Drept comunitar european - invatat

1. Constituirea comunitatilor si a Uniunii Europene Inceputurile integrarii in Europa Occidentala: - pe 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de e terne !rance", !ace o declaratie prin care propune supra#egherea in comun a productiei de carbune si otel din $ranta si %ermania& o declaratia a a#ut la ba"a propunerea lui 'ean (onnet )supunerea unui control comun a respecti#ei productii*, iar ideea este agreata de inca + state: Italia si statele ,-enelu . )-elgia, Olanda si /u emburg*& o !iind #orba despre o simpla declaratie care nu produce e!ecte 0uridice, repre"entantii celor 1 state semnea"a in 1951, la 2aris, 3ratatul pri#ind in!iintarea 