu privire la rezultatele evaluarii nivelului de zgomot, a controalelor medicale, a riscurilor potentiale pentru auzul lor si necesitatea utilizarii echipamentelor de protectie auditiva. Semnalizarea spatiilor de lucru cu un semn corespunzator pentru riscul de expunere la zgomot. Atunci cand nivelul zilnic echivalent depaseste valoarea limita superioara de expunere de 85 dB, firma trebuie sa aplice urmatoarele masuri in cadrul unui program de masuri tehnice si organizatorice care trebuie sa se integreze in Planul de Prevenire si Protectie. O parte din masurile tehnice si organizatorice care se aplica sunt: Desfasurarea unui program preventiv de intretinere a utilajelor si inlocuirea, in masura posibilitatilor, a acelor echipamente care produc un nivel ridicat de zgomot si nu permit modificari pentru reducerea acestuia. La achizitia de noi utilaje se va lua in considerare nivelul de zgomot pe care il emit in timpul functionarii pentru a le alege pe acelea cu un nivel mai scazut. Instalarea amortizoarelor de sunet, a elevatoarelor magnetice si a regulatoarelor de viteza pe utilaje. Izolarea fonica a zonelor cu gradul cel mai ridicat de zgomot prin imbracarea peretilor si a tavanului cu materiale care absorb zgomotul. Mentinerea in stare de functionare a echipamentelor de lucru pe o perioada minima de timp necesara realizarii operatiunilor de productie si scoaterea lor din functiune atunci cand nu sunt folosite. Izolarea zonelor in care nivelul de zgomot produs este cel mai ridicat. Reducerea timpilor de expunere la zgomot prin rotatia lucratorilor pe sarcinilor de munca sau posturi de munca, prin stabilirea unor pauze periodice, prin rotatia functionarii, etc.
136
In plus, trebuie sa se realizeze: O evaluare a expunerii la zgomot o data pe an. Controlul medical a functiei auditive a angajatilor la fiecare trei ani.
Punerea la dispozia tuturor angajatilor a echipamentelor de protectie auditiva si supravegherea utilizarii acestora. Informarea angajatilor cu privire la rezultatele evaluarii nivelului de zgomot, a controalelor medicale, a riscurilor potentiale pentru auzul lor si necesitatea utilizarii de echipamente de protectie auditiva. Semnalizarea punctelor de lucru cu un semn de risc de expunere la zgomot si obligativitatea purtarii echipamentelor de protectie auditiva. Echipamentele de protectie auditiva casti sau antifoane, vor fi puse la dispozitia angajatilor cu titlu gratuit si trebuie: Sa indeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizare stabilite prin HG 1048/2006. Sa respecte cerintele stabilite in standardele EN 352-1, EN 352-2, EN 352-3 privind echipamentele individuale de protectie auditiva. B. VIBRATII Sa ofere o atenuare necesara, in functie de rezultatele evaluarii.
Riscul de expunere la vibratii in industria carnii este derivat in principal din utilizarea vehiculelor. Conform HG 1876/2006, capitolul II, sectiune 1, art. 7, angajatorul trebuie sa evalueze nivelurile de vibratii mecanice la care sunt expusi lucratorii si aplice masurile de prevenire rezultate din evaluare. Pentru aceasta, este necesara realizarea masuratorilor corespunzatoare. In acest act normativ sunt specificate si valorile care presupun adoptarea de masuri preventive, precum si valorile limita de expunere la vibratii atat la cele care afecteaza intreg organismul cat si la cele care afecteaza sistemul mana-brat.
137
Vibratiile transmise sistemului mana-brat
Virbratiile transmise intregului corp
Valorile de expunere care presupun o actiune
2,5 m/s2
0,5 m/s2
Valorile limita de expunere
5 m/s2
1,15 m/s2
Expunerea la vibratii poate produce diferite efecte asupra sanatatii angajatului, pe langa faptul ca pot fi un impediment in desfasurarea sarcinilor sale de serviciu. Efectele vibratiilor pot aparea dupa o scurta expunere, de obicei disparand dupa putin timp sau pot aparea dupa cativa ani datorita efectului de expunere prelungita la acestea, efectele putandu-se croniciza. Efectele expunerii la vibratii pot fi vasculare, osteoarticulare, nervoase (insomnie, nesiguranta, senzatie de oboseala), musculare, afectiuni ale sistemului circulator si urologic, expunerea concomitenta la frig putand potenta efectele. De aceea este necesara adoptarea de masuri de prevenire si protectie in functie de rezultatele obtinute in urma evaluarii. Daca nivelul de expunere zilnica depaseste valoarea de expunere care determina o actiune este necesara desfasurarea urmatoarelor actiuni: stabilirea si executia unui program de masuri preventive ce au ca scop reducerea la minim a gradului de expunere la vibratii: Desfasurarea unui program de intretinere preventiva a utilajelor: inlocuirea pieselor uzate, verificarea starii lagarelor si a angrenajelor si inlocuirea lor daca se constata ca sunt defecte, verificarea ca presiunea din pneuri sa fie corecta, etc. Inlocuirea, in limita posibilitatilor, a acelor utilaje care produc un nivel ridicat de vibratii si care nu admit modificari in vederea reducerii vibratiilor mecanice. Introducerea de sisteme de amortizare si suspensie a scaunelor si a cabinelor mijloacelor de transport. Selectarea pneurilor antivibratii pentru echipamentele si vehiculele de transport.
138
Achiziionarea de utilaje si scule cu design ergonomic si manere antivibratii, cat si a vehiculelor si a altor mijloace de transport prevazute cu sisteme antivibratii pentru protectia operatorului.
Reducerea timpilor de expunere prin rotatia sarcinilor de munca, prin stabilirea de pauze periodice, etc. Limitarea vitezei de circulatie in zonele de receptie, incarcare si descarcare a marfii. Stabilirea de controale medicale periodice. Informarea si instruirea angajatilor cu privire la riscurile si masurile de prevenire si protectie specifice expunerii la vibratii mecanice. Realizarea unei monitorizari a sanatatii specifice riscurilor aferente sarcinilor de serviciu pe care le desfasoara angajatii expusi.
C. RISCURI BIOLOGICE SPECIFICE IN INDUSTRIA CARNII Protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici pe timpul executarii sarcinilor de munca este reglementata prin Hotararea de Guvern nr. 1092 din 2006. Identificarea si evaluarea riscului expunerii la agentii biologici implica efectuarea unei serii de studii si actiuni care se pot grupa in doua etape succesive: 1. Identificarea teoretica a riscurilor, ceea ce presupune culegerea generala a informatiilor stiintifice (privind expunerea, rezervoarele organice, informatiile stiintifice si posibilele studii epidemiologice). 2. Evaluarea posturilor de lucru cu risc si a angajatilor expusi. Va cuprinde definirea urmatoarelor aspecte: Descrierea postului de lucru. Probabilitatea de diseminare a materialului infestat atat in procesul obisnuit cat si in mod accidental. Cai de patrundere: prin rani, contact prin proiectarea de lichide contaminate, inhalarea de aerosoli. Frecventa expunerii. Factori privind organizarea si procedurile de lucru.
139
Cunoasterea posibilelor riscuri de catre angajat, conform instruirii sale initiale si a celei primite cu privire la postul sau de lucru.
Posibilitatea stabilirii de masuri preventive cat si urmarirea aplicarii lor. Posibilitatea evaluarii nivelurilor de expunere in acele cazuri in care este posibila masurarea sau identificarea agentului biologic la postul de lucru.
In industria carnii lucratorii pot intra in contact cu bacterii sau alti agenti microbiologici si pot contacta zoonoze, cum sunt: bruceloza, leptospiroza, tuberculoza bovina, etc si o gama larga de infectii ale pielii, ca urmare a manipularii unor produse sau a unor materiale contaminate. Transmiterea agentilor biologici se poate produce direct (de la lucratori infectati, animale bolnave, etc) sau indirect (sange, etc). Agentii biologici se clasifica, in functie de riscul de infectare, in patru grupuri, iar caracteristicile acestora in functie de grupul din care fac parte sunt urmatoarele: CARACTERISTICILE AGENTILOR BIOLOGICI IN FUNCTIE DE GRUPUL DE RISC GRUP 1 2 RISC DE INFECTARE Putin probabil sa produca o boala la om Poate produce o boala si constituie un pericol pentru lucratori 3 Poate produce o boli grave si constituie un serios pericol pentru lucratori 4 Provoaca o boala grava si constituie un serios pericol pentru angajati Ridicat Probabil Improbabila In general, exista o profilaxie sau un tratament eficace In general, exista o profilaxie sau un tratament eficace In general, nu exista o profilaxie sau un tratament eficace RISC DE PROPAGARE IN COLECTIVITATE Nu PROFILAXIE SAU TRATAMENT EFICACE Nu este necesar
Principalele zoonoze in industria carnii sunt: a. Salmoneloza este boala cel mai frecvent intalnita la animale, fiind cauzata de mai multe specii: S. typhimurium (62%), S. cholerae suis (16%), S. enteridis (15%) etc. Procentul
140
de animale purtatoare ale acestei boli creste considerabil in timpul transportului de la ferma la abator, personalul din abatoare fiind cel mai expus la aceasta boala. Salmonella patrunde in organismul lucratorilor pe cale digestiva, provocand gastroenterita, care netratata ajunge la toxiinfectie alimentara. b. Bruceloza este o boala infectioasa transmisa de animale la persoane, in forma acuta se manifesta prin febra, tremuraturi, cefalee si dureri musculare. In forma cronica apar afectiuni cardiace, articulare si nervoase. Microorganismul responsabil este Brucella Melitensis si Brucella Abortus (agent biologic din grupul 3), iar transmiterea la oameni se realizeaza prin consumul de produse contaminate sau prin contaminare cutanata (ingrijitorii de animale sau personalul veterinar). Este recunoscuta ca si boala profesionala pentru lucratorii din industria alimentara si lucratorii care manipuleaza produse de origine animala cum sunt cei din industria carnii si a produselor din carne. c. Listerioza este o boala infectioasa provocata de Listeria Monocytogenes (clasificata ca si agent biologic din grupul 2) manifestata prin afectiuni intestinale urmate de afectiuni nervoase (meningita), pulmonare, avort (gravide) si efecte teratogene la noii nascuti. In anumite locuri de munca in care lucratorii pot fi expusi contactului cu bacteria este recunoscuta ca si boala profesionala. d. Tuberculoza este o boala infecto contagioasa, provocata de Mycobacterium tuberculosis (clasificat ca si agent biologic din grupul 3) cu un tablou clinic si simptome variate (tuberculoza pulmonara si extrapulmonara, peritonita si pericardita, hepatica si gastrointestinala). Se transmite de la animalele bolnave sau prin produse de origine animale contaminate. Se recunoaste ca si boala profesionala daca exista o expunere a lucratorilor la microorganismul care o provoaca. Masuri preventive Conform HG 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca, Art. 8, Alin. 1: pentru orice activitate susceptibila sa prezinte un risc de expunere la agenti biologici, angajatorul trebuie sa determine natura, nivelul si durata de expunere, pentru a se putea evalua orice risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor si pentru a se putea stabili masurile ce trebuie luate. Masuri pentru reducerea riscului biologic la un nivel cat mai scazut:
