Sunteți pe pagina 1din 17

INTEGRAREA COPILULUI AUTIST IN INVATAMNTUL ROMANESC

LUCRARE DE DIZERTATIE STUDII DE CAZ

INTEGRAREA COPILULUI AUTIST IN INVATAMNTUL ROMANESC

DESCRIEREA SUBIECTILOR
Cercetarea s-a desfasurat la doua centre pentru copii cu autism, si la domiciliul fiecarui copil. Ambele centre isi au sediul in Bucuresti. Copii au fost evaluati atat in mediul scolar, cat si in mediul familiar. Atat la nivelul centrului Sfanta Margareta Children in Distress , cat si la nivelul centrului !oria Motoi se foloseste termenul de autism , deoarece sunt inclusi copii cu grade variate de autim, de la autism usor pana la autism sever. Cercetarea s-a desfasurat pe durata unui an si trei luni, inclu"and lunile #anuarie $%%&, #unie$%%& si 'ctombrie $%%&. (valuarea reali"ata in 'ctombrie $%%&, a cuprins aceeasi subiecti, dupa introducerea lor in terapia comportamentala ABA. #n componenta cercetarii intra astfel ) autisti cu varsta cuprinsa intre * si + ani , copil autisti cu varsta cuprinsa intre . si / ani $ copii autisti cu varsta cuprinsa intre / si 0 ani $ copii -

S-au luat in considerare caracteristicile subiectilor cuprinsi in centrele speciale pentru autisti, precum ) gradul usor, mediu sau sever al sindromului autist, nivelul limba1ului si a comunicarii, nivelul de de"voltare generala, nivelul de de"voltare a comportamentului, pe toate planurile, pre"enta comportamenteleor deviante.

METODOLOGIA CERCETARII
#n vederea reali"arii acestei cercetari pentru observarea comportamentelor si a comunicarii la copii prescolari autisti, inainte de inceperea terapiei comportamentale ABA si, dupa o perioada in care au urmat aceasta terapie s-au folosit mai multe probe psihologice. Datorita lipsei acute de cooperare, acesti copii nu pot fi testati decat indirect. Au e2istat momente in care copii au trebuit sa e2ecute anumite activitati intalnite la itemii din probe, ce nu puteau fi cunoscuti decat prin testarea directa. FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE 3ortage este un test de evaluare a copiilor mici 4cu varste de pana la / ani5 care poate fi de a1utor in doua mari directii ) a5 testul 3ortage are avanta1ul ca prin intrebari ne poate crea o idee asupra aptitudinilor si stadiului la care ar trebui sa se afle copilul la o anumita varsta si unde anume este copilul in mod real in momentul evaluariib5 o a doua directie este evaluarea efectiva a copilului la o anumita varsta, ceea ce ne poate da o imagine destul de e2acta asupra "onelor pe care copilul nu le acopera si unde acesta are nevoie de a1utor. Aceasta evaluare ne va crea un mare avanta1 in timp astfel incat, daca ii vom face o evaluare la fiecare $-* luni, vom avea o imagine mult mai e2acta despre evolutia copilului. (2ista doua concepte pe care orice test de evaluare, inclusiv testul 3ortage, le ia in considerare ) varsta cronologica a copilului, care repre"inta varsta biologica, si, cel de-al doilea concept, varsta mentala a copilului sau varsta la care este copilul din punct de vedere al de"voltarii in momentul evaluarii. #n general, toti copiii au anumite cunostinte si o anumita de"voltare in cateva "one, proprii fiecarei varste. De aici pleaca conceptul de6virsta mentala7, care repre"inta in fapt un cumul al tutor cunostintelor8 aptitudinilor 8 comportamentelor8 limba1ului pe care un copil le are la o anumita varsta. #n testul 3ortage 4ca la marea ma1oritateaa testelor de evaluare 5 e2ista . sectiuni care cuprind intrebari in functie de stadiul normal de de"voltare al unui copil . Acestea sunt) S'C#A9#:A;(

9#MBA< A=>'S(;?#;( C'@A#>#? M'>'; Biecare sectiune are un numar de intrebari la care trebuie raspuns, intrebari impartite pe paliere de varsta de la % , an - , - $ ani - $ - * ani - * - + ani - + -.ani - . - / ani . #n grila de evaluare trebuie raspuns incepand cu intrebarea numarul , de la fiecare sectiune 4chiar daca copilul are + ani si intrebarea , se refera la o varsta de % , an5. ;aspunsul afirmativ se traduce prin incercuirea numarului intrebarii pe grila de evaluare, iar raspunsul negativ se traduce prin lasarea neincercuita a intrebarii respective. >oate intrebarile din test sunt intrebari de genul ) 6face copilul dumneavostra asta C7 Draspunsul nu poate fi decat da sau nu. #n conditiile in care nu sunteti sigur ca e2ecuta in mod u"ual o sarcina, faceti o proba cu copilul si apoi incercuiti sau nu raspunsul la intrebarea respectiva. De asemenea, daca o face doar din cand in cand, atunci cand vrea el si in marea ma1oritate a timpului nu o face, cel mai corect este sa dati un raspuns negativ la intrebarea respectiva. Mergand mai departe cu evaluarea, se va raspunde la fiecare intrebare incepand cu intrebarea numarul , de la fiecare sectiune. Atunci cand raspunsurile dumneavostra sunt po"itive la un palier de varsta in proportie de &%E din intrebari, treceti la urmatorul palier de varsta- in momentul in care a1ungeti la un palier de varsta la care raspunsurile po"itive sunt sub .%E -/%E din intrebari va opriti . Aici e2ista doua variante) a5 trecand la palierul de varsta imediat superior, remarcati ca totusi copilul e2ecuta cam *%-.% E din cerintele de acolo in acest ca" considerati ca varsta mentala a copilului la sectiunea respectiva este intreaga la palierul de varsta unde nu e2ecuta decat .%E din cerinte 4de e2emplu ) ati remarcat ca puteti raspunde po"itiv la &%E din intrebari pe fiecare palier de varsta la sectiunea C'@A#>#? pina la palierul *-+ ani si ca aici nu poate e2ecuta decat .%-/%E din cerinte, dar poate e2ecuta si *%E din palierul +-. ani in acest ca" o sa treceti ca are o varsta mentala la aceasta sectiune de + ani 5 b5 a $-a varianta este cea in care copilul nu e2ecuta decat $-* cerinte de la palierul de varsta superior si atunci dumneavostra trebuie sa considerati palierul de varsta unde el nu reuseste decat .%E ca fiind palierul ma2im pentru el in acest moment si sa considerati evaluarea pe acea sectiune ca fiind divi"iune la palierul respectiv 4de e2emplu) ati remarcat ca puteti raspunde po"itiv la &%E din intrebari pe fiecare palier de varsta la sectiunea C'@A#>#? pana la palierul *-+ ani si ca aici nu poate e2ecuta decat .%-/%E din cerinte si nu poate e2ecuta decat cateva cerinte din palierul +-. ani in acest ca", dumneavostra o sa treceti ca are o varsta mentala la aceasta sectiune de *,. ani 5 . =tilitatea principala a testului o repre"inta faptul ca, avand evaluarea pe sectiuni, se poate structura programul de lucru al copilului cu accent pe directiile in care scorul este mai mic. (valuarile succesive vor arata evolutia per ansamblu si pe sectiuni.

