Sunteți pe pagina 1din 95

Cele doua secrete esentiale ale caligrafiei sunt cunoasterea formei de baza a literelor si ntelegerea influentei pe care o are

tipul de penita folosit pentru crearea acestora. ncepeti prin a folosi un creion cu fibra sau o penita de trestie, creati cteva semne grafice abstracte sau caractere de litera si urmariti ce se ntmpla atunci cnd modificati modul n care tineti tocul. Atunci cnd ncepeti sa studiati mai atent caracterele de litera este bine sa ncepeti cu o penita suficient de lata (de exemplu, o penita ronda nr. 1). Dar nu aveti nici un motiv sa nu ncercati si tocuri sau penite mai neobisnuite experimentarea, nsotind studiul serios, aprofundat, va va ncuraja si va va dezvolta ndemnarea. n timp ce folosirea penitelor cu muchie lata se bazeaza pe tinerea lor sub un unghi mai mult sau mai putin constant pentru realizarea de linii groase si subtiri, pensulele si penitele ascutite realizeaza prin modificarea apasarii trasaturi cu grosime variabila. Daca doriti, penitele cu muchie lata pot fi, binenteles, rotite si manipulate, dar e mai bine sa faceti aceste ncercari numai dupa ce stapniti aspectele de baza.

Ca sa va obisnuiti cu instrumentele de scris, experimentati efectele

diverselor semne grafice. Formele si semnele grafice libere pot crea si un efect

vizual placut. Pentru a experimenta efectele pe care le poate produce o

penita cu muchie, executati cteva semne grafice folosind un creion cu fibra

cu vrf lat sau o penita de trestie si tinnd penita sub unghiuri diferite.

\:
\~ 1111

Penita ronda nr. 2


Este o penita potrivita pentru ncepatori nici prea lata, nici prea ngusta. Este destul de lata pentru a diferentia clar trasaturile groase de .cele subtiri si destul de ngusta ca sa se miste usor pe suprafata hrtiei. Este penita ideala pentru a nvata sa folositi tocul si pentru scrierea multora dintre alfabetele din capitolul urmator.

Penita ronda nr.

Penita ronda nr. 5


Este o penita foarte ngusta, buna pentru scrierea marunta si pentru nflorituri, sau pentru scrierea literelor verzale. Chiar daca lucrati cu o penita att de mica, e important sa pastrati contrastul dintre trasaturile groase si cele subtiri. Pastrati penita ascutita si curata si folositi-o cu sau fara rezervor. Aveti penita ronda nr. 5 n trusa.

n functie de volumul de lucru, aceasta penita va fi mai potrivita dect nr. 2 pentru scrierea unor pasaje de text lungi. Putin mai ngusta dect penita nr. 2, si probabil ceva mai usor de stapnit, aceasta este o penita foarte utila si este adeseori preferata pentru scrierea numelor pe diverse certificate. Aveti o penita ronda nr. 3 n trusa.

Penita pentru afise nr. 2


Penitele pentru afise pot fi folosite cu "dintii" fie n sus, fie n jos. Aceasta este o penita subtire, cu dimensiuni similare cu penita ronda nr. O. Asigurati-va ca penita este bine ncarcata cu cerneala si faceti ncercari cu planseta nclinata sub diverse unghiuri, ca sa gasiti pozitia care va convine cel mai mult.

Penita pentru afise nr. 5


Probabil cea mai utila penita din aceasta gama, are dimensiuni potrivite - 13 mmnu prea mare ca sa fie greu de mnuit, dar suficient de lata pentru a realiza, cnd este bine ncarcata, zone ne te de culoare n cadrul unei trasaturi. Este o penita excelenta pentru realizarea unui scris robust, producnd o impresie clara de directie a trasaturii, ceea ce contribuie la senzatia de cursivitate a scrisului.

Penita "portativ"
Dintre penitele pentru afise, penita "portativ" confera literelor un minunat aspect tridimensional. Stapnirea acestei penite necesita exercitiu si rabdare. Este deosebit de important sa o tineti sub unghiul corect si sa controlati cantitatea de cerneala folosita: daca este suprancarcata, spatiile dintre liniile subtiri se vor umple, ceea ce poate crea uneori efecte interesante.

tt

Penita lata (38 mm)


Penita foarte lata, nepotrivita pentru uz curent, dar utila pentru trasaturi ndraznete, creatoare. Este foarte buna pentru lucrul la afise si de nenlocuit pentru realizarea un stil de scris liber, expresiv. Pentru rezultate bune, ncarcati penita cu cerneala sau vopsea din belsug si ncercati sa lucrati cu planseta aproape de orizontala.

Penita lata crestata (38 mm)


Crestaturile practicate n muchie duc la realizarea unor litere cu aspect orna mental sau texturat. Puteti obtine rezultate de mare efect folosind-o pentru cuvinte simple, izbitoare. ncercati-o pe hrtii cu diverse texturi ca sa vedeti efectele pe care le poate avea. Cnd lucrati la o astfel de scara, hrtia trebuie sa fie destul de groasa.

Penita din lemn de balsa


Un instrument de scris necostisitor poate fi confectionat din lemn de balsa. Taiati cu un cutit o fsie subtire de lemn de lungimea unui toc. ,'penitaii poate fi modificata facndu-i o crestatura pe mijloc. Lemnul de balsa absoarbe rapid cerneala, asa ca penita trebuie rencarcata des. Nu este un instrument pentru linii fine si precise.

Tragatorul
Acest instrument pentru desenul tehnic (a carui utilizare de baza este trasarea de linii cu grosime uniforma) a fost adoptat de caligrafi pentru realizarea de semne grafice expresive, de accent, cu trasaturi largi. Latimea "penitei" se regleaza cu ajutorul rotitei laterale. Aspectul liniei realizate poate fi stabilit si prin tinerea penitei sub diverse unghiuri.

Penita din tabla de aluminiu


Un nlocuitor util (si ieftin) al tragatorului. Se poate confectiona tind cu foarfecele dintr-o doza de aluminiu o fsie pe care o pliati n doua si retezati capatul ndoit pentru a obtine o penita curbata. Slefuiti muchiile cu smirghel. Veti obtine un instrument excelent pentru trasaturi fabuloase - groase, subtiri si mproscate -, adaptabil propriilor cerinte si distractiv de utilizat; acesta va va stimula inventivitatea grafica.

Pensula din fire metalice


Acesta este un instrument de scris american care, de regula, poate fi gasit numai n magazinele pentru artistii plastici. Confectionat din fire metalice, este excelent pentru realizarea de litere impresionante si texte temperament ale. Este att de flexibil nct se foloseste mai mult ca pensula dect ca penita. Necesita practica pentru a-l stapni, dar folosirea lui e distractiva si duce la rezultate captivante.

~""""" -''"':-. .

.~

Cnd simtiti ca aveti mna mai sigura, asezati-va la masa de lucru cu planseta sprijinita la 4SO. Stati confortabil, si aveti grija sa priviti suprafata de lucru drept n jos. Cu ajutorul hrtiei de calc, trasati cu creionul cteva linii orizontale (deocamdata, distantele dintre ele nu conteaza). Asamblati la un toc o penita ronda nr. 2 si un rezervor si ncarcati penita cu cerneala.

Unghiul penitei

1 Tinnd

vrful penitei paralel (adica la 0)

fata de linia de baza trasata n creion, trageti penita n jos pentru a face o linie scurta verticala; apoi, trasati o linie scurta orizontala, miscnd penita de la stnga la dreapta sub acelasi unghi. Aceste linii dau grosimea maxima si minima care pot fi realizate cu penita respectiva.

Daca va vine mai bine, ridicati putin penita spre verticala si trasati cteva lini verticale mai lungi, tragnd penita n jos. (Constatati ca, la acest unghi, linia .este ceva mai ngusta.) Daca aveti probleme cu amorsarea penitei, faceti o miscare din mna foarte usoara, tinnd pe hrtie muchia cea mai subtire a penitei.

Mariti acum unghiul penitei la circa 45 si desenati cteva linii n zigzag. Sub acest unghi, latimile maxima si minima ale trasaturilor penitei vor fi pe diagonala. Acesta este un aspect evident, dar esential] al modului de functionare a penitei cu muchie. Veti ncepe sa descoperiti ca penita functioneaza cel mai bine cnd e trasa n jos; penita poate fi mpinsa atunci cnd folositi muchia ei cea mai ngusta.

Daca sunteti stngaci, ncercati sa realizati pozitia pentru scris din imagine. Daca folositi o penita taiata pe stnga nu veti mai fi obligat sa rasuciti mna asa de mult. Puteti, de asemenea, sa ncercati sa mutati hrtia usor spre stnga (dar nu prea mult), si sa modificati pozitia hrtiei pe planseta (mpingnd putin nainte latura din dreapta).

5 Daca marginile liniei trasate cu cerneala


nu sunt uniforme probabil ca exercita ti o apasare prea mare pe o parte a penitei. Verificati fixarea rezervorului - daca acesta este prea strns, curgerea cernelii va fi mpiedicata. Alt raspuns la problemele legate de curgerea cernelii poate fi incompatibilitatea acesteia cu hrtia utilizata, asa ca gnditi-va sa diluati cerneala sau sa ncercati alta marca.

~~,,~~~~~
~~""'"'''''""''''"~

~A~4\~4\ A~~~~~ L,L,L1C1C1 OO[J~[I~O CEJ~EJ~EJ COCOOOOO

Stnga: Mentinnd unghiul penitei la 45, copiati modelele prezentate si inventati modele proprii. Scopul este ca liniile sa fie ferme si uniforme. Dreapta: Problemele cu curgerea cernelii duc la obtinerea de linii neuniforme si litere cu muchii colturoase. Cauzele acestor probleme pot fi fixarea rezervorului, cerneala, suprafata si calitatea hrtiei, sau unghiul de nclinare a plansetei.

1 Prea multa cerneala produce pete. 2 Unele hrtii sunt prea absorbante si Iasa cerneala sa se ntinda. 3 "o" rond: circular, cu penita la 30. 4 "o" rond cursiv: oval, cu penita
la 45.

Ordinea trasaturilor si unghiul penitei


Pe masura ce utilizati penita, veti afla mai multe despre modul n care functioneaza aceasta si de ce apar probleme. Totodata, veti ncepe sa ntelegeti cum si de ce sunt construi te literele asa cum sunt: ca, de exemplu, un "o" circular este format din doua trasaturi curbe, ambele de sus n jos. Alte alfa bete cer ca literele sa fie trasate sub unghiuri diferite.

Raportul dintre naltimea si grosimea corpului literelor


Diversele alfabete (sau litere) au diferite "greutati" (de cte ori se cuprinde latimea penitei n naltimea literei). Scrierea ronda se scrie cu naltimea de 4 latimi de penita, iar ronda cursiva cu 5 latimi de penita. Pentru a masura naltimea literei n functie de latimea penitei, trasati linii scurte cu latimea maxima a penitei, sub forma de scara, perpendicular pe linia de baza.