141
Limitarea, pe cat posibil, a lucratorilor expusi sau care ar putea fi expusi, la riscurile biologice; Procesele de munca si masurile de control tehnic trebuie concepute astfel incat sa se evite sau sa se reduca diseminarea agentilor biologici la posturile de lucru; Trebuie sa existe masuri de protectie individuala si colectiva, atunci cand expunerea la riscurile biologice nu poate fi evitata prin alte mijloace; Dotarea lucratorilor si folosirea adecvata a echipamentelor individuale de protectie (incaltaminte, manusi, ochelari, masti, etc) care protejeaza impotriva acestor riscuri; Formarea si instruirea lucratorilor cu privire la agentii biologici, medii de transmitere si contaminare; Semnalizarea adecvata a zonelor cu risc biologic; Este necesara elaborarea unor planuri care sa fie aplicate in cazul in care vor exista accidente care implica in mod direct agentii biologici; Utilizarea de mijloace de colectare, depozitare a deseurilor in deplina securitate a lucratorilor, mijloace care sa fie sigure si usor identificabile; Trebuie luate masuri de manipulare si transport fara risc a agentilor biologici de/de la locul de munca; Stabilirea unui acces limitat al lucratorilor in anumite arii de productie cum ar fi de exemplu zona de abatorizare, transare, etc; Izolarea zonelor de preparare si manipulare a produselor alimentare; Inlocuirea agentilor biologici nocivi sau utilizarea lor in medii controlate si etanse; Stabilirea unor proceduri standard de lucru. Masuri igienice: Mentinerea si respectarea unei igiene personale corespunzatoare si stricte; Interzicerea fumatului, bautului si mancatului in ariile de productie; Inainte de a manca, lucratorii trebuie sa dispuna de cel putin 10 minute pentru igiena personala; Stabilirea si executarea unui program de curatenie si dezinfectare in centrele de munca; Dispunerea de vestiare cu dotari adecvate (dulapuri individuale, dusuri, etc); Instalarea sistemelor de ventilatie (naturale sau fortate) acolo unde sunt necesare; Stabilirea masurilor de izolare a agentilor biologici si evitarea raspandirii acestora; Amenajarea de grupuri sanitare adecvate dotate cu produse pentru spalarea ochilor si antiseptice pentru piele;
142
Adoptarea de masuri de siguranta la receptia, manipularea si transportul agentilor biologici in incinta zonelor de productie; Furnizarea de imbracaminte de protectie adecvata lucratorilor; Sa existe spatii special amenajate, dotate cu instalatii igienico-sanitare adevate, care pot sa contina: picaturi sau solutii pentru ochi si substante antiseptice pentru piele; Existenta unor proceduri care sa vizeze prelevarea, manipularea si tratarea esantioanelor de origine animala. Atentionari speciale in ceea ce priveste igiena lucratorilor: In cazul in care lucratorul are rani, acestea trebuie protejate printr-un pansament impermeabil (sau printr-o manusa etansa daca este vorba despre o rana la mana); daca aceste rani nu au o evolutie favorabila se va consulta medicul imediat; Purtarea de manusi perfect etanse; Protejarea ochilor este obligatorie (abatorizare, transare, etc) si se va face cu ochelari de protectie; Protejarea fetei este obligatorie si se va face cu ajutorul ecranelor faciale (viziere). Supravegherea sanatatii Acoperirea taieturilor si ranilor cu pansamente impermeabile ca sa nu reprezinte o poarta de intrare a microorganismelor; Vaccinarea profilactica specifica impotriva bolilor infectioase si informarea lucratorilor in acest sens; Garantizarea suparavegherii sanatatii de forma periodica si specifica la lucratorii expusi la riscuri biologice si pastrarea istoriei clinice a fiecaruia; Eliminarea corecta a deseurilor; Pastrarea unei liste a lucratorilor expusi la contactul cu agenti biologici Clasele 3 si 4, indicand tipul de sarcina de munca efectuata si agentul biologic la care au fost expusi; Garantarea supravegherii starii de sanatate a angajatilor expusi la riscuri biologice si monitorizarea ca acestia sa efectueze consultarile medicale corespunzatoare; Crearea unei liste cu angajatii expusi si afectati si pastrarea ei pentru o perioada de 10 ani; Instruirea si informarea angajatilor cu privire la riscurile biologice si masurile preventive pe care le pot aplica, ca de exemplu masurile de igiena;
143
Vaccinarea profilactica specifica impotriva bolilor infectioase si informarea lucratorilor in acest sens. Muscaturi, lovituri, intepaturi cauzate de organisme vii Masuri preventive Manevrarea cu prudenta a animalelor tinandu-se cont de impredictibilitatea comportamentului acestora; Mentenanta adecvata a sistemelor de iluminat artificial pentru a se evita orice problema care ar putea genera o reactie neasteptata a animalelor; Cunoasterea caracteristicilor comportamentale ale speciilor de animale destinate sacrificarii; Evitarea atribuirii de sarcini de munca persoanelor cu hipersensibilitate la intepaturi de insecte, in zonele unde exista acest factor de risc; Dotarea truselor medicale cu produse antihistaminice; Utilizarea manusilor de protectie, castilor de protectie la manevrarea animalelor vii; Stabilirea unei proceduri de actiune pentru situatiile de soc anafilactic. D. EXPUNEREA LA CONDITII TERMO-HIGROMETRICE Lucrul in industria carnii si a produselor din carne prezinta un ansamblu de probleme legate de confortul termic al lucratorilor, (prezenta unor niveluri ridicate de umiditate, temperaturi scazute, etc). Cu toate ca, in general sarcinile de munca in camerele frigorifice si congelatoare in industria carnii sunt punctuale (depozitare si aprovizionare cu materii prime si aditivi, stocare si depozitare de produse finite) frigul este un agent care poate genera riscuri pentru sanatatea lucratorilor. Exista o serie de variabile care caracterizeaza mediul termic si senzatia de disconfort termic pentru angajat care influenteaza in mod direct conditiile de lucru in acest sector: Temperatura; Umiditatea; Viteza de circulatie a aerului.
144
Conditiile mediului ambiant de la locul de munca nu trebuie sa constituie o sursa de disconfort pentru personal, fiind necesara evitarea valorilor de temperatura si umiditate extreme si respectarea urmatoarelor valori orientative: Conditii de confort termic Temperatura: intre 14o si 25C Umiditate: intre 30 si 70 % Viteza aerului mai mica de 0,25 m/s Reimprospatarea aerului mai mare de 50 m3/h/angajat
In industria carnii aceste valori nu sunt intotdeauna respectate, astfel ca este necesara luarea de masuri in vederea prevenirii riscurilor pentru sanatatea lucratorilor, consecinta acestei situatii. In acest caz, masurile organizatorice sunt un factor cheie in vederea reducerii consecintelor riscurilor ce rezulta din expunerea la conditii termohigrometrice extreme. Cele mai importante sunt: Stabilirea pauzelor fixe frecvente si permiterea pauzelor in functie de nevoile angajatilor. Stabilirea programului de lucru astfel incat sa se evite in masura posibilitatilor desfasurarea activitatii in zone deschise in perioadele caniculare sau frig extrem. Planificarea rotatiei angajatilor pentru sarcinile de munca care necesita desfasurarea activitatii in conditii termice extreme. Organizarea activitatii de munca astfel incat expunerea la conditiile termice defavorabile sa fie minima. In plus, in cazul conditiilor termohigrometrice care presupun un risc pentru sanatatea angajatilor, angajatorii trebuie sa aplice o serie de masuri de prevenire care, in mod generic, atat pentru expunerea la caldura cat si la frig, sunt urmatoarele: Informarea si instruirea angajatilor cu privire la riscurile profesionale datorate expunerii la caldura sau la frig, cat si la masurile de prevenire care trebuie adoptate pentru evita sau a reduce la minim aceste riscuri. In plus, trebuie sa informeze si instruiasca angajatii
145
pentru recunoasterea simptomelor specifice afectiunilor provocate de expunerea la conditii termohigrometrice extreme si aplicarea masurilor de prim ajutor. Punerea la dispozitia angajatilor expusi acestor riscuri a echipamentelor individuale de protectie necesare, cat si a imbracamintii adecvate pentru fiecare activitate si supravegherea utilizarii acestora. Garantarea monitorizarii starii de sanatate a angajatilor pentru a evalua corect efectele expuneri la conditii de temperatura si umiditate extreme (existenta problemelor cardiovasculare, respiratorii, renale, ingestia de alcool sau medicamente, etc). E. AGENTI CHIMCI
HG nr. 1218/2006 stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici. De asemenea, regimul, clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase este reglementat si de urmatoarele acte normative: REGIMUL GENERAL AL SUBSTANELOR CHIMICE Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase; Legea nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase. CLASIFICARE, AMBALARE I ETICHETARE

HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase; Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului institutional in domeniul managementului substantelor chimice; Hotararea Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase, Hotararea Guvernului nr. 597/2007 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea i ambalarea preparatelor periculoase aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 92/2003;
Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a
146
amestecurilor, de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006. Corecta gestiune a produselor chimice incepe cu identificarea acestora in cadrul procesului productiv. Ulterior se va efectua o evaluare a gradului de expunere care, in functie de caz, va putea fi calitativa sau cantitativa si in final, in functie de rezultatul evaluarii, se vor stabili masurile de prevenire si control necesare. Identificarea Angajatii trebuie sa fie informati cu privire la pericolul pe care il reprezinta produsele chimice si precautiile care trebuie luate la manipularea lor. Din acest motiv, produsele chimice periculoase trebuie sa fie etichetate si insotite de fisa cu date de securitate, accesibila lucratorilor care manipuleaza si/sau utilizeaza aceste produse. Astfel, prin intermediul pictogramelor privind siguranta, a indicatoarelor de pericol si a recomandarilor privind prudenta in manipularea acestora stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (CLP), se vor oferi informatiile necesare cu privire la produsele ce se vor utiliza. Evaluarea Conform HG nr. 1218/2006, Capitolul II, Sectiunea 1, art. 12 si 13, angajatorul este obligat sa evalueze posibilele riscuri ce rezulta din utilizarea de agenti chimici la locul de munca. Aceasta evaluare trebuie sa cuprinda: Identificarea produselor periculoase la locul de munca. Proprietatile periculoase ale agentilor chimici si identificarea riscurilor pentru sanatatea si securitatea lucratorilor in ceea ce priveste respectivii agenti chimici. Tipul, nivelul, durata de expunere si angajatii expusi. Conditiile in care se desfasoara lucrul in prezenta unor astfel de agenti, inclusiv cantitatile depozitate si utilizate de catre acestia. Efectul masurilor preventive luate sau care urmeaza a fi luate.
147
Evaluarea poate fi calitativa sau cantitativa fiind necesara realizarea unor masuratori. Ideal ar fi ca prima data sa se efectueze o evaluare calitativa si in functie de rezultate sa se efectueze si evaluarea cantitativa. Acestea ofera informatii valabile si fiabile cu privire la gradul de expunere, iar pentru aceasta este necesara identificarea posturilor de lucru care vor fi evaluate in vederea stabilirii gradului de expunere si a strategiei de urmat. Se va baza pe masuratori cantitative exacte in ceea ce priveste expunerea la anumiti agenti chimici, in anumite posturi concrete si permite compararea respectivelor valori cu valorile limita stabilite conform Anexei nr.1 din HG nr.1218/2006. Masuri preventive Se pot stabili diferite tipuri de masuri preventive, intotdeauna luandu-se in considerare rezultatul evaluarii anterioare.
PRIORITATE LA ALEGEREA MASURILOR PREVENTIVE
1.Eliminarea riscului. 2.Controlul si reducerea riscului. 3.Aplicarea unei proceduri de protectie adecvata a angajatului.
Daca riscul nu poate fi eliminat prin masuri tehnice (izolarea sursei de emisie a agentului chimic), trebuie sa se incerce diminuarea efectului acestuia cat mai mult posibil. Printre aceste masuri amintim: Substituirea agentului chimic prin altul mai putin periculos. Substituirea proceselor sau echipamentelor sau modificarea celor deja existente. Semnalizarea de avertizare care ajuta angajatii sa lucreze intr-o maniera sigura. Elaborarea de proceduri standard de lucru care sa ghideze angajatii astfel incat activitatile care implica prezenta agentilor chimici sa se desfasoare in siguranta. Limitarea timpului de expunere si a numarului de angajati expusi.
148
Instruirea angajatilor cu privire la produsele care se manipuleaza, mai exact cu privire la: Riscurile expunerii. Utilizarea in siguranta a acestora si masurile preventive pe timpul utilizarii lor. Echipamente colective si individuale de protectie recomandate la manipularea produselor. Actiuni in caz de urgenta si prim ajutor.
Efectuarea controalelor medicale, atat la angajare, cat si a celor periodice, conform HG 355/2007, respectandu-se continutul acestora stabilit in functie substanta/substantele periculoase la care sunt expusi lucratorii. Oferirea echipamentelor individuale de protectie si supravegherea utilizarii acestora, mai exact: A echipamentelor care confera protectie cutanata: manusi, imbracaminte speciala, bocanci; A echipamentelor care confera protectie respiratorie: semimasti, masti cu filtru, echipamente de respiratie autonome. Masuri generale de luat in considerare la momentul manipularii produselor chimice periculoase: Citirea etichetei si atentionarile de pericol inainte de utilizarea produsului. Inchiderea recipientelor odata extrasa cantitatea de produs necesara si pastrarea ordinei si curateniei la postul de lucru. Respectarea procedurilor privind securitatea la locul de munca la efectuarea operatiunilor de manipulare a produselor chimice. Utilizarea obligatorie a echipamentelor individuale de protectie specifice pentru manipularea fiecarui produs in parte. Produsele, textilele si hartiile impregnate cu agenti chimici periculosi trebuie aruncate in recipiente inchise. Se vor gestiona ca reziduri conform legislatiei in vigoare. Nu se va fuma, bea, manca in prezenta produselor chimice.
149
Depozitarea produselor chimice Locul de amplasare a depozitelor trebuie: - sa fie usor accesibil pentru vehicule (inclusiv pentru cele cu gabarit mare: de transport, de pompieri, etc); - sa fie, pe cat posibil, situat la departare de zonele de lucru si de cele locuite. Depozitele deschise pentru agentii chimici care produc pulberi la manipulare vor fi amplasate la o distanta de 20 m fata de cladirile industriale si la 50 m fata de cladirile sociale si sanitare ale complexului industrial. - sa fie organizat pe clase de produse distincte, identificabile fara risc de confuzie, prin utilizarea clasificarii de etichetare, de ex. produse inflamabile, produse corozive, etc. Depozitarea agentilor chimici se face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendiu, explozie. Agentii chimici care nu sunt explozivi, inflamabili, caustici sau corozivi si sunt ambalati in lazi, saci sau baloturi se depoziteaza in stive cu randuri intretesute. Depozitarea agentilor chimici pe rafturi si stelaje se face astfel incat sa nu fie posibila caderea acestora. Se va scrie la loc vizibil sarcina maxima admisa care nu trebuie depasita. Pe ambalaje se mentioneaza masa bruta prin scriere directa, pe ambalaj sau prin etichetare. Recipientii in care sunt depusi agentii chimici, trebuie sa fie rezistenti la coroziune. Depozitele de agenti chimici trebuie sa fie identificabile prin panouri cu indicatii clare privind natura produsului depozitat. In cazul rezervoarelor este bine sa se marcheze si capacitatea de depozitare. Canalizarea ce deserveste depozitele trebuie sa fie si ea usor identificabila. Fiecare rezervor sau cisterna trebuie sa fie dotat/dotata cu un indicator care sa permita controlul nivelului de umplere. Rezervoarele sau cisternele trebuie sa fie dotate cu o cuva de retentie care: - sa fie executata dintr-un material rezistent la produsul depozitat; - sa aiba o capacitate cel putin egala cu capacitatea rezervorului;
150
