Sunteți pe pagina 1din 21

Lumina monitorului, agresiv pentru ochi

de Mirela

Ddcu (3328 afisari, 2007-05-15)

Lucrul intens

Persoanele care stau mai mult de patru ore zilnic n faa calculatorului au nevoie de ochelari speciali de protecie Oftalmologii susin c majoritatea celor cu meserii care implic folosirea ndelungat a monitorului sufer de oboseal accentuat, ameeli i dureri de cap. Acestea ar putea fi evitate cu ajutorul ochelarilor cu lentile special proiectate pentru monitor, precum i prin amplasarea corect a calculatorului n spaiul de lucru. Usturimi la nivelul ochilor i nroirea acestora, dureri ale globilor oculari, inflamarea pleoapelor i nceoarea vederii sunt cteva dintre simptomele pe care le resimim atunci cnd lucrm mult timp cu privirea aintit n monitorul calculatorului. O e!plicaie a disconfortului vi"ual produs de monitor este urmtoarea# dup cum tim, imaginea este compus din trei culori $ rou, verde i albastru. %intre acestea, albastrul sau mai e!act lumina emis de monitor este foarte obositoare pentru macul $ o "on de pe retin cunoscut ca fiind "ona de ma!im acuitate vi"ual. &umina albastr din spectrul luminos natural nu ne afectea" att de tare deoarece cristalinul, lentila ochiului, ne furni"ea" o protecie natural. 'ns, o e!punere mai mare de patru ore la lumina albastr emis de monitor duce la obosirea ochilor(, e!plic dr. Andrei )ilip, medic specialist oftalmolog, *linica de Oftalmologie Ama$Optime!, +ucureti. ,otrivit acestuia, pe pia e!ist lentile care au capacitatea de a filtra lumina albastr. -oate aceste lentile ofer un confort vi"ual ridicat celor care stau multe ore pe "i n faa calculatorului. .le sunt confecionate din sticl de seleniu, policarbonat sau din plastic i au tratamente speciale de filtrare. &entilele pentru calculator se pot reali"a la comand, cu sau fr dioptrii. .le se recomand indiferent dac monitorul este dotat sau nu cu ecran de protecie(, a adugat dr. )ilip. 7 pai pentru a ne pstra sntatea ochilor cnd lucrm la calculator /onitorul trebuie ae"at la o distan de 01$21 cm fa de ochi. Asigurai$v c ecranul este la acelai nivel cu ochii, niciodat mai sus. Atunci cnd suntei nevoii s v plimbai privirea de la foile de pe birou la monitor este indicat s folosii un suport pentru coli, pe care l vei ae"a lng ecran, la aceeai nlime i distan cu acesta. *amera n care lucrai trebuie s aib aceeai lumino"itate ca i ecranul computerului. .vitai amplasarea calculatorului ntr$o "on n care geamul se afl n faa sau n spatele acestuia, lucru care mpiedic refle!ia luminii. .cranul trebuie po"iionat perpendicular pe sursa de lumin. /ergei regulat la un consult oftalmologic i nu uitai s i menionai medicului c avei un loc de munc care v solicit ochii. *lipii frecvent pentru a v menine ochii ume"i i a$i feri de iritaii, mai ales n ca"ul n care purtai lentile de contact. 3tudiile arat c, atunci cnd lucrm la computer, clipim de cinci ori mai puin dect n mod normal. 'ncercai urmtorul e!erciiu# la fiecare 41 de minute, clipii de 51 ori, nchi"nd pleoapele ncet. Astfel, ochii i vor recpta umiditatea. %in cnd n cnd, focali"ai obiecte aflate la distane diferite. Oca"ional, nchidei ochii pentru apro!imativ un minut i respirai adnc pentru a v rela!a.

De multe ori se face confuzie ntre lentilele pentru calculator i lentilele simple cu tratament antireflex. Se pot comanda i lentile cu protecie pentru calculator i cu tratament antireflex, acestea oferind att filtrarea luminii albastre, ct i o imagine mai clar". Dr. Andrei ilip, oftalmolog

Sfaturi:
ideea este ca monitorul sa aiba o rata de refresh nu mai mica de 75 hz, sa nu fie privit de jos in sus, si sa fie putin inclinat in fata (privirea sa nu cada perpendicular pe el). Asa este... nu radiatile sunt problema monitoarelor ci rata de refresh. Majoritatea oamenilor la 72 z nu mai prind miscarea ima!inilor, insa e bine sa fie cel putin setat la 75hz. Astfel cu o setare a refreshului intre "5 si 1##hz, luminozitate si contrast bine re!late pot sa stau si 1# ore in fata monitorului fara sa obosesc. $e recomanda o pauza de 5 % 1# min la fiecare ora de stat in fata unui monitor % bine nu zic sa fie respectata chiar literam, insa o mica pauza din cand in cand e buna. iti recomand $amsun! &'. (l am de un an si jumatate, si nu re!ret cati bani am dat pe el . &u l%as da nici pe un )') de 21*. +ot sa lucrez si "%1# ore fara probleme, niciodata nu m%au usturat ochii,durut capul. &ici o problema. 1#2-.7/"01## z mi se pare perfect nivelul radiatiilor este mai mare in partea din spate ( si!ur ma refer la 12) ) asa ca evitati totusi sa stati lipiti sau foarte aproape de spatele unui monitor ( la birou sau in diverse ocazii ) ... sunt totusi studii destul de convin!atoare asupra efectelor ne!ative (canceri!ene) ale radiatiilor electroma!netice pe termen lun! (din fericire e vorba de ani ) asupra corpului uman. 2iscul este si!ur ft. mic dar e si foarte usor de evitat 3 1um zicea si M4, nivelul radiatiilor in principal 5M e mai mare pe laterale si in spatele monitorului. 4aca lucrati undeva unde vecinu* din spate sta cu monitoru* in spinarea ta schimbati pozitia. $i mai faceti pauze, nu stati tot timpul cu ochii in sticla, mai uitati%va afara pe !eam, la vecina

Starea anuntului Anuntul a expirat Tip

CRT
Producator

Carl eiss
!ia"onala Re#olutie $a%i$a

fara dioptrii
Certificari &arantie

'u are
(lte infor$atii )and oc*elari, fara dioptrii, speciali pentru calculator+,entilele Carl eiss, aduse din &er$ania+Sunt antireflectie+(u toc, snur si sunt aproape noi+!aca -a o.osesc oc*ii la calculator acesti oc*elari si$pli, finuti si cu un desi"n de apreciat -a -or fi foarte utili+Sa de$onstrat c/ folosirea acestor oc*elari duce la cre0terea confortului -i#ual Pret 150 Pretul este ne"ocia.il

'u Persoana12ir$a ofertanta

3rina
Telefon 0788457511 ,ocalitatea

.ucuresti
6udetul

7ucuresti

SIMPTOMELE DIRECTE ALE STRESULUI VIZUAL GENERAT DE COMPUTER Tensiune la nivelul ochilor Dureri e ca! Arsuri sau ochi rosi Di"icul#$#i e "ocali%are Mio!ie Du&larea i'a(inii Mo i"ic$ri )n !erce!#ia culorilor

SIMPTOMELE INDIRECTE POT INCLUDE - Dureri la nivelul 'uschilor si oaselor *(+#, u'eri, s!a#e, )ncheie#ura '+inii- O&oseal$ "i%ic$ e.cesiv$ - E"icien#$ vi%ual$ sca%u#$ )n es"$surarea ac#ivi#$#ii PASTRAREA SANATATII OC/ILOR IN LUCRUL CU COMPUTERUL To#i cei care au !e#recu# 'ul# #i'! in "a#a unui 'oni#or e calcula#or *o surs$ !ericuloas$ e ra ia#ii lu'inoase- se !lin( la un 'o'en# a# e a!ari#ia unor #ul&urari e ve ere0 De cele 'ai 'ul#e ori aces#ea sin# #reca#oare si is!ar u!a o ihnirea ochilor0 I'!ac#ul "olosirii %ilnice !en#ru ci#eva ore a calcula#orului asu!ra sana#a#ii ochilor nu #re&uie ne(li1a# 'ai ales ca evine in ce in ce 'ai evi en# "a!#ul ca u#ili%area calcula#orului se in#in e !e ura#a in#re(ii vie#i si cu!rin e a#i# s"era !esonala ci# si cea e uca#ionala-!ro"esionala0 In aces# sens #re&uie sa ne lua' ci#eva 'asuri e !recau#ie care sa ne a1u#e sa ne !as#ra' o ve ere &una !en#ru ci# 'ai 'ul# #i'!0