Am optat pentru acest test deoarece, astfel am putut obtine informatii asupra comunicarii, asupra varstei limba1ului pe diferite perioade de timp. >ot in acest test putem observa evolutia comportamentului la diferite perioade de timp. 3entru copii autisti, evolutia est foarte lenta pana la varsta de .-/ ani, dupa care se produce un salt important pe toate planurile, iar acest test ofera posibilitatea observarii acestor modificari. De asemena, testul ofera date importanete asupra de"voltarii generale a copiilor si, in acest mod am putut reali"a un program de lucru individuali"at care sa-i a1ute in integrarea in societate. OBSERVATIA. 3e toata perioada evaluarii, copii au fost observati, direct sau indirect, prin intermediul unor oglin"i sau a camerei de filmat, atat in mediile familiare, in cele sociale, cat si in cele scolare. 9a activitatile de deprinderi de autoservire, de sociali"are, de 1oc, in urma unor contacte directe si personale, am urmarit ) tipurile de comunicare intre parinti si copii, atat in mediul familiar cat si in cel social tipurile de comunicare intre tutori si copii, in mediul familiar, scolar si social pre"enta sau absenta unor tipuri de comunicare intre copiii in mediul social si scolar aspecte legate de pre"enta comportamentelor deviante frecventa acestor comportamente si intensitatea cu care apar ele .

STUDII DE CAZ REPREZENTATIVE PENTRU CERCETARE 1. STUDIU DE CAZ


DATE PERSONALE: Aume si prenume) A. V. ?arsta cronologica) . ani si 0 luni. Diagnostic) autism sever.

CARACTERISTICI ALE SUBIECTULUI: A. este primul copil din doi. A. are o sora, in varsta de $ ani si o luna, cu o de"voltare normala in toate ariile. Mama spune ca nu au e2istat probleme in timpul sarcinii si al nasterii. >otusi, tot mama povesteste ca in prima luna de sarcina a suferit o raceala pe care a tratat-o cu antibiotice, deoarece nu avea certitudinea sarcinii. Se considera ca acest fapt ar putea fi cau"at aparitia sindromului la A., dar avand in vedere ca, autismul are foarte multe cau"e si nici unele nu sunt sigure, nu putem considera acest fapt ca o cau"a sigura. Mama este dreptace si are limba1ul de"voltat normal. >atal este dreptaci si cu o comunicare normal de"voltata. #n copilarie tatal a suferit de un tic, asa cum spune el, isi flutura mainile prin fata ochilor atunci cand intampina situatii stresante. A. se autostimulea"a in acelasi fel) fluturand mainile prin fata ochilor. A.este dreptaci, nu se cunosc ca"uri in familie cu probleme psihiatrice, intar"iere in de"voltare sau vorbire. 9a nastere A. parea un copil sanatos, viguros, fara probleme de sanatate. Aimic nu anunta pre"enta unei oarecare anormalitati. #n prima luna i s-a facut o electroencefalograma 4((@5, care avea un traseu normal. #n primele luni de la nastere nu au e2istat probleme de sanatate, avea un comportament normal, apropiat de cel al unui copil normal. Singurele probleme care au ridicat semne de intrebare au fost suptul greoi si lent, foarte obositor pentru mama. 9a varsta de / luni a inceput sa refu"e anumite mancaruri sau anumite recipiente in care se tinea mancarea. A inceput sa aiba preferinte pentru anumite mancaruri sau anumite recipiente. Atunci cand ii era schimbat recipientul A. plangea si refu"a sa manance. #ntre / luni si , an, A. plangea foarte mult, avea diferite cri"e. Atunci cand se tre"ea si nu-si vedea mama langa el incepea sa planga foarte tare si nimic nu parea sa-l console"e. =lterior se oprea la fel de brusc cum a inceput si parea foarte fericit. A. a "ambit din primele saptamani de viata si parea sa-i faca mare placere sa fie luat in brate, gadilat, alintat. Au era interesat de 1ucarii, le lua si le pipaia sau le Fgusta7 fara a le intrebuinta in mod corespun"ator in 1oc. A. pre"enta hiperactivitate. ;aspundea la contactul fi"ic, dar doar atunci cand era gadilat, alintat. Au reusea sa-si e2prime dorintele prin gesturi 4nu arata cu degetul obiectele pe care le voia5 si nici nu manifesta interes asupra obiectelor din mediu incon1urator. Din punct de vedere motor s-a de"voltata normal. A. a inceput sa mearga la varsta de &-,% luni fara o perioada lunga de acomodare. Au raspundea atunci cand era strigat pe nume. Avea reactii intar"iate la sunetele puternice si parea sa raspunda mult mai bine la sunetele de frecventa mult mai 1oasa. Din acest motiv, parintii au mers cu el la audiolog, dar s-a dovedit ca A. are au"ul normal de"voltat. #ntre , si $ ani a stat la bunici la tara unde nu a fost a1utat sa se de"volte in mod corespun"ator, fiind lasat in patut ore intregi cu niste 1ucarii pe care le invartea fara incetare. Bunicii l-au descris ca fiind e2trem de cuminte. Cand era luat din patut tipa si era ase"at la loc, bunicii considerand ca astfel il pot linisti, fara sa se intrebe daca acesta este sau nu un comportament normal. >ot in acea perioada au inceput sa se de"volte si stereotipiile) ase"a sticle de Coca-Cola intr-o cutie, numara scandurile din care era construit gardul. Bacea aceste lucruri in fiecare "i de nenumarate ori si era mereu lasat in pace deoarece aceste lucruri pareau sa-i faca

