Sunteți pe pagina 1din 17

INTEGRAREA COPILULUI AUTIST IN INVATAMNTUL ROMANESC

LUCRARE DE DIZERTATIE STUDII DE CAZ

INTEGRAREA COPILULUI AUTIST IN INVATAMNTUL ROMANESC

DESCRIEREA SUBIECTILOR
Cercetarea s-a desfasurat la doua centre pentru copii cu autism, si la domiciliul fiecarui copil. Ambele centre isi au sediul in Bucuresti. Copii au fost evaluati atat in mediul scolar, cat si in mediul familiar. Atat la nivelul centrului Sfanta Margareta Children in Distress , cat si la nivelul centrului Horia Motoi se foloseste termenul de autism , deoarece sunt inclusi copii cu grade variate de autim, de la autism usor pana la autism sever. Cercetarea s-a desfasurat pe durata unui an si trei luni, incluzand lunile Ianuarie 2009, Iunie2009 si Octombrie 2009. Evaluarea realizata in Octombrie 2009, a cuprins aceeasi subiecti, dupa introducerea lor in terapia comportamentala ABA. In componenta cercetarii intra astfel : autisti cu varsta cuprinsa intre 3 si 4 ani 1 copil ; autisti cu varsta cuprinsa intre 5 si 6 ani 2 copii ; autisti cu varsta cuprinsa intre 6 si 7 ani 2 copii ;

S-au luat in considerare caracteristicile subiectilor cuprinsi in centrele speciale pentru autisti, precum : gradul usor, mediu sau sever al sindromului autist, nivelul limbajului si a comunicarii, nivelul de dezvoltare generala, nivelul de dezvoltare a comportamentului, pe toate planurile, prezenta comportamenteleor deviante.

METODOLOGIA CERCETARII
In vederea realizarii acestei cercetari pentru observarea comportamentelor si a comunicarii la copii prescolari autisti, inainte de inceperea terapiei comportamentale ABA si, dupa o perioada in care au urmat aceasta terapie s-au folosit mai multe probe psihologice. Datorita lipsei acute de cooperare, acesti copii nu pot fi testati decat indirect. Au existat momente in care copii au trebuit sa execute anumite activitati intalnite la itemii din probe, ce nu puteau fi cunoscuti decat prin testarea directa. FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE Portage este un test de evaluare a copiilor mici (cu varste de pana la 6 ani) care poate fi de ajutor in doua mari directii : a) testul Portage are avantajul ca prin intrebari ne poate crea o idee asupra aptitudinilor si stadiului la care ar trebui sa se afle copilul la o anumita varsta si unde anume este copilul in mod real in momentul evaluarii; b) o a doua directie este evaluarea efectiva a copilului la o anumita varsta, ceea ce ne poate da o imagine destul de exacta asupra zonelor pe care copilul nu le acopera si unde acesta are nevoie de ajutor. Aceasta evaluare ne va crea un mare avantaj in timp astfel incat, daca ii vom face o evaluare la fiecare 2-3 luni, vom avea o imagine mult mai exacta despre evolutia copilului. Exista doua concepte pe care orice test de evaluare, inclusiv testul Portage, le ia in considerare : varsta cronologica a copilului, care reprezinta varsta biologica, si, cel de-al doilea concept, varsta mentala a copilului sau varsta la care este copilul din punct de vedere al dezvoltarii in momentul evaluarii. In general, toti copiii au anumite cunostinte si o anumita dezvoltare in cateva zone, proprii fiecarei varste. De aici pleaca conceptul devirsta mentala, care reprezinta in fapt un cumul al tutor cunostintelor/ aptitudinilor / comportamentelor/ limbajului pe care un copil le are la o anumita varsta. In testul Portage (ca la marea majoritateaa testelor de evaluare ) exista 5 sectiuni care cuprind intrebari in functie de stadiul normal de dezvoltare al unui copil . Acestea sunt: SOCIALIZARE

LIMBAJ AUTOSERVIRE COGNITIV MOTOR Fiecare sectiune are un numar de intrebari la care trebuie raspuns, intrebari impartite pe paliere de varsta de la 0 1 an ; 1 - 2 ani ; 2 - 3 ani ; 3 - 4 ani ; 4 -5ani ; 5 - 6 ani . In grila de evaluare trebuie raspuns incepand cu intrebarea numarul 1 de la fiecare sectiune (chiar daca copilul are 4 ani si intrebarea 1 se refera la o varsta de 0 1 an). Raspunsul afirmativ se traduce prin incercuirea numarului intrebarii pe grila de evaluare, iar raspunsul negativ se traduce prin lasarea neincercuita a intrebarii respective. Toate intrebarile din test sunt intrebari de genul : face copilul dumneavostra asta ? raspunsul nu poate fi decat da sau nu. In conditiile in care nu sunteti sigur ca executa in mod uzual o sarcina, faceti o proba cu copilul si apoi incercuiti sau nu raspunsul la intrebarea respectiva. De asemenea, daca o face doar din cand in cand, atunci cand vrea el si in marea majoritate a timpului nu o face, cel mai corect este sa dati un raspuns negativ la intrebarea respectiva. Mergand mai departe cu evaluarea, se va raspunde la fiecare intrebare incepand cu intrebarea numarul 1 de la fiecare sectiune. Atunci cand raspunsurile dumneavostra sunt pozitive la un palier de varsta in proportie de 90% din intrebari, treceti la urmatorul palier de varsta; in momentul in care ajungeti la un palier de varsta la care raspunsurile pozitive sunt sub 50% -60% din intrebari va opriti . Aici exista doua variante: a) trecand la palierul de varsta imediat superior, remarcati ca totusi copilul executa cam 30-50 % din cerintele de acolo in acest caz considerati ca varsta mentala a copilului la sectiunea respectiva este intreaga la palierul de varsta unde nu executa decat 50% din cerinte (de exemplu : ati remarcat ca puteti raspunde pozitiv la 90% din intrebari pe fiecare palier de varsta la sectiunea COGNITIV pina la palierul 3-4 ani si ca aici nu poate executa decat 50-60% din cerinte, dar poate executa si 30% din palierul 4-5 ani in acest caz o sa treceti ca are o varsta mentala la aceasta sectiune de 4 ani ) ; b) a 2-a varianta este cea in care copilul nu executa decat 2-3 cerinte de la palierul de varsta superior si atunci dumneavostra trebuie sa considerati palierul de varsta unde el nu reuseste decat 50% ca fiind palierul maxim pentru el in acest moment si sa considerati evaluarea pe acea sectiune ca fiind diviziune la palierul respectiv (de exemplu: ati remarcat ca puteti raspunde pozitiv la 90% din intrebari pe fiecare palier de varsta la sectiunea COGNITIV pana la palierul 3-4 ani si ca aici nu poate executa decat 50-60% din cerinte si nu poate executa decat cateva cerinte din palierul 4-5 ani in acest caz, dumneavostra o sa treceti ca are o varsta mentala la aceasta sectiune de 3,5 ani ) . Utilitatea principala a testului o reprezinta faptul ca, avand evaluarea pe sectiuni, se poate structura programul de lucru al copilului cu accent pe directiile in care scorul este mai mic. Evaluarile succesive vor arata evolutia per ansamblu si pe sectiuni.