MASURI DE PREVENIRE A IM2OLNAVIRII OC/ILOR aU#ili%area unor ochelari s!eciali !en#ru lucrul !e calcula#or0 S-a e'ons#ra# c$ "olosirea aces#or ochelari uce la cres#erea con"or#ului vi%ual0 Ochelarii sun# un accesoriu a&solu# in is!ensa&il !en#ru u#ili%a#ori co'!u#erului0 Len#ilele ochelarilor o&isnui#i nu !o# asi(ura "le.i&ili#a#ea necesar$ lucrului cu co'!u#erul0 Len#ilele s!eciale &i"ocale !en#ru co'!u#er au !or#iunea e sus !roiec#a#$ !en#ru ur'$rirea ecranului, )n #i'! ce !ar#ea e 1os es#e reali%a#$ !en#ru a ur'$ri #as#a#ura0 Len#ilele colora#e aco!eri#e cu s#ra#uri an#i-re"le.ie sun# u#ile ca ele'en#e a i#ionale !en#ru cres#erea con"or#ului la ur'$rirea ecranului co'!u#erului0 &- In e!ar#area !rivirii e !e ecranul 'oni#orului la in#ervale re(ula#e e #i'! * 34 56 e 'inu#ec- Miscari ale 'uschilor ochilor *ro#iri, cli!iri- u!a #er'inarea lucrului cu calcula#orul0 Personali%area 'e iului e lucru si a 1ocurilor e- 7olosirea sin#e#i%a#oarelor e voce !en#ru ci#irea #e.#elor STRESUL VIZUAL INDUS DE UTILIZAREA COMPUTERULUI Unul in cele 'ai i'!or#an#e o'enii ale !ro(resului si )nnoirii )n socie#a#ea noas#r$ )l cons#i#uie !$#run erea co'!u#erului )n cele 'ai varia#e o'enii ale vie#ii econo'ice si sociale, cul#urale si 'ana(eriale0 Prin a!ari#ia si !rin r$s!+n irea sis#e'elor 'ul#i'e ia *care )'&in$ #eleco'unica#iile, #ehnica elec#ronic$ e calcul si au iovi%ualul-, !relucrarea au#o'a#$ a in"or'a#iei ca!$#$ noi i'ensiuni0 Prin in#er'e iul sis#e'elor 'o erne e #ele-co'unica#ii, in"or'a#ia i(i#al$ a !$#runs )n ac#ivi#a#ea !ro"esional$ a "oar#e 'ul#or u#ili%a#ori e #ehnic$ e calcul, e la uni#$#i e in"or'a#ic$ or(ani%a#e la nivel e ins#i#u#ie, e )n#re!rin eri sau e 1u e#e c$#re !u&licul lar(, e la s!ecialis#ii )n in"or'a#ic$ s!re u#ili%a#orii e in"or'a#ic$0 Desi co'!u#erul ne )'&un$#$#es#e via#a, aces# avan#a1 nu ne scu#es#e e anu'i#e riscuri !rivin s$n$#a#ea0 S#u iile "$cu#e au ar$#a# c$ #i!ul 'uncii si nu'$rul e ore !e %i e u#ili%are a #er'inalului vi eo sun# "ac#ori i'!or#an#i )n e#er'inarea nivelului !ro&le'elor cau%a#e e aceas#$ ac#ivi#a#e0 Pro&le'ele ochilor sun# cele 'ai o&isnui#e !en#ru u#ili%a#orii calcula#oarelor0 Din ne"ericire nu e.is#$ !rea 'ul#e in"or'a#ii le(a#e e co'!u#er si e s#resul vi%ual0 Li!sesc, e ase'enea, sursele e in"or'a#ii !en#ru !u&licul lar( )n le($#ur$ cu aceas#$ !ro&le'$0 Ne !ro!une' )n !ri'ul r+n s$ anali%$' riscurile asu!ra s$n$#$#ii o'ului

!e care le i'!lic$ "olosirea necores!un%$#oare a co'!u#erulu si )n al oilea r+n ori' s$ o"eri' c+#eva s"a#uri u#ile u#ili%a#orilor !en#ru a !u#ea lucra cu co'!u#erul &ene"iciin e un con"or# s!ori# 8n !re%en# nu'ai )n SUA !es#e 366 e 'ilioane e oa'eni "olosesc #er'inale vi eo- is!la9 *TVD-, iar aces# nu'$r se as#ea!#$ s$ a1un($ la 346 e 'ilioane )n anul 566:0 Pes#e 46; in#re aces#ia !re%in#$ i"icul#$#i cu "ocali%area !rivirii asu!ra o&iec#elor 'ai )n e!$r#a#e si #ul&ur$ri ale i'a(inii incolo e !lanul a!ro!ia# u!$ "olosirea )n elun(a#$ a is!la9ului0 8n a"ara aces#or si'!#o'e irec#e a!ar unele in irec#e cu' ar "i< )ncor are si urere )n cea"$ si )n u'eri= ureri e s!a#e= o&oseal$ e.cesiv$= iri#a&ili#a#e e.cesiv$= ureri )n &ra#e, )n )ncheie#uri si )n u'eri= nervo%i#a#e crescu#$= e"icien#$ vi%ual$ sc$%u#$ si erori 'ai "recven#e0

1um stati cu ochii7


Odata cu inaintarea in varsta, acuitatea vizuala slabeste si bolile de ochi incep sa ne dea tarcoale. E timpul sa mergem la doctor. Mai ales cand e vorba de ochi, paza buna trece primejdia rea. Prezentat accesibil, sub forma de dialog, textul de mai jos va va ajuta sa aveti ochi tineri si sanatosi. otul despre ochi:

! "um se modifica vederea de!a lungul vietii# % 4upa ce implinim -# de ani, ochii incep sa aiba treptat dificultati cu citirea literelor marunte, deoarece muschiul ce inconjoara cristalinul ca un inel, oboseste. 8a copiii mici, elasticitatea cristalinului e atat de mare, incat ochiul lor recunoaste perfect obiectele, fie ele si asezate la cinci centimetri. Adultii de -# de ani au nevoie de o distanta minima de 17 centimetri. (n jur de -5 de ani, constatam ca limita vederii apropiate s%a mutat dincolo de 6# de centimetri si n%o mai scoatem la capat fara ochelari. )otodata, cu timpul, scade si cantitatea, dar si calitatea lichidului lacrimal, care curata si dezinfecteaza ochiul. 4e pe urma acestui fapt se resimt mai ales persoanele obli!ate prin natura profesiei lor sa%si fi.eze in permanenta privirea asupra unor pa!ini tiparite sau monitoare de calculator. 1lipind mai putin, miscarile pleoapelor le ofera mai rar aportul de lichid necesar pentru a mentine umiditatea ochiului. ! Poate fi antrenata musculatura globului ocular# % 4esi nu sunt confirmate stiintific, sute de articole consacrate metodelor alternative promit pe (nternet corectarea viciilor de vedere prin !imnastica ochilor, !arantand ca ele amelioreaza vederea. 8a loc de frunte se afla metoda 9ates, elaborata de oftalmolo!ul american 4r. :illiam . 9ates. 9azata pe sapte e.ercitii, ea !aranteaza nu doar lipsa ochelarilor pana la adanci batraneti, ci chiar si vindecarea miopiei si a prezbitismului. ! $e putem ajuta ochii mancand alimente bogate in vitamine# % ;chii au nevoie de o serie de substante pe care or!anismul nu e capabil sa le produca sin!ur. <itaminele 1 si 5 au actiune antio.idanta, impiedicand deteriorarea celulelor. 4eficitul de vitamina A usuca ochiul si duce la hemeralopie (diminuarea vederii la lasarea serii). ! Modul de viata are vreo influenta asupra acuitatii vizuale# % &icotina afecteaza circulatia locala, iar acidul cianhidric din fumul de ti!ara ataca nervul optic. 5.cesul de alcool dauneaza ochilor, ca si carenta de vitamina 9, la randul ei a!ravata de consumul de alcool si nicotina. Aparitia cataractei este favorizata de diabet, precum si de 5