placere. Acum nu mei are aceste stereotipii, mai mult decat atat, sticlele nu-l mai interesea"a deloc. Mama considera ca in acea perioada ar fi fost privat de dragostea materna si se considera vinovata ca l-ar fi lasat in gri1a bunicilor. #n 1urul varstei de $ ani a fost diagnosticat cu autist sever de catre medicii psihiatri. 3arintii nu cunosteau pe atunci absolut nimic despre acest sindrom, ulterior s-au documentat si i-au inter"is lui A. o serie de comportamente ciudate 4invartitul obiectelor, primirea hranei doar din anumite recipiente, frica de a merge la toaleta etc.5. A. a invatat sa mearga la toaleta in 1urul varstei de $ ani. #ntre $ si . ani, viata lui A. si a parintilor a fost un adevarat cosmar. A. nu a vorbit deloc in toti acesti ani, nu scotea nici un fel de sunet nici macar atunci cand era gadilat sau cand plangea. Au imita nici un fel de miscari, nu parea sa inteleaga ceea ce i se spune. Singura lui modalitate de comunicare era sa ia parintii de mana si sa-i duca in dreptul obiectelor dorite. Deseori, crea impresia ine2istentei altor persoane sau transparenta acestora. >recea pe langa cei din 1ur ca pe langa niste obiecte, nu acorda atentie actiunilor ce ii erau e2plicate de parinti. 3rivea pentru cateva secunde, apoi pleca fara sa-i pese catusi de putin. Ciudat este faptul ca atunci cand ii era cerut sa reali"e"e acea actiune o facea perfect. Consideram ca are un simt al observatiei foarte bine de"voltat, are nevoie doar de cateva secunde pentru a observa o actiune sau pentru a citi o propo"itie. #n acea perioada 4$-.5 anii s-au de"voltat si stereotipiile si autostimularile. #i face o placere deosebita sa invarta obiectele 4indeosebi cuburile5 si apoi sa-si fluture mainile deasupra lor, astfel e2primandu-si emotia foarte puternica. Sunt observabile si autostimulari tactile 4mangaie cu partea dorsala a palmei diferite suprafete, pereti, reviste etc.5. FA. este un copil normal intr-un corp strain7 asa isi descrie mama copilul. Au are de"voltata perceptia de sine, nu are format un sine personal, drept pentru care are dificultati in a-si recunoaste partile corpului. 3ermanenta obiectului nu e2ista la A.. Mama povesteste ca in acea perioada 4$-. ani5, daca ieseau la plimbare sau la cumparaturi si i se intampla sa-si piarda un pantof, iar mama nu observa, mergea asa descult, fara sa-i pese. 9umea din 1ur il speria, si inca il mai sperie, este o aglomerare de sen"atii si perceptii careia A. nu-i poate face fata. Sen"atia de durere era mult mai putin evidenta la A. decat la alti copii de varsta lui. Atunci cand cadea nu plangea, nu parea sa-l doara, se ridica repede ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. 3utea sa iasa descult in "apada, caci nu ar fi simtit frigul. Cele mai mari deficiente le avea, si inca le mai are, la nivelul integrarii sociale. Au se 1oaca cu copii nici la gradinita si nici in parc. >otusi 1ocul si adaptarea sociala s-au imbunatatit odata cu aparitia surioarei lui. (a este interesata de 1ucarii si diverse 1ocuri si pare sa-l atraga si pe el. #n toata aceasta perioada A. a mers la diferite centre pentru autisti si gradinite normale. #n gradinite A. a invatat literele odata cu ceilalti copii, singur a facut corelatii intre litere si astfel a invatat sa citeasca. #n momentul de fata citeste orice fel de cuvinte si chiar propo"itii.

A. are acum . ani si ,% luni si urmea"a terapia comportamentala de"voltata de dr. 9ovaas ABA. =rmea"a aceasta terapie de apro2imativ + luni si imbunatatirile sunt vi"ibile. A. a inceput sa achi"itione"e cuvinte, are acum un vocabular de apro2imativ *% *. de cuvinte. A. si-a achi"itionat limba1ul in mod corect, fara a recurge la ecolalie, inversare pronominala etc. A inceput sa-si cunoasca propriul corp, sa imite diferite actiuni reali"ate de adulti. 3robleme mai are inca la nivelul motricitatii fine, el nu-si poate folosi adecvat partile corpului, pentru a arata obiecte sau a reali"a actiuni mai complicate. Comportamentul, indeosebi cel social, s-a de"voltat si el. A. are acum un prieten cu care se 1oaca de cateva ori pe saptamana. Stereotipiile si autostimularile si-au redus frecventa deoarece A. invatat sa reali"e"e si alte actiuni, au inceput sa-l interese"e obiectele si sa le foloseasca in mod corespun"ator. 9a inceperea terapiei a fost o perioada foarte grea, cu regrese, renuntase la toaleta si facea pe el, se tre"ea in mie"ul noptii tipand si plangand fiind greu de linistit. Acum insa nu mai pre"inta asemenea stari. A. a reusit sa faca fata bine terapiei si a achi"itionat foarte multe lucruri. Interpretarea rez !tate!"r. 3erformantele subiectului la #$%a &e &ez'"!tare p%$(")"tr$*a P"rta+e, au aparut odata cu aplicarea terapiei si cu implinirea varstei de . ani. Comparativ cu ceilalti subiecti investigati, re"ultatele sunt mai bune indeosebi la aria cognitiv, autoservire si motricitate. ;e"ultate mai slabe a obtinut in ariile limba1 si sociali"are. >estul este foarte important in determinarea varstei limba1ului si a gradului de afectare a comportamentului. 9a A. varsta limba1ului este mult sub nivelul varstei cronologice. #n pre"ent varsta cronologica este de . ani si & luni, iar varsta limba1ului este de , an si G luni. >otusi progresele sunt remarcabile, deoarece limba1ul a crescut de la %,* luni in #anuarie $%%+ la nivelul pe care l-am enuntat ceva mai sus. (volutia la nivelul varstei cronologice, a varstei mentle si a coeficientului de inteligenta este pre"entata in diagrama ,.$. 9a nivelul comportamentului si al sociali"arii, subiectul are, de asemenea unele deficiente, dare ceva mai mici ca in ca"ul limba1ului. Daca in #anuarie $%%& varsta comportamentului era de , an, iar varsta cronologica de + ani si G luni, in 'ctombrie $%%& acest nivel a trecut de * ani si 1umatate, la varsta cronologica de . ani si & luni. Aivelul cognitiv este cel mai bine de"voltat, avand in vedere intreaga de"voltare a subiectului. 9a aceasta arie diferentele nu sunt semnificative, astfel la varsta cronologica de . ani si & luni, varsta la nivel cognitiv este de + ani si 1umatate. (volutia la cele cinci sectiuni poate fi observata in diagrama ,.,. Adunand re"ultatele obtinute de subiect la toate cele cinci arii, vom obtine varsta mentala si coeficientul de inteligenta. Aceste doua aspecte sunt redate in diagramele pre"entate mai 1os. Avand in vedere valoarea coeficientului de inteligenta putem spune ca subiectul se situea"a la nivelul deficientei mintale usoare. #n #anuarie $%%&, coeficientul de inteligenta era de *0, ceea ce presupune deficienta mintala severa. 3erformantele pe care le-a inregistrat subiectul pe parcursul unui an si indeosebi in ultimele luni se datorea"a terapiei comportamentale pe care o urmea"a si pe care o vom pre"enta la sfarsitul acestui capitol.