- sa permita evacuarea apelor fluviale. Toate rezervoarele sau cisternele fixe continand substante inflamabile trebuie sa fie legate la pamant. Unele produse pot reactiona violent cu substantele cu care sunt incompatibile. De exemplu, substantele combustibile pot reactiona violent cu produsii oxidanti existand pericol de incendiu. Este recomandabil sa se depoziteze impreuna agentii chimici apartinand aceleasi clase. Separarea claselor de agenti chimici se poate face prin: - depozitarea la distante suficient de mari de agentii chimici incompatibili; - depozitarea in localuri diferite sau in compartimente inchise; - depozitarea in dulapuri speciale pentru produse inflamabile; - depozitarea in spatii exterioare ventilate natural. In cazul depozitelor inchise, acestea trebuie sa fie ventilate corespunzator. Ideala este o ventilatie mecanica, dar in lipsa acesteia, depozitele trebuie sa aiba cel putin o ventilatie naturala cu intrare de aer in zona inferioara a incaperii si iesire de aer pe partea opusa a incaperii, in zona superioara. Toate echipamentele utilizate in cadrul depozitelor de agenti chimici inflamabili trebuie sa respecte reglementarile privind zonele cu risc de incendiu si explozie. Amenajari pentru situatiile de urgenta: - mijloacele de stingere a incendiilor si de acordare a primului ajutor trebuie sa fie disponibile in locuri accesibile, semnalizate corespunzator; - caile de evacuare trebuie sa fie degajate si semnalizate corespunzator. Pentru incarcarea/descarcarea agentilor chimici este recomandabila elaborarea unei proceduri care sa precizeze obligatiile transportatorului si ale celui care face receptia. Aceasta procedura va contine si planul de circulatie al vehiculului in intreprindere, modul de operare, protectia individuala si masurile in caz de accident. Locurile de incarcare/descarcare si depozitare a agentilor chimici caustici, corozivi sau toxici, vor fi dotate cu solutii neutralizante precum si cu surse de apa, respectiv dusuri pentru spalare. Angajatii care participa la manipularea si transportul agentilor chimici trebuie sa fie instruiti corespunzator, in privinta sarcinilor de lucru cat si in privinta: - riscurilor legate de manipularea/transportul agentilor chimci;
151
- masurilor preventive; - eliminarii deseurilor periculoase; - planului de actiune in caz de avarii sau incendiu; - acordarii primului ajutor. Toti recipientii in care se afla agenti chimici trebuie etichetati corespunzator. RISCURI PROFESIONALE ASOCIATE CU MUNCA IN SPATII INCHISE SI/SAU IZOLATE Spatiile inchise si/sau izolate sunt spatii care nu sunt concepute si construite ca angajatii sa execute sarcini de munca continue si de lunga durata. Sunt spatiii caracterizate prin: intrari si iesiri cu dimensiuni reduse si ventilatie naturala deficitara sau viciata; acumulare de contaminanti chimici, substante toxice sau inflamabile; posibilitatea de inundare rapida. Majoritatea sarcinilor de munca care se realizeaza in spatiile inchise si/sau izolate sunt relationate cu operatiuni specifice de scurta durata cum sunt curatenia instalatiilor si a echipamentelor de lucru si mentenanta lor. Exemple de spatii inchise si/sau izolate din industria carnii sunt tancurile de receptie si stocare de conservanti (saramura) bazine inchise si depozite. Clasificare In functie de structura lor spatiile inchise si/sau izolate se pot clasifica in: Deschise in partea superioara sau laterala dar care au o inaltime care dificulteaza ventilatia naturala. Inchise care dispun doar de o intrare\iesire mica.
Dupa nivelul riscului pentru lucratori spatiile inchise si/sau izolate se clasifica: Tip A in care lucratorii sunt supusi la un risc grav si iminent care le pot pune viata in pericol; Tip B in care lucratorii sunt supusi la riscuri care pot fi reduse prin utilizarea echipamentelor individuale de protectie fara insa a se pune in pericol viata acestora;
152
Tip C in care nu trebuie luate masuri speciale de protectie individuala sau nu se necesita modificarea procedurilor de munca.
Originea riscurilor Riscurile pentru lucratorii care realizeaza sarcinile de munca in spatii inchise si/sau izolate pot aparea datorita lipsei de oxigen, prezentei sau acumularii de gaze toxice sau inflamabile, lichide sau substante solide toxice, conditiilor termohigrometrice necorespunzatoare si a lipsei vizibilitatii. Pierderile sau scaparile accidentale de substante pot genera fum sau vapori (amoniac) toxici care pot modifica compozitia atmosferei din spatiul izolat si/sau inchis. Reactiile chimice intre substantele chimice (solventi, agenti de spalare) utilizate pentru curatenia echipamentelor de munca pot genera vapori sau substante nocive pentru sanatate. Oxidarea metalelor componente si fermentarea materiilor organice poate diminua nivelul oxigenului. Utilizarea gazelor nobile (heliu, azot) si a dioxidului de carbon in instalatii poate reduce nivelul de oxigen sau se pot combina cu alte materiale prezente in spatiul izolat si/sau inchis rezultand substante periculoase. Principalele riscuri prezente in spatiile inchise si/sau izolate sunt: caderea de obiecte si unelte, prinderi si blocari, zgomot, conditii termohigrometrice inadecvate, lipsa unei iluminari adecvate, prezenta de atmosfere cu deficit sau exces de oxigen, inflamabile si explozive, posturi fortate si manipulare manuale de mase (spatii reduse si prezenta de obstacole). Masuri preventive Evitarea realizarii sarcinilor de munca in spatille inchise si/sau izolate si realizarea acestora din exterior; Respectarea masurilor de prevenire a riscurilor necesare si a procedurilor de munca si obtinerea autorizatiei pentru realizarea sarcinilor de munca inainte de accesul in spatiu confinat; Informarea si instruirea lucratorilor care realizeaza sarcinile de munca despre caracteristicile, riscurile si masurile preventive in spatii inchise si/sau izolate;
153
Stabilirea unui sistem de urgenta si de prim ajutor inainte de inceperea sarcinilor de munca; Determinarea nivelului de pericol din spatiu confinat (masuratori de niveluri de aer si gaze si de temperatura) si controlarea continua a acestor parametrii in timpul realizarii operatiunilor; Asigurarea masurilor preventive adecvate inainte de a intra: Controlul temperaturii, nivelului de oxigen, gaze toxice, corozive sau inflamabile si absentei de atmosfere explozive; Inlaturarea posibilelor obstacole la intrare si iesire si semnalizarea adecvata a zonei de lucru; Asigurarea ventilatiei naturale sau instalarea de ventilatoare fortate; Utilizarea de echipamente individuale de protectie adecvate; Asigurarea echipamentelor de acces (scari, platforme) si de evacuare. Prezenta a cel putin doi lucratori in fiecare moment in timpul operatiunilor (curatenie, mentenanta); Monitorizarea permanenta din exterior a operatiunilor si comunicarea continua cu persoanele din interior. MUNCA IN CAMERE FRIGORIFICE SI CONGELATOARE Lucrul in industria carnii prezinta un ansamblu de probleme legate de confortul termic al lucratorilor, (prezenta unor niveluri ridicate de umiditate, temperaturi scazute, etc). In cadrul proceselor de productie materiile prime, produsele intermediare si produsele finite sunt perisabile, astfel ca in zonele de manipulare, depozitare si procesare este necesara mentinerea unor temperaturi scazute sau foarte scazute (in cazul congelatoarelor). In anumite zone de lucru din industria carnii si a produselor din carne se inregistreaza temperaturi extreme. Activitatea se poate desfasura in camere frigorigice, sau congelatoare la temperaturi de 18 C sau mai mici. Cu toate ca, in general sarcinile de munca in camerele frigorifice si congelatoare in industria carnii sunt punctuale (depozitare si aprovizionare cu materii prime si aditivi, stocare si depozitare de produse finite) frigul este un agent care poate genera riscuri pentru sanatatea lucratorilor. In cadrul muncii in camere frigorifice si congelatoare trebuie respectate prevederile Ordonantei de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate n perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor ncadrate n munca.
154
Masuri preventive generale: Caile de circulatie si spatiile de incarcare existente pentru accesul in camerele frigrorifice si congelatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de securitate pentru a putea fi evitate riscurile de caderi de persoane, lovituri, prinderi/blocari si caderi de obiecte: Dimensiuni adecvate pentru deplasarea personalului si a mijloacelor de transport si de incarcare/ descarcare; Semnalizarea cailor de circulatie a mijloacelor de transport, realizarea de marcaje orizontale pe sol ale zonelor de circulatie pietonale si a locurilor de trecere a lucratorilor, sensurilor de circulatie, rampelor de incarcare/descarcare, spatiilor amenajate pentru manevrele echipamentelor de incarcare/descarcare etc.
Platforme si rampe de incarcare descarcare:
Verificarea capacitatii de sarcina a acestora si pozitionarea si fixarea (platforme