radiatia solara. (n primul rand, sunt periclitati locuitorii din re!iunile muntoase, fiindca acolo radiatia solara este deosebit de intensa. 4in pricina intensitatii ultravioletelor, creste riscul de!enerescentei maculare, boala numita si =pata !albena=. 4e aceasta afectiune caracteristica varstei a treia, care poate aparea la persoanele trecute de /# de ani, provocand in final orbirea, sufera, numai in 5uropa, peste 6# de milioane de oameni. 8entilele de buna calitate % si nu doar cele ale ochelarilor de soare % ne apara de componentele periculoase ale luminii. ! "are sunt particularitatile unor ochelari de soare eficienti# % 8a munte, lentilele ar trebui sa absoarba minimum "5> din radiatiile ultraviolete. 8a altitudini mai reduse si la plaja, 75> vor fi de ajuns. +e ochelarii de calitate se !aseste inscriptia =?v -##=, care ne informeaza ca lentilele absorb ultravioletele in proportie de 1##>. +e brate sunt imprimate alte doua abrevieri@ =1e= si =5n 1"6/@ 1AA7=. 5le indica faptul ca produsul a fost fabricat in conformitate cu normele europene si ca el !aranteaza protectia contra ultravioletelor. +e lan!a aceasta, simbolul =1e= ne mai asi!ura ca rama nu are nichel in compozitia sa. ! "ei ce poarta lentile de contact necesita suplimentar si o protectie solara# % 4a, intrucat lentilele de contact cu protectie solara n%au dat rezultate. ! "e fel de ochelari ar trebui sa ne procuram, cand ne slabeste vederea# % (deale sunt lentilele pro!resive, care in partea de sus fac posibila vederea la distanta, iar in cea de jos vederea de aproape. ! E recomandabil sa achizitionam ochelari %de gata%# % ;chelarii de citit, ca si cei cu lentile bifocale sau pro!resive, adaptati individual de un optician, ne ajuta sa evitam durerile de cap. ;chelarii =de !ata= nu ni se potrivesc niciodata e.act % nici in privinta !rosimii lentilelor, nici a centrarii lor. 4e aceea, aceasta nu poate constitui decat, cel mult, o solutie provizorie, de forta majora. ! Putem folosi ochelarii de citit cand lucram la calculator# % 1ata vreme nu depasesc 1,25 dioptrii, ochelarii de citit pot fi intrebuintati si la calculator. +ersoanele de peste 5# de ani ar trebui sa%si comande insa o pereche de ochelari speciali pentru calculator. 5i vor fi adaptati pentru monitor in partea de mijloc, iar in cea inferioara pentru tastatura si citit. (n scopul adaptarii acestor lentile speciale, opticianul va avea nevoie sa cunoasca pozitia noastra in fata calculatorului. ! Miopii vad mai clar, din clipa cand incepe sa se instaleze si la ei prezbitismul# % $i cristalinul miopilor isi pierde elasticitatea, dar acest fapt nu le anuleaza nicidecum miopia. +entru vederea de aproape, ei vor avea nevoie insa de mai putine dioptrii plus decat oamenii cu vederea normala. ! "and este util sa apelam la o operatie cu laser, pentru corectarea unui viciu de vedere# % ; operatie da rezultate optime daca pacientul are varsta cuprinsa intre 2# si 6# de ani, iar miopia sa nu e mai mare de sase dioptrii minus. ; alta conditie necesara este ca dioptriile sa fi ramas aceleasi de minimum trei ani. Miopii mai varstnici de -# de ani profita mai putin de pe urma acestei operatii, deoarece medicii n%au cum sa le corecteze cu laserul prezbitismul incipient. (n consecinta, ei vor avea totusi nevoie de ochelari pentru citit. ! "at de mare este riscul unei operatii cu laser# % (n prezent, rata complicatiilor nu atin!e nici macar 1>. 4ar, in evaluarea acestui risc infim, trebuie oricum sa tinem seama de faptul ca inainte de operatie ochiul era sanatos, iar dupa interventia chirur!icala e.ista posibilitatea ca el sa fie afectat. +aleta complicatiilor se intinde de la o usoara umbrire a corneei pana la modificari de o !ravitate e.trema, care impun transplantul. $i dupa o operatie reusita, se intampla ca unii pacienti sa vada mai prost ca inainte, chiar daca isi compenseaza cu ajutorul unor ochelari ceea ce le%a mai ramas din viciul de refractie initial. Medicii se straduiesc sa invin!a aceste dificultati, e.plorand metode noi in chirur!ia corneei. (n orice caz, inainte de a lua hotararea sa se supuna unei operatii, cei interesati ar trebui sa se documenteze amanuntit pe (nternet, ori sa ceara informatii autorizate

de la un for medical. ! "at de des e bine sa ne controlam vederea# % 4at fiind ca de cele mai multe ori, modificarile pro!reseaza pe neobservate, se recomanda ca ochii sa fie e.aminati de medic la intervale de doi sau trei ani. ! "and se justifica examenul preventiv pentru glaucom# % 5ste dovedita utilitatea unui asemenea e.amen pentru persoanele cu tensiune intraoculara crescuta, de peste 21 mm coloana de mercur (mm !). (mbolnavirea nervului optic poate duce la orbire, insa tratamentul administrat suficient de devreme poate impiedica aparitia !laucomului sau ii intarzie evolutia. 4upa implinirea varstei de -# de ani, specialistii recomanda masurarea tensiunii intraoculare la fiecare doi sau trei ani. +rintre pacientii cu risc major de !laucom se numara, alaturi de cei cu tensiunea intraoculara marita, diabeticii, dar si bolnavii care au urmat un tratament prelun!it cu cortizon ori au leziuni oculare. &ilda 'ildan Metoda (ates

8a sfarsitul unei zile deosebit de incarcate din anul 1A##, dr. :illiam . 9ates (1"/#%1A61), oftalmolo! specializat in tulburarile oculare ale minorilor, a constatat cat de tare il dureau ochii. (n acel moment, si%a amintit ca pacientii sai se plan!eau adeseori de tensiune oculara si de dureri de cap, chiar si dupa ce fusesera tratati medical intr%o maniera satisfacatoare. (n linistea cabinetului sau intunecat de lasarea serii, 9ates si%a sprijinit coatele pe birou si si%a acoperit ochii cu palmele. Bece minute mai tarziu, durerile de ochi disparusera si isi simtea mintea proaspata. 1and si%a luat mainile de la ochi, si%a dat seama ca obiectele din jur pareau mult mai distincte, iar culorile lor erau mai stralucitoare. (n lunile si anii care au urmat, 9ates a elaborat o metoda de =educare a vederii=, bazata pe propriile sale observatii, pe care a e.pus%o in cartea sa =$a vedem mai bine fara ochelari=, aparuta in 1A1A.

Exercitiile lui (ates 1ele 7 e.ercitii care urmeaza au fost puse la punct de dr. 9ates intre 1A##%1A61. )mintiti!va* (n timpul =odihnei ochilor= (descrisa mai sus), incercati % fara efort prea mare % sa revedeti un obiect sau un eveniment cu lu. de detalii si cu multe culori. 1onform spuselor dr. 9ates, cel putin unul din pacientii sai a constatat ca vederea i se ameliorase vizualizand un buton ma!nific de aur. (ar tot dr. 9ates sustine ca apelul la memoria vizuala ne permite sa vedem mai bine lucrurile din realitate. Priviti in toate directiile

;biectele nu trebuie privite fi. (asa cum au tendinta sa faca cei ce poarta ochelari). +limbati% va constant cu privirea de la un punct de interes la altul. +e masura ce ochii vi se destind, miscarea devine mai putin ri!ida si vederea este mai buna. "lipiti

;bisnuiti%va sa clipiti in mod re!ulat, o data sau de doua ori, din 1# in 1# secunde, pentru a va curata si a va lubrifia ochii % mai ales daca purtati ochelari de vedere sau lentile de contact. Odihna ochilor