PROBA PORTAGE Sectiunile probei Sociali"are 9imba1 Autoservire Cognitiv Motor >otal #H ?arsta cronologica ?arsta mentala ;e"ultate obtinute #anuarie $%%& , %,* $ ,,. + *0 + ani, G luni , an, 0 luni ;e"ultate obtinute Martie $%%& *,. , *,. +,. +,. /$ . ani, . luni * ani, + luni ;e"ultate obtinute 'ctombrie $%%& *,G ,,G *,G +,. .,G /G . ani, & luni * ani, & luni

O-%er'at$a a repre"entat una din metodele care au a1utat cel mai mult la strangerea de date despre subiect. Datele obtinute in mediul subiectului, dau cele mai multe informatii despre evolutia comportamentului si a comunicarii. Comportamentele pe care le pre"inta fata de parinti si cei cunoscuti sunt diferite fata de cele pe care le pre"inta strainilor, uneori, in societate comportandu-se mai bine decat acasa. Comunicarea, insa este mult mai des si mai bine folosita fata de parinti si persoanele cunoscute decat fata de cei straini. Consideram ca intar"ierile in de"voltarea comunicarii si comportamentului sunt determinate, in principal, de severitatea sindromului si lipsa de"voltarii corespun"atoare in toate ariile de de"voltare. #n momentul de fata copilul este total nepregatit pentru a merge la o gradinita, datorita lacunelor din cadrul limba1ului si a comportamentului. #n urma terapiei pe care o urmea"a se asteapta ca la inceputul lunii Septembrie, copilul sa poata fi inscris intr-o gradinita cu program special.

.. STUDIU DE CAZ DATE PERSONALE: ,. Aume si prenume) #. @. $. ?arsta cronologica) / ani si * luni. *. Diagnostic) Autism sever. CARACTERISTICI GENERALE:

#. este unicul copil al familiei. Sarcina si nasterea au fost normale, nu au fost pre"ente nici un fel de semne care ar fi putut anunta sindromul autist. 3rimele luni de viata ale lui #. au fost normale, in primele saptamani #. a inceput sa "ambeasca si se anunta o de"voltare normala. Singura problema pe care mama spune ca ar fi observat-o a fost somnul deosebit de agitat, tipetele din timpul noptii ca si tabieturile alimentare bi"are. >atal este cel care a ingri1it copilul de la varsta de , an, deoarece nu avea un loc de munca. (l a fost a1utat de bunica si bineinteles de mama atunci cand se intorcea de la serviciu. >atal este o fire agresiva si deseori isi manifesta aceasta agresivitate asupra copilului si a celor din 1ur. (l isi 3arintii lui #. au o de"voltare normala din punct de vedere fi"ic si psihologic. Atat tatal cat si mama sunt dreptaci cu o comunicare corect de"voltata. #n familie au e2istat rude cu probleme psihice, fiind vorba despre varul primar al mamei, care a fost diagnosticat cu schi"ofrenie la varsta de *% de ani si este si in pre"ent institutionali"at intr-un spital de boli psihice. Ma1oritatea cercetatorilor sunt de acord ca incidenta autismului este mult mai mare in familiile cu rude care au suferit de boli psihice. Avand in vedere toate aceste aspecte, am putea considera ca sindromul autist ar putea avea o cau"a ereditara. 3arintii sustin ca lui #. i s-a facut o tomografie, datele indica aspect normal, dar o densitate crescuta a substantei albe. #nterpretarea medicului neuropsihiatru a fost Fimaturitate7. 3arintii acestor copii se agata de fiecare interpretare optimista si incearca sa ignore diagnosticul valid de autism. #. a fost diagnosticat cu autism la varsta de $ si 1umatate, diagnostic, care s-a confirmat odata cu trecerea timpului. 3rimul lucru care le-a dat de banuit parintilor a fost lipsa limba1ului si comportamentului social in cadrul unui grup. #n 1urul varstei de * ani au aparut si stereotipiile si autostimularile. Stereotipiile sunt pre"ente si la varsta actuala a copilului. Deseori invarte obiecte, sau merge pe varfuri. Se autostimulea"a fluturand diferite sforicele prin fata ochilor, sau pipaind, Fgustand7 diferite obiecte sau suprafete. Comportamentul anormal se mentine si la aceasta varsta) lipseste activitatea ludica atat cu obiectele cat si cu copii de varsta lui, plange foarte des, indeosebi atunci cand ii este cerut sa indeplineasca diferite activitati. Se intoarce atunci cand este strigat pe nume, dar nu-si poate mentine atentia decat pentru cateva secunde. (ste foarte afectuos, dar numai cu adultii. Au mai pre"inta acea transparenta a persoanelor din 1ur, nu mai trece pe langa oameni ca si cand ar fi obiecte. #nsa aceasta transparenta este inca pre"enta in ca"ul copiilor. 'biectele detin o foarte mare importanta. Daca este lasat in pace poate sa roteasca obiecte si sa fluture diferite sforicele sau alte materiale ore in sir fara sa se plictiseasca. Sen"atia de durere este mult diminuata fata de cea pre"enta la un copil normal de varsta lui, de asemenea, re"istenta la frig este crescuta la #. 3arinti povestesc, ca uneori au impresia ca nici macar nu simte frigul sau caldura prea mare si ca re"ista la durere chiar mai bine ca un adult. Comportamentul imitativ este deficient, #. nereusind sa imite decat actiuni foarte simple. 3ana in pre"ent, in urma terapiei ABA pe care o urmea"a a reusit sa faca unele salturi, dar nu semnificative. #. are o comunicare non-verbala, ba"ata pe gesturi simple, pe care le foloseste doar atunci cand are nevoie de ceva, de obicei, atunci cand este vorba de hrana sau activitati legate de igiena personala. Cu #. s-a incercat un tip de comunicare ba"ata pe imagini, de tip 3ecs, dar s-a renuntat la acest tip de terapie.