Am optat pentru acest test deoarece, astfel am putut obtine informatii asupra comunicarii, asupra varstei limbajului pe diferite perioade de timp. Tot in acest test putem observa evolutia comportamentului la diferite perioade de timp. Pentru copii autisti, evolutia est foarte lenta pana la varsta de 5-6 ani, dupa care se produce un salt important pe toate planurile, iar acest test ofera posibilitatea observarii acestor modificari. De asemena, testul ofera date importanete asupra dezvoltarii generale a copiilor si, in acest mod am putut realiza un program de lucru individualizat care sa-i ajute in integrarea in societate. OBSERVATIA. Pe toata perioada evaluarii, copii au fost observati, direct sau indirect, prin intermediul unor oglinzi sau a camerei de filmat, atat in mediile familiare, in cele sociale, cat si in cele scolare. La activitatile de deprinderi de autoservire, de socializare, de joc, in urma unor contacte directe si personale, am urmarit : tipurile de comunicare intre parinti si copii, atat in mediul familiar cat si in cel social ; tipurile de comunicare intre tutori si copii, in mediul familiar, scolar si social ; prezenta sau absenta unor tipuri de comunicare intre copiii in mediul social si scolar ; aspecte legate de prezenta comportamentelor deviante ; frecventa acestor comportamente si intensitatea cu care apar ele .

STUDII DE CAZ REPREZENTATIVE PENTRU CERCETARE 1. STUDIU DE CAZ


DATE PERSONALE: Nume si prenume: A. V. Varsta cronologica: 5 ani si 7 luni. Diagnostic: autism sever. CARACTERISTICI ALE SUBIECTULUI:

A. este primul copil din doi. A. are o sora, in varsta de 2 ani si o luna, cu o dezvoltare normala in toate ariile. Mama spune ca nu au existat probleme in timpul sarcinii si al nasterii. Totusi, tot mama povesteste ca in prima luna de sarcina a suferit o raceala pe care a tratat-o cu antibiotice, deoarece nu avea certitudinea sarcinii. Se considera ca acest fapt ar putea fi cauzat aparitia sindromului la A., dar avand in vedere ca, autismul are foarte multe cauze si nici unele nu sunt sigure, nu putem considera acest fapt ca o cauza sigura. Mama este dreptace si are limbajul dezvoltat normal. Tatal este dreptaci si cu o comunicare normal dezvoltata. In copilarie tatal a suferit de un tic, asa cum spune el, isi flutura mainile prin fata ochilor atunci cand intampina situatii stresante. A. se autostimuleaza in acelasi fel: fluturand mainile prin fata ochilor. A.este dreptaci, nu se cunosc cazuri in familie cu probleme psihiatrice, intarziere in dezvoltare sau vorbire. La nastere A. parea un copil sanatos, viguros, fara probleme de sanatate. Nimic nu anunta prezenta unei oarecare anormalitati. In prima luna i s-a facut o electroencefalograma (EEG), care avea un traseu normal. In primele luni de la nastere nu au existat probleme de sanatate, avea un comportament normal, apropiat de cel al unui copil normal. Singurele probleme care au ridicat semne de intrebare au fost suptul greoi si lent, foarte obositor pentru mama. La varsta de 6 luni a inceput sa refuze anumite mancaruri sau anumite recipiente in care se tinea mancarea. A inceput sa aiba preferinte pentru anumite mancaruri sau anumite recipiente. Atunci cand ii era schimbat recipientul A. plangea si refuza sa manance. Intre 6 luni si 1 an, A. plangea foarte mult, avea diferite crize. Atunci cand se trezea si nu-si vedea mama langa el incepea sa planga foarte tare si nimic nu parea sa-l consoleze. Ulterior se oprea la fel de brusc cum a inceput si parea foarte fericit. A. a zambit din primele saptamani de viata si parea sa-i faca mare placere sa fie luat in brate, gadilat, alintat. Nu era interesat de jucarii, le lua si le pipaia sau le gusta fara a le intrebuinta in mod corespunzator in joc. A. prezenta hiperactivitate. Raspundea la contactul fizic, dar doar atunci cand era gadilat, alintat. Nu reusea sa-si exprime dorintele prin gesturi (nu arata cu degetul obiectele pe care le voia) si nici nu manifesta interes asupra obiectelor din mediu inconjurator. Din punct de vedere motor s-a dezvoltata normal. A. a inceput sa mearga la varsta de 9-10 luni fara o perioada lunga de acomodare. Nu raspundea atunci cand era strigat pe nume. Avea reactii intarziate la sunetele puternice si parea sa raspunda mult mai bine la sunetele de frecventa mult mai joasa. Din acest motiv, parintii au mers cu el la audiolog, dar s-a dovedit ca A. are auzul normal dezvoltat. Intre 1 si 2 ani a stat la bunici la tara unde nu a fost ajutat sa se dezvolte in mod corespunzator, fiind lasat in patut ore intregi cu niste jucarii pe care le invartea fara incetare. Bunicii l-au descris ca fiind extrem de cuminte. Cand era luat din patut tipa si era asezat la loc, bunicii considerand ca astfel il pot linisti, fara sa se intrebe daca acesta este sau nu un comportament normal. Tot in acea perioada au inceput sa se dezvolte si stereotipiile: aseza sticle de Coca-Cola intr-o cutie, numara scandurile din care era construit gardul. Facea aceste lucruri in fiecare zi de nenumarate ori si era mereu lasat in pace deoarece aceste lucruri pareau sa-i faca placere. Acum nu mei are aceste stereotipii, mai mult decat atat, sticlele nu-l mai intereseaza