mobile); Imobilizarea vehiculelor si manevrarea in conditii de siguranta a motostivuitoarelor sau a altor mijloace de transport auxiliare; Dispunerea de suprafete antiderapante si de balustrade fixe in cazul desnivelelor; Semnalizarea riscului caderii de la inaltime si cel de blocari, prinderi, etc datorate mijloacelor auxiliare de transport (motostivuitoare) si interzicerea accesului in zona persoanelor neautorizate.
Dotarea cailor de circulatie din interiorul si exteriorul camerelor frigorifice si congelatoarelor destinate vehiculelor cu elemente de vizibilitate, evitandu-se existenta unghiurilor moarte. In ceea ce priveste conservarea camerelor frigorifice si a congelatoarelor: Mentenanta adecvata a instalatiilor frigorifice si avizarea serviciului de mentenanta in cazul prezentei de avarii sau disfunctionalitati; Depozitarea produselor in locurile adecvate in acest sens (sisteme de paletizare, racks-uri, etc), folosirea echipamentelor individuale de protectie si inspectionarea instalatiilor la terminarea zilei de munca pentru identificarea posibilei fugi ale agentilor de racire; Instruirea si formarea profesionala specifica a unui lucrator specialist in instalatii de frig industrial, realizata de catre compania proprietara a centrului de munca sau de catre societatea comercializatoare de camere figorifice.
155
Masuri preventiva specifice Masuri tehnice Portile izoterme ale camerelor frigorifice si congelatoarelor trebuie sa dispuna de un sistem de deschidere din interior si un semnal luminos care sa indice prezenta persoanelor in interior; Camerele frigorifice cu temperaturi inferioare a 0C si camerele cu atmosfera artificiala controlata2 trebuie sa aiba o secure tip pompier situata in interior langa usa; Camerele frigorifice cu temperaturi inferioare a 0C si camerele cu atmosfera artificiala controlata trebuie sa dispuna de doua dispozitive de alarma (sonerie, sirena sau telefon) conectate la o sursa autonoma de curent; Camerele frigorifice cu temperaturi de lucru intre 0-5C trebuie dotate doar cu un singur dispozitiv de alarma; Camerele trebuie dotate cu senzori sau dispozitive de detectare a posibilelor scapari de gaze, agenti de racire sau substante nocive si de sisteme de ventilatie, aspiratie si evacuare rapida a acestora. Aceeasi dotare este obligatorie si in sala de compresoare; Dotarea lucratorilor cu echipamente individuale de protectie respiratorii contra gazelor si agentilor de racire in functie de caracteristicile acestora: Masti respiratorii cu protectoare pentru ochi si masti respiratorii cu ochelari ermetici (amoniac, anhidrida sulfuroasa, clorura de metil si alti agenti nocivi); Aparate respiratorii autonome cu oxigen si aer (anhidrida carbonica). Mentinerea si pastrarea in locuri de acces facil in cazul de urgente sau accidente; Controlul periodic al eficientei acestora; Instruirea si formarea specifica a lucratorilor in folosirea lor. Pentru EIP pentru camerele frigorifice este necesar: -
Conditii termogigrometrice in camera frigorifice si congelatoare Expunerea la frig in timpul realizarii sarcinilor de munca in camere frigorifice si congelatoare depinde de trei factori: temperatura aerului din interior, umiditatea si viteza curentilor de aer. Racirea corpului sau a membrelor poate conduce hipotermie si la congelare. Este obligatoriu ca lucratorii sa dispuna de imbracaminte de protectie impotriva temperaturilor
2 Sunt camere frigorifice etanse la gase si vapori care dispun de sisteme de reglare a presiunii cu mediul exterior si de mentinere a amestecului de gaze in concentratia dorita in interior
156
scazute si EIP impotriva frigului (geaca, salopeta si pantalon izotermic, incaltaminte speciala pentru frig, manusi impermeabile, etc). Pentru prevenirea acestui risc trebuie avute in vedere urmatoarele recomandari: Organizarea muncii in asa fel incat permanenta lucratorilor in camerele frigorifice si congelatoare sa fie cat mai scurte; Instruirea si formarea specifica a lucratorilor despre riscurile si masurile preventive in realizarea sarcinilor de munca; Garantarea examenelor medicale specifice pentru munca la temperaturi scazute; Masurarea periodica a conditiilor termohigrometrice din interior si a concentratiilor de gaze; Realizarea pauzelor obligatorii in sali amenajate si incalzite.
VIII. DEFINIREA MASURILOR DE PREVENIRE SPECIFICE DE ERGONOMIE SI PSIHOSOCIOLOGIE APLICATA IN INDUSTRIA CARNII SI A PRODUSELOR DIN CARNE
1.
Riscuri ergonomice determinate de pozitii fortate
Originea riscului Riscul este prezent in operatiunile de incarcare si descarcare, datorita greutatii si/sau volumului materiilor prime si a produselor finite, operatiuni care, de multe ori, implica manipularea manuala a acestora. De asemenea, pozitii fortate apar in zonele de ambalare, impachetare sau paletizare datorita rapiditatii miscarilor si rotatiilor si/sau incovoierii mici dar continue ale trupului/articulatiilor. Caracteristicile anumitor sarcini de munca implica adoptarea unor pozitii incomode, cu trunchiul aplecat sau rotit si bratele ridicate deasupra care impreuna cu greutatile si/sau dimensiunile materialelor manipulate, favorizeaza aparitia leziunilor si afectiunilor osteomusculare. Masuri preventive Mecanizarea/automatizarea, in limita posibilitatilor, a proceselor in care lucratorii sunt nevoiti sa adopte pozitii fortate; Selectionarea uneltelor de lucru (manere, scaune cu reglare pe inaltime) cu un design ergonimic, adecvat evitarii pozitiilor fortate;
157
Alternarea piciorului de sprijin, pentru reducerea tensiunii musculare necesara mentinerii echilibrului atunci cand este necesar sa se stea mult timp in picioare, mentinandu-se aceeasi pozitie; Asezarea uneltelor si alte mijloace de lucru la indemana; Permiterea schimbarilor de pozitie (picioare si asezat) si repaus in timpul lucrului (scaune sau trepte de repaus); Ocolirea obstacolelor si nu trecerea peste ele; nu se vor intinde bratele mult si nu se va inclina spatele, este indicata deplasarea in lateral; Corpul trebuie sa stea in pozitie verticala (prevenirea problemelor la coloana); Ordonarea zonei de lucru si adaptarea spatiului de lucru la necesitati si la dimensinile antropometrice ale lucratorilor; Adaptarea inaltimii scaunului la inaltimea lucratorului in cazul sarcinilor de lucru executate sezand (linii de ambalare, etichetare, etc); Utilizarea scaunelor ergonomice reglabile (ajustabile la inaltimea lucratorului, inclinatie, tipul de sustinere, material, etc); Utilizarea accesoriilor: genunchiere, banci, platforme pentru sprijin, etc; Rotatia lucratorilor pe posturi de lucru.
2.
Supraeforturi la manipularea manuala a maselor
Orignea riscului Desi operatiunile din industria alimentara sunt in prezent mecanizate in mare masura acest risc este prezent in multe dintre procesele de productie (incarcare-descarcare, formare/presare, ambalare, paletizare, etc) unde sunt necesare si activitati manuale care implica, pe langa repetitivitatea miscarilor, un efort fizic considerabil, in special in cazul manipularii manuale a greutatilor. Acest risc apare in principal la acele locuri de munca in care exista urmatorii factori: ritm de lucru ridicat, manipulare manuala de greutati mai mari de 3 kg, neadaptarea posturilor de lucru la caracteristicile antropometrice ale lucratorului. Manipularea manuala a greutatilor este responsabila, in multe cazuri, de aparitia oboselii fizice sau a leziunilor, care se pot produce imediat sau prin cumularea de mici traumatisme aparent neglijabile. Pot suferi leziuni atat lucratorii care manipuleaza greutati regulat cat si cei care manipuleaza greutati ocazional.
158
Leziunile frecvent intalnite sunt: contuzii, taieturi, rani, fracturi si mai ales leziuni osteomusculare. Se pot produce in orice zona a corpului, cele mai sensibile fiind membrele superioare si spatele, in special zona dorsolombara. Masuri preventive Respectarea HG nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special afectiuni dorsolombare; Monitorizarea sarcinilor care necesita adoptarea de pozitii extreme, eforturi fizice considerabile si un ritm intens al miscarilor repetitive. Combinatiile dintre acesti factori agraveaza problemele de sanatate care pot aparea; Aplicarea de masuri tehnice si organizatorice pentru a evita manipularea manuala a greutatilor cum ar fi: Utilizarea motostivuitoarelor, meselor hidraulice de ridicare, benzilor transportoare, etc; Dotarea lucratorilor cu mijloace mecanice pentru transportul si manipularea manuala a greutatilor: lize manuale sau electrice, carucioare, transpaleti, rafturi rulante, etc. Utilizarea ajutoarelor mecanice cand manipularea manuala a greutailor nu poate fi evitata; Trebuie luate in considerare recomandarile pentru manipularea manuala a maselor: Sprijinirea ferma a picioarelor cu toata talpa pe sol si adoptarea unei distante de aproximativ 50 cm intre talpi; Se vor flexa usor genunchii pentru a ridica greutatea; Spatele se va mentine drept; Nu se va rasuci trunchiul in timpul sustinerii greutatii; Se va pastra greutatea cat mai aproape de corp posibil; Se profita eficient de greutatea corpului pentru impingerea obiectelor sau tragerea acestora; Nu se va ridica o sarcina grea mai sus de talie dintr-o singura miscare; Se vor tine bratele aproape de corp si cat mai intinse posibil; Se va cere ajutorul unui coleg atunci cand sarcina este extrem de grea sau dificil de manipulat. Divizarea greutatilor manipulate, atunci cand situatia o permite, astfel incat sa nu depaseasca limitele recomandate de reglementarile in vigoare.
159
3. Miscari repetitive Originea riscului Automatizarea centrelor de productie si impunerea ritmului de lucru de catre utilajele sau liniile de productie cu benzi transportoare (ambalare), afecteaza in prezent un numar mare de lucratori din industria carnii. Activitatile din centrele de abatorizare si procesare a carnii pot fi adesea monotone, lucratorii executand aceleasi miscari pe toata durata programului de munca concomitent cu pozitii statice (ex: ambalare, paletizare, baxare, etc). Masuri preventive Ajustarea suprafetei de lucru (ridicarea sau coborarea) inainte de inceperea sarcinilor de munca prin utilizarea mijloacelor mecanice (platforme mobile, mese hidraulice, scaune); Realizarea sarcinilor de munca la o distanta de 20-30 cm de corp pentru a evita intinderile, in cazul schimbarii directiei frontului de lucru este necesar miscarea intregului corp nu numai a spatelui si a umerilor; Evitarea ridicarii bratelor si mentinerea coatelor aproape de corp; Reglarea in inaltime a platformelor elevatoare si pozitionarea lucratorilor in plan perperdicular fata de acestea in cazul operatiunilor de dezosare, despicare, fasonare; Alegerea uneltelor manuale cu manere ergonomice si evitarea rasucirii continue a incheieturii mainii; Evitarea sustinerii uneltelor cu bratele ridicate sau desupra capului; Proiectarea ergonomica a posturilor de lucru, analizandu-se procedurile de lucru cu scopul de a elimina sau reduce miscarile repetitive; Efectuarea de evaluari specifice privind miscarile repetitive si pozitiile fortate, atat la nivelul echipamentelor de lucru cat si a procedurilor de lucru, pentru a identifica masurile ce pot fi implementate pentru a elimina sau reduce acesti factori de risc; Rotirea lucratorilor pe posturi de lucru si stabilirea si respectarea unei periodicitati a pauzelor; Monitorizarea periodica a sanatatii pentru identificarea posibilelor afectiuni osteomusculare; Automatizarea, acolo unde este posibil si exista disponibilitate financiara, a etapelor proceselor de productie unde exista acest factor de risc; Aranjarea ergonomica a uneltelor de mana utilizate in mod frecvent; Dotarea cu unelte de mana proiectate ergonomic;