3arintii spun ca intre * si + ani a rostit primele sale cuvinte 4mama, tata, apa, pipi5, dar nu le foloseste mereu, sau in conte2te potrivite. Au s-au observat ameliorari ale comunicarii nici dupa varsta de . ani. #n pre"ent se incearca asocierea gesturilor cu cateva vocale sau cuvinte simple pentru a desemna actiunile pe care le foloseste frecvent. Din punct de vedere motor este de"voltat normal, are o coordonare potrivita varstei. De"voltarea cognitiva pre"inta si ea cateva ameliorari, care trebuie valorificate. Deficienta mintala pre"enta si la #., ca de altfel la toti copii autisti, poate suferi cateva ameliorari odata cu de"voltarea comunicarii si adaptarea comportamentului. #. urmea"a terapia comportamentala ABA, cateva aspecte po"itive pot fi observate) este mai ordonat- s-a redus incidenta stereotipiilor si autistimularilor- este interesat de 1ocuri simple cu 1ucarii- reuseste sa-si mentina atentia cateva minute- s-au redus cri"ele. Interpretarea rez !tate!"r. Pr"-a p%$(")"tr$*a P"rta+e. 9a acest test subiectul a obtinut re"ultate asemanatoare cu cele ale celorlalti copii in luna #anuarie $%%& si, re"ultate mai slabe fata de ceilalti in lunile #unie $%%& si, indeosebi 'ctombrie $%%&. Subiectul reali"ea"a o serie de actiuni simple si imitative 4bate din palme, se ridica de pe scaune, mananca etc.5, fara a1utor. 9a actiunile comple2e necesita a1utor, indeosebi de manipulare a partilor corpului cu care trebuie sa lucre"e. ;e"ultatele cele mai slabe le-a obtinut la ariile limba1, sociali"are, autoservire, iar re"ultate mai bune la ariile motricitate si cognitiv. Coeficientul de inteligenta obtinut la acest test indica deficit mintal sever, pentru luna #anuarie si deficit mintal moderat pentru lunile #unie $%%& si 'ctombrie $%%&. ?arsta mentala a subiectului a crescut si ea valoric de-a lungul unui an, astfel) in #anuarie $%%& varsta mentala era de $ ani si + luni sla varsta cronologica de . ani, iar in Aoiembrie $%%& varsta mentala a crescut la * ani si * luni la ?arsta reala de / ani si , luna. (volutia poate fa observata in diagrama $.$. Se observa o usoara crestere si a varstei psihologice a limba1ului si a nivelului comportamentului. #n pre"ent varsta limba1ului este de , an si 1umatate, drept urmare, putem observa ca ea a crescut cu , an fata de #anuarie $%%+. Comportamentul se afla la nivelul varstei de $ ani si 1umatate, inca se 1oaca singur si uneori inadecvat cu 1ucariile. (volutia se poate observa in diagrama $.,. PROBA PORTAGE Sectiunile probei Sociali"are 9imba1 Autoservire Cognitiv Motor ;e"ultate obtinute #anuarie $%%& $ %,. * $,$ +,. ;e"ultate obtinute #unie $%%& $,. ,,. *,. $,. . ;e"ultate obtinute 'ctombrie $%%& $,. ,,. *,G *,. .,.

>otal #H ?arsta cronologica ?arsta mentala

+G . ani $ ani, + luni

.$ . ani, & luni * ani

.+ / ani, , luna * ani, * luni

/. STUDIU DE CAZ
DATE PERSONALE: ,. Aume si prenume) C. @. $. ?arsta cronologica) * ani si * luni. *. Diagnostic) Autism usor. 4presupunem ca ar putea fi vorba de sindromul Asperger5 CARACTERISTICI GENERALE: C. este unicul copil al familiei @, este foarte iubit de parinti si bunici care ii acorda o atentie deosebita si il a1uta sa se recupere"e. Mama povesteste ca a avut dificultati in timpul sarcinii si a nasterii, dar nu considera ca acestea ar fi avut vreun efect asupra lui C. 3arintii au acceptat cu greu diagnosticul, mai ales ca C. pre"inta doar cateva din simptomele caracteristice autismului. #n copilarie tatal a suferit de o serie de ticuri pentru care a primit tratament si a facut terapie, acum nu mai pre"inta acele ticuri. Mama este deosebit de emotiva si face cu greu fata situatiilor stresante, chiar si la aceasta varsta. Ambii parinti sunt dreptaci si au o comunicare de"voltata normal. Au e2ista ca"uri in familie cu boli psihice sau alt tip de intar"ieri in de"voltare. C. a fost diagnosticat cu autism usor la varsta de $ ani, cand parintii alarmati de lipsa limba1ului au mers cu el la diferiti medici sau psihologi. =rmea"a un tratament cu ;ispolept, medicament prescris in ca"ul autismului pentru reducerea hiperactivitatii si cresterea capacitatii de concentrare. #ntre , an si 1umatate si $ ani si 1umatate a stat la bunici care au observat cateva comportamente care i-au ingri1orat) nu se 1uca cu copii in parc, rareori era atras de 1ucarii etc. #ntre $ ani si * ani erau pre"ente si cateva comportamente stereotipe) deschidea si inchidea intrerupatorul, deschidea si inchidea robinetul de apa, usile etc. Acum C. nu mai pre"inta aceste stereotipii, dar destul de des ramane cu ochii atintiti intr-o singura directie si cu greu poate fi scos din acea stare. Activitatile ludice sunt pre"ente. #i face placere sa se 1oace cu diferite 1ucarii, sa asculte mu"ica etc. Activitatea imitativa este normal de"voltata, arata cu degetul obiectele pe care le doreste, imita orice tip de actiune reali"ata de adult 4matura imitativ, vrea sa a1ute la ase"area mesei etc.5. 3re"inta o serie de probleme pe plan receptiv, nu recunoaste culorile sau obiectele care ii sunt cerute. A mers la gradinita normala timp de 1umatate de an, dar, aici nu se 1uca cu copii, drept pentru care era marginali"at de colectivitate. Ca semn de protest facea pe el, cu toate ca in mod normal,