deloc. Mama considera ca in acea perioada ar fi fost privat de dragostea materna si se considera vinovata ca l-ar fi lasat in grija bunicilor. In jurul varstei de 2 ani a fost diagnosticat cu autist sever de catre medicii psihiatri. Parintii nu cunosteau pe atunci absolut nimic despre acest sindrom, ulterior s-au documentat si i-au interzis lui A. o serie de comportamente ciudate (invartitul obiectelor, primirea hranei doar din anumite recipiente, frica de a merge la toaleta etc.). A. a invatat sa mearga la toaleta in jurul varstei de 2 ani. Intre 2 si 5 ani, viata lui A. si a parintilor a fost un adevarat cosmar. A. nu a vorbit deloc in toti acesti ani, nu scotea nici un fel de sunet nici macar atunci cand era gadilat sau cand plangea. Nu imita nici un fel de miscari, nu parea sa inteleaga ceea ce i se spune. Singura lui modalitate de comunicare era sa ia parintii de mana si sa-i duca in dreptul obiectelor dorite. Deseori, crea impresia inexistentei altor persoane sau transparenta acestora. Trecea pe langa cei din jur ca pe langa niste obiecte, nu acorda atentie actiunilor ce ii erau explicate de parinti. Privea pentru cateva secunde, apoi pleca fara sa-i pese catusi de putin. Ciudat este faptul ca atunci cand ii era cerut sa realizeze acea actiune o facea perfect. Consideram ca are un simt al observatiei foarte bine dezvoltat, are nevoie doar de cateva secunde pentru a observa o actiune sau pentru a citi o propozitie. In acea perioada (2-5) anii s-au dezvoltat si stereotipiile si autostimularile. Ii face o placere deosebita sa invarta obiectele (indeosebi cuburile) si apoi sa-si fluture mainile deasupra lor, astfel exprimandu-si emotia foarte puternica. Sunt observabile si autostimulari tactile (mangaie cu partea dorsala a palmei diferite suprafete, pereti, reviste etc.). A. este un copil normal intr-un corp strain asa isi descrie mama copilul. Nu are dezvoltata perceptia de sine, nu are format un sine personal, drept pentru care are dificultati in a-si recunoaste partile corpului. Permanenta obiectului nu exista la A.. Mama povesteste ca in acea perioada (2-5 ani), daca ieseau la plimbare sau la cumparaturi si i se intampla sa-si piarda un pantof, iar mama nu observa, mergea asa descult, fara sa-i pese. Lumea din jur il speria, si inca il mai sperie, este o aglomerare de senzatii si perceptii careia A. nu-i poate face fata. Senzatia de durere era mult mai putin evidenta la A. decat la alti copii de varsta lui. Atunci cand cadea nu plangea, nu parea sa-l doara, se ridica repede ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Putea sa iasa descult in zapada, caci nu ar fi simtit frigul. Cele mai mari deficiente le avea, si inca le mai are, la nivelul integrarii sociale. Nu se joaca cu copii nici la gradinita si nici in parc. Totusi jocul si adaptarea sociala s-au imbunatatit odata cu aparitia surioarei lui. Ea este interesata de jucarii si diverse jocuri si pare sa-l atraga si pe el. In toata aceasta perioada A. a mers la diferite centre pentru autisti si gradinite normale. In gradinite A. a invatat literele odata cu ceilalti copii, singur a facut corelatii intre litere si astfel a invatat sa citeasca. In momentul de fata citeste orice fel de cuvinte si chiar propozitii.

A. are acum 5 ani si 10 luni si urmeaza terapia comportamentala dezvoltata de dr. Lovaas ABA. Urmeaza aceasta terapie de aproximativ 4 luni si imbunatatirile sunt vizibile. A. a inceput sa achizitioneze cuvinte, are acum un vocabular de aproximativ 30 35 de cuvinte. A. si-a achizitionat limbajul in mod corect, fara a recurge la ecolalie, inversare pronominala etc. A inceput sa-si cunoasca propriul corp, sa imite diferite actiuni realizate de adulti. Probleme mai are inca la nivelul motricitatii fine, el nu-si poate folosi adecvat partile corpului, pentru a arata obiecte sau a realiza actiuni mai complicate. Comportamentul, indeosebi cel social, s-a dezvoltat si el. A. are acum un prieten cu care se joaca de cateva ori pe saptamana. Stereotipiile si autostimularile si-au redus frecventa deoarece A. invatat sa realizeze si alte actiuni, au inceput sa-l intereseze obiectele si sa le foloseasca in mod corespunzator. La inceperea terapiei a fost o perioada foarte grea, cu regrese, renuntase la toaleta si facea pe el, se trezea in miezul noptii tipand si plangand fiind greu de linistit. Acum insa nu mai prezinta asemenea stari. A. a reusit sa faca fata bine terapiei si a achizitionat foarte multe lucruri. Interpretarea rezultatelor. Performantele subiectului la fisa de dezvoltare psihomotrica Portage, au aparut odata cu aplicarea terapiei si cu implinirea varstei de 5 ani. Comparativ cu ceilalti subiecti investigati, rezultatele sunt mai bune indeosebi la aria cognitiv, autoservire si motricitate. Rezultate mai slabe a obtinut in ariile limbaj si socializare. Testul este foarte important in determinarea varstei limbajului si a gradului de afectare a comportamentului. La A. varsta limbajului este mult sub nivelul varstei cronologice. In prezent varsta cronologica este de 5 ani si 9 luni, iar varsta limbajului este de 1 an si 8 luni. Totusi progresele sunt remarcabile, deoarece limbajul a crescut de la 0,3 luni in Ianuarie 2004 la nivelul pe care l-am enuntat ceva mai sus. Evolutia la nivelul varstei cronologice, a varstei mentle si a coeficientului de inteligenta este prezentata in diagrama 1.2. La nivelul comportamentului si al socializarii, subiectul are, de asemenea unele deficiente, dare ceva mai mici ca in cazul limbajului. Daca in Ianuarie 2009 varsta comportamentului era de 1 an, iar varsta cronologica de 4 ani si 8 luni, in Octombrie 2009 acest nivel a trecut de 3 ani si jumatate, la varsta cronologica de 5 ani si 9 luni. Nivelul cognitiv este cel mai bine dezvoltat, avand in vedere intreaga dezvoltare a subiectului. La aceasta arie diferentele nu sunt semnificative, astfel la varsta cronologica de 5 ani si 9 luni, varsta la nivel cognitiv este de 4 ani si jumatate. Evolutia la cele cinci sectiuni poate fi observata in diagrama 1.1. Adunand rezultatele obtinute de subiect la toate cele cinci arii, vom obtine varsta mentala si coeficientul de inteligenta. Aceste doua aspecte sunt redate in diagramele prezentate mai jos. Avand in vedere valoarea coeficientului de inteligenta putem spune ca subiectul se situeaza la nivelul deficientei mintale usoare. In Ianuarie 2009, coeficientul de inteligenta era de 37, ceea ce presupune deficienta mintala severa. Performantele pe care le-a inregistrat subiectul pe parcursul unui an si indeosebi in ultimele luni se datoreaza terapiei comportamentale pe care o urmeaza si pe care o vom prezenta la sfarsitul acestui capitol.