Asezati%va confortabil la birou sau la masa si rela.ati%va. (nchideti ochii, sprijiniti%va coatele pe o perna (asezata pe masa) si tineti spatele si !atul drepte, iar capul in pozitia obisnuita. Acoperiti%va ochii cu palmele, fara sa%i atin!eti. Canditi%va la ceva placut sau ascultati o emisiune a!reabila la radio. 'aceti acest e.ercitiu de doua ori pe zi, cate 1# minute, sau de cate ori ochii va sunt obositi si va dor. )comodare 5ste vorba de acomodarea vederii la perceptia de aproape si de la distanta. )ineti doua creioane % sau cele doua de!ete aratatoare % in fata dvs., unul la 1# cm distanta, celalalt la o lun!ime de brat. 'i.ati primul creion, clipiti din ochi si procedati la fel cu cel de%al doilea. ?itati%va din nou la primul creion... s.a.m.d. 2epetati e.ercitiul de cate ori puteti. Spalaturi oculare

(n fiecare dimineata, clatiti%va ochii inchisi, de 2# de ori cu apa calda si de 2# de ori cu apa rece, pentru stimularea circulatiei. +rocedati la fel seara, dar incepand cu apa rece. (alansare $tati drepti, cu picioarele departate si balansati%va incet, de la stan!a spre dreapta si de la dreapta spre stan!a, lasand privirea sa oscileze impreuna cu corpul. 1onstientizati cat mai bine balansul campului vizual, pentru ca el odihneste si rela.eaza ochii. 2epetati e.ercitiul de cate ori puteti. ?n fundal sonor a!reabil il face si mai eficient.

3.1.4. Msuri pentru prevenirea stresului vizual 88 1. Terminalul video i poziia nenatural a ochilor 9tili#area unui calculator nu se asea$/n/ deloc cu actul tradi:ional al cititului+ ;%ist/ o $are diferen:/ <re a pri-i o foaie al./ de *<ie acoperit/ cu litere ne"re, care reflect/ lu$ina, 0i a pri-i8 un ecran (de o.icei ne"ru), care este autoilu$inat 0i care este acoperit cu nu$eroase caractere colorate+ ,u$ina supli$entar/ care pro-ine de la un ecran de calculator este suficient de puternic/ 0i necesit/ o utili#are $ini$/ a celei naturale sau a celei artificiale+ ,u$ina e$anat/ din ecranul calculatorului trece printr-un proces de reinprosp/tare continu/ a unui in-eli0 de fosfor, a0a ca i$a"inea s/ nu p/leasc/+

"

(ceast/ 8re<rosp/tare8 tre.uie reali#at/ cu o -ite#/ de aproape 50 de ori pe secund/, <ca# contrar utili#atorii -or sesi#a o u0oar/ lic/rire, ase$/n/toare celei produse de -ec*ile tu.uri fluorescente de ilu$inat+ =area di-ersitate a tipurilor de $onitoare "enerea#/ di-erse rate de lic/rire+ Pentru utili#atori, acest lucru poate fi deose.it de stresant+ Ca o solu:ie <otri-a acestui feno$en se poate di$inua capacitatea de str/lucire a ecranului, dar 0i acest lucru poate conduce la apari:ia altor pro.le$e+ ;%ist/ o $are diferen:/ <re po#i:ia natural/ a oc*ilor atunci c< citi$ 0i po#i:ia nefireasc/ a oc*ilor atunci c< pri-i$ ecranul unui calculator+ Po#i:ia drept-<inte a operatorilor pe calculator este nenatural/ 0i difer/ $ult de po#i:ia con-en:ional/, adoptat/ <ti$pul cititului+ =u0c*ii "lo.ului ocular 8se lupt/8 pentru a reali#a acel ec*ili.ru necesar pentru a fi%a 0i a re:ine i$a"inea+ (ceast/ stare de per$anent/ <ordare conduce la apari:ia unor si$pto$e nepl/cute, precu$ o.oseala 0i durerile de cap+ > $od ideal, ecranul unui calculator ar tre.ui po#i:ionat la circa 10 inc* (25,? c$) su. linia ori#ontal/ a pri-irii+

Strlucirea emanat de ecranul calculatorului Ter$enul de strlucire dese$nea#/ orice <r/0tiere e%terioar/ a ra#elor lu$inoase+ >tr-un .irou e%ist/ nu$eroase surse care produc str/lucire@ l/$pi i$propriu po#i:ionate, tu.uri fluorescente, lu$ina e%terioar/ (lu$ina #ilei), suprafe:ele cu un "rad $are de refle%ie 0i orice o.iect ilu$inat (pe care cade lu$ina)+ Suprafa:a din sticl/ a unui ecran de calculator poate a-ea un "rad $are de refle%ie+ > ti$p ce oc*ii operatorului pe calculator se afl/ po#i:iona:i drept-<inte, ei sunt influen:a:i de sursele e%terne de ilu$inare 0i, <special, de lu$ina pro-enind din plafon+ ;%ist/ nu$eroase modaliti pentru a reduce str/lucirea@ (ta0area la $onitorul calculatorului a unor filtre anti-strlucire+ 2iltrele o.i0nuite sunt reali#ate din sticl/ sau din fi.re de plastic+ 2iecare tip de filtru are a-antaAele sale+8 ;cranele din sticl/ sunt <"eneral $ai .une+ > ciuda faptului c/ sunt costisitoare 0i necesit/ o cur/:ire frec-ent/, sunt e%celente <reducerea str/lucirii+

B a doua $odalitate -i#ea#/8 poziionarea corect a ecranului calculatorului+ > ti$pul <care nu utili#/$ calculatorul pute$ po#i:iona ecranul acestuia <a0a fel <<s/ nu reflecte <nici un fel lu$ina+ 8Iluminarea birourilor. Cercet/torii au re$arcat c/ nu$eroase .irouri sunt i$proprii pentru utili#area calculatoarelor din punct de -edere al str/lucirii+ 3lu$inarea .irourilor <care se utili#ea#/ calculatoarele ar tre.ui s/ fie de trei ori $ai puternic/ dec<lu$ina produs/ de ecranul pe care <folosi$ <$od o.i0nuit+ Tradi:ionalele filtre de lu$in/ plasate pe plafoane 0i care utili#ea#/ tu.urile fluorescente sunt adesea o surs/ considera.il/ de str/lucire+ (ceste dispo#iti-e pot fi adaptate <a0a fel <<s/ direc:ione#e lu$ina <Aos, <un"*i drept, <loc s/ o <r/0tie < toate direc:iile+ (ceast/ $etod/ contri.uie la crearea unei a$.ian:e pl/cute 0i lini0titoare pentru oc*i+ 9tili#area unor ochelari speciali pentru lucrul pe calculator + S-a de$onstrat c/ folosirea acestor oc*elari duce la cre0terea confortului -i#ual+ Se pare c/ -or de-eni accesorii pentru utili#atori+ ,entilele oc*elarilor o.i0nui:i nu pot asi"ura fle%i.ilitatea necesar/ lucrului cu co$puterul+ ,entilele speciale .ifocale pentru co$puter au por:iunea de sus proiectat/ pentru ur$/rirea ecranului, in ti$p ce partea de Aos este reali#at/ pentru a ur$/ri te%tul scris+ ,entilele trifocale sunt 0i $ai speciali#ate, asi"ura #one pentru co$puter, pentru te%t 0i pentru pri-irea la distan:/+ ;%ist/ 0i lentile noi, cu desi"n $odern, care per$it $odific/ri "radate ale puterii lentilelor in func:ie de -aria:ia distan:ei+ ,entilele colorate acoperite cu straturi anti-refle%ie sunt considerate utile ca ele$ente adi:ionale pentru cre0terea confortului la ur$/rirea ecranului co$puterului+ Persoanele trecute de ?0 de ani sufer/ deAa din cau#a dificult/:ilor de concentrare asupra o.iectelor aflate la $ici distan:e+ (cest lucru este un re#ultat al $odific/rilor ce sur-in in structura aparatului -i#ual, din cau#a inaint/rii in -arst/+ 3n aceast/ situa:ie se reco$and/ utili#area oc*elarilor o.i0nui:i pentru citit 0i a oc*elarilor speciali pentru lucrul cu calculatorul, care ec*ili.rea#/ aceast/ disfunc:ie natural/+ 3n lucrul cu calculatorul nu se reco$and/ folosirea lentilelor de contact, acestea produc sen#a:ii de disconfort dup/ un nu$/r de ore petrecute in fa:a $onitorului+ =unca pe calculator necesit/ in"riAiri speciale ale -ederii+ !intre acestea $en:ion/$ necesitatea unui examen periodic al vederii + Bperatorii pe co$puter tre.uie s/ fac/ un control al -ederii 0i al st/rii de s/n/tate a oc*ilor <fiecare an+ Controlul oc*ilor tre.uie f/cut de un opto$etrist sau de un oftal$olo" fa$iliari#at cu cerin:ele -i#uale ale utili#/rii co$puterului+