spune cand vrea la baie 4Ffaci pipiI75. #n pre"ent merge la un centru pentru copii autisti unde urmea"a terapia comportamentala ABA. 3erceptiile si repre"entarile sunt sub nivelul varstei cronologice, atentia este deficitara, nu reuseste sa se concentre"e destul timp pentru a reali"a anumite actiuni. Din punct de vedere motric este normal de"voltat, schema corporala este formata, reuseste sa se oriente"e in spatiu, mai greu in timp, coordonarea motrica generala este buna, iar motricitatea fina este foarte bine de"voltata. Memoria este de"voltata conform varstei, pre"inta capacitati deosebite la nivelul memoriei mu"icale, reuseste sa retina fragmente din cantecele sau reclame la televi"or ce au un mesa1 mu"ical. C. este deosebit de afectuos, isi e2prima afectivitatea atat prin gesturi cat si cu a1utorul limba1ului. C. pre"inta o comunicare verbala de tip ecolalic. 3oate rosti orice cuvant, dar doar ecolalic. Au intelege limba1ul celor din 1ur, deoarece nu poate sa raspunda la intrebari simple de tipul FCum te cheamaC7. Boloseste cateva cuvinte si propo"itii simple pentru a denumi anumite actiuni sau obiecte pe care le doreste. Se intampla uneori sa pre"inte si trasaturi caracteristice afa"iei) inversea"a literele in cuvinte, cuvintele in propo"itii, foloseste cuvinte specifice pentru anumite obiecte 4 pentru Fportocala7 foloseste Frotund75. 3re"inta probleme de semantica, nu reuseste sa descifre"e mesa1ele provenite de la cei din 1ur, de aceea recurge la ecolalie. 3re"inta un vocabular bogat cu un numar mare de cuvinte, dar pe care nu le poate folosi in comunicarea verbala. #n pre"ent se incearca formarea limba1ului functional si reducerea ecolaliilor. ;e"ultatele obtinute in urma terapiei sunt deosebit de bune si se continua aceasta terapie pana la recuperarea totala. Interpretarea rez !tate!"r. F$%a p%$(")"tr$*a P"rta+e. 9a aceasta proba subiectul a obtinut re"ultate superioare fata de ceilalti copii. Media la cele cinci sectiunii ale probei au primit cotatii po"itive, atat la inceputul lunii August $%%& cat mai ales in 'ctombrie $%%&datorita inceperii terapiei comportamentale ABA.. 3erformante superioare a obtinut la sectiunile) autoservire, motricitate, cognitiv, sociali"are, iar re"ultate ceva mai slabe a obtinut la sectiunea limba1. Din acest test putem obtine coeficientul de inteligenta care este ridicat la acest subiect. #n luna August a obtinut un #H de .+, iar in Martie anul acesta un #H de /,.Aceste re"ultate ale coeficientului de inteligenta indica retard moderat. (volutia poate fi observata in diagrama *.$ >ot in aceasta diagrama poate fi observata si evolutia varstei mentale si a varstei cronologice. ?arsta mentala este apropiata de cea cronologica, astfel) in luna August $%%& varsta mentala era de $ ani si + luni la varsta cronologica de $ ani si G luni, iar aceasta diferenta se mentine si in luna Martie 4varsta mentala este de $ ani si 0 luni, iar varsta cronologica de * ani si * luni.5 ?arsta limba1ului a avut o evolutie benefica indeosebi in ultimele patru luni. Acum pre"inta o varsta a limba1ului de ,an si 1umatate . Sociali"area este si ea destul de bine de"voltata, dar ramane inca deficitul la nivelul activitatii ludice cu copii. (volutia celor cinci sectiuni poate fi urmarita in diagrama *.,. ;e"ultatele po"itive se datorea"a terapiei ABA pe care o urmea"a.

PROBA PORTAGE Sectiunile probei Sociali"are 9imba1 Autoservire Cognitiv Motor >otal #H ?arsta cronologica ?arsta mentala ;e"ultate obtinute ;e"ultate obtinute August $%%& 'ctombrie $%%& , ,,. , ,,. ,,G $,$ ,,G $,* $,* $,. .+ /, . ani, G luni * ani, * luni , an, . luni $ ani

O-%er'at$a. #n timpul testarii copilul a cooperat foarte bine, a avut nevoie de a1utor, dar doar imitativ la actiunile comple2e 4de e2emplu, Fdu-te si inchide usa si adu-mi cartea cu ratusca75. ;euseste sa-si mentina atentia destul timp pentru a reali"a diferite actiuni, dar se plictisea daca e2aminarea dura mai mult de $-* minute la fiecare comanda. Mult mai greu cooperea"a cu parintii, care nu au autoritate asupra lui. Avand in vedere re"ultatele obtinute la cele patru probe, comunicarea pe care o are si nivelul sociali"arii ceva mai sca"ut se impune integrarea copilului intr-o gradinita normala, dar a1utat de un tutore. Are nevoie de a1utor indeosebi in adaptarea la activitatea ludica, cu copii de varsta lui.