PROBA PORTAGE Sectiunile probei Socializare Limbaj Autoservire Cognitiv Motor Total IQ Varsta cronologica Varsta mentala Rezultate obtinute Ianuarie 2009 1 0,3 2 1,5 4 37 4 ani, 8 luni 1 an, 7 luni Rezultate obtinute Martie 2009 3,5 1 3,5 4,5 4,5 62 5 ani, 5 luni 3 ani, 4 luni Rezultate obtinute Octombrie 2009 3,8 1,8 3,8 4,5 5,8 68 5 ani, 9 luni 3 ani, 9 luni

Observatia a reprezentat una din metodele care au ajutat cel mai mult la strangerea de date despre subiect. Datele obtinute in mediul subiectului, dau cele mai multe informatii despre evolutia comportamentului si a comunicarii. Comportamentele pe care le prezinta fata de parinti si cei cunoscuti sunt diferite fata de cele pe care le prezinta strainilor, uneori, in societate comportandu-se mai bine decat acasa. Comunicarea, insa este mult mai des si mai bine folosita fata de parinti si persoanele cunoscute decat fata de cei straini. Consideram ca intarzierile in dezvoltarea comunicarii si comportamentului sunt determinate, in principal, de severitatea sindromului si lipsa dezvoltarii corespunzatoare in toate ariile de dezvoltare. In momentul de fata copilul este total nepregatit pentru a merge la o gradinita, datorita lacunelor din cadrul limbajului si a comportamentului. In urma terapiei pe care o urmeaza se asteapta ca la inceputul lunii Septembrie, copilul sa poata fi inscris intr-o gradinita cu program special.

2. STUDIU DE CAZ DATE PERSONALE: 1. Nume si prenume: I. G. 2. Varsta cronologica: 6 ani si 3 luni. 3. Diagnostic: Autism sever. CARACTERISTICI GENERALE:

I. este unicul copil al familiei. Sarcina si nasterea au fost normale, nu au fost prezente nici un fel de semne care ar fi putut anunta sindromul autist. Primele luni de viata ale lui I. au fost normale, in primele saptamani I. a inceput sa zambeasca si se anunta o dezvoltare normala. Singura problema pe care mama spune ca ar fi observat-o a fost somnul deosebit de agitat, tipetele din timpul noptii ca si tabieturile alimentare bizare. Tatal este cel care a ingrijit copilul de la varsta de 1 an, deoarece nu avea un loc de munca. El a fost ajutat de bunica si bineinteles de mama atunci cand se intorcea de la serviciu. Tatal este o fire agresiva si deseori isi manifesta aceasta agresivitate asupra copilului si a celor din jur. El isi Parintii lui I. au o dezvoltare normala din punct de vedere fizic si psihologic. Atat tatal cat si mama sunt dreptaci cu o comunicare corect dezvoltata. In familie au existat rude cu probleme psihice, fiind vorba despre varul primar al mamei, care a fost diagnosticat cu schizofrenie la varsta de 30 de ani si este si in prezent institutionalizat intr-un spital de boli psihice. Majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca incidenta autismului este mult mai mare in familiile cu rude care au suferit de boli psihice. Avand in vedere toate aceste aspecte, am putea considera ca sindromul autist ar putea avea o cauza ereditara. Parintii sustin ca lui I. i s-a facut o tomografie, datele indica aspect normal, dar o densitate crescuta a substantei albe. Interpretarea medicului neuropsihiatru a fost imaturitate. Parintii acestor copii se agata de fiecare interpretare optimista si incearca sa ignore diagnosticul valid de autism. I. a fost diagnosticat cu autism la varsta de 2 si jumatate, diagnostic, care s-a confirmat odata cu trecerea timpului. Primul lucru care le-a dat de banuit parintilor a fost lipsa limbajului si comportamentului social in cadrul unui grup. In jurul varstei de 3 ani au aparut si stereotipiile si autostimularile. Stereotipiile sunt prezente si la varsta actuala a copilului. Deseori invarte obiecte, sau merge pe varfuri. Se autostimuleaza fluturand diferite sforicele prin fata ochilor, sau pipaind, gustand diferite obiecte sau suprafete. Comportamentul anormal se mentine si la aceasta varsta: lipseste activitatea ludica atat cu obiectele cat si cu copii de varsta lui, plange foarte des, indeosebi atunci cand ii este cerut sa indeplineasca diferite activitati. Se intoarce atunci cand este strigat pe nume, dar nu-si poate mentine atentia decat pentru cateva secunde. Este foarte afectuos, dar numai cu adultii. Nu mai prezinta acea transparenta a persoanelor din jur, nu mai trece pe langa oameni ca si cand ar fi obiecte. Insa aceasta transparenta este inca prezenta in cazul copiilor. Obiectele detin o foarte mare importanta. Daca este lasat in pace poate sa roteasca obiecte si sa fluture diferite sforicele sau alte materiale ore in sir fara sa se plictiseasca. Senzatia de durere este mult diminuata fata de cea prezenta la un copil normal de varsta lui, de asemenea, rezistenta la frig este crescuta la I. Parinti povestesc, ca uneori au impresia ca nici macar nu simte frigul sau caldura prea mare si ca rezista la durere chiar mai bine ca un adult. Comportamentul imitativ este deficient, I. nereusind sa imite decat actiuni foarte simple. Pana in prezent, in urma terapiei ABA pe care o urmeaza a reusit sa faca unele salturi, dar nu semnificative. I. are o comunicare non-verbala, bazata pe gesturi simple, pe care le foloseste doar atunci cand are nevoie de ceva, de obicei, atunci cand este vorba de hrana sau activitati legate de igiena personala. Cu I. s-a incercat un tip de comunicare bazata pe imagini, de tip Pecs, dar s-a renuntat la acest tip de terapie.