5 Marcarea Iatimilor penitei (n imagine sunt prezentate 6 Iatimi de penita).

[:

~---

(sau piciorusul) este o mica trasatura (uneori foarte subtire) care conduce spre sau dinspre o trasatura de penita. n caligrafie, serifele dau o terminatie clara si maresc lizibilitatea, asigurnd legatura ntre litere. Trasaturile cu care ncepe litera ofera ocazia amorsarii penitei. Serifele sunt mai dezvoltate n cazul literelor tiparite sau desena te.

1 Seriful

Pentru a avea un punct de referinta, este util sa cunoastem denumirile diferitelor parti ale literelor. Literele mici sunt cunoscute ca minuscule

(n terminologia caligrafilor), litere de rnd sau curente. Literele majuscule se mai numesc verzale sau capitale. Prin naltimea literei se ntelege naltimea partii principale a literei de rnd (fara

prelungirile superioare sau inferioare ale picioarelor). Spatiul interior al literei se numeste apertura. O forma rotunjita ca, de exemplu, n "b" sau "p" se numeste bucla. Acesti termeni, precum si altii, sunt prezentati n imaginea de mai jos.

"-;;1 1
"

1- brat

}'--2-f--rl~-. . _~1
4~~ ~ 1
"

tf1
_____

~prelunglre --~

linia majusculelor sau linia prelungirii superioare


. ,1

uafi ro
inferioara -linia prelungirii inferioare

1 ';oaltime.li"eeloi

de ,'od

)'1
linie de .. ~~~aUSCUlelortbaza

interlinie

JJ1- 1:.u. ;[

"n

prelungire superioara

:t-~

11- _

U'

1~
~ ~ I

Semnele grafice facute cu penita cu muchie vor avea un efect reusit daca forma, sau scheletul fundamental al literei, este chibzuita. Este util sa examinati aceasta forma de schelet (linie simpla) a literei cu un creion, ca si versiunea JJmbracata" - construita-, scrisa cu penita. Acest lucru va va ajuta sa ntelegeti alfa betele (att tipurile standard, ct si exemplele istorice) si poate constitui o cale de a va dezvolta propriul scris liber (vezi p. 76) .

Daca analizati

caracterele

fundamentale

1 Litere rotunde late:


O, Q, C, G, D.

ale literelor capitale romane, veti descoperi ca ele se nscriu ntr-un cadru geometric, iar literele cu forme sau proportii similare pot fi grupa te. Privind literele alfabetului n aceasta lumina, este posibil sa se stabileasca JJasemanari de familie" ntre litere. Cadrul este un patrat (divizat n opt parti pe latime) si un cerc nscris n patrat. Literele se ncadreaza ntr-una dintre cele patru ..grupe principale prezentate . lmagml. n

2 Litere late patrate: M, w. 3 Litere cu latimea 3/4:


H, A, V, N, T, U, X, Y, Z.

4 Litere inguste:
8, P, R, 5, J, 1, K, E, F, L.

- - --1

Litere schelet majuscule


Literele schelet sunt prezenta te aici mpartite pe grupe. Ati putea sa le copiati cu creionul ca sa va familiarizati cu proportiile lor - ncercati la nceput la naltimea de circa 2 cm, pna va veti simti n stare sa schimbati scara.

5 Copiati formele acestor litere folosind un creion HB. Daca vi se pare dificil, ati putea sa le copiati la nceput pe hartie transparenta, pna va familiarizati cu formele.

Influenta

Iatimii unui instrument

de scris cu

T rasati cu un creion liniile de baza, astfel


nct naltimea literelor sa fie de 7 Iatimi de "penita", ca n imagine si, tinnd "penita" cu precadere - sub un unghi de 30 fata de linia de baza, trasati literele majuscule. Acestea vor avea probabil naltimea de circa 5 cm. Pentru a realiza mai exact Iatimile trasaturilor, trasatura. modificati unghiul n functie de

Modificarea unghiului
Pentru majoritatea trasaturilor drepte se foloseste un unghi de 30. Unghiul va trebui deschis pna la circa 45 n cazul trasaturilor diagonale groase, asa cum se vede aici n cazul literei "A". Unghiul trebuie deschis si mai mult pentru a trasa picioarele descendente mai subtiri (n cazul lui "N" si "M").

muchie asupra formei de baza a unei litere poate fi studiata trasnd literele cu creionul dublu. Creionul dublu se obtine legnd doua creioane cu banda adeziva sau cu elastic. Pentru stngaci, ridicati putin creionul din dreapta (imitnd o penita oblica pe stnga). Daca doriti o "penita" mai ngusta, subtiati putin partile dinspre interior ale creioanelor nainte de a le lega.

~<\
II I
,

1-2 Liniile rotunde ?i curbe se traseaza cu penita la 30. Aveti grija sa nce~ peti ambele trasaturi de la partea de sus a literei.
Liniile descendente ?i cele orizontale se traseaza tinnd n permanenta pen ita la 30, ceea ce va duce n mod natural la o linie orizontala mai subtire.
3-4 5-6 Penita este ntoarsa

'/

1/

:/

/1 \\ \\
\ '\\\

'.

/i

\\ ~m_\_
2 4

pentru primul picior din "M" ?i picioarele descendente din "N". Diagonala groasa din "M" este la 45, iar ultimul picior la 30.

~ir~,jt~" ~ Rf\
~~j

))./1 fffJJf'\

((

Acest detaliu al unei pagini dintr-un caiet de demonstratii al lui Edward Johnston ilustreaza modul de folosire a creionului dublu pentru a explica forma si grosimea literelor.

Cifre
Cifrele trebuie adapta te pentru a fi n concordanta cu alfabetul folosit (desi este bine sa se evite cifrele gotice, care sunt greu lizibile). Cifrele "nalte" au aceeasi naltime cu litera (fiind folosite n general mpreuna cu majuscule). Cifrele "medievale" (n imagine) au prelungiri superioare si inferioare, si sunt folosite adeseori mpreuna cu litere minuscule.

i ~~ ,U}ltL1D~t1li " f.
o:,_'

.~ ,
\\1

-rt~~ twiJ~
-J
L.ll .."

~ - X:.~~ ~~,J Z
':2;-

& ~47r

1-1yeros o leyo.s

1)

t233,+t557&9~;
I~( ~ li\ T5' 16J(~ ~~~-'~-n JiiLm .. \~.~
f(

Va veni o vreme cnd trasarea liniilor ajutatoare va va deveni o a doua natura, sau cnd nu veti mai avea nevoie pentru ghidare dect de o linie de baza. Dar, pentru nceput, linierea exacta este esentiala pentru realizarea unor litere de naltimi egale si pentru perfectionarea caracterelor de litera.

Cnd v-ati hotart asupra dimensiunii penitei cu care veti lucra si asupra greutatii literei; puteti stabili naltimea literelor. Iar odata ce v-ati hotart asupra spatiului pe care doriti sa-I lasati ntre rnduri, puteti sa treceti la trasarea liniilor ajutatoare. Acest lucru se poate face fie pe fiecare foaie de hrtie pe care veti lucra sau, daca

folositi pentru exercitii hrtia transparenta pentru studii, puteti linia o alta foaie de hrtie (o foaie mai robusta de hrtie groasa de scris) pe care o veti plasa sub hrtia subtire pentru studii.

1 Veti avea nevoie de o plan?eta de desen, o foaie de hrtie, penita ?i cerneala, o rigla de 45 cm (sau un teu) ?i de un creion ascutit. A?ezati foaia de hrtie paralel cu marginea plan?etei ?i fixati-o cu banda adeziva. Trasati cu creionul o linie orizontala la partea de susa hrtiei ?i linii verticale cam la 25 mm de ambele margini laterale. Asamblati tocul ?i ncarcati penita cu cerneala. Cu penita la 900 fata de linia de baza, faceti mici semne patrate sub forma de scara, ca la pagina 38, conform naltimii dorite a literei. Luati ntre vrfurile unui compas masura naltimii literelor de rnd. Ca alternativa, marcati aceasta masura pe o f?ie de hrtie. Aici, sunt trasate linii pentru scrierea ronda, avand naltimea de 4 Iatimi de penita.

2 Transferati aceste masuri pe liniile verticale de pe laturile foii, ncepnd din punctul unde acestea se intersecteaza cu linia orizontala trasata n partea de sus. Marcati puncte corespunzatoare acestei naltimi pe toata lungimea ambelor linii laterale. 3 Cu o rigla ?i un creion ascutit, trasati linii orizontale pentru a uni punctele. Estefoarte important sa mentineti nclinarea creionului pentru a nu pierde din exactitate.

Folosirea teului
Daca folositi un teu pentru a linia, nu va trebui sa marcati masura dect pe o latura a hrtiei.