0. STUDIU DE CAZ
DATE PERSONALE: ,. Aume si prenume) M. B. $. ?arsta cronologica) / ani si 0 luni. *. Diagnostic) Autism mediu spre sever. DATE GENERALE: M. este singurul copil la parinti, cu o de"voltare foarte buna dupa varsta de . ani. Din punct de vedere material, duc o viata destul de precara, dar reusesc totusi sa-i ofere copilului ceea ce are nevoie.

Mama a pre"entata dificultati la nastere. S-a folosit forcepsul pentru a fi e2pul"at copilul si a suferit unele contu"ii. Aceasta ar putea fi considerata una din cau"ele care ar fi influentat aparitia autismului. Diagnosticul a fost de la inceput re"ervat, simptomele desemnand un tip de autism, dar problema de la nastere facandu-i pe doctori sa creada ca ar putea fi vorba si de o alta deficienta asociata. Aici parintii si nici alte rude nu pre"inta boli psihiatrice ce ar fi putut influenta situatia actuala a lui M. >otusi, comportamentul parintilor fata de M. este destul de pueril. M. a inceput sa comunice verbal dupa varsta de . ani. 3ana atunci nu reusea decat sa vocali"e"e fara sens. (ste in clasa # speciala la Centrul pentru Copii Autisti Sfanta Margareta. M. a invatat literele alfabetului, dar nu poate inca sa citeasca, face, de asemenea progrese si in domeniul scrierii. (ste foarte afectuos si foarte atras de pictura. Comunica cu cei din 1ur, reuseste sa-si foloseasca limba1ul pentru a-si face cunoscute dorintele. 3oate sa raspunda la intrebari simple. 3re"inta o serie de tulburari caracteristice afa"iei, inversea"a cuvintele in propo"itii si literele in cuvinte, nu reuseste sa foloseasca adecvat cuvintele, situatiilor cu care se confrunta, sau foloseste anumite e2presii sau cuvinte pentru a denumi anumite activitati 4de e2emplu, pentru Ffac pipi7 foloseste Fuda75. (2ecuta si foloseste simple 1ocuri simbolice, verbale. 3re"inta stereotipii verbale, repeta litera Fm7 lungi perioade de timp, se opreste doar atunci cand este atentionat. Au pre"inta probleme de semantica. Acordul gramatical nu este bine format. 3re"inta un vocabular sarac, inclu"and indeosebi substantive, fara prea multe prepo"itii, verbe, adverbe sau ad1ective. #n aria autoservire pre"inta unele deficiente. Chiar si la aceasta varsta pre"inta probleme legate de igiena personala, ca si probleme legate de folosirea tacamurilor, a po"itiei corecte la masa, etc. Din punct de vedere social este mai bine de"voltat decat ceilalti copii din Centru, deoarece parintii l-au apropiat foarte mult de copii, permitandu-i sa se 1oace cu copii de pe strada lui. #n centru incearca sa atraga copii in diferite 1ocuri, dar, din pacate nu primeste raspuns din partea lor. 3re"inta deficienta mintala medie, re"ultat obtinut in urma aplicarii probei de testare indirecta 3ortage. M. a urmat terapia comportamentala ABA timp de un an, dar re"ultatele sunt destul de evidente. Consider ca, daca s-ar fi continuat terapia, M. ar fi avut sanse mari de recuperare. Interpretarea rez !tate!"r. Pr"-a &e &ez'"!tare p%$(")"tr$*a P"rta+e. 9a aceasta proba subiectul a obtinut re"ultate bune, asemanatoare celorlalti copii. Cele mai bune re"ultate le-a obtinut la ariile ) motricitate, cognitiv si autoservire, iar re"ultate mai slabe la ariile) limba1 si sociali"are. Coeficientul de inteligenta obtinut in urma re"ultatelor obtinute la aceasta proba a avut o evolutie medie, astfel incat in luna 'ctombrie $%%& s-a produs o involutie, #H sca"and de la /% la .0. Cau"ele aceste involutii nu sunt cunoscute, probabil perioada lunga de vacanta, cresterea in varsta si stagnarea la nivelul varstei mentale. #n pre"ent pre"inta deficit mintal usor. (volutia varstei mentale, a varstei cronologice si a coeficientului de inteligenta este pre"entata in diagrama +.$.

?arsta limba1ului este de * ani si 1umatate, ceea ce semnifica o diferenta destul de mare fata de varsta cronologica 4/ ani si & luni5. >otusi cresterea fata de luna #anuarie $%%& este semnificativa. #n #anuarie varsta limba1ului era de $ ani. Dupa varsta de / ani s-a produs un salt calitativ si cantitativ pe toate ariile de de"voltare. Acest salt este caracteristic tuturor copiilor autisti. 9a nivelul sociali"arii evolutia este foarte buna, in pre"ent avand varsta comportamentului de * ani si 1umatate. (volutia celor cinci sectiuni ale probei este pre"entata in diagrama +.,.

PROBA PORTAGE Sectiunile probei Sociali"are 9imba1 Autoservire Cognitiv Motor >otal #H ?arsta cronologica ?arsta mentala ;e"ultate obtinute #anuarie $%%& * $ * + . /% . ani, 0 luni * ani, + luni ;e"ultate obtinute ;e"ultate obtinute #unie $%%& 'ctombrie $%%& *,. + $ *,. *,. +,. + +,. .,. .,. .0 /. / ani, + luni / ani, & luni * ani, 0 luni + ani, + luni

O-%er'at$a a relevat o atitudine de cooperare destul de sca"uta, este de greu de convins sa ia parte la anumite activitati, deseori face doar ce vrea, fara sa fie afectat de faptul ca este apostrofat. Capacitatea de atentie este slaba, nu reuseste sa-si concentre"e atentia decat un timp indelungat si doar la activitati care-i fac placere deosebita. Aecesita a1utor in reali"area actiunilor mai comple2e, de obicei in prima fa"a, ulterior poate sa faca singur ceea ce i se cere. #n urma evaluarii si a observatiei reali"ate atat in mediul familial cat si cel scolar consider ca subiectul ar putea fi integrat in clasa # intr-o scoala speciala sau chiar normala, dar cu a1utor din partea unei persoane care sa fie mereu pre"enta, de genul profesorului itinerant.