160
Realizarea examenelor medicale specifice si periodice; Dotarea lucratorilor care executa activitati in pozitia sezut cu scaune ergonomice reglabile; Intarirea si tonifierea musculaturii prin intermediul exercitiilor fizice recomandate de medicul de medicina a muncii; Reducerea efortului realizat de brate utilizand unelte adecvate pentru fiecare operatiune; Sprijinirea antebratelor pe suprafete cand sarcina de munca permite si reducerea fortei aplicate cu mainille si degetele; Prinderea si apucarea uneltelor si obiectelor cu degetele flexionate, evitarea pozitiilor de munca cu cotul flexia tsau in extensie toatala; Realizarea de minipauze de 1-2 minute si exercitii de intinderi si relaxare musculara specifice.
4.
Incarcatura mentala la locul de munca
Originea riscului Dezvoltarea tehnologica din ultimii ani a influentat decisiv evolutia volumului de munca, crescand in paralel incarcatura mentala asociata. Cu fiecare implementare a unei noi tehnologii se reduce contactul direct al lucratorului cu produsele si prelucrarea acestora, lucratorul/lucratorii avand responsabilitatea supravegherii si controlului functionarii echipamentelor de munca, activitate solicitanta psihic datorita atentiei deosebite la semnalele intrinseci si extrinseci emise, trebuind sa stie semnificatia acestora si actiunile corespunzatore acestor semnale. In studiul incarcaturii mentale trebuie luati in considerare urmatorii factori: Cantitatea si complexitatea informatiilor care trebuie prelucrate si care sunt determinate, in mare parte, de tipul activitatii care se realizeaza (referitoare la ritmul de lucru) si de introducerea de noi tehnologii; Timpul disponibil pentru dezvoltarea unui raspuns, cantitatea de timp in care trebuie mentinuta atentia (starea de alerta) si posibilitatea de a face pauze sau de a alterna cu alte tipuri de sarcini; Aspectele individuale. Capacitatea persoanelor de a suporta incarcatura mentala este foarte variata, depinzand de o serie de caracteristici individuale, printre care se pot
161
enumera: varsta, personalitatea, atitudinea fata de munca, capacitatea de invatare (experienta la locul de munca si instruirea profesionala) si gradul de oboseala. De asemenea, nu numai supraincarcare mentala, ci si subincarcarea - in cazul sarcinilor monotone care nu necesita nici un efort mental poate genera probleme pentru securitatea si sanatatea lucatorilor. Masuri preventive Asigurarea pentru fiecare etapa a procesului de productie a timpului necesar prelucrarii informatiilor si luarii deciziilor; Evitarea aparitiei oboselii, fiind recomandate pauze scurte si frecvente in locurile de munca cu cerinte mentale ridicate sau posibilitatea de alternare cu un alt tip de activitate care necesita un nivel mai mic de atentie; Reducerea volumului de munca in cazul turelor de noapte, perioada in care capacitatea de raspuns a organismului uman la cerintele sarcinii de munca este diminuata; Luarea in considerare a nivelului de experienta si de pregatire profesionala a lucratorului in realizarea sarcinilor de munca, dat fiind faptul ca sunt variabile care influenteaza in mod decisiv incarcatura mentala; Asigurarea unei perioade suficiente pentru ucenicie si informare/instruire profesionala, de fiecare data cand se introduc schimbari tehnologice, operative sau organizationale.
162
BIBLIOGRAFIE
1. AGENCIA EUROPEA PARA LA SEGURIDAD Y LA SALUD EN EL TRABAJO (2007). Riesgos emergentes. Observatorio Europeo de Riesgos. http://www.osha.europa.eu. [Agentia Europeana pentru securitatea si sanatatea muncii (2007). Noi riscuri profesionale. Observatorul european de Riscuri Profesionale]. 2. ACGIH. "Threshold Limit Values for Chemical Substances and Physical Agents". [American Conference of Industrial Hygienists (ACGIH) Valori limit de prag pentru substanele chimice i ageni fizici]. 3. 4. AINIA. Instituto Tecnolgico Agroalimentario, La industria crnica.[Institutul Tehnologic Agroalimentar Industria Carnii]. BLASCO MAYOR, ANTONIO, La Prevencin de Riesgos Laborales en la Ganadera, I Congreso Nacional de Prevencin de Riesgos Laborales en el Sector Agroalimentario, Fundacin I.D.E.A [ BLASCO MAYOR, ANTONIO, Prevenirea riscurilor profesionale in zootehnie- Primul Congres National de prevenire a riscurilor profesionale in sectorul agroalimentar, Fundatia I.D.E.A.]. 5. BUILDING AND WOOD WORKERS INTERNATIONAL BWI Protecting health and safety at work, Geneva, Switzerland. (April 2006) [Lucratorii din Construc ii i Industria Lemnului . Protejarea snt ii i securitii la locul de munc; Geneva ,2006]. 6. 7. FERNANDO MANSILLA IZQUIERDO, Riesgos psicosociales en el trabajo: teora y prctica [Riscuri psihosociale in munca: teoria si practica]. FIELDING, JONATHAN E: Promocin de la Salud en el Lugar de Trabajo. Enciclopedia de Salud y Seguridad en el Trabajo, Tomo I, Art.15.9.[ FIELDING, JONATHAN E Promovarea sanatatii la locul de munca, Enciclopedia Securitatii si Sanatatii in Munca, Tomul I, Articolul15.9]. 8. FOOD INFORMATION SHEET, Slips and trips: Summary guidance for the food industry FIS6 HSE Books (1996) [Fia de informaii alimentara,: Rezumat pentru industria alimentar, 1996]. 9. FOOD INFORMATION SHEET FIS22 HSE ,Preventing slips in the food and drink industries: Technical update on floor specifications (1999) [Fia de informaii
163
alimentara,:Prevenirea caderilor la acelasi nivel in industria alimentara si de bauturi. Specificatii tehnice ale tipurilor de pardoseli]. 10. FRAILE CANTALEJO ALEJO, ROSEL AJAMIL LUIS, ERANSUS IZQUIERDO JAVIER. Los mapas de riesgos. Conceptos. Metodologia y aplicacin en la elaboracion del mapa de riesgos de LA RIOJA. Revista SALUD Y TRABAJO - 1986. [FRAILE CANTALEJO ALEJO, ROSEL AJAMIL LUIS, ERANSUS IZQUIERDO JAVIER. Hartile de Riscuri. Concepte. Metodologie si aplicare in elaborarea hartii de riscuri pentru comunitatea economica La Rioja. Revista Sanatate si Munca,1986]. 11. FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Informe de situacin del parque de maquinaria de la industria alimentaria, 2005 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale-Raport despre starea echipamentelor de munca in industria alimentara, 2005]. 12. FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Plan de actuacin para la implantacin de la cultura preventiva en la industria agroalimentaria, 2004 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale- Plan de actiune pentru implementarea unei culturi preventive in industria agroalimentara, 2004]. 13. FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES,AIN-guia para la evaluacin de riesgos en industrias alimentarias [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale-AIN ghid pentru evaluarea riscurilor in industria alimentara]. 14. FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES,Estudio sobre el grado de implantacin de la gestin de la prevencin de riesgos laborales en las empresas pertenecientes a Asoc. Carniceros de la Regin de Murcia (ACREM), 2008 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale-Studiu despre gradul de implantare a managementului riscurilor profesionale in companiile din industria carnica apartinatoare a Provinciei Murcia (ACREM)]. 15. FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Gestin preventiva de maquinaria en el sector crnico. Fundacin Alimentia.2007 [Fundatia pentru 16. Prevenirea Riscurilor ProfesionaleManagementul SSM pentru echipamentele de munca din industria carnii. Fundatia Alimentia,2007]. FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Manual de buenas prcticas: aplicacin a la industria crnica, 2006 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale- manual de bune practici aplicate in industria carnii, 2006].
164
17.
FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Prevencin de riesgos laborales en la industria crnica, 2006 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale- Prevenirea riscurilor profesionale in industria carnii, 2006].
18.
FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Gua de prevencin de riesgos psicosociales en el sector de la industria crnica, 2006 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale, Ghid de prevenire a riscurilor psihosociale in industria carnii, 2006].
19.
FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Gua de primeros auxilios en la industria crnica, 2002 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale-Ghid de actuatii de prim ajutor in industria carnii, 2002].
20.
FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Gua para la gestin de accidentes en la industria crnica, 2002 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale- Ghid pentru gestiunea accidentelor de munca in industria carnii, 2002].
21.
FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Prevencin de riesgos laborales en mataderos, 2001 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale- Prevenirea riscurilor profesionale in abatoare, 2001].
22.
FIAB, FTA-UGT, Federacin Agroalimentaria de CC.OO., Cdigo de buenas prcticas en la Industria Alimentaria, 2004 [ Cod de bune practici in industria alimentara, 2004].
23.
FIAB, FTA-UGT, Federacin Agroalimentaria de CC.OO.,Fichas de Seguridad, Riesgos derivados del uso de equipos de trabajo [ Fise de securitate- Riscuri dervate de la folosirea echipamentelor de munca].
24.
Frank R. Spellman,Revonna M Bieber, Occupational Safety and Health Simplified For The Food Manufacturing Industry, Government Institutes, (USA), 2008 [Securitate si sanatate in Munca Simplificata pentru Industria Alimentara Prelucratoare, Institutele Guvernului SUA, 2008].
25.
GARCA GMEZ MONTSERRAT(INSHT MADRID): Los mapas de riesgos. Concepto y metodologa para su elaboracin, Revista Sanidad e Higiene Pblica, 1994, Vol. 68,Numero 4 [Hartile de riscuri. Concepte si metodologa folosite pentru elaborarea lor. Revista de Igiena si Sanatate Publica].
26.
GARCA MOLINA, CARLOS, INSHT- IBV, Manual para la Evaluacin y Prevencin de Riesgos Ergonmicos y Psicosociales en PYME Madrid, 2003 [Manual pentru