1#

3at/ ce aspecte tre.uie s/ cuprind/ un astfel de e%a$en@ - s/n/tatea oc*iuluiC - acuitatea -ederii la distan:/C - acuitatea -ederii de aproapeC - cat de .ine lucrea#/ oc*ii i$preun/ (.i-ocularitatea)C - capacitatea de lucru la distan:e $iciC - e-aluarea capacit/:ilor de focali#areC - se$ne sau si$pto$e precoce de stres -i#ual+ ;ste necesar s/-i furni#/$ $edicului oftal$olo" c<$ai $ulte infor$a:ii despre condi:iile de lucru 0i de ilu$inare ale locului de $unc/, infor$a:ii despre ti$pul pe care <petrece$ <fa:a calculatorului 0i despre e-entualele si$pto$e pe care le resi$:i$+ > .irourile <care e%ist/ aparatur/ *ardDare, e%ist/ filtre de aer pentru a capta e-entuala u$e#eal/ care ar putea afecta aceast/ aparatur/ 0i pentru a <un/t/:i condi:iile de si"uran:/ a calculatoarelor+ 2olosirea acestor filtre "enerea#/ </ apari:ia prafului care la r<ul s/u conduce la apari:ia altor pro.le$e de ordin te*nic+ Bperatorii pe calculator au tendin:a de a clipi $ai rar, din cau#a lucrului la distan:e $ici 0i de aceea sufer/ de sen#a:ia e%ter$ de nepl/cut/ a ?prfuirii? "lo.ilor oculari+ > aceast/ situa:ie se reco$and/ folosirea unor pic/turi speciale reco$andate de c/tre $edicul oftal$olo"+ Terapia vizual ;ste -or.a despre un pro"ra$ special prin care operatorii pe calculator sunt </:a:i cu$ s/-0i foloseasc/ oc*ii <r-un $od c<$ai corect 0i cu $ini$u$ de efort+ (cest lucru presupune ur$area unui pro"ra$ special ce cuprinde te*nici 0i proceduri care aAut/ indi-i#ii s/-0i <un/t/:easc/ toate aspectele ce :in de s/n/tatea anali#atorului -i#ual, inclu#< coordonarea "eneral/ a oc*ilor, coordonarea $<E254Coc*i, $i0c/rile oc*ilor 0i ele$ente le"ate de focali#are+

Testarea vizual 9n pro"ra$ recent, care 0i-a do-edit din plin eficien:a <reali#area de teste pri-ind $onitori#area si$pto$elor stresului -i#ual este pro"ra$ul Eye-CEE (The Eye - Computer Ergonomic Evaluation System or !"# users$ 0i const/ <co$pletarea unui c*estionar on-line 0i < ur$area unor teste de -edere+ Pro"ra$ul <351Ci propune s/ constate dac/ si$pto$ele pe care le acu#/ operatorii pe calculator sunt "enerate sau nu de condi:iile de $ediu+

11

Re#ultatele acestor teste pot fi consultate de c/tre $edicul oftal$olo", cel $ai <$/sur/ s/ reco$ande un trata$ent recuperator adec-at+ 5. Tehnica celor ?3 B? ;%ist/ nu$eroase $etode pe care le pute$ ur$a sin"uri pentru a reduce stresul -i#ual+ (ceste $etode sunt cunoscute su. nu$ele uni-ersal de ehnica celor ! " #"lin$% "reathe% "rea$&+ ?"lin$ #clipirea& 8Clipitul repre#int/ o func:ie auto$at/ a aparatului -i#ual+ ;ste cel $ai rapid act refle% din or"anis$ul u$an+ > $od nor$al, un o$ clipe0te de circa 15 ori pe $inut+ Cel $ai adesea clipi$ atunci c< sunte$ nelini0ti:i, sup/ra:i, ner-o0i, atunci c< -or.i$ sau c< ne concentr/$ asupra unui anu$it lucru+ Clipitul per$ite oc*ilor s/ se odi*neasc/ ti$p de c<-a secunde 0i contri.uie la cur/:irea 0i la u$e#irea suprafe:ei "lo.ilor oculariC prin ur$are, la $en:inerea unei -ederi clare+ 2iindc/ clipitul este un act refle% tre.uie ca ini:ial s/ ne concentr/$ aten:ia asupra $en:inerii unei rate nor$ale a clipitului < ti$p ce lucr/$ <fa:a unui calculatorC dup/ aceea, -o$ putea clipi <r-un $od c<$ai natural+ "reathe #respiratul& Br"anis$ul u$an este un ade-/rat siste$, speciali#at <reali#area sc*i$.ului de o%i"en 0i de dio%id de car.on care este e$anat <ur$a actului respira:iei+ (tunci c< sunte$ pu0i <fa:a unei situa:ii li$it/ a-e$ tendin:a de a ne re:ine respira:ia, pentru c/ rit$ul acesteia controlea#/ acti-itatea $uscular/+ (tunci c< ne re:ine$ respira:ia, nici $/car nu ./"/$ de sea$/ faptul c/ anu$i:i $u0c*i din corpul nostru se contract/+ 9n rit$ nor$al al respira:iei ne rela%ea#/ $u0c*ii, c*iar 0i pe aceia ai aparatului -i#ual+ "rea$ #pauza& !in cau#a intensei concentr/ri de care dau do-ad/ operatorii pe calculator, nu este de $irare c/ or"anis$ul u$an are ne-oie de pau#e de rela%are+ Bc*ii no0tri nu au fost construi:i pentru a lucra prea $ult/ -re$e la distan:/ $ic/+ Cercet/torul a$erican (ns*el 6effreF a ela.orat un pro"ra$ er"ono$ic pentru rela%area aparatului -i#ual, pro"ra$ ce se .a#ea#/ pe luarea unor pau#e+ (ceste pau#e au fost reunite su. denu$irea de Micro% mini and maxi "rea$s+ 'auzele ?Micro? durea#/ circa 10 secunde 0i ar tre.ui luate din 10 <10 $inute+ Terapia const/ <concentrarea pri-irii asupra unui punct situat la apro%i$ati12

10 pa0i distan:/+ Su.iectul tre.uie s/ respire 0i s/ pri-easc/ clipind rar+ > tot acest r/sti$p su.iectul tre.uie s/ continue s/-0i roteasc/ "lo.ii oculari 0i s/-0i fi%e#e pri-irea asupra unui o.iect <ep/rtat+ 'auzele ?Mini? tre.uie luate din or/ <or/ 0i tre.uie $en:inute circa 5 $inute+ > ti$pul acestei terapii su.iectul tre.uie s/ stea <picioare 0i s/-0i <ind/ $u0c*ii 0i $e$.rele+ > tot acest r/sti$p, oc*ii su.iectului tre.uie s/ continue s/ se roteasc/ pentru a-i rela%a+ (ceste e%erci:ii -i#uale8 sunt reco$andate de $edicul oftal$olo"+ 'auzele ?Maxi? pot fi luate <ti$p ce ser-i$ o "ustare sau o cafea+ (ceast/ terapie presupune ridicarea su.iectului de la $asa de lucru 0i punerea < $i0care a s<elui prin inter$ediul $ersului+ (ceast/ terapie tre.uie repetat/ o dat/ la c<-a ore+ 8 6. Poziia la locul de munc (ane%a 4) Situa:ia ideal/ a lucrului pe calculator ar fi cea <care toate condi:iile de $ai Aos sunt satisf/cute si$ultan@ 1+ ;cranul, docu$entul 0i consola se afl/ toate la aceea0i distan:/ de oc*ii utili#atorului+ Suporturile docu$entelor au posi.ilitatea s/ po#i:ione#e docu$entul la aceea0i distan:/ cu ecranul co$puterului+ 2+ Gine:i picioarele .ine a0e#ate pe p/$< atunci c< sunte:i a0e#at+ 9tili#atorii scun#i pot folosi un suport pentru picioare+ 3+ Trunc*iul st/ drept dar <linat cu aproape 20 de "rade din 0olduri+ ?+ 'u <oi:i $< din <*eietur/ atunci c< tasta:i+ >doirea <*eieturii poate duce la afec:iuni date de <ordare repetat/+ (si"ura:i--/ c/ <*eieturile nu se spriAin/ pe o $ar"ine ascu:it/ atunci c< tasta:i+ 5+ =en:ine:i coapsele <po#i:ie ori#ontal/ cu picioarele a0e#ate cu toat/ talpa pe sol sau pe un suport dac/ este ne-oie+ 5+ Partea de sus a .ra:ului -a fi <po#i:ie -ertical/ atunci c< folosi$ ter$inalul -ideo+ 7+ (nte.ra:ul -a fi <po#i:ie ori#ontal/ sau u0or co.or< 8+ Suprafe:ele ter$inalului 0i1sau ale docu$entului -or fi la o <E254Cl:i$e astfel <<picioarele s/ nu atin"/ partea de dedesu.t a $esei+ 9n test si$plu pentru -erificarea respect/rii nor$elor er"ono$ice <lucrul cu noile ec*ipa$ente de calcul poate fi ur$/torul@