sa fie trasate liniile ajutatoare pentru naltimea literelor de rnd si a majusculelor dar] ca ncepator, s-ar putea sa aveti nevoie de linii suplimentare pentru prelungirile superioare si inferioare.

~~~--u--1

Crearea unei rigle proprii


Puteti realiza o "rigla" individualizata marcnd pozitia liniilor de pe o foaie ntreaga (sau a ntregului text) pe o fsie de hrtie] pe care o veti utiliza pentru a transfera masurile. n general, este suficient
1 Cnd ncepeti sa scrieti folosind alfabetul rond, lasati un spatiu de doua naltimi de litera de rnd ntre rndurile scrise.

=rlrf==

--glri-

....

Atunci cnd nvatati sa scrieti un alfabet dupa un model, sau alfabetar, va trebui sa tineti minte ca studiati doar una dintre multele versiuni posibile ale unei scrieri anume. n afara lucrului pe baza acestui tip de model, puteti sa studiati si manuscrise originale (istorice sau contemporane). Atunci cnd priviti un manuscris, ncercati sa va dezvoltati spiritul de observatie, astfel nct sa puteti deduce cum a fost scris acesta. Observati specificul general al unui caracter de litera. Este nclinat sau vertical? Sub ce unghi a fost folosita penita? Daca aveti n fata manuscrisul original sau o reproducere la aceeasi scara, puteti deduce care a fost latimea penitei folosite si, de aici, greutatea literelor. Observati spatiile dintre litere, dintre cuvinte si dintre rndurile scrise, precum si efectul global al ntregului aranjament.

Daca sunteti total novice, puteti ncerca sa lucrati pe o foaie de hrtie pentru studii asezata deasupra liniaturilor ajutatoare pe care le gasiti deja trasate pentru alfabetele din paginile urmatoare. Alegeti-va penita n functie de naltimea literei. n curnd, veti putea sa va trasati propriile liniaturi ajutatoare, n functie

de dimensiunile

foii de hrtie si de

penita aleasa. Pe masura ce progresa ti, aveti grija sa va revedeti lucrarile. Cel mai bine este sa va ntoarceti si sa le apreciati a doua zi. Trecerea timpului are un mod ciudat de a ne permite sa vedem mai clar lucrurile.

-:Otro afesinfrinafl0J

1aa 6b((lle~[tlf

1 o lucrare moderna cu scriere ronda exprima simplitatea eleganta a scrisului, ideala pentru aceste versuri pentru copii. 2 Ludovico degli Arrighi (Vicentino) a publicat primele alfabetare (reproduse cu ajutorul gravurii n lemn) ntr-o carte intitulata L'Operina, n 1522. Ulterior, multi alti maestri ai scrisului au creat propriile lor caiete de copiat. Aici, o pagina din
Arte de Escrevir de

ft'Lq~~~e hfis ii J Jaf


111

ml1~7 ~opPJ~qqr

r 2!tj.( <fft Ht!fl-7.1 1/


, li 11'X 'X '\" -'" _/v (:.

':j(t.

Francisco Lucas,publicata n 1571 si prezentnd formele italice.

Im fi;' JyCl1 510 c(crn lfil


tlljlad;'id~111adc.T-ro
2

rbabtc 001'

ca COlii d .nnrn t'l'ln


nvatarea scrierii ronde
Daca nvatati sa scrieti lund ca baza scrierea ronda, trebuie sa trasati liniile pentru naltimea literelor de rnd si prelungirile superioare (poate, daca aveti mna nesigura, si pentru prelungirile inferioare). Scrierea trebuie sa se distinga prin verticalitate asa ca, daca scrisul tinde sa se ncline, trasati linii verticale pna rezolvati acest aspect. Cnd nvatati, scrieti la dimensiunile propuse si ncepeti prin a scrie grupele de litere prezentate pe pagina urmatoare. Aceasta va va ajuta sa descoperiti asemanari "de familie" ntre caracterele alfabetului. Apoi, scrieti de cteva ori ntregul alfabet, repetnd literele pe care le considerati dificile. Cnd apreciati ca formele literelor sunt satisfacatoare, cnd simtiti ca stapniti penita si controlati unghiul penitei fata de rndul scris si cnd simtiti ca v-ati familiarizat cu ordinea trasaturilor, atunci puteti ncepe sa va gnditi la distantele dintre litere.

Origini si utilizari
Scrierea ronda prezentata descendenta a alfabetului mai jos este o elaborat de Edward Johnston (1872-1944) n urma studiilor efectuate de el asupra Psaltirii Ramsey, un manuscris din secolul al X-lea scris cu o varianta engleza a minusculelor carolingiene. Aceasta scriere fusese dezvoltata n atelierele mparatului Carol cel Mare, cu mai mult de un secol nainte.

Folosita, n forma sa initiala, ca scriere tip - scrierea scribilor copisti - si destinata textelor religioase, ea este si astazi o scriere utila pentru pasaje de text si lucrari n care se pune baza pe lizibilitate, claritate si simplitate.

naltimea literei (de rnd, sau corpul literei) este egala cu 4 Iatimi de penita; prelungirile superioare?i inferioare au cte 3 Iatimi de penita. Penita formeaza un unghi de 30' cu linia de baza; unghiul este ceva mai deschis (45') pentru trasaturile diagonale groase; diagonala literei "z" se traseaza la O'. Litera "o" are forma circulara. Forma literelor care cuprind arce este foarte rotunjita, amintind de curbura literei "o",

ie?ind din apropierea vrfului piciorului dar pornind mult din interiorul acestuia. Scrierea este verticala. Serifele sunt crlige subtiri, conducnd spre sau dinspre picioarele literelor. Toate trasaturile sunt de susn jos ?i orizontale ?i se folosesc frecvente ridicari ale penitei de pe hrtie, ceea ce face ca scrierea acestui alfabet sa fie destul de lenta ?i studiata. Urmati ordinea trasaturi lor prezentata n imagine.

nop

Alfabetar - scriere ronda cu minuscule

-----..,~ 'b1C~,dhe
1

11.~

=--1 ~qt1l~2$=[;

1~

~4

Litere "rotunde" - o, c, e, p, d, b, q
Toate aceste litere cuprind parti din forma circulara a literei ,,0". Unghiul penitei trebuie tinut constant la 30: Partea cea mai subtire a literei este acolo unde se unesc cele doua trasaturi, iar cea mai groasa la mijlocul senzatie de curbei, ceea ce confera literelor directie.

Litere "arcuite" - n, m, h, r, a
n formele arcuite se foloseste curba rotunda din ,,0". Trasatura arcuita trebuie sa nceapa n interiorul piciorului precedent, cu muchia din stnga a penitei pe marginea din stnga a piciorului. Serifele trebuie sa se apropie de cea mai fina trasatura a penitei, dar fara a exagera.

Litere "diagonale" - v, W, x, y, k, z
Pentru a realiza aceste litere este necesar sa se modifice ntructva unghiul penitei. Trasaturile groase descendente ar fi prea "grele II daca ar fi scrise la 30, de aceea unghiul trebuie deschis pentru a reduce putin grosimea liniei. Diagonala din "Z" trebuie trasata la 0 pentru a-i mari greutatea.

1 ncepeti sa scrieti un "o" cu penita la 30, chiar sub linia care marcheaza naltimea literelor. Trageti 1 penita n jos pe muchia subtire.

1 ncepeti piciorul lui "n" cu un mic serif, purtnd penita n susspre dreapta si rotind-o apoi pe directia piciorului.

1 Cu penita la 45, ncepeti cu un mic serif.

2 Trageti penita pe curba continua semicirculara pna atingeti din nou muchia subtire a penitei. 3 Asezati din nou penita 2 n partea de sus pentru a desena curba semicirculara opusa.

2 ncepeti a doua trasatura din interiorul celei precedente, imediat sub curba serifului, si trasati un arc similar curbei din litera "o".
2

2 Trageti penita ntr-o trasatura diagonala pna la linia de baza. 3 Cu penita la 30, ncepeti cu un serif si trasati piciorul din dreapta pna la ntlnirea cu primul.

3 Trasati piciorul n jos, paralel cu primul, si terminati cu un serif curat, ducnd spre litera urmatoare.

1 Aperturile literelor sunt la fel de importante ca si trasaturile de penita propriu-zise, iar spatiul dintre litere trebuie sa corespunda formei spatiilor interioare. Examinati spatiul dintre cuvinte - trebuie sa fie doar att ct sa puteti desena un "o" ntre ele. Spatiul dintre rndurile scrise trebuie sa fie de doua ori ct naltimea literelor de rnd. ncercati sa realizati o spatiere uniforma numai prin exercitii de scriere, apoi examinati mai ndeaproape principiile spatierii literelor (prezenta te la p. 54).

Variante
te;

Scrierea ronda se preteaza la adaptari. Aici sunt prezenta te doua variante care modifica greutatea literei si constructia serifeloL Va trebui sa reveniti asupra lor atunci cnd veti stapni alfabetul de baza.

Cu o naltime de 3 Iatimi de penita, aceasta scriere este destul de "grea". Serifele de pe prelungirile superioare (ale literelor "b", "d", ,,1<" si )") sunt facute din doua trasaturi de penita pentru a realiza un serif "pana" - un serif care se subtiaza treptat spre ambele capete. La o naltime de 5 Iatimi de penita, scrierea ronda capata un aspect mai "usor". Aici, serifele sunt facute cu mici trasaturi separate orizontale (serife pana subtiri), conferind caracterelor o anumita eleganta.

)a b cd ef gh jk L111nO

pqrstuv~xyz Aequa~I,:emento reb in =trdui; crvarc men1


2

~dbcdefghijklmn opqrstuvvvxyz
3

--~", -,..

"'-':

XAJ)(QA ".t.1 d~~i..t""\


Spatierea capitalelor romane
nainte de a scrie capitalele cu penita, este util sa revedeti cadrul geometric al acestor litere si sa examinati din nou formele fundamentale pentru a avea o imagine mai clara a proportiilor acestora. nainte de a folosi o penita cu muchie, scrieti aceste litere schelet cu creionul. Ca si n cazul scrierii ronde, studiati mai nti literele n cadrul grupelor, n loc sa treceti prin alfabet de la A la Z. O buna spatiere se bazeaza pe caractere cu proportii consecvente. Pentru nceput, puteti sa masurati latimea literelor pe o bucata de hrtie. Atunci cnd spatiati literele, ncepeti prin a aseza una lnga alta doua litere cu laturi drepte, pentru a va stabili sistemul de spatiere. Daca va e greu sa apreciati spatiile dintre litere, izolati cte trei litere odata facnd un "vizor" din degetul mare si cel aratator mica taind ntr-o bucata de carton

sau

fereastra care sa cuprinda literele. Priviti spatiul din zona mijlocului celor trei litere si apoi mutati-va de-a lungul rndului scris. n curnd veti constientiza orice discrepanta .

Origini si utilizari
Caracterele majuscule care ne sunt att de familiare astazi au atins culmea dezvoltarii acum circa 2 000 de ani. Literele lapidare sculptate pe soclul Columnei lui T raian sunt considerate cele mai frumoase exemple ale acestui tip de litere. Analiza geometrica a acestor caractere de litera (vezi p. 40) ne furnizeaza un cadru util pe care sa modelam formele scrise cu penita.

Capitalele romane scrise cu penita sunt folosite astazi att pentru titluri, ct si pentru blocuri de text (deseori mpreuna cu scrierea ronda). Sunt extraordinar de versatile, permitnd varierea greutatii, naltimii si a formei.

naltimea literei este egala cu 6 Iatimi de penita daca se utilizeaza mpreuna cu scrierea ronda (7 Iatimi de penita sunt de asemenea folosite n mod obisnuit ca punct de plecare daca se folosesc numai majusculele). Penita formeaza un unghi de 30 cu linia de baza; unghiul este ceva mai deschis, 45, pentru trasaturile diagonale groase, 60 pentru trasaturile descendente ale lui "N" si prima trasatura descendenta a lui "M"; 0 pentru literei "Z". di:Jgonala

Litera "O" are forma circulara. Caracterele se bazeaza pe cadrul geometric prezentat la

p.40.
Scrierea este verticala. Serifele au forma de

crlig, dar pot fi variate (vezi p. 39). Toate trasaturile sunt descendente sau orizontale. Se folosesc frecvente ridicari ale penitei de pe hrtie; scrierea este destul de lenta. Ordinea trasaturi lor este marcata pe alfabetar.

~~~

Verificarea proportiilor
trasaturilor de penita face ca "O" sa para ceva mai ngust dect un cerc perfect. Aveti grija ca literele rotunde sa fie ntr-adevar pline. Literele nguste, ca "Eli si "F", sunt surprinzator de subtiri. Ar putea fi util sa va confectionati o scara de masuri pe o bucata de hrtie pentru a verifica latimea literelor. Este important sa stapniti acest aspect nainte de a ncerca spatierea literelor.