165
evaluarea si prevenirea riscurilor ergonomice si psihosociale in IMM-uri, Madrid, 2003]. 27. 28. GUASH, J. y otros tcnicos del INSHT. Higiene industrial. INSHT, 2002.[ Igiena Industriala, Institutul National de Securitate si Igiena in Munca 2002]. Gua tcnica para la evaluacin y prevencin del riesgo elctrico. Real decreto 614/2001[ Ghidul tehnic pentru evaluarea si prevenirea riscului electric. Decretul Regal 614/2001, Spania]. 29. Gua tcnica para la evaluacin y prevencin de los riesgos relativos a la utilizacin de los equipos de trabajo. Real decreto 1215/1997 [ Ghidul tehnic pentru evaluarea si prevenirea risculrilor relationate cu utilizarea echipamentelor de munca. Decretul Regal 1215/1997, Spania]. 30. INSTITUTO ASTURIANO PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, II Gua de Recursos sobre la Prevencin de Riesgos Laborales"[Institutul Asturian pentru prevenirea Riscurilor profesionale- Ghidul de resurse pentru prevenirea riscurilor profesionale]. 31. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., Guia Tcnica de equipos de trabajo [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Ghidul tehnic pentru echipamentele de munca]. 32. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., Guia Tcnica para la evaluacin y prevencin del riesgo elctrico [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Ghidul tehnic pentru evaluarea si prevenirea riscului electric]. 33. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., NTP 52, Consignacin de Mquinas [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 52-Oprirea si blocarea echipamentelor de munca]. 34. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., NTP 86, Dispositivos de parada de emergencia [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 86 Dizpozitive de oprire de urgenta]. 35. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., NTP 224 Brucelosis: normas preventivas [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 224, Bruceloza, norme de prevenire].
166
36.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., NTP 371:Informacin sobre productos qumicos [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 371Informatii despre produse chimice].
37.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., NTP 635: Clasificacin, envasado y etiquetado de las substancias peligrosas [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 635 Clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase].
38.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., Gua tcnica para la evaluacin y prevencin de los riesgos relativos a la utilizacin de los lugares de trabajo [Institutul National de Securitate si Igiena in MuncaGhidul tehnic pentru evaluarea si prevenirea riscurilor profesionale relationate cu locurile de munca].
39.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., La salud y el trabajo en las industrias crnicas [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Sanatatea si munca in industria carnii].
40.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., Manual de procedimientos de prevencin de riesgos laborales. Gua de elaboracin (NIPO 211-05-025-5) [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Manual de proceduri de prevenire a riscurilor profesionale. Ghidul de elaborare].
41.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT). Gua tcnica de manipulacin manual de cargas, elaborada a raz de la disposicin final del Real Decreto 487/1997 [Institutul National de Securitate si Igiena in MuncaGhidul tehnic de manipulare manuala a maselor elaborat dupa dispozitiile finale ale Decretului Regal 487/1997].
42.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT).NTP 89: Cinta transportadora de materiales a granel. [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 89 Benzi transportoare a materialelor in vrac].
43.
INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT).NTP 680: Extincion de incendios: plan de revision de equipos. [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor
167
profesionale Numarul 680 Masuri de stingere a incendiilor : plan de revizie a echipamentelor]. 44. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT).NTP 713: Carretillas elevadoras automotoras (I): conocimientos basicos para la prevencin de riesgos [Institutul National de Securitate si Igiena in MuncaNota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 713 Motostivuitoare (I) Cunostinte bazice pentru prevenirea riscurilor]. 45. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT). NTP 714: Carretillas elevadoras automotoras (II): principales peligros y medidas preventivas [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 714 Motostivuitoare(II) principalele pericole si masuri preventive]. 46. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT). NTP 715: Carretillas elevadoras automotoras (III): mantenimiento y utilizacion [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 714 Motostivuitoare (III) mentenanta si utilizare]. 47. INSTITUTO NAVARRO DE SALUD LABORAL, Proteccin de la salud y la seguridad de los trabajadores expuestos a los riesgos derivados de ATMSFERAS EXPLOSIVAS en el lugar de trabajo, martie 2009 [Institutul SSM din Navara , Protectia securitatii si sanatatii a lucratorilor expusi la riscurile dervate din prezenta atmosferelor explozive la locul de munca, 2009]. 48. INSTITUTO DE SEGURIDAD Y SALUD LABORAL, Regin de Murcia, Consejeria de Educacin, Formacin y Empleo, Manual Bsico de Prevencin de Riesgos laborales en el sector Agrario [ Institutul SSM provincia de Murcia, Manual Bazic de prevenire a riscurilor profesionale in sector agricol]. 49. INSTITUTO DE SEGURIDAD Y SALUD LABORAL, Regin de Murcia, Consejeria de Educacin, Formacin y Empleo,Manual Bsico de Prevencin de Riesgos laborales en las Industrias Alimentarias [ Institutul SSM provincia de Murcia, Manual Bazic de prevenire a riscurilor profesionale in Industriile Alimentare]. 50. LORENZO GARCIA, JAVIER, Curso de Higiene Industrial, Evaluacin de Agentes Qumicos, MAZ [Curs de Igiena Industriala, Evaluarea Agentilor chimici, MAZ].
168
51. MINISTERIO DE SANIDAD Y CONSUMO (Espaa), Protocolos de Vigilancia Sanitaria Especfica. Agentes biolgicos [Ministerul Sanatatii, Protocoluri Specifice pentru Supravegherea Sanatatii. Agenti biologici]. 52. NIOSH. Ecuacin de NIOSH revisada para evaluar el levantamiento de cargas, 1994 [Ecuatie de NIOSH revizada pentru evaluarea ridicarii greutatilor, 1994]. 53. ORGANIZACIN INTERNACIONAL DEL TRABAJO, Enciclopedia de la Seguridad y la Salud en el Trabajo, Capitulo 67, Industria Alimentaria [Enciclopedia SSM in Munca, capitolul 67, Industria Alimentara]. 54. PREVALIA CGP, SL, Folleto divulgativo sobre los riesgos derivados del manejo de mquinas y pautas de actuacin para evitar accidentes. Fundacin Alimentia, 2006 [ Brosura informativa despre riscurile dervate de folosirea echipamentelor de munca si linii de actiune pentru evitarea accidentelor de munca]. 55. PREVALIA CGP, SL, Prevencin de riesgos producidos por la realizacin de movimientos repetitivos en la industria crnica, 2005 [PREVALIA CGP, SL, prevenirea riscurilor profesionale datorita miscarilor repetitive in industria carnii, 2005]. 56. RONALD H. SCHMIDT,GARY E. RODRICK, Food Safety Handbook, (USACANADA), 2003 [Manual pentru siguranta alimentara SUA-Canada, 2003]. 57. UGT, Gua de prevencin de riesgos laborales. Trastornos msculo esquelticos. Pamplona: 2004 [Uniunea Generala a Muncitorilor- Ghid de prevenire a riscurilor profesionale- afectiuni musculo escheletice. 58. UNIVERSITY OF CALIFORNIA (LA) LABOR OCCUPATIONAL SAFETY AND HEALTH PROGRAM, INSTITUTE OF INDUSTRIAL RELATIONS A group method for improving risk mapping.: (1996).[ O metod de grup pentru mbuntirea hartii riscurilor]. 59. Directiva 89/391/CEE, din 12 iunie 1989, privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. 60. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 14 iulie 2006 61. Nrmele metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006 (HG 1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioare) 62. Directiva 89/654/CEE privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru locul de munca. 63. H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.
169
64. Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru folosirea de catre lucratori a echipamentelor de lucru la locul de munca. 65. H.G. nr. 1146/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca. 66. Directiva 89/656/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. 67. H.G. nr. 1048/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. 68. Directiva 89/686/CEE privind armonizarea legislatiei statelor membre referitoare la echipamente individuale de protectie. 69. H.G. nr. 809/2005 - Privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata. 70. Directiva 90/269/CEE privind conditiile minime de sanatate si securitate pentru manipularea manuala a incarcaturilor in situatiile in care exista un risc pentru lucratori, in special de afectiuni ale spatelui. 71. H.G. nr. 1051/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare. 72. Directiva 73. Directiva 98/24/CE cu privire la protectia sanatatii si securitatii lucratorilor 91/322/CEE asupra stabilirii valorilor-limita indicative prin impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locul de munca. implementarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici la locul de munca. 74. H.G. nr. 1218/2006 - Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici. 75. Directiva 92/58/CEE privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca. 76. H.G. nr. 971/2006 - Privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca.
170
77. Directiva 1999/92/CE privind cerintele minime pentru imbunatatirea protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la potentiale riscuri in atmosfere explozive. 78. H.G. nr. 1058/2006 - Privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive. 79. Directiva 2000/54/CE privind protectia lucratorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenti biologici la locul de munca. 80. H.G. nr. 1092/2006 - Privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca. 81. Directiva (vibratii). 82. H.G. nr. 1876/2005 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii. 83. Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agenti fizici (zgomot). 84. H.G. nr. 493/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot. 85. Directiva 2004/40/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agentii fizici (campuri electromagnetice). 86. H.G. nr. 1136/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice. 2002/44/CE privind cerintele minime de sanatate si securitate referitoare la riscurile ce decurg din expunerea lucratorilor la agenti fizici
171
Anexa 1
172
173
174
175
176