Parintii spun ca intre 3 si 4 ani a rostit primele sale cuvinte (mama, tata, apa, pipi), dar nu le foloseste mereu, sau in contexte potrivite. Nu s-au observat ameliorari ale comunicarii nici dupa varsta de 5 ani. In prezent se incearca asocierea gesturilor cu cateva vocale sau cuvinte simple pentru a desemna actiunile pe care le foloseste frecvent. Din punct de vedere motor este dezvoltat normal, are o coordonare potrivita varstei. Dezvoltarea cognitiva prezinta si ea cateva ameliorari, care trebuie valorificate. Deficienta mintala prezenta si la I., ca de altfel la toti copii autisti, poate suferi cateva ameliorari odata cu dezvoltarea comunicarii si adaptarea comportamentului. I. urmeaza terapia comportamentala ABA, cateva aspecte pozitive pot fi observate: este mai ordonat; s-a redus incidenta stereotipiilor si autistimularilor; este interesat de jocuri simple cu jucarii; reuseste sa-si mentina atentia cateva minute; s-au redus crizele. Interpretarea rezultatelor. Proba psihomotrica Portage. La acest test subiectul a obtinut rezultate asemanatoare cu cele ale celorlalti copii in luna Ianuarie 2009 si, rezultate mai slabe fata de ceilalti in lunile Iunie 2009 si, indeosebi Octombrie 2009. Subiectul realizeaza o serie de actiuni simple si imitative (bate din palme, se ridica de pe scaune, mananca etc.), fara ajutor. La actiunile complexe necesita ajutor, indeosebi de manipulare a partilor corpului cu care trebuie sa lucreze. Rezultatele cele mai slabe le-a obtinut la ariile limbaj, socializare, autoservire, iar rezultate mai bune la ariile motricitate si cognitiv. Coeficientul de inteligenta obtinut la acest test indica deficit mintal sever, pentru luna Ianuarie si deficit mintal moderat pentru lunile Iunie 2009 si Octombrie 2009. Varsta mentala a subiectului a crescut si ea valoric de-a lungul unui an, astfel: in Ianuarie 2009 varsta mentala era de 2 ani si 4 luni sla varsta cronologica de 5 ani, iar in Noiembrie 2009 varsta mentala a crescut la 3 ani si 3 luni la Varsta reala de 6 ani si 1 luna. Evolutia poate fa observata in diagrama 2.2. Se observa o usoara crestere si a varstei psihologice a limbajului si a nivelului comportamentului. In prezent varsta limbajului este de 1 an si jumatate, drept urmare, putem observa ca ea a crescut cu 1 an fata de Ianuarie 2004. Comportamentul se afla la nivelul varstei de 2 ani si jumatate, inca se joaca singur si uneori inadecvat cu jucariile. Evolutia se poate observa in diagrama 2.1. PROBA PORTAGE Sectiunile probei Socializare Limbaj Autoservire Cognitiv Motor Rezultate obtinute Ianuarie 2009 2 0,5 3 2,2 4,5 Rezultate obtinute Iunie 2009 2,5 1,5 3,5 2,5 5 Rezultate obtinute Octombrie 2009 2,5 1,5 3,8 3,5 5,5