1 Grosimea

Spatierea literelor
Doua litere cu laturi drepte necesita cel mai mare spatiu ntre ele. Distanta dintre o litera cu latura dreapta si una curba poate fi ceva mai mica, deoarece exista spatiu suplimentar n partea de sus si cea de jos a literei curbe. Doua litere curbe necesita si mai putin spatiu ntre ele. Toate celelalte combinatii de litere au particularitati proprii, care trebuie rezolva te pe masura ce le ntlniti. Este clar efectul spatierii corecte si al celei incorecte. Atunci cnd spatierea este larga, textura este mai uniforma si lizibilitatea mai buna. Daca literele sunt prea apropiate, apare

Exercitiu de spatiere
5 ncercati un exercitiu de spatiere. Scrieti
o litera "H" cu proportii corecte, apoi scrieti lnga ea un )", la o distanta cu foarte putin mai mica dect latimea spatiului interior din "H". Acum plasati litera ,,0'\ foarte putin mai aproape dect spatiul precedent, astfel nct spatiile sa para egale. n sfrsit, scrieti litera "C', putin mai aproape dect spatiul precedent. Spatiile dintre aceste patru litere trebuie sa para egale. Daca nu este asa, repetati exercitiul. Amintiti-va ca sistemul de spatiere al unei lucrari manuscrise este stabilit atunci cnd scrieti primele doua litere.

o textura

neumforma

a cuvntului.

D 1F FICI LE
4

I []

8 BJ&l HI FIe DG I
3

FG}fHHHJKL
r ''"'v'''/'
1

.. ';-'

I I

~
5

.le

DIFFJClLE

Majuscule cursive (capitale italice)


Istoric, literele capitale romane erau folosite mpreuna cu minusculele cursive. Astazi, se prefera majusculele cursive C,italicizate"). Adaptate dupa capitalele romane, acestea au forme mai comprimate (adica litera "O" este mai curnd un oval dect un cerc) si sunt nclinate spre dreapta cam cu 5 fata de verticala; unghiul penitei este ceva mai deschis (circa 40-45). Majusculele cursive sunt deseori ornate cu trasaturi ample si nflorituri.

'j~:

'C 'iO 'lE 'JV ~

'fl:V' JI'

J' 'JK

1LfM4'it'Jr

,
'lI /3,

j tit
2

O"jpnnt'~,f'UlV' ,W~ '~'l


3 --3

5,4(tj: '3&' r9)' (O,


3 1 3

..... J.. ........ "'''''''''''l> -

", ...... 'VI

li

che la [ero interprli

ehe i greci tU.Cono a arte, habbtam uo


Ritmul
Scrierea cursiva poate fi, pentru unii, un scris "de nvatare" mai potrivit dect scrierea ronda. Caracterele sunt scrise cu mai putine trasaturi si pot fi scrise cu viteza mai mare, favoriznd fluenta si ritmul. Desi, pna acum, mpingerea penitei a fost descurajata, aceasta si gaseste locul aici, n constructia arcelor literelor. mpingerea penitei este favorizata de nclinarea si constructia literei, unghiul deschis al penitei si apasarea mai usoara a acesteia. Cnd ncepeti scrierea cursiva, este rezonabil sa folositi o penita care sa nu depaseasca n latime penita ronda nr. 2. dezamagiti de rezultate. Pentru nceput, este bine sa ncercati nflorit urile cu un creion sau un toc cu fibra. Secretul consta n a face ca nfloriturile sa para extensii naturale ale literei si (pna veti avea deplina ncredere) sa fie relativ simple. nfloriturile pot fi incluse att n formele literelor de rnd, ct si ale majusculelor. (Majuscule de folosit mpreuna cu scrierea cursiva sunt prezenta te la pp. 55 si 59.)

nfioriturile
Literele cursive se preteaza la ornarea lor cu trasaturi ample si nflorit uri, dar trebuie sa rezistati tentatiei de a nflori nainte de a ntelege bine formele de baza, altfel veti fi

Origini si utilizari
Cunoscuta, dupa tara de origine, si sub denumirea de ,,italica", scrierea cursiva s-a dezvoltat n Italia secolului al XV -lea combinnd mai multe forme cursive ntr-o scriere de mna rapida si economica. Era folosita pentru copierea textelor laice si religioase, pentru scrierea documentelor oficiale si pentru scrisul cursiv, mai putin formal. Scrierea cursiva este extraordinar de versatila, potrivita pentru o mare varietate de utilizari. Este o alegere buna pentru

scrierea numelor pe invitatii si certificate, pentru poezie si pentru nscrisuri oficiale, si poate fi adaptata pentru a crea lucrari foarte individualizate si expresive.

naltimea literei (de rnd sau corpul literei) este egala cu 5 Iatimi de penita; prelungirile superioare ~i inferioare au cte 3 Iatimi de penita. Unghiul penitei este de 40. Litera "o" este ovala, comprimata. Forma literelor care contin arce este asimetrica ~i confera scrisului o senzatie de mi~care.

Scrierea este nclinata cu circa 5 fata de verticala. Serifele sunt crlige subtiri, ovalizate, n concordanta cu celelalte forme, mai mari, ale literelor. Trasaturile care pleaca din picioarele literelor cu arce sunt mpinse, rezultnd o scriere fluenta, rapida. Ordinea trasaturi lor este prezentata n imagine.

I
I

Modele n penita
Pentru nceput, executati cu penita cteva modele pentru a va obisnui cu mpingerea penitei si, totodata, sa "simtiti" aceste caractere de litera. T rasaturile descendente

(att cele drepte, ct si cele curbe) trebuie sa dea o senzatie puternica de unitate si paralelism. Tineti vrful penitei sub un unghi de 40 fata de linia de baza si imprimati verticalelor o nclinare de circa 5.

Litere cu arce (n sensul acelor de ceasornic) - n, m,

Litere cu arce (n sens contrar acelor de ceasornic) - u, y

Litere ovale -

0, c,

h, r
1 Tinnd vrful penitei la

1 Faceti o trasatura descendenta, cu o curbura alungita. 2 n partea de jos trasati o curba ovala, terminata cu o trasatura subtire.

40, ncepeti cu un serif si trasati piciorul n jos, cu o nclinare de circa 5 fata de verticala. 2 Reveniti cu penita pna la circa doua treimi din naltimea piciorului si iesiti spre dreapta, cu un arc oval, pna la linia superioara a rndului. 2 3 Continuati arcul, apoi trasati un picior paralel cu primul si terminati cu un serif.

1 ncepeti cu un serif si trasati un picior descendent, terminat cu un arc oval rasturnat. 2 Reveniti cu penita pna la linia superioara a rndului printr-o miscare de mpingere, cu o apasare mai usoara. 3 Fara sa ridicati penita, faceti o trasatura descendenta paralela cu prima si terminati cu un serif.

3 Aduceti penita la lina superioara a rndului, acoperind prima trasatura, si faceti trasatura descendenta opusa, paralela cu prima. 2

Spatiere si majuscule

Pagina provenita dintr-un manual de scriere datat 1523, de Ludovico degli Arrighi (Vicentino), scrib ?i maestru de scriere

papal. Se poate vedea spatierea larga a rndurilor, care determina claritatea, lizibilitatea ?i ritmul scrierii (care este usor nclinata). Sunt

prezentate, alaturate, doua stil uri de majuscule: cursive nclinate si capitale romane cvadrate.

nflorituri

Acest alfabet exuberant este opera cartografului ?i matematicianului olandez Gerardus Mercator (15121594), reprodusa din

volumul sau de exemple de scriere publicat n 1S40. Imaginea ilustr'eaza o serie de variatii ale formelor de baza ale literelor, cu trasaturi superioare lungi

si cozi nflorite. Sunt prezentate, de asemenea, variatiuni ale semnului & ("ampersand ") si ligaturi (reunirea mai multor litere ntr-un singur semn grafic).

LITER

A DA BREVI

~ el' C 'e

e1J JJ b i {Cm no

t 1 r1t u xyz

,..: .}i~f(tU.A.niI~~ancUfl,:r:P itrj' 'V4lrsJWmji'cprm!J1ttmmntur~


.PnvciU'''!flrtJ carmina pa1a

1Mr.

itj-(on tIMd 60c j 1f!f'n'tietaf faulanla ~ryti;Il j

litat

btU; ngi''VOJjrjn

utrrp

mOHft

rDr6rtU JaUrm Difs tuminaJnlqtMqMt

jft5

1({tf

aati5.1mn.11()$

mc((iajxa JUt!H15

}- A'B BeC 'l) D eEJ It G rf H !<JLLfl M ':N N O P l' ~~ 'R. 5


StT T
~tU

II

V V~
Jaf005

",",XYZ,& ey.f/;;y.
R-otM' anM

rvtcmfrnut jcri6e6at

M DXXIII

'OhOO)I~ NClUOl
Spatierea si varietatile scrisului uneial
Alfabetul uncial are multe avantaje: formele sale ample, rotunjite; textura unica pe care o ofera (fiind un scris cu majuscule aflate n pragul dezvoltarii caracteristicilor de minuscule) si gama interesanta de caractere de litera pe care le foloseste (litere ca "A" si "N" arata clar radacinile lor grecesti). Scrisul uncial a avut o evolutie complexa, ceea ce se vede n literele sale.

ISI

SfI'(~S
Penita trebuie sa fie fine,

'USCST. NOT
Textura scrisului variaza
si manevrabilitate. mult, n functie de caracterul de litera, sistemele de spatiere si unghiul penitei. Pentru documente mai oficiale s-a creat o forma "artificiala" de uncia!. Aceasta foloseste un unghi foarte ascutit al penitei si cuprinde multe rotiri de penita pentru realizarea de trasaturi sofisticate. Cel mai bine se realizeaza cu o pana de gsca, care permite o mai mare flexibilitate ncarcata complet cu cerneala si apoi ntoarsa pe colt pentru a crea trasaturi ascutite. Caracteristica comuna numeroaselor

genuri de scris uncial este forma de baza aplatizata, rotunjita a litereloL Mentineti literele largi si spatiile ample. ncepeti cu o versiune n care penita este tinuta sub un unghi mai deschis.

Origini si utilizari
Desi este una dintre cele mai vechi scrieri de mna, unciala poate parea surprinzator de contemporana. Uncialele, care si au originile n caracterele de litera capitale grecesti si romane, au fost dezvoltate initial pentru scrierea textelor crestine. Fiind la baza caractere majuscule (sau capitale) scrise cu penita, uncialele au dobndit caracteristici provenite din scrisul mai rapid, care dezvaluie dezvoltarea timpurie a

formelor minuscule - dupa cum se poate vedea la "A", precum si n nmugurirea prelungirilor superioare la "D", "H" si "L" si a celor inferioare la "O" si "P". Dezvoltarea scrisului uncial era terminata n secolul al IV-lea d.CL, iar utilizarea pna n secolul al VIII-lea. lui a continuat

naltimea literei (de rand) este egala cu 3 1/2 Iatimi de penita; prelungirile superioare si inferioare au cte 1 1/2 Iatimi de penita. Unghiul penitei este de 1So,ceva mai deschis pentru trasaturile diagonale groase.