16

!ac/ la ur$/toarele <re./ri r/spunsul este !(, tre.uie s/ consul:i un opto$etrist (par dureri de cap dup/8 apro%i$ati- 25-30 de $inute de lucru pe calculator8 (pare sen#a:ia de o.oseal/ a oc*ilor <o:it/ de dureri <Aurul acestora dup/ apro%i$ati- 20-30 de $inute8 )ederea este uneori neclar/ dup/ folosirea calculatorului8 ,iterele, nu$erele, si$.olurile apar neclar pe ecran 0i nu pot fi distinse, c*iar dup/ ce $onitorul a fost re"lat8 Pier#i frec-ent r<ul docu$entului dup/ care se face copierea, dup/ ce pri-e0ti ecranul8 (pare uneori i$a"inea du.l/8 (pare sen#a:ia de oc*i usca:i sau irita:i dup/ 20-30 de $inute de folosire a calculatorului8 (pare feno$enul de <o0ire a oc*ilor dup/ 20-30 de $inute8

2+ !ac/ r/spunsul este '9 la ur$/toarele <re./ri, sta:ia de lucru nu este corect conceput/ din punct de -edere er"ono$ic+ =onitorul 0i tastatura sunt deta0a.ile8 Centrul ecranului se "/se0te $ai Aos cu ?-5 inc* de ni-elul oc*ilor8 ;cranul pi-otea#/ dintr-o parte <alta8 >/l:i$ea ecranului este aAusta.il/8 Caracterele de pe ecran pot fi u0or citite de la o distan:/ de 27-24 inc*8 ;ste ni-elul ilu$inatului din ca$er/ conforta.il, iar sursele de lu$in/ sunt corect po#i:ionate8 ;%ist/ un filtru de reducere a str/lucirii ecranului8 ;ste tastatura destul de "rea pentru a sta fi%/ <ti$pul lucrului8 (re tastatura 1 inc* ori $ai pu:in <"rosi$e8 ;%ist/ feed.acH adec-at la ap/sarea unor taste (e%+ sunete)8 Tastatura are di$ensiunile 0i tastele standard8 ;%ist/ taste nu$erice separate8 1-

;%ist/ spa:iu adec-at pentru intre" ec*ipa$entul8 Suprafa:a $esei per$ite po#i:ionarea $onitorului 0i tastaturii la distan:ele dorite8 ;%ist/ un suport -ertical pentru docu$entele dup/ care se face copierea8 ;%ist/ spa:iu pentru spriAinirea inc*eieturilor in ti$pul folosirii tastaturii8 Suprafa:a de lucru ($esele) au $ar"inile rotunAite8 Suprafa:a de lucru per$ite folosirea conforta.il/ a a$.elor $<i8 Sunt toate $aterialele necesare lucrului ($anuale, c/r:i de referin:e, disc*ete) u0or de "/sit8 Scaunul per$ite un suport conforta.il pentru spate8 Scaunul per$ite inclinarea sp/tarului independent de platfor$/8 Po#i:ia 0i un"*iul sp/tarului pot fi aAustate8 Platfor$a are $ar"inile rotunAite8 Platfor$a per$ite aAust/ri8 Suprafa:a de spriAin este si"ur/ (e%+ picioare cu 5 role)8 Scaunul are .ra:e+ Pot fi po#i:ionate astfel <<s/ nu interfere#e cu $utarea scaunului 0i cu po#i:ia corect/8 (i o po#i:ie rela%at/ <fa:a calculatorului8 > po#i:ia nor$al/ de lucru, capul este aplecat <fa:/ nu $ai $ult de 20 0 8 9$erii sunt rela%a:i8 Po#i:ia Inc*eieturilor $Jilor este 8neutr/88 Cotul per$ite fle%area la 40-10008 Po#i:ia 0e#Jnd nu necesit/ r/sucirea coloanei8 Po:i lucra conforta.il f/r/ sc*i$./ri frec-ente ale po#i:iei8 Te$peratura ca$erei este In Aur de 20-220 C8 Ca$era are o .un/ -entila:ie, f/r/ curen:i puternici8 !up/ fiecare or/ de lucru iei o pau#/ de 10-15 $inute8 15

Calculatorul se afl/ Intr-o #on/ In care fu$atul este inter#is8 3+ !ac/ r/spunsul este !( la ur$/toarele Ire./ri, tre.uie s/ consul:i un $edic+ (par dureri In de"ete, $Jini, Inc*eieturi sau In ante.ra:e In ti$pul lucrului pe calculator8 !urerile <de"ete, <$<i, <<*eieturi sau <ante.ra:e apar dup/ $ai $ulte ore de la <etarea lucrului8 (i pierdut $o.ilitatea unor p/r:i ale $<ilor sau $o.ilitatea a de-enit $ai li$itat/ de c< ai <eput s/ lucre#i la calculator8 =u0c*ii " lui, u$erilor sau spatelui au de-enit $ai ri"i#i sau <ep s/ doar/ dup/ lucrul pe calculator8 Co$puterul ne <un/t/:e0te -ia:a, dar nu ne fere0te de anu$ite riscuri pri-ind s/n/tatea+ (ici a$ anali#at nu$ai influen:a asupra -ederii+ > plus,8 pe l</ oc*i, pro.le$ele care $ai pot ap/rea sunt@ 1+ pro.le$e $usculare 0i ale sc*eletuluiC 2+ stresulC 3+ efectele datorate radia:iilor+ Pentru e-itarea riscurilor asociate cu utili#area co$puterului tre.uie <reprinse ac:iuni <$ai $ulte direc:ii@ cercetare, educa:ie 0i le"isla:ie+ =ulte din studiile e%istente nu au condus la re#ultate concludente+ ;duca:ia pu.licului, <special a utili#atorilor8 de co$putere, poate Auca un rol c*eie <controlul riscurilor+ 9n pu.lic .ine infor$at poate *ot/r<supra unor standarde de fa.rica:ie 0i a unei le"isla:ii pentru protec:ia utili#atorului de ter$inal -ideo+ Re"le$ent/rile le"ale pentru utili#area co$puterelor tre.uie for$ulate pe .a#a descoperirilor 0tiin:ifice 0i a cerin:elor unui pu.lic infor$at+ Consiliul pentru Pro.le$e Ktiin:ifice al (socia:iei =edicale ($ericane a pu.licat <anul 1487 c<-a reco$and/ri cu pri-ire la efectele ecranelor calculatoarelor asupra s/n/t/:ii o$ului@ 1+ 3nstitutul 'a:ional pentru Protec:ia =uncii 0i S/n/tate 0i alte "rupuri -or continua in-esti"a:iile pri-ind pl<erile operatorilor pe ter$inale -ideo, acord< o aten:ie deose.it/ er"ono$iei 0i $/surilor de reducere a stresului, pentru $ic0orarea disconfortului lucr/torilor 0i pentru <un/t/:irea $ediului de desf/0urare a acti-it/:ii+ 2+ (socia:ia =edical/ ($erican/ ((=() -a <uraAa conducerea institu:iilor s/ trate#e cu interes i$portan:a interfe:ei 8o$-$a0in/8, s/ asi"ure un $ediu de lucru