Total IQ

48

52

54

Varsta cronologica Varsta mentala

5 ani 2 ani, 4 luni

5 ani, 9 luni 3 ani

6 ani, 1 luna 3 ani, 3 luni

3. STUDIU DE CAZ
DATE PERSONALE: 1. Nume si prenume: C. G. 2. Varsta cronologica: 3 ani si 3 luni. 3. Diagnostic: Autism usor. (presupunem ca ar putea fi vorba de sindromul Asperger) CARACTERISTICI GENERALE: C. este unicul copil al familiei G, este foarte iubit de parinti si bunici care ii acorda o atentie deosebita si il ajuta sa se recupereze. Mama povesteste ca a avut dificultati in timpul sarcinii si a nasterii, dar nu considera ca acestea ar fi avut vreun efect asupra lui C. Parintii au acceptat cu greu diagnosticul, mai ales ca C. prezinta doar cateva din simptomele caracteristice autismului. In copilarie tatal a suferit de o serie de ticuri pentru care a primit tratament si a facut terapie, acum nu mai prezinta acele ticuri. Mama este deosebit de emotiva si face cu greu fata situatiilor stresante, chiar si la aceasta varsta. Ambii parinti sunt dreptaci si au o comunicare dezvoltata normal. Nu exista cazuri in familie cu boli psihice sau alt tip de intarzieri in dezvoltare. C. a fost diagnosticat cu autism usor la varsta de 2 ani, cand parintii alarmati de lipsa limbajului au mers cu el la diferiti medici sau psihologi. Urmeaza un tratament cu Rispolept, medicament prescris in cazul autismului pentru reducerea hiperactivitatii si cresterea capacitatii de concentrare. Intre 1 an si jumatate si 2 ani si jumatate a stat la bunici care au observat cateva comportamente care i-au ingrijorat: nu se juca cu copii in parc, rareori era atras de jucarii etc. Intre 2 ani si 3 ani erau prezente si cateva comportamente stereotipe: deschidea si inchidea intrerupatorul, deschidea si inchidea robinetul de apa, usile etc. Acum C. nu mai prezinta aceste stereotipii, dar destul de des ramane cu ochii atintiti intr-o singura directie si cu greu poate fi scos din acea stare. Activitatile ludice sunt prezente. Ii face placere sa se joace cu diferite jucarii, sa asculte muzica etc. Activitatea imitativa este normal dezvoltata, arata cu degetul obiectele pe care le doreste, imita orice tip de actiune realizata de adult (matura imitativ, vrea sa ajute la asezarea mesei etc.). Prezinta o serie de probleme pe plan receptiv, nu recunoaste culorile sau obiectele care ii sunt cerute. A mers la gradinita normala timp de jumatate de an, dar, aici nu se juca cu copii, drept pentru care era marginalizat de colectivitate. Ca semn de protest facea pe el, cu toate ca in mod normal,

spune cand vrea la baie (faci pipi!). In prezent merge la un centru pentru copii autisti unde urmeaza terapia comportamentala ABA. Perceptiile si reprezentarile sunt sub nivelul varstei cronologice, atentia este deficitara, nu reuseste sa se concentreze destul timp pentru a realiza anumite actiuni. Din punct de vedere motric este normal dezvoltat, schema corporala este formata, reuseste sa se orienteze in spatiu, mai greu in timp, coordonarea motrica generala este buna, iar motricitatea fina este foarte bine dezvoltata. Memoria este dezvoltata conform varstei, prezinta capacitati deosebite la nivelul memoriei muzicale, reuseste sa retina fragmente din cantecele sau reclame la televizor ce au un mesaj muzical. C. este deosebit de afectuos, isi exprima afectivitatea atat prin gesturi cat si cu ajutorul limbajului. C. prezinta o comunicare verbala de tip ecolalic. Poate rosti orice cuvant, dar doar ecolalic. Nu intelege limbajul celor din jur, deoarece nu poate sa raspunda la intrebari simple de tipul Cum te cheama?. Foloseste cateva cuvinte si propozitii simple pentru a denumi anumite actiuni sau obiecte pe care le doreste. Se intampla uneori sa prezinte si trasaturi caracteristice afaziei: inverseaza literele in cuvinte, cuvintele in propozitii, foloseste cuvinte specifice pentru anumite obiecte ( pentru portocala foloseste rotund). Prezinta probleme de semantica, nu reuseste sa descifreze mesajele provenite de la cei din jur, de aceea recurge la ecolalie. Prezinta un vocabular bogat cu un numar mare de cuvinte, dar pe care nu le poate folosi in comunicarea verbala. In prezent se incearca formarea limbajului functional si reducerea ecolaliilor. Rezultatele obtinute in urma terapiei sunt deosebit de bune si se continua aceasta terapie pana la recuperarea totala. Interpretarea rezultatelor. Fisa psihomotrica Portage. La aceasta proba subiectul a obtinut rezultate superioare fata de ceilalti copii. Media la cele cinci sectiunii ale probei au primit cotatii pozitive, atat la inceputul lunii August 2009 cat mai ales in Octombrie 2009datorita inceperii terapiei comportamentale ABA.. Performante superioare a obtinut la sectiunile: autoservire, motricitate, cognitiv, socializare, iar rezultate ceva mai slabe a obtinut la sectiunea limbaj. Din acest test putem obtine coeficientul de inteligenta care este ridicat la acest subiect. In luna August a obtinut un IQ de 54, iar in Martie anul acesta un IQ de 61.Aceste rezultate ale coeficientului de inteligenta indica retard moderat. Evolutia poate fi observata in diagrama 3.2 Tot in aceasta diagrama poate fi observata si evolutia varstei mentale si a varstei cronologice. Varsta mentala este apropiata de cea cronologica, astfel: in luna August 2009 varsta mentala era de 2 ani si 4 luni la varsta cronologica de 2 ani si 8 luni, iar aceasta diferenta se mentine si in luna Martie (varsta mentala este de 2 ani si 7 luni, iar varsta cronologica de 3 ani si 3 luni.) Varsta limbajului a avut o evolutie benefica indeosebi in ultimele patru luni. Acum prezinta o varsta a limbajului de 1an si jumatate . Socializarea este si ea destul de bine dezvoltata, dar ramane inca deficitul la nivelul activitatii ludice cu copii. Evolutia celor cinci sectiuni poate fi urmarita in diagrama 3.1. Rezultatele pozitive se datoreaza terapiei ABA pe care o urmeaza.

PROBA PORTAGE Sectiunile probei Socializare Limbaj Autoservire Cognitiv Motor Total IQ Varsta cronologica Varsta mentala Rezultate obtinute Rezultate obtinute August 2009 Octombrie 2009 1 1,5 1 1,5 1,8 2,2 1,8 2,3 2,3 2,5 54 61 5 ani, 8 luni 3 ani, 3 luni 1 an, 5 luni 2 ani

Observatia. In timpul testarii copilul a cooperat foarte bine, a avut nevoie de ajutor, dar doar imitativ la actiunile complexe (de exemplu, du-te si inchide usa si adu-mi cartea cu ratusca). Reuseste sa-si mentina atentia destul timp pentru a realiza diferite actiuni, dar se plictisea daca examinarea dura mai mult de 2-3 minute la fiecare comanda. Mult mai greu coopereaza cu parintii, care nu au autoritate asupra lui. Avand in vedere rezultatele obtinute la cele patru probe, comunicarea pe care o are si nivelul socializarii ceva mai scazut se impune integrarea copilului intr-o gradinita normala, dar ajutat de un tutore. Are nevoie de ajutor indeosebi in adaptarea la activitatea ludica, cu copii de varsta lui.