Forma lui "O" este ceva mai Iata dect un cerc. Constructia literelor este foarte larga si rotunjita. Scrierea este verticala. Serifele sunt crlige cu dimensiuni restrnse. Liniile sunt trasate descendent si orizontal. Ordinea trasaturi lor este prezentata n imagine.

~;: N O

Spatierea literelor si a cuvintelor


Spatiul interior al literelor trebuie sa fie n echilibru cu spatiul dintre litere. Spatiul dintre cuvinte poate fi doar cu putin mai

mare. Aceasta va avea ca rezultat

un rnd de o

Spatierea rndurilor
Interlinia trebuie sa fie mai mare dect spatiul dintre cuvinte. n acest caz, cu o naltime a scrisului de 4 Iatimi de penita, interlinia trebuie sa fie de 6 Iatimi de penita. Este un aspect pe care va trebui sa-I adaptati n functie de lungimea rnd ului si de textura pe care o doriti.

scris viguros, foarte lizibil si, totodata, textura interesanta.

eSTffio'bus
Prea Prea Prea Aperturi Prea Prea Prea Putin prea

L?"r~h--

T kr:S~; ~"~
Scurtati coada pentru

lNneuus
Prea Putin prea Prea Prea

NIL "eSpeR~

lN T rilerlds

Spatiere si textura Aceasta copie facuta de Edward Johnston dupa un manuscris grecesc

prezinta folosirea unui corp de litera nalt ~i destul de usor. Absenta spatii lor dintre

cuvinte joaca din nou un rol important n stabilirea texturii lucrarii,

n aceasta pagina de manuscris dintr-o Evanghelie latina din secolul al VIlea, unghiul

penitei este foarte ascutit iar literele sunt late ~i deschise, cu spatii ample ntre ele, Nu exista spatiu

suplimentar ntre cuvinte, ceea ce creeaza un rnd scris viguros ~i o textura generala interesanta,

l<A]AErE)~
rrA"tONOTJ OYTO] OIAOrOI
ITICTOlKAlAJ\1-l81NOIEICI .

.; -t ,,'ptirOSTRO'S -: '~""""~"\4I'1q''CD~n!Sl'n'l ..l,lS I


(,., ...c-'lrrt ..

... "StiP.~RF Iln-os: ~.t!


.
'

'J. (."('",,, "t ~,AVl

',,4~~.f\.\6BFIo:N . OIt-" 11') O) .t. 'f\:u-rCO'lJ'El. .:r "'-G ..J q 1..1 ~

rj~"'i:>l~

~K~r

l'

KNlflllOJ?JErONAN.
ErCDToA!<NTOCP,
HAPXHKA1TOTEAOC.

""<';"a"",
.l!<

,~~,n~~1t~<tcBC<l~U'R' { U'N ~b OO'pR~''e'S'n)'9

~. c-L"""vul~~Na~,q'

h\ ("'l"'""L {'(V".

g-uasm.,~ .. , .. -to~""r le...... kres't'l>:O.;. '.', ..


~i~"' ' '

f . Jlj... ~,

CON9~M~1l.I __ ~~,llif,'' . I '~'$.iUtli~uw,,~~;,,~~


, CO.l'~.]~:.-;J!,."'l.' ,~~Q~i~~e~.'

CDCCDE1<-mCffi-lrRC
TOYYAATOC.THC2CDI-1C
1

ErCDTCD]~CDNTJ

! " ...

"1.-

'"

I
!."* .,'

'n'.)"foem~'Nei':-
'Q,)l.~~~.qteJ .. ~' ...
'. ,,~'. ~ ~

ACPYEAN.ONll<CDN
KAHfONO..llHCEJTAYTA J ]<Al ECOllAlAYTCOJ 8oc:" 1<AIA-YrOC,EeTAUlOIYl ac.

'"' V):w ..";" , ,,1. "'(:~: .. C~p'U',TC"OS" '~.~ " C'lh"RUN()JNen'IN~., .. .


'

cTp1;e~slC~R:o 'N~J~e~_'ff"~ ~posuc"R'U'foo;lisu~i!-~


."

A,l'" ' ... ',.

.. ~ .. c~ , TCR~el~S.t'\J.','<',~~f :C'l N.uFJ.,Q~Q d":~ \ , ,J. e,u(\')' . J1{J ,.' ", - "'~ ... ~l~ . ~ c~ t ":0.1 ,-f:.Si'l ~. ,
~~.~~.j

'.'

..

'

....'

oi', t'

',_ .f

"