1. STUDIU DE CAZ
DATE PERSONALE:

,. Aume si prenume) ?. A. $. ?arsta cronologica) . ani si ,, luni. *. Diagnostic) Autism sever DATE GENERALE: ?. A. este singurul copil la parinti. 3arintii nu se interesea"a deloc de soarta copilului. #nca din primele saptamani de viata mama a apelat la o ruda, o verisoara sa vina sa aiba gri1a de copil. Din acel moment copilul a fost crescut de bona lui, fara ca parintii sa se implice, astfel incat, copilul a fost privat de dragostea materna e2act in momentele in care avea mai multa nevoie. Aceasta ar putea fi una din cau"ele aparitiei sindromului. Date despre parinti nu se cunosc, deoarece, nu erau niciodata pre"enti atunci cand mergeam sa observ copilul in mediul familial. 3arintii au studii superioare si detin slu1be foarte importante, care ii solicita mult. ?. A. detine o comunicare non-verbala. 9imba1ul sau este alcatuit din vocali"ari si Ftipete7 pe care le foloseste cu diferite oca"ii, atunci cand este suparat, cand doreste ceva sau cand este fericit. #n ultimele luni, in urma terapiei ABA a achi"itionat cateva simple cuvinte, Fmama,apa, papa7, dar pe care le foloseste indiferent de conte2t. ?ocabularul sau este sarac, dupa cum am va"ut, pre"inta grave probleme de semantica, nu raspunde atunci cand este strigat. #gnora activitatile care ii sunt date. 3erceptiile si repre"entarile nu sunt formate. Sen"atia de frig si durere este mult mai mare decat la copii normali de varsta lui. Daca este atins doar, incepe sa planga, trebuie sa fie mereu bine imbracat deoarece nu suporta frigul. Atentia este instabila, nu reuseste sa se concentre"e decat pentru cateva fractiuni de secunda. 3re"inta o memorie mu"icala buna, se calmea"a atunci cand aude mu"ica, reuseste sa adoarma doar daca ii sunt cantate diferite cantecele. Comportamentul de autoservire pre"inta numeroase deficiente, inca nu stie sa mearga la toaleta, nu face nici un fel de gesturi atunci cand ii este sete sau foame. 3lange mereu, din aceasta atitudine persoanele din 1urul sau trebuind sa inteleaga ce vrea. Au se 1oaca cu copii sau cu 1ucariile. 3re"inta transparenta persoanelor din 1ur, trece pe langa ele ca pe langa niste simple obiecte. Au este sociabil, nici cu copii, nici cu adultii, singura cu care mai afectuos este doar bona care are gri1a de el. Au suporta schimbarile, reactionea"a foarte rau atunci cand ii sunt schimbate rutinele 4trebuie urmata aceeasi ruta de la centru acasa, si invers, trebuie sa primeasca mereu acelasi tip de mancare, la anumite ore etc.5. Comportamentele stereotipe sunt multe si bi"are) invarte obiecte, flutura diferite hartii, se invarte in 1urul propriei a2e, merge pe varfuri. Autostimularile sunt de ordin Jineste"ic 4introduce degetele sub unghiile persoanelor, provocand durere5, vi"uale 4priveste obiectele cu coada ochiului, pipaie suprafetele, Fsuge, gusta7 obiectele5. 3re"inta si comportamente agresive, automutilare) se loveste cu palmele peste fata, isi da cu pumnii in cap, se "garie. Aceste comportamente s-au inmultit si au o intensitate tot mai mare.

A inceput terapia comportamentala ABA de cateva luni, dar re"ultatele po"itive se lasa asteptate. 3rimele saptamani au fost foarte grele, plangea, comportamentele autoagresive se inmultisera, nu dormea noptile etc. #n pre"ent aceste comportamente s-au redus, se lucrea"a in continuare si se asteapta ca ?. se va recupera macar pentru a putea urma o scoala speciala. Interpretarea rez !tate!"r. F$%a &e &ez'"!tare p%$(")"tr$*a P"rta+e. 9a aceasta proba subiectul a obtinut re"ultate medii, asemanatoare celorlalti copii cuprinsi in cercetare. 3erformante bune a obtinut la sectiunile) motricitate, cognitiv, iar re"ultate slabe a primit la sectiunile) limba1, autoservire, sociali"are, cognitiv. Se poate observa ca evolutia limba1ului si a sociali"arii, in special, a fost deosebit de buna, cu apro2imativ opt luni. Celelalte arii de de"voltare au obtinut si ele puncta1e bune in #unie $%%&. (volutia celor cinci sectiuni ale probei intre #unie $%%& si 'ctombire $%%& poate fi urmarita in diagrama ..,. Coeficientul de inteligenta obtinut de subiect la aceasta proba, in #unie $%%& indica retard moderat. (volutia la nivelul #H ului a fost buna, dar nu suficienta pentru a trece de nivelul retardului moderat ?arsta mentala a crescut si ea de la , an si $ luni la , an si G luni, adica e2act perioada care a trecut intre cele doua e2aminari. >otusi diferenta intre varsta mentala si cea cronologica este destul de frapanta. (volutia poate fi observata in diagrama ..$. PROBA PORTAGE Sectiunile probei Sociali"are 9imba1 Autoservire Cognitiv Motor >otal #H ?arsta cronologica ?arsta mentala ;e"ultate obtinute #anuarie $%%& ,,$ , * $,* *,. +/ + ani, & luni $ ani, $ luni ;e"ultate obtinute #unie $%%& ,,G ,,. *,. $,. + +G . ani, / luni $ ani, / luni ;e"ultate obtinute 'ctombrie $%%& $,. ,,G + $,G . .+ . ani, ,, luni * ani, $ luni

O-%er'at$a. 3e parcursul e2aminarii, directe si indirecte, subiectul a cooperat destul de greu, fiind dificil de controlat. Aecesita a1utor la aproape toate activitatile, imita bine, dar are nevoie si de a1utor prin manipularea mainilor. Atentia este instabila, se concentrea"a putin timp si doar in actiuni care ii fac placere. 9uand in considerare de"voltarea defectuoasa in toate ariile, consider ca, pentru moment este bine ca subiectul sa continue terapia la centru pentru copii autisti, unde este acum) preconi"e" peste apro2imativ, un an sau doi va putea fi integrat cu succes intr-o gradinita normala.