4. STUDIU DE CAZ
DATE PERSONALE: 1. Nume si prenume: M. B. 2. Varsta cronologica: 6 ani si 7 luni. 3. Diagnostic: Autism mediu spre sever. DATE GENERALE: M. este singurul copil la parinti, cu o dezvoltare foarte buna dupa varsta de 5 ani. Din punct de vedere material, duc o viata destul de precara, dar reusesc totusi sa-i ofere copilului ceea ce are nevoie.

Mama a prezentata dificultati la nastere. S-a folosit forcepsul pentru a fi expulzat copilul si a suferit unele contuzii. Aceasta ar putea fi considerata una din cauzele care ar fi influentat aparitia autismului. Diagnosticul a fost de la inceput rezervat, simptomele desemnand un tip de autism, dar problema de la nastere facandu-i pe doctori sa creada ca ar putea fi vorba si de o alta deficienta asociata. Nici parintii si nici alte rude nu prezinta boli psihiatrice ce ar fi putut influenta situatia actuala a lui M. Totusi, comportamentul parintilor fata de M. este destul de pueril. M. a inceput sa comunice verbal dupa varsta de 5 ani. Pana atunci nu reusea decat sa vocalizeze fara sens. Este in clasa I speciala la Centrul pentru Copii Autisti Sfanta Margareta. M. a invatat literele alfabetului, dar nu poate inca sa citeasca, face, de asemenea progrese si in domeniul scrierii. Este foarte afectuos si foarte atras de pictura. Comunica cu cei din jur, reuseste sa-si foloseasca limbajul pentru a-si face cunoscute dorintele. Poate sa raspunda la intrebari simple. Prezinta o serie de tulburari caracteristice afaziei, inverseaza cuvintele in propozitii si literele in cuvinte, nu reuseste sa foloseasca adecvat cuvintele, situatiilor cu care se confrunta, sau foloseste anumite expresii sau cuvinte pentru a denumi anumite activitati (de exemplu, pentru fac pipi foloseste uda). Executa si foloseste simple jocuri simbolice, verbale. Prezinta stereotipii verbale, repeta litera m lungi perioade de timp, se opreste doar atunci cand este atentionat. Nu prezinta probleme de semantica. Acordul gramatical nu este bine format. Prezinta un vocabular sarac, incluzand indeosebi substantive, fara prea multe prepozitii, verbe, adverbe sau adjective. In aria autoservire prezinta unele deficiente. Chiar si la aceasta varsta prezinta probleme legate de igiena personala, ca si probleme legate de folosirea tacamurilor, a pozitiei corecte la masa, etc. Din punct de vedere social este mai bine dezvoltat decat ceilalti copii din Centru, deoarece parintii l-au apropiat foarte mult de copii, permitandu-i sa se joace cu copii de pe strada lui. In centru incearca sa atraga copii in diferite jocuri, dar, din pacate nu primeste raspuns din partea lor. Prezinta deficienta mintala medie, rezultat obtinut in urma aplicarii probei de testare indirecta Portage. M. a urmat terapia comportamentala ABA timp de un an, dar rezultatele sunt destul de evidente. Consider ca, daca s-ar fi continuat terapia, M. ar fi avut sanse mari de recuperare. Interpretarea rezultatelor. Proba de dezvoltare psihomotrica Portage. La aceasta proba subiectul a obtinut rezultate bune, asemanatoare celorlalti copii. Cele mai bune rezultate le-a obtinut la ariile : motricitate, cognitiv si autoservire, iar rezultate mai slabe la ariile: limbaj si socializare. Coeficientul de inteligenta obtinut in urma rezultatelor obtinute la aceasta proba a avut o evolutie medie, astfel incat in luna Octombrie 2009 s-a produs o involutie, IQ scazand de la 60 la 57. Cauzele aceste involutii nu sunt cunoscute, probabil perioada lunga de vacanta, cresterea in varsta si stagnarea la nivelul varstei mentale. In prezent prezinta deficit mintal usor. Evolutia varstei mentale, a varstei cronologice si a coeficientului de inteligenta este prezentata in diagrama 4.2.

Varsta limbajului este de 3 ani si jumatate, ceea ce semnifica o diferenta destul de mare fata de varsta cronologica (6 ani si 9 luni). Totusi cresterea fata de luna Ianuarie 2009 este semnificativa. In Ianuarie varsta limbajului era de 2 ani. Dupa varsta de 6 ani s-a produs un salt calitativ si cantitativ pe toate ariile de dezvoltare. Acest salt este caracteristic tuturor copiilor autisti. La nivelul socializarii evolutia este foarte buna, in prezent avand varsta comportamentului de 3 ani si jumatate. Evolutia celor cinci sectiuni ale probei este prezentata in diagrama 4.1.

PROBA PORTAGE Sectiunile probei Socializare Limbaj Autoservire Cognitiv Motor Total IQ Varsta cronologica Varsta mentala Rezultate obtinute Ianuarie 2009 3 2 3 4 5 60 5 ani, 7 luni 3 ani, 4 luni Rezultate obtinute Rezultate obtinute Iunie 2009 Octombrie 2009 3,5 4 2 3,5 3,5 4,5 4 4,5 5,5 5,5 57 65 6 ani, 4 luni 6 ani, 9 luni 3 ani, 7 luni 4 ani, 4 luni

Observatia a relevat o atitudine de cooperare destul de scazuta, este de greu de convins sa ia parte la anumite activitati, deseori face doar ce vrea, fara sa fie afectat de faptul ca este apostrofat. Capacitatea de atentie este slaba, nu reuseste sa-si concentreze atentia decat un timp indelungat si doar la activitati care-i fac placere deosebita. Necesita ajutor in realizarea actiunilor mai complexe, de obicei in prima faza, ulterior poate sa faca singur ceea ce i se cere. In urma evaluarii si a observatiei realizate atat in mediul familial cat si cel scolar consider ca subiectul ar putea fi integrat in clasa I intr-o scoala speciala sau chiar normala, dar cu ajutor din partea unei persoane care sa fie mereu prezenta, de genul profesorului itinerant.