. ,

~ '~_.,' _~_\'\ f:~

'1

~~~~#t~
~J_. ~

Scrierea literelor complexe


Verzalele nu sunt scrise direct cu penita cu muchie lata, ci sunt construite dintr-o serie de trasaturi facute cu o penita cu vrf subtire (sau o pensula cu vrf). Picioarele groase sunt construite din trei trasaturi separa te, cele subtiri dintr-una singura. Penita este folosita sub un unghi fie de 0, fie de 90 pentru trasaturile drepte si serife,

sau sub un unghi mic (circa 20) n cazul trasaturilor curbe, pentru a evita crearea unor linii prea subtiri. Astfel scrierea literelor este destul de complicata, dar ofera lucrarii multe deschideri. Forma de verzale nvatat are la baza romane. T rasati la formele schelet ale cea mai utila pentru proportiile capitalelor nceput cu creionul acestor litere si apoi

dezvoltati formele verzale. Pot deveni surse utile de idei si alte forme istorice, mai ornamentale (cum sunt literele grele de mai sus si de la p. 67). Literele verzale se pot baza pe formele istorice sau pot fi modernizate regndind proportiile, nclinarea literei si tratarea serifelor (de exemplu, prin eliminarea acestora pentru a crea o forma "sans serif") .

Origini si utilizari
Literele verzale au fost dezvoltate pentru a marca nceputul unui "verset" sau capitol dintr-o carte. Pentru a atrage si mai mult atentia, acestea erau deseori colora te n rosu sau albastru sau transformate n litere uiluminate", ornamentate si poleite fastuos. Existnd probabil nca din secolul al V-lea, verzalele au atins formele cele mai rafina te, bazate pe proportiile capitalelor romane clasice, n manuscrisele carolingiene din secolele al IX-lea si al X-lea. Formele ulterioare "longobarde", folosite n textele

gotice, ofera modele interesante, ornamentale, dar cam greoaie. Astazi, verzalele pot fi utilizate ntr-o gama larga de forme scrise cu penita, pastrnd rolul traditional de initiale la texte sau pentru titluri, dar sunt folosite si n forme contemporane pentru scrierea blocurilor de text.

naltimea literei esteegala cu 24 de Iatimi de penita (grosimea fiecarui picior cuprinznd 3 Iatimi de penita, deci naltimea este de 8 gresimi ale piciorului). Unghiul penitei este de O' sau 90' pentru trasaturile drepte ~i de 20' pentru curbe.

Forma lui "O" este circulara, iar formele literelor se bazeaza pe cele ale capitale lor romane (vezi pp. 41 ~i 53). Scrierea este verticala. Serifele sunt linii subtiri. Fiecare picior gros este compus din trei trasaturi. n prezentarea ordinii trasaturi lor sunt date numai trasaturile interioara ~i exterioara, spatiul dintre ele fiind apoi umplut pentru a finaliza litera. Ordinea trasaturi lor este prezentata n imagine.

I~f~

oE

Alfabetar - majuscule (verzale)

__

.J=j2

'ltJ1:

i~

~l\6

'f~r04 ~YQ;-'j :

Litere rotunde si curbe


Atunci cnd scrieti litere care cuprind linii curbe, tineti penita sub un unghi ascutit (circa 20). Aceasta va conferi vigoare partii subtiri a literei. 1 Pentru curbele interioare, ncepeti de la partea subtire superioara, trasati curba din stnga si apoi curba din dreapta. Desenati cele doua trasaturi exterioare] lasnd un spatiu egal cu o latime de penita.

3 Umpleti spatiul dintre trasaturi cu cerneala din penita.


Picioare drepte
Picioarele drepte groase trebuie sa aiba o usoara "talie" - subtiindu-se usor la mijloc. Aici, s-a trasat mai nti seriful superior, cu penita la un unghi de 0. Pentru trasarea bratului, penita se roteste la 90 si se foloseste latimea maxima a penitei.

Trasaturi diagonale
subtiri, diagonale din partea dreapta trebuie facute cu penita la 0 (de exemplu, pentru "V", "W" si "Y"; nu si pentru "Z").

6 T rasaturile

5 Serifele trebuie sa fie trasaturi subtiri, fine.

1 Literele schelet explica constructia literelor verzale. 2 Verzale n stillongobard Aceste litere verzale datoreaza multe dintre formele lor influentei uncialelor, dupa cum se poate vedea cu deosebi re la "D", "H" ~i"M".

B ~b-F
~

ABCDEfG

H~JK(LM
OPQRST

(3DI ~DOP G
I ~ I

UVWXYZ
2

tUjXtY13

Texturi gotice
Formele viguroase, colturoase ale acestor litere se bazeaza pe trasaturi paralele, cu spatii egale n interiorul literelor si ntre litere. Serifele n forma de romb si jonctiunile de la partea de sus si de jos a literelor trebuie sa fie toate aliniate; pentru a realiza regularitatea puteti folosi o linie ajutatoare care sa marcheze pozitia arcelor frnte.

Rndurile scrise pot fi spatiate compact pentru a mari calitatea texturii scrierii. Scrisul poate fi de efect daca este folosit la scara mare, cu o penita lata - eventual o penita de trestie sau din lemn de bal sa pe o hrtie texturata. Majusculele potrivite cu minusculele gotice sunt capitalele gotice, cu muchii late, scrise cu penita, sau verzalele, care pot fi ornamentate.

Prelungirile superioare nu trebuie sa aiba naltimea mai mare dect 2 Iatimi de penita. Li se pot face termina tii bifurcate (ca n alfabetul de pe pagina urmatoare), realizate prin readucerea penitei la partea superioara a piciorului, urmata de ntoarcerea penitei bine ncarcate pe coltul sau stng si trasarea n sus a ramurii din stnga a bifurcatiei. Operatiunea se realizeaza mai usor cu o pana de gsca dect cu o penita metalica.

Origini si utilizare
Aproximativ din secolul al XII-lea, formele rotunde ale minusculelor carolingiene au evoluat spre forme mai comprima te - posibil din motive de spatiu, atunci cnd se cereau carti de dimensiuni reduse. Asa au aparut stilurile gotice, colturoase, amintind de formele elementelor arhitecturale ale timpului. Scrierea gotica era complet formata n secolul al XIII-lea si a fost folosita pna n secolul al XV-lea, cnd a fost nlocuita de formele mai cursive (cu exceptia Germaniei si Austriei, unde a fost utilizata pna n anii 1950).

Scrierea gotica este folosita n mod obisnuit pentru a evoca subiecte medievale sau germamce. Tipurile cursive ale scrierii gotice retin ceva din densitatea de linii frnte, dar literele sunt mai bogate n arce ramificate.

naltimea literei (de rnd) este egala cu 5 Iatimi de penita. Unghiul penitei este

Scrierea este verticala. Serifele au forma de romb. Trasaturile sunt descendente si orizontale, penita se ridica de multe ori de pe hrtie din cauza detaliilor separate, n forma de romb, ale literei, astfel ca scrisul este lent. Ordinea trasaturi lor este prezentata n imagine.

de 40'.
Forma lui "O" este unghiulara si ngusta. Arcele (Ia "m", "n" etc.) sunt ascutite si situate la partea de sus a piciorului.

~~ fi 1211

8 )--' .
::J

C
I

Cf)

n
C
1----<

CJQ

o rt

)--'

~~

n.
~

1;,

!it
~

f- ~}
tY~,'
3 -

-,,rtr;. ,fttt;~~
3

Scrisul gotic cursiv


Deoarece a fost dezvoltat ca scriere cursiva, acest scris de mna este, sub unele aspecte, mai apropiat de italic dect de gotic. Minusculele sunt scrise cu o naltime

de 4 112 Iatimi de penita, iar caracterul de baza are o forma migdalata, literele atingnd linia de baza ntr-un punct. Coada lui "fii (si unele parti ale altor litere) este trasata rasucind penita si folosind

coltul acesteia pentru a trage o linie foarte subtire. Forma unora dintre majuscule (scrise cu naltimea de 6 112 Iatimi de penita) este mai apropiata caracterelor minuscule. de cea a

,;}!I

'\2 "" 1)'"


,r

. \

~I

-..

----..

,~

'i

~ '~' 6' ~ ,ti (2'

'c!' 1)' ~)',(


~ l~/
5

~, t
,(~2

\" 1 it! 1}J' w4 ,- ,tW


'r

4i

f)' ::.. !' t

~2

f
~ 2

~2

n~
/\

'W' ~'~y
~ ~

p ,~'55:
~
1~

p} ~
~ ~~
,0::": 2

'.~

t~~
1

~y

'V~l 2~)'

~),

)&.4

"a ,~ ~ L r M* il, ~~
'\J21' ~4
:..--'
2 4

1~0l }fJ"
~

1r 11l' '~' ~1 ~ ~ ~ ,(~

4~J-'

,,;S ~;)' r\NN ~/ ,t 'w "'\.-:'. LJ '-~

~~5.

l~

,~'t'

/lUT

.totr //1.1(cA. t1;J.

1~ottb: UlOU/'e;:'
/17"/Juborlni ///I7..c.:

Folosirea apasarii
Pentru a realiza scrisul de mna caligrafic se foloseste o penita subtire, cu vrf flexibil despicat, iar trasaturile groase si cele subtiri ale literelor se obtin prin apasarea penitei - o abordare diferita fata de cea fald sita n cazul penitei cu muchie lata. Literele sunt scrise nclinat la circa 55"-

Ca sa pastrati unghiul, ati putea trasa pe sablon linii cu acest unghi (pe lnga

linia tura pentru naltimea literei si prelungirile superioare si inferioare). Alt instrument ajutator pentru pastrarea acestui unghi este o penita "caligrafica", sau "cotita", care are un unghi stabilit, sau un toc care realizeaza acelasi unghi cu o penita ascutita de desen obisnuita. Acum, n sfrsit, caligraful stngaci are un avantaj, nemaiavnd nevoie de penite sau toc uri speciale.

Va trebui sa folositi o hrtie velina, astfel nct penita sa se poata misca usor, fara sa ntmpine nici o rezistenta. Odata ce ati nvatat trasaturile de baza ale fiecarei litere, uniti literele una cu alta si ncepeti imediat sa scrieti cuvinte si texte. Acesta este un scris de mna curgator.

Origini si utilizare
Caracterele de litera cursive adoptate la nceputurile tiparului au evoluat, sub minile tipografilor, sub influenta noilor tehnici de tiparire. Literele grava te pe placi de metal (cupru) au fost prelua te si de caligrafi, care le imi tau cu o penita ascutita, flexibila. Folosita n mod obisnuit pentru scrisul de mna, scrierea caligrafica (denumita uneori scriere engleza) era utilizata si pentru documente si registre comerciale.

Scrisul caligrafic este util pentru scrierea de mna a invitatiilor, a documentelor oficiale si, de asemenea, pentru lucrari mai expresIve.

./

naltimea literei si a prelungirilor superioare si inferioare este aceeasi, de 5 mm. Prelungirile superioare si inferioare sunt deseori mai lungi. (Scrierea caligrafica nu se masoara n Iatimi de penita.) Vrful penitei trebuie se afle ntotdeauna pe directia liniei nclinate la 55. "O" este oval. Formele sunt rotunjite, buclate si curgatoare. sa

nclinarea

este la 55

fata de linia de baza. Serifele conducere sunt trasaturi subtiri, care la de

curg de la o litera urmatoarea. Trasaturile

descendente

sunt groase (trase apasat), cele ascendente sunt subtiri (mpinse, cu o apasare mai usoara). Este un scris de mna curgator, care poate fi realizat foarte rapid. Ordinea trasaturi lor este prezentata n imagine.

(J

i/1

~.~~~ I .. ",'i
I '

..

.~~
1

, ~~r.~~i
,

!
I~~

Tinerea penitei
O penita cotita (sau un toc) vor ajuta pe dreptaci sa tina mai comod penita pe directia corecta (ndreptata de-a lungul liniei care marcheaza unghiul de 55 al nclinarii scrisului) .

3 Un stngaci va putea sa tina foarte comod penita n pozitia corecta.


Trasaturi de baza
Pentru a "simti" penita si a obtine linia dorita] ncercati cteva trasaturi de baza si cteva litere. ncepeti litera minuscula "m" cu o trasatura ascendenta "de legatura" foarte subtire, aproape fara a apasa penita. Aduceti trasatura vertical n jos] apasnd

penita, si terminati cu un capat ascutit (sau drept). Reluati drumul penitei n sus pe picior, fara a apasa] si iesiti din acesta printr-un arc fin, rotunjit. Terminati din nou piciorul cu un capat drept. Partea inferioara a celui de-al treilea picior se curbeaza si apoi se ridica ntr-o trasatura subtire, care se va uni cu litera urmatoare.

2 Pentru a ndrepta un toc obisnuit cu


penita de desen dreapta n directia corecta va trebui sa va rasuciti mna sau corpul.

N,

n ultimii ani s-a manifestat un interes crescnd pentru dezvoltarea potentialului mai expresiv si artistic al caligrafiei. n special n Germania, caligrafii au trecut de la modelele istorice spre lucrari grafice, de mare expresivitate. Si caligrafii din America si Anglia cauta noi modele si surse de inspiratie. n decursul secolului trecut, multi artisti au ncorporat cuvntul scris, desenat, pictat sau tiparit n operele lor de arta. Picasso si Braque au folosit cuvintele pentru a adauga