Harta Riscuri Carne

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Harta Riscuri Carne

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

COORDONAREA ACTIVITATILOR ANTREPRENORIALE..................................................93 PROTECTIA LUCRATORILOR SENSIBILI LA RISCURI.......................................................94

II. DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE SPECIFICE INDUSTRIEI CARNII

B. PROCESAREA PRODUSELOR DIN CARNE

TEHNOLOGIA GENERALA DE FABRICARE A MEZELURILOR CRUD-USCATE

TEHNOLOGIA GENERALA DE FABRICARE A SPECIALITATILOR

TEHNOLOGIA CONSERVELOR DIN CARNE

III. PERCEPTIA RISCURILOR IN SECTOR. REZULTATELE STUDIULUI STATISTIC

Unitate: % chestionare 68,82% 30,75%

0,43% Femei Barbat Nu stiu/ nu raspund

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

1,72% Nu stiu/ Nu raspund

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

1,94% Primare Liceale Scoli profesionale Superioare Nu stiu/ nu raspund

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

49,68% 34,41% 4,09% 5,38% Nu stiu/ nu raspund

4,09% Muncitor calificat Muncitor necalificat

Sef sectie / Sef echipa / similar similar

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

1,51% Administrate Productie

4,73% Nu stiu/ Nu raspund

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

36,99% 21,72% 4,09%

3,44% Nu stiu/ nu raspund

Da, dar insuficienta Nu, dar nu exista pericol

Nu, si existau riscuri

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Nr. de raspunsuri 37 401 60 61 351 207 28 31 299 90 95 46 35 12 11 16 22 159 236 61 5 13 10

Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc) (86,24%);

Taieturi sau intepaturi datorate folosirii cutitelor, fierastraielor, etc (75,48%);

miscari fortate materiale, vibratii, de si

utilizarea uneltelor (44,52%).

CAUZELE ACCIDENTELOR DE MUNCA

Cauza de accident 1 Cauza de accident 3 Cauza de accident 6

Cauza de accident 2 Cauza de accident 4 Cauza de accident 5

Unitate: % chestionare 98,49%

1,08% Nu stiu/ nu raspund

Sursa: Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta

0,22% Da Nu, pentru ca nu stiu cand sa-l port

0,65% Nu, pentru ca ma incomodeaza

1,08% Nu stiu/ nu raspund

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

1,51% Nu stiu/ nu raspund

Unitatea: % chestionare 35,91% 7,31%

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Discutii sau activitati

Cursuri de formare specificie

IV. ANALIZA RISCURILOR SPECIFICE IN INDUSTRIA CARNII

A.1. Schema localizarii riscurilor

A. RISCURILE SPECIFICE DERIVATE DIN CONDITIILE DE SECURITATE

CONDITII DE SECURITATE PROCES SARCINA

CONDITII DE SECURITATE PROCES SARCINA

CONDITII DE SECURITATE PROCES SARCINA

A.2. Codurile tipurilor de riscuri identificate

A.3. Analiza riscurilor derivate din conditiile de securitate

ABATORIZARE RECEPTIE (receptie manuala si mecanizata, descarcare

DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE

DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE

Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie Medie

PRELUCRARE INITIALA PRELUCRARE CARCASE

TRANSARE, DEZOSARE, SORTARE PRELUCRARE PRIMARA AMBALARE

DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE

DEPOZITARE, REFRIGERARE/CONGELARE DISTRIBUTIE