5. STUDIU DE CAZ
DATE PERSONALE:

1. Nume si prenume: V. N. 2. Varsta cronologica: 5 ani si 11 luni. 3. Diagnostic: Autism sever DATE GENERALE: V. N. este singurul copil la parinti. Parintii nu se intereseaza deloc de soarta copilului. Inca din primele saptamani de viata mama a apelat la o ruda, o verisoara sa vina sa aiba grija de copil. Din acel moment copilul a fost crescut de bona lui, fara ca parintii sa se implice, astfel incat, copilul a fost privat de dragostea materna exact in momentele in care avea mai multa nevoie. Aceasta ar putea fi una din cauzele aparitiei sindromului. Date despre parinti nu se cunosc, deoarece, nu erau niciodata prezenti atunci cand mergeam sa observ copilul in mediul familial. Parintii au studii superioare si detin slujbe foarte importante, care ii solicita mult. V. N. detine o comunicare non-verbala. Limbajul sau este alcatuit din vocalizari si tipete pe care le foloseste cu diferite ocazii, atunci cand este suparat, cand doreste ceva sau cand este fericit. In ultimele luni, in urma terapiei ABA a achizitionat cateva simple cuvinte, mama,apa, papa, dar pe care le foloseste indiferent de context. Vocabularul sau este sarac, dupa cum am vazut, prezinta grave probleme de semantica, nu raspunde atunci cand este strigat. Ignora activitatile care ii sunt date. Perceptiile si reprezentarile nu sunt formate. Senzatia de frig si durere este mult mai mare decat la copii normali de varsta lui. Daca este atins doar, incepe sa planga, trebuie sa fie mereu bine imbracat deoarece nu suporta frigul. Atentia este instabila, nu reuseste sa se concentreze decat pentru cateva fractiuni de secunda. Prezinta o memorie muzicala buna, se calmeaza atunci cand aude muzica, reuseste sa adoarma doar daca ii sunt cantate diferite cantecele. Comportamentul de autoservire prezinta numeroase deficiente, inca nu stie sa mearga la toaleta, nu face nici un fel de gesturi atunci cand ii este sete sau foame. Plange mereu, din aceasta atitudine persoanele din jurul sau trebuind sa inteleaga ce vrea. Nu se joaca cu copii sau cu jucariile. Prezinta transparenta persoanelor din jur, trece pe langa ele ca pe langa niste simple obiecte. Nu este sociabil, nici cu copii, nici cu adultii, singura cu care mai afectuos este doar bona care are grija de el. Nu suporta schimbarile, reactioneaza foarte rau atunci cand ii sunt schimbate rutinele (trebuie urmata aceeasi ruta de la centru acasa, si invers, trebuie sa primeasca mereu acelasi tip de mancare, la anumite ore etc.). Comportamentele stereotipe sunt multe si bizare: invarte obiecte, flutura diferite hartii, se invarte in jurul propriei axe, merge pe varfuri. Autostimularile sunt de ordin kinestezic (introduce degetele sub unghiile persoanelor, provocand durere), vizuale (priveste obiectele cu coada ochiului, pipaie suprafetele, suge, gusta obiectele). Prezinta si comportamente agresive, automutilare: se loveste cu palmele peste fata, isi da cu pumnii in cap, se zgarie. Aceste comportamente s-au inmultit si au o intensitate tot mai mare.

A inceput terapia comportamentala ABA de cateva luni, dar rezultatele pozitive se lasa asteptate. Primele saptamani au fost foarte grele, plangea, comportamentele autoagresive se inmultisera, nu dormea noptile etc. In prezent aceste comportamente s-au redus, se lucreaza in continuare si se asteapta ca V. se va recupera macar pentru a putea urma o scoala speciala. Interpretarea rezultatelor. Fisa de dezvoltare psihomotrica Portage. La aceasta proba subiectul a obtinut rezultate medii, asemanatoare celorlalti copii cuprinsi in cercetare. Performante bune a obtinut la sectiunile: motricitate, cognitiv, iar rezultate slabe a primit la sectiunile: limbaj, autoservire, socializare, cognitiv. Se poate observa ca evolutia limbajului si a socializarii, in special, a fost deosebit de buna, cu aproximativ opt luni. Celelalte arii de dezvoltare au obtinut si ele punctaje bune in Iunie 2009. Evolutia celor cinci sectiuni ale probei intre Iunie 2009 si Octombire 2009 poate fi urmarita in diagrama 5.1. Coeficientul de inteligenta obtinut de subiect la aceasta proba, in Iunie 2009 indica retard moderat. Evolutia la nivelul IQ ului a fost buna, dar nu suficienta pentru a trece de nivelul retardului moderat Varsta mentala a crescut si ea de la 1 an si 2 luni la 1 an si 8 luni, adica exact perioada care a trecut intre cele doua examinari. Totusi diferenta intre varsta mentala si cea cronologica este destul de frapanta. Evolutia poate fi observata in diagrama 5.2. PROBA PORTAGE Sectiunile probei Socializare Limbaj Autoservire Cognitiv Motor Total IQ Varsta cronologica Varsta mentala Rezultate obtinute Ianuarie 2009 1,2 1 3 2,3 3,5 46 4 ani, 9 luni 2 ani, 2 luni Rezultate obtinute Iunie 2009 1,8 1,5 3,5 2,5 4 48 5 ani, 6 luni 2 ani, 6 luni Rezultate obtinute Octombrie 2009 2,5 1,8 4 2,8 5 54 5 ani, 11 luni 3 ani, 2 luni

Observatia. Pe parcursul examinarii, directe si indirecte, subiectul a cooperat destul de greu, fiind dificil de controlat. Necesita ajutor la aproape toate activitatile, imita bine, dar are nevoie si de ajutor prin manipularea mainilor. Atentia este instabila, se concentreaza putin timp si doar in actiuni care ii fac placere. Luand in considerare dezvoltarea defectuoasa in toate ariile, consider ca, pentru moment este bine ca subiectul sa continue terapia la centru pentru copii autisti, unde este acum: preconizez peste aproximativ, un an sau doi va putea fi integrat cu succes intr-o gradinita normala.