o noua dimensiune operei lor, iar unele din miscarile de avangarda din anii 1920, ca futurismul sau dadaismul, au explorat potentialul fortei optice a cuvntului. Aceste exemple le-au dat caligrafilor curajul sa abordeze opera lor ntr-un mod mai personal si sa-si asume riscuri artistice.

pentru a le moderniza. Puteti dezvolta varietati ale scriselor de mna prin modificarea greutatii, formei, sau proportiilor. Continund pe aceasta cale, veti putea ajunge la ceva ce este mai curnd o creatie proprie dect un derivat din ceea ce ati studiat.

Cautarea de forme noi


Atunci cnd studiati formele istorice si le adopta ti n vederea utilizarii lor n zilele noastre, trebuie sa apelati la o interpretare
1-4 Dupa necesitati sau dorinta, veti putea sa creati caractere de litera cu stiluri mai ornamentate sau exuberante.

A
2

a
3

G
4

fh

Abordarea formelor moderne de scriere


Sunt multe cai de a va dezvolta un stil propriu si va trebui sa alegeti traseul care vi se potriveste. Important este sa va simtiti

bine si sa savura ti ceea ce faceti. Dar tineti minte ca exprimarea artistica libera nu vine de la sine pentru toata lumea. Pentru unii fara experienta n caligrafiei acest tip de activitate poate fi perfect natural, spontan si

ncununat

de succes. Pentru altii, studierea

atenta a formelor scrise cu penita poate sa conduca la o eliberare treptata a stilului. Altii pot sa se zbata pentru a ajunge la rezultate si sa-si puna ntrebarea daca sunt ntr-adevar n stare sa faca asta.

5 Stilurile caligrafice curgatoare, cursive, necesita o anumita ncredere n sine. Aceste alfa bete sunt scrise cu un tragator, cel de-al doilea avnd o forma foarte comprimata.

6 Folositi rotita laterala a tragatorului pentru a modifica grosimea liniilor desenate. 7 Experimentati folosirea tragatorului chiar pe vrf.

(7~
5

Caracterele cursive sau caligrafice, sau poate chiar elemente ale propriului scris de mna, pot constitui baza proiectului unui scris ... curSIVcu o curgere VlOaIe. Instrumentele de scris determina n mare masura caracterullitereloL Acum aveti ocazia sa folositi o penita sau o pensula care permite o trasatura mai expresiva dect penita cu muchie. Un tragator sau o pensula, spre exemplu, pot fi mnuite cu

miscari energice pentru a crea semne foarte individualizate.

folositi numai vrful, apoi apasati mai tare, folosind ntreaga lungime a pensulei pentru a obtine trasaturi mai groase. O pensula fina, cu vrf, din par de jder poate crea o gama interesanta de semne grafice, fiind deosebit de utila pentru realizarea de nflorit uri ample, cursive.

Folosirea unei pensule


ce ati ncarcat pensula cu cerneala sau cu vopsea, subtiati-i vrful ca sa puteti controla semnul pe care-l desenati.

1 Dupa

2 si 3 Modificati apasarea asupra pensulei n timpul lucrului: tineti-o la nceput usor si

Utilizarea culorii, a poleielii, a ilustratiei sau a altor elemente ornamentale poate adauga caligrafiei o dimensiune suplimentara, Cnd reflectati la dezvoltarea n acest mod a unei lucrari, trebuie sa va ntrebati daca aceasta va fi o extindere fireasca a interpretarii textului, Daca sunt impuse proiectului ca scop n sine, culoarea sau ornamentul trebuie ev-itate,
I

pot sa para artificiale si

..-'

fi'

'\N '
-

Al)ahzat1 cum sau daca veti folosi culoarea si ornamentul cum infl~uebteazaaceasta r' "

din primele

etape dt planifica~e. Introduceti culoarea n schitele timpurii si observati rezultatele, Daca folositi aurul, nu uitati ca

...

propr~etatile sale reflectorizante vor adauga lucrarii att lumina, ct si culoare,

Nu uitati ca, atunci cnd introduceti ornamente, e mai bine sa exagerati cu prudenta. O simpla nflorit ura va completa un manuscris, ca si o schimbare de culoare pentru titlu sau pentru litera initiala a unui text. Un alt mod de a introduce culoarea ntr-o lucrare este folosirea hrtiei colora te. Experimentati fara nici o inhibitie. Parerile privind desenul si culoarea sunt mai mult o chestie de gust.

Cara Wallia

Derelicta

omagiu lui David Jones Aceasta opera este un exemplu de folosire abundenta a culorii si poleirii. Rndurile manuscrisului sunt realizate n rosu, albastru, negru si relief de aur, iar literelecare urmeaza ndeaproape opera poetului si artistului galez David Jones - au o valoare ornamentala.

Scrierea cu cerneala neagra pe hrtie alba este un punct evident de plecare pentru caligrafiei deoarece asigura contrastul maxim, prin care lucrurile se vad cel mai clar. Scrierea aceluiasi text cu o cerneala gri pal va evidentia o schimbare clara a valorii tonale (scara de la deschis la nchis) a scrisului, influentnd impactul, textura si lizibilitatea. Atunci cnd folositi culoarea, nu uitati ca aceasta are o valoare tonala care va scoate lucrarea n relief mai mult sau mai putin. Galbenul, spre exemplu, este un ton mai deschis dect rosul.

Culorile analoge sunt alaturate pe cercul culorilor, de exemplu albastru, verde albastrui ~i verde. mpreuna, acestea creeaza un efect armonios.

primar

secundar

reproducere

Culorile fiecare,

primare au, o culoare

negru ~i alb a cercului culorilor evidentiaza valoarea tonala acestora. a

complementara, situata fata n fata cu ea pe cercul culorilor. Fiecare culoare complementara este un amestec al celorlalte doua culori primare; de exemplu, portocaliul, un amestec ntre ro~u ~i galben, este culoarea complementara albastrului. a

Cunoasterea terminologiei si teoriei culorilor va va ajuta sa ntelegeti culoarea si sa lucrati cu mai multa ndrazneala.

Cercul culorilor
Acesta este un sistem convenabil de aranjare a culorilor spectrului. Galbenul, rosul si albastrul se numesc culori primare, deoarece nu pot fi obtinute prin amestecarea oricaror altor culori. Prin amestecarea a cte doua culori primare se obtin culorile secundare (verde, portocaliu si violet). Culorile situate fata n fata pe cerc sunt culori complementare (de exemplu, rosu si verde), iar cele alaturate sunt numite armonice.

Culorile care contin galben se numesc culori calde. Cele care contin albastru se numesc culori reci. Atunci cnd va procurati culori, trebuie sa ncepeti cu alb si cte doua nuante din fiecare culoare primara. Alegeti o nuanta calda si una rece pentru fiecare, asa cum se arata n imaginea nr. 1 de mai jos.

amestecati

culorile complementare,

veti

obtine o gama de culori neutre. ncercati sa evitati amestecuri IInoroioase", folosind ct mai putine culori - de regula doua sau trei. Rezultatul este influentat de proportiile ntre culorile folosite. Adaugati culorile nchise la cele deschise si pregatiti ntotdeauna o cantitate suficienta pentru ntreaga lucrare, deoarece va fi dificil sa le reproduceti exact pe parcursul lucrului. O culoare va fi mai deschisa dupa uscare. Guasa, fiind opaca, se deschide punnd mai multa vopsea; acuarela, fiind transparenta, se deschide adaugnd apa.

Amestecarea culorilor
ncepeti sa nvatati despre amestecarea culorilor prin realizarea propriului cerc al culorilor, folosind perechile de culori primare, calde si reci, pentru a obtine o gama utila de culori secundare. Daca

Rosu cadmiu (cald)

1 Exemple de culori primare calde ?i reci. 2 Amestecurile de culori provenite din culori primare calde ?i reci ofera o gama convenabila de culori secundare ?i neutre.

Galben citron (rece)

Albastru cerulean (rece) 2

Utilizarea culorii este un domeniu n care subiectivitatea este la ea acasa. Studierea exemplelor care urmeaza ar putea sa va declanseze o revelatie cu privire la propriile preferinte n acest domeniu.

Text deschis pe fond nchis 2 Aici negrul, albul si rosul sunt folosite
-pentru a obtine un efect mult mai impresionant, valorile tonale ale culorilor luptndu-se pentru suprematie. Majusculele

mici sunt scrise cu decolorant si pot fi vazute numai la o examinare mai atenta a lucrarii. Patratelele stralucitoare albastre si mov adauga o nota contrastanta.

Culori calde Utilizarea traditionala a culorilor


Acest arbore genealogic este o lucrare caligrafica oficiala, care foloseste culoarea ntr-un mod conventional: scris negru pe hrtie alba si folosirea rosului pentru accentuarea numelui de familie si a titlului.

Imaginea florii (cu linia sa alba contrastanta) este elementul forte al acestei lucrari. Pentru fond s-au utilizat culori calde armonioase, iar scrisul auriu se integreaza n gama de culori folosita, crend o textura interesanta.

Culori progresive si retrase


evident efectul optic al culorilor calde si reci. Galbenul cald si luminos iese la rampa, n timp ce textul albastru se retrage n fundal. Acest efect este utilizat adeseori de pictori pentru a da o senzatie de spatialitate unei compozitii si constituie o tehnica utila pe care caligrafii o pot exploata pentru a diversifica impactul literelor.

1 Aici este

Culori armonioase 2 Acest text este scris cu

pensula cu nuante armonioase de mov si roz pe un fond de culoare nchisa. Contrastul de tonuri face ca scrisul sa ne sara n ochi. Scrisul mai mic se retrage, nu numai din cauza dimensiunii sale, dar si pentru ca este scris cu culori mult mal reCl.

Foita de aur este atrasa de tot ce contine un adeziv si de ea nsasi, asa ca cel mai bine este sa aplicati mai nti poleiala daca lucrarea contine si culoare, altfel s-ar putea ca aurul sa se lipeasca de liantul din vopsea. n mod traditional, poleirea lata se face cu guma amoniac. Alti adezivi sunt pelicanolul si aracetul. n general, pentru poleirea plata se foloseste foita pe suport, dar se poate folosi si foita libera. nainte de a ncepe, asigura ti-va ca aveti toate materialele la ndemna: creion, adeziv

pentru poleire, guasa rosie, pensula ascutita, foarfece, foita de aur de transfer, pensula, netezitoL 1 Desenati usor n creion litera sau forma sa o poleiti.

pe care intentionati

sparturi din poleiala. Cu o pensula fina, ascutita, trasati conturul literei si apoi umpleti formele, urmarind sa obtineti o suprafata neteda prin lucru rapid, astfel nct sa terminati nainte ca vreo parte a formei sa se usuce si sa formeze creste denivelate.

Amestecati adezivul cu putina apa (daca este necesar) si un strop de guasa rosie. Culoarea va face adezivul mai vizibil si va ascunde eventualele mici

Lasati forma sa se usuce. n functie de umiditatea aerului din ncapere, aceasta poate dura ntre 15 minute si o ora.

Taiati cu o foarfeca o bucata de foita de aur suficient de mare pentru a acoperi toata litera. Suflati asupra literei pentru a-i reactiva proprietatile adezive. Apasati foita de aur pe litera] presnd usor pe toata suprafata cu degetul mare. Daca este necesar, aplicati o a doua foita de aur pentru a acoperi orice spartura.

usor aurul n exces. Neteziti litera prin hrtia care separa foitele de aur din bloc sau printr-o bucata de hrtie pergament. ndepartati hrtia si neteziti foarte usor, direct pe foita de aur. Verificati litera si ndepartati cu o pensula orice muchii neregula te. Daca este cazul, acum puteti sa adaugati literei ornamente pictate.

5 Cu o pensula moale, ndepartati

Poleirea plata poate fi folosita eficient pentru o singura litera initiala sau pentru un bloc de text scris cu caractere verzale. Poate fi folosita de asemenea pentru a spori ornamentarea unei litere mpodobite.

I,I,J/C.!.

Foita libera de aur aplicata pe o "perna" de adeziv poate fi bine netezita, stralucirea luminoasa fiind amplificata de efectul tridimensional al adezivului. Foita de aur este subtire si fragila, si trebuie sa lucrati ntr-o camera fara curenti de aer; lucrul cu gesso cere o atmosfera racoroasa si umeda. Puneti ntr-un vas cteva bucatele de gesso, adaugati cteva picaturi de apa distilata cu o pensula si lasati sa se dizolve timp de cel putin 20 de minute.