1/

corespun#/tor 0i s/ <uraAe#e co$unicarea efecti-/ <re proiectan:ii siste$ului 0i utili#atori+ 3+ (=( -a continua s/ ur$/reasc/ acest do$eniu 0i s/ alerte#e $edicii 0i alte p/r:i i$plicate dac/ sunt su"erate 0i alte aspecte ne"ati-e+ !e0i pro.le$a utili#/rii calculatoarelor <condi:ii er"ono$ice este neclar/ 0i <:/rile de#-oltate, consider/$ c/ este necesar/ la noi <:ar/ ela.orarea unei8 le"isla:ii specifice care s/ cuprind/ re"le$ent/ri clare pentru utili#atorii co$puterelor, care s/ cuprind/ nor$e de securitate 0i unele facilit/:i salariale sau le"ate de ti$pul de lucru+ ??!.(. 'robleme )enerate de folosirea Internet-ului ?? 3nternetul nu este? o re:ea de calculatoare cu$ de $ulte ori se spune "re0it, ci este o re:ea de re:ele+ ;ste o colec:ie $ondial/ de tot fel de calculatoare 0i de re:ele de calculatoare le"ate <re ele+ > anii 50, 3nternetul a fost ini:ial un e%peri$ent al !eparta$entului (p/r/rii al Statelor 9nite, care ur$/rea s/-i aAute pe oa$enii de 0tiin:/ 0i pe cercet/torii r/sp<i:i pe suprafe:e $ari s/ lucre#e <reun/, folosindu-se cu to:ii de pu:inele 0i de costisitoarele calculatoare 0i de fi0ierele acestora+ (cest o.iecti- a necesitat crearea unui "rup de re:ele interconectate care s/ func:ione#e ca o unitate coordonat/+ R/#.oiul rece a st<it interesul pentru o re:ea care s/ re#iste unui atac aerian+ !ac/ o parte a re:elei ar fi fost distrus/, datele8 0i infor$a:iile ar fi continuat s/ circule spre destina:ie cu aAutorul p/r:ilor co$ponente care au supra-ie:uit+ (stfel, <3nternet responsa.ilitatea diriA/rii $esaAelor a fost distri.uit/ <toat/ re:eaua, nefiind centrali#at/ <r-un sin"ur loc+ 3$pactul 3nternetului asupra -ie:ii noastre este $ai $are dec<influen:a pe care a a-ut-o8 Re-olu:ia industrial/ <sc*i$.area societ/:ii secolului L)333+ (ceasta este conclu#ia la care a aAuns un studiu efectuat de presti"iosul Centru de Cercet/ri MenleF din =area 7ritanie, studiu finan:at de corpora:ia a$erican/ C3SCB SNST;=, liderul $ondial <construc:ia re:elelor pentru 3nternet+ Raportu l mpactul nternetului !"uropa rele-/ sc*i$./rile radicale produse <$odul nostru de a tr/i, de a $unci, de a </:a 0i de a ne petrece ti$pul li.er+ Spre e%e$plu, cu$p/r/turile <cF.erspa:iu repre#int/ un paradis pentru 13O din nu$/rul ./r.a:ilor care utili#ea#/ 3nternetul, datorit/ faptului c/ se fac $ult $ai rapid+ (cest $oti- con-in"e, din p/cate, nu$ai 2O din fe$ei s/ cu$pere on-line+ >s/, din totalul utili#atorilor, doar 14O pri-esc 3nternetul ca pe un $iAloc de a cu$p/ra di-erse lucruri, pentru c/ ?5O <descriu ca pe o surs/ de infor$a:ii, 2?O ca pe un $iAloc de a fi <contact cu ceilal:i oa$eni 0i 10O ca pe o surs/ de distrac:ie+ !e la in-entarea sa <1480, nu$/rul re:elelor a crescut (dup/ unele esti$/ri <pre#ent sunt peste 30 000)+ Ki nu$/rul utili#atorilor a crescut spectaculos an de an, astfel c/ la sf<E351Citul anului 1444 acesta -a aAun"e la ?00 de $ilioane+ ;ste dificil de f/cut o pro"no#/, dar se pare c/, <10 ani, nu$/rul utili#atorilor se -a du.la+ Cert

17

este un sin"ur lucru@ fir$ele de ec*ipa$ente pentru 3nternet -< ast/#i $ai $ulte consu$a.ile dec<cele de ec*ipa$ent pentru 3T (te*nolo"ia infor$a:iei)+ =ai $ult dec<at< raportul Centrului de Cercet/ri MenleF a anali#at 0i i$plica:iile sociale+ Conclu#ia@ cei care au acces la 3nternet la locul de $unc/ sunt $ult $ai .ine infor$a:i, $ai producti-i, </ din cau#a a.unden:ei de date de procesat, nu$/rul orelor de lucru este <cre0tere, propor:ional cu acu$ularea o.oselii 0i stresului+ Ce fel de infor$a:ii pute$ locali#a pe 3nternet8 ;l ofer/ o colec:ie de date care se <o"/:e0te <r-un rit$ rapid, colec:ie ce cuprinde su.iecte de la $edicin/ la 0tiin:/ 0i te*nolo"ie+ ;l pre#int/ un $aterial co$plet din do$eniul artelor, precu$ 0i $ateriale de cercetare pentru studen:i 0i $ateriale referitoare la recreere, la di-ertis$ent, la sport 0i c*iar posi.ilit/:i de "/sire a unui loc de $unc/+ Prin 3nternet pute$ a-ea acces la al$ana*uri, la dic:ionare, la enciclopedii 0i la */r:i+ Cu toate acestea, e%ist/ unele aspecte nelini0titoare care tre.uie anali#ate . Poate #i considerat sntos tot ceea ce se $sete pe nternet? %e msuri de si$uran ar tre&ui luate? >tre./ri pe care ar tre.ui s/ 0i le pun/ 0i lucr/torii din .irouri, acu$ c< $aAoritatea structurilor utili#ea#/ 3nternet-ul+ >ainte de a anali#a aceste pro.le$e -o$ pre#enta pe scurt ser-iciile 0i resursele pe care le ofer/ 3nternetul+ ? ?? 'ota electronic B resurs/ o.i0nuit/ oferit/ de 3nternet este un siste$ interna:ional prin care se poate tri$ite 0i pri$i po0ta electronic/, cunoscut/ su. nu$ele de e-$ail+ !e fapt, po0ta electronic/ repre#int/ o $are parte a traficului de pe 3nternet 0i pentru $ul:i este sin"ura resurs/ pe care o utili#ea#/+

*rupurile de discuii?

?????????

9n alt ser-iciu .ine cunoscut poart/ nu$ele de 9se'et+ (cesta ofer/ accesul la neDs"roup pentru discu:ii <"rup a%ate pe un anu$it su.iect+ B -ariant/ a acestui ser-iciu este siste$ul de a-i#ier electronic (77S)+ Siste$ele 77S sunt ase$/n/toare 9se'et-ului, cu e%cep:ia faptului c/ toate fi0ierele sunt locali#ate pe un sin"ur calculator care de o.icei este <re:inut de o persoan/ sau de un "rup+

'arta+area fiierelor #transferul de fiiere& (cest ser-iciu per$ite transferul fi0ierelor de date de la un calculator la altul+ > felul acesta se pot prelua de pe diferite calculatoare pro"ra$e 0i orice tip de docu$ent electronic+ 1"

Pentru a utili#a acest ser-iciu este necesar un pro"ra$ 2TP (2ile Transfer Protocol) cu aAutorul c/ruia utili#atorul se poate conecta la un ser-er 2TP aflat la distan:/+ Ser-erul este identificat printr-o adres/ 3nternet+ (ccesul la un astfel de ser-er este per$is, de re"ul/, utili#atorilor <e"istra:i care au drept de acces+