Adaugati nca putina apa distilata si amestecati usor ca sa obtineti o consistenta fina. ncercati sa evitati formarea de bule de aer n amestec. ncarcati adezivul pe o pana de gsca, sau folositi o pensula. Lucrnd pe o suprafata dura si rece (ca o bucata de geam), umpleti uniform litera cu adeziv. Cu adezivul nca umed, mai adaugati ca sa ngrosati stratul, astfel ca acesta sa fie mai mare la mijlocul fiecarei forme. Lasati sa se usuce peste noapte.

nainte sa asezati aurul, nu uitati sa aveti toate materialele la ndemna. Rasuciti o bucata de hrtie pentru a obtine un mic cilindru prin care sa suflati. (Astfel, rasuflarea umeda va fi ndreptata direct pe adeziv.) Taiati cu o foarfeca o bucata de foita de aur suficient de mare ca sa acopere toata litera. Tineti foita de aur de suportul de hrtie n timp ce suflati puternic asupra adezivului prin tubul de hrtie.

4 si 5

Cnd adezivul este usor umezit

de la

rasuflare, aplicati aurul si apasati ferm cu degetele. ndepartati suportul foitei si folositi o bucata de hrtie pergament pentru

a netezi usor. Aplicati o a doua foita de aur si neteziti n acelasi mod.

7 Neteziti direct pe foita de aur, acordnd o deosebita atentie fini sarii precise a muchiilor literei.
Cu o pensula moale (pastrata special n acest scop), ndepartati aurul n exces din j uruI literei.

Neteziti din nou aurul pentru a-i conferi stralucirea si netezimea finala. n imagine este folosit un netezitor "colt de cine". Acesta este deosebit de util cnd lucrati muchiile si partile rotunjite ale literei.

Rezistenta fluidului pentru corecturi


Se pot crea efecte interesante cu ajutorul Huidului pentru corecturi (un latex lichid), folosit fie pentru scris, fie pentru suprafata de fond. Fluidul e rezistent la vopsea si protejeaza culoare hrtiei. Fluidul pentru corecturi strica pensulele; folositi o pensula veche si clatiti-o frecvent. Veti avea nevoie de echipament de scris: penita, o bucata de carton si vopsea.

1 Scrieti sau desenati ceea ce doriti folosind Huid pentru corecturi. Lasati sa se usuce. Aplicati cu pensula vopseau a peste HuiduI pentru corecturi. Veti vedea ca, n unele zone, HuiduI respinge culoarea. Lasati vopseau a sa se usuce complet. ndepartati HuiduI pentru corecturi frecare cu degetul, avnd grija sa nu deteriorati suprafata hrtiei.

Pentru a crea efecte de textura pe fond, se pot folosi amestecuri de culori aplicate usor. Aveti nevoie de un burete si de vopsea. Amestecati putina vopsea si aplicati-o cu pensula pe o farfurie sau pe o bucata de carton. Atingeti vopseaua cu buretele si apoi tamponati usor hrtia. Puteti realiza amestecuri texturate de culori lucrnd cu a doua culoare, de nda ta ce prima culoare s-a uscat.

prin

de textura pot fi crea te mproscnd vopseaua pe hrtie. ncarcati o periuta de dinti cu vopsea si stropiti hrtia prin frecarea perilor cu un betisor (sau cu degetul). Prin mascarea unor zone (n imagine, cu ajutorul frunzelor), pot fi introduse elemente decorativ suplimentare.

1 Efecte

de hrtie pentru acuarele, o planseta rezistenta (PFL sau placaj) mai mare dect hrtia, un burete si hrtie gumata de ambalaj (4 fsii de lungime potrivita). Cufundati o foaie de hrtie n apa (n cada, n chiuveta sau ntr-un castron) timp de cteva minute. Durata scufundarii depinde de grosimea hrtiei. Scoateti hrtia cu grija, tinnd-o de doua colturi si lasnd apa sa se scurga. Asezati usor hrtia pe planseta, ncercnd sa evitati formarea de bule de aer. Neteziti cu grija hrtia, pornind din centru catre margini, cu mna (curata)

sau cu un burete. Umeziti cu buretele o fsie de hrtie gumata si lipiti o latura a hrtiei pe planseta. Lipiti apoi latura opusa. Lipiti n acelasi mod celelalte doua laturi. Neteziti hrtia gumata cu buretele. Lasati planseta sa se usuce, departe de orice sursa de caldura. Daca hrtia se usuca prea rapid, s-ar putea sa se ridice de pe planseta. Hrtia trebuie sa ramna pe planseta pna cnd terminati de aplicat fondul si vopseaua s-a uscat complet.

ntinderea hrtiei
Daca doriti sa pregatiti un fond colorat pentru o lucrare, s-ar putea sa trebuiasca sa ntindeti n prealabil hrtia. Daca hrtia nu este suficient de groasa, la uscarea vopselei aceasta se va ondula. Aveti nevoie de o coala

Aplicarea fondului
Acuarela ofera numeroase posibilitati. ncercati un fond ntr-o singura culoare sau, adaugnd mai multa apa sau o a doua culoare, ncercati un fon n degrade. Puteti aplica si culori la ntmplare, cu o pensula sau cu un burete. Aveti nevoie de hrtie de acuarele ntinsa pe o planseta, o pensula mare pentru acuarele, acuarele, un vas sau paleta pentru vopsea si apa.

1 Fixati planseta, usor nclinata, pe masa. Preparati o cantitate mare de vopsea si faceti o ncercare pe o bucata de hrtie. Cu pensula faceti o trasatura de-a lungul marginii de sus a hrtiei, lasnd o margine de vopsea la partea de jos a trasaturii.

degrade, pe masura ce coborti puteti dilua treptat cu apa solutia de vopsea, astfel nct fondul sa devina mai pal spre partea de jos.)

2 T rasa ti apoi cu pensula nmuiata din nou n vopsea peste marginea lasata de ultima trasatura. (Daca doriti sa creati un fond n

3 Continuati pna la partea de jos, supra punnd fiecare trasatura peste cea precedenta pentru a realiza o acoperire uniforma a hrtiei cu vopsea. La sfrsit, stergeti excesul de vopsea de la partea de jos si lasati hrtia sa se usuce.

Aplicarea unui fond bicolor

1 Fixati

cantitate

planseta usor nclinata. Preparati o mare din fiecare culoare de

acuarela. Aplicati prima culoare (ca mai sus) pe suprafata dorita.

ntoarceti planseta si spalati bine pensula. Aplicati a doua culoare, suprapunnd culorile cnd ajung sa se ntlneasca si Iasndu-Ie sa se migreze una n cealalta.

3 Pentru a definitiva amestecarea culorilor, ntoarceti planseta pentru a lasa cea de-a doua culoare sa migreze n prima, sau tineti-o vertical pentru a obtine efectul dorit. Puteti obtine amestecuri de culori mai
subtile daca aplicati o culoare deschisa pe toata suprafata hrtiei si apoi ntoarceti planseta si aplicati a doua culoare acolo unde doriti.

A
acuarela - vopsea transparenta
apa. solubila n

culori complementare - culori opuse pe


discul culorilor (de exemplu, rosu si verde).

guasa - vopsea opaca, solubila n apa.

H
hrtie de acuarele - hrtie destinata
picturii cu acuarele; folosita uneori pentru lucrari caligrafice.

alfabetar - model de aUabet folosit pentru


nvatare.

culori primare - culori de pe discul


culorilor care nu pot fi obtinute prin amestecul altor culori (de exemplu, galben, rosu si albastru). cursiv - stil curgator al scrisului de mna.

arc - trasatura

curbata a penitei, care pleaca din piciorul unei litere.

1
interlinie - spatiul liber dintre rndurile de
scns.

B
bucla - spatiul interior rotunjit al unei
litere.

D
discul culorilor - dispozitiv pentru

naltime - naltimea corpului literei (de


exemplu, naltimea totala a unei litere majuscule, sau naltimea unei litere de rnd fara prelungiri ascendente sau descendente) . naltimea corpului - partea principala a literei, excluznd prelungirile superioare si inferioare.

C
capitale romane -litere
ale caror proportii si forma au fost perfectionate pna n secolul 1 d.Cr., constituind baza caracterelor verzale folosite n zilele noastre. culoare secundara - culoare rezultata din amestecul a doua culori primare.

aranjarea

culorilor spectrului.

G
gotice - caractere de litera ascutite folosite
ntre secolele XII si XV.

greutate (a literelor) - raportul dintre


naltimea literei si latimea vrfului penitei (trasaturii).

L
latime de penita - unitate de masura
folosita pentru stabilirea naltimii unei litere n functie de latimea penitei folosite (stabilind prin aceasta si greutatea literei). linie de baza -linia scrisului pe care se asaza corpul literei. litere de rnd -litere minuscule, spre deosebire de literele verzale, majuscule sau capitale.

penita de trestie - penita facuta din


trestie.

individualizate; utilizarea procedeelor de obtinere a unui efect expresiv.

penita portativ - penita cu 5 vrfuri,


folosita pentru trasarea unui portativ. prelungire inferioara - parte a unei litere trasata sub linia de baza (sub corpul literei) . prelungire superioara - trasatura a unei litere care se ridica deasupra naltimii literei de rnd sau a corpului literei.

T
taie si lipeste - metoda de aranjare a unui
plan.

toc automat - toc cu penita ncorporata. tragator - instrument folosit n desenul


tehnic, avnd doua lame reglabile care functioneaza ca rezervor de cerneala sau vopsea.

M
majuscule - caractere de litera mari, ca n
scrisul capital sau uncia!. manuscris - document scris de mna; abreviat mss.

trasatura descendenta - termen utilizat


pentru a descrie trasatura unei litere facute printr-o miscare cobortoare.

S
scriere ronda - alfabetar creat de
Edward Johnston pe baza studiilor sale asupra unui manuscris din secolul al X-lea. Este folosita uneori pentru a desemna scrierea caligrafica. scris de mna - orice scriere folosita pentru scrierea textelor cu mna. cu care se termina piciorul unei litere; piciorus. stil modern (n limba engleza - fi'eestyle) caractere de litera moderne, deseori cursive, transformate n forme

U
uneial - tip de scris cu majuscule.

minuscule -litere

mici (de rnd).

N
netezitor - instrument
realizat dintr-o piatra semipretioasa, de exemplu agat, folosit pentru finisarea aurului prin frecare.

V
velur - suprafata de scris obtinuta verzale -litere
din piele (de regula, de vitel). capitale sau majuscule; litere majuscule construite prin mai multe trasaturi de penita (la origine, literele initiale ale unui verset sau paragraf dintr-un manuscris).

serif - trasatura

p
pana de gsca - penita facuta din penele
unei pasari zburatoare mari.

acuarela 24-25,83

serife 39 fonduri scanare forme tehnici 14 fundamentale 90-91 iluminare 28 rezervoare de acuarele 20-21 17 hrtie scrisori 11 scriere retrase ordinea sul34 ronda 85 trasaturilor 48-51 38 linia hrtii 68 tehnici ornamentale de colora re 17 90hrtie valori 40-41 17 moderna tonale 76-79 82 trestie 19 schelet 68 40 minuscule uncial echer 42-43 91 texturate automate 28 60-63 33 instrumente cu muchie litere scris 83 de de tindere mna rnd 39 48 91 textura buretoasa 90 cifre 33 43 fond stilouri lizibilitate serife 18 39 10 36-39 unite calc 59 27 fond 90-93 liniere cursiv 44-45 71 ntretinere 20-21 dotari 28-29 valori tonale 82 sans serif 64 acuarele 92-3 material de referinta 9 45, 51 late 18, 34 nflorituri 55, 56, 59, 81 naltimea n 28, relief 36-39, literei 26, 42-43 39, 27, 45 88-89 pentru portativ hrtie afise 17, 33 81 18,29 netezitoare terminatii tocuri fluid ilustratie pentru 18, bifurcate 27, 80 20, corecturi 86-89 29 68 90 64, 68 18, 22-23, linie de baza 39, 44 verzale teu 39,45 28, otel 44, 64-67, 35 45 68 italic 47, 56-59 sau marire 12, 14-15 litere ronde interior schelet 18, 39,51 29, 40, 30, 41, 32-33, 52 34, din 68 lemn de balsa 18, dimensiuni, micsorare guma englezeasca progresive amoniac 72 27, 85 86 raportul naltimetrasaturi prelungire plata pene de 86-87 automate ample gsca inferioara 55, 18, 18, 56, 22, 33 59 39 60, penite 18, 20-21, 29 greutati guase greutate 38 24-25, 26, 38 29, 83 tehnica plansete margini alfabetar pastrare stropirii 12 28,36 16 majuscule 91 55 gotic 68-71 linia raportor gesso pulberi prelungire principiile fotocopii unghiul cu piciorul majuscule superioare prelungirii cotite majusculelor muchie 27, metalice 28 88-89 15 proiectului penitei superioara literei (oblice) 39 lata 28, 39, inferioare 26 36-39, 39 30, 36-38, 39 45 72,74 328-15 39 42 prelungirii litere spatiere pastrare culori mpodobite 12, primare 16 51, 52, 82-83 64, 54 87 curgerea si culoare cernelii 85 37 lipituri rigla individualizata poleire 12,14-15,28 87 45 spatiul pensule topografice dintre 19, 64, rnduri 78 18 39, hrtie pergament 27,87 spatiu tragatoare 18, 35, 77 plan, proiectare 14-15 vopsele 24-25, 28

chinezesti poleire 26-27,19 80, 86-89