,orld ,ide ,eb #,,,& (ceast/ co$ponent/ a 3nternetului nu$it/ $ai si$plu Pe. per$ite utili#atorilor s/ foloseasc/ o idee de$odat/ 8 cea a notelor de su.sol 8 <r-un $od cu totul nou+ C< un autor al unui articol de re-ist/ sau al unei c/r:i introduce o not/ de su.sol, cititorul e%a$inea#/ su.solul pa"inii 0i pro.a.il este <ru$at spre o alt/ pa"in/ sau spre alt/ carte+ Pe.-ul poate face8 <esen:/ acela0i lucru, folosind o te*nic/ ce -a su.linia sau e-iden:ia un cu-<, o e%presie sau o i$a"ine din docu$ent+ Cu-<ul sau e%presia e-iden:iat/ arat/ utili#atorului c/ e%ist/ un alt docu$ent asociat pri$ului+ (cest docu$ent poate fi accesat 0i afi0at i$ediat pe ecran+ !ocu$entul de acest tip poart/ nu$ele de h-pertext.? !e ase$enea Pe.-ul face posi.il/ 0i stocarea 0i re"/sirea sau redarea foto"rafiilor, a i$a"inilor fi%e 0i a celor ani$ate 0i a sec-en:elor -ideo 0i audio+ 9tili#< un astfel de instru$ent clien:ii pot s/ -ad/ rapid 0i u0or infor$a:iile 0i i$a"inile "rafice stocate, pro.a.il, pe calculatoare aflate la $ii de H$ distan:/+ 9tili#area unui .roDser Pe. sea$/n/ foarte $ult cu o c/l/torie ade-/rat/, nu$ai c/ aceasta se face $ult $ai u0or+ (cest tip de c/l/torie poart/ nu$ele de na-i"are sau surfin" pe 3nternet+ Societ/:ile co$erciale 0i alte or"ani#a:ii au <eput s/ foloseasc/ Pe.-ul ca $iAloc de pu.licitate pentru produsele sau pentru ser-iciile lor+ ;i creea#/ o pa"in/ Pe., un fel de -itrin/ electronic/+ Bdat/ ce adresa pa"inii Pe. este cunoscut/, posi.ilii clien:i pot afla infor$a:ii despre fir$a respecti-/+8

.hat-ul #discuii prin Internet& (cest ser-iciu per$ite unui "rup de persoane8 s/-0i trans$it/ $esaAe <r-un ti$p foarte scurt+ !e0i este utili#at de diferite cate"orii de -<t/, el este foarte popular <r<ul tinerilor+ Bdat/ conectat, utili#atorul este pus <le"/tur/ cu o $ul:i$e de al:i utili#atori din toat/ lu$ea+ (0a-nu$itele spa:ii de discu:ii per$it "ruparea discu:iilor pe anu$ite te$e cu$ ar fi science-fiction, fil$ sau sport+ Toate $esaAele tastate <r-un astfel de spa:iu apar aproape si$ultan pe ecranele calculatoarelor tuturor participan:ilor la discu:ii+ (ceste spa:ii sunt acti-e <"eneral 2? de ore pe #i+ Internetul dispune, cu si"uran:/, de un $are poten:ial pentru infor$are 0i pentru co$unica:ii #ilnice+ Totu0i, dac/ i se ia poleiala te*nolo"iei de -<, iese la i-eal/ faptul c/ 3nternetul este asaltat de unele dintre acelea0i pro.le$e care au afectat ti$p <elun"at tele-i#iunea, telefonul, #iarele 0i .i.liotecile+ Prin ur$are, ne pute$ <re.a pe .un/ dreptate@ "ste !re$ul coninut in#ormaional al nternetului ? sntos??

1A

> nu$eroase rapoarte s-a ar/tat c/ pe 3nternet e%ist/ $aterial infor$a:ional nepotri-it <special pentru tineri+ 9nii sus:in c/ aceasta este a.solut o e%a"erare, $ai ales c/ descoperirea unor astfel de $ateriale cere eforturi $ari,8 con0tiente 0i deli.erate+ !in p/cate, astfel de $ateriale e%ist/ 0i ele pot fi cu $ult/ u0urin:/ locali#ate, de aceea ar fi <E355Celept ca cei care au acces sau ofer/ acces la 3nternet s/ fie pruden:i+ B alt/ pro.le$/ o repre#int/ ti$pul pe care utili#atorii <petrec <fa:a calculatoarelor na-i"< pe 3nternet+ Statisticile arat/ c/ acesta este ca$ de 5 ore pe s/pt/$<E254C, dar ti$pul de acces la 3nternet <r<ul tinerilor este cu $ult $ai $are+ Speciali0tii art/ c/ na-i"area pe 3nternet a de-enit una dintre acti-it/:ile care creea#/ cea $ai $are dependen:/+ Pe 3nternet e%ist/ o $ul:i$e de su.iecte interesante 0i nenu$/rate lucruri noi de descoperit+ !e fapt, 3nternetul este o i$ens/ colec:ie de .i.lioteci care te <ie -i#ual+ Ca s/ -i#ite#i doar o $ic/ por:iune din aceast/ .i.liotec/ de .i.lioteci sunt necesare #ile 0i nop:i+ (0a cu$ ar/ta$ <acest capitol, r/$<rea $ult ti$p <fa:a calculatorului deter$in/ stresul -i#ual 0i efectele sale indirecte+ Securitatea infor$a:iilor 0i confiden:ialitatea $esaAelor repre#int/ o alt/ pro.le$/ a 3nternetului+ !e e%e$plu, un $esaA e-$ail tri$is tre.uie -/#ut nu$ai de c/tre destinatar+ >s/, <ti$p ce 8scrisoarea8 se afl/ pe dru$, o persoan/ istea:/ 0i pro.a.il lipsit/ de scrupule sau un "rup de persoane s-ar putea s/ intercepte#e coresponden:a+ Pentru a0i proteAa $esaAele, unele persoane folosesc produsele soft e-$ail ca s/-0i codifice con:inutul scrisorii <inte de a o e%pedia+ !estinatarul are 0i el ne-oie de un soft ase$/n/tor pentru a decodifica te%tul+ Recent s-au purtat $ulte discu:ii pe te$a sc*i$.ului pe 3nternet de c/r:i de credit 0i de alte infor$a:ii secrete <scop co$ercial+ !e0i se a0teapt/ s/ se reali#e#e ino-a:ii i$portante pentru </rirea securit/:ii, !orot*F !ennin", analist/ < securitatea calculatoarelor declara@ 8;ste i$posi.il s/ se reali#e#e siste$e care s/ asi"ure o securitate a.solut/, </ riscul poate fi redus considera.il, pro.a.il la un ni-el propor:ional cu -aloarea infor$a:iei stocate pe siste$e 0i cu a$enin:area ce -ine din partea sp/r"/torilor de re:ea (*acHers), c< 0i a celor care au acces la infor$a:iile confiden:iale8+ !in p/cate nu se poate reali#a o securitate a.solut/ <nici un siste$ de calculatoare, indiferent c/ este sau nu conectat la 3nternet+ Cea $ai $are parte din $ateriale 0i $ulte dintre ser-iciile disponi.ile pe8 3nternet au, indiscuta.il, -aloare infor$a:ional/ 0i pot ser-i unui scop util+ 9n nu$/r tot $ai $are de fir$e stoc*ea#/ docu$enta:ia intern/ pe re:elele lor pri-ate, adic/ pe 3ntraneturi+ (pari:ia conferi:elor -ideo 0i audio face posi.il/ sc*i$.area <per$anen:/ a pro"ra$ului c/l/toriilor 0i al <<irilor de afaceri+ Co$paniile produc/toare de soft utili#ea#/ 3nternetul pentru distri.uirea produselor, ceea ce reduce su.stan:ial costurile+ =ulte ser-icii care <pre#ent folosesc an"aAa:i pentru <*eierea tran#ac:iilor, cu$ ar fi co$paniile de turis$, -or fi o.li"ate s/ concedie#e oa$enii pentru c/ acu$ contractele se pot <*eia prin inter$ediul 3nternetului+ >tr-ade-/r, 3nternetul a a-ut ur$/ri profunde 0i -a continua pro.a.il s/ ai./ asupra -ie:ii noastre, fiind8 un i$portant $iAloc de r/sp<ire a infor$a:iilor, de conducere a afacerilor 0i de co$unicare+

2#

(se$enea celor $ai $ulte instru$ente, 3nternetul are utili#/ri folositoare+ >s/, a0a cu$ ar/ta$, poate8 fi utili#at 0i <r-un $od "re0it+ 9nii pot ale"e e%plorarea laturilor po#iti-e ale 3nternetului, <ti$p ce al:ii pot ale"e se"$entele ne"ati-e+ 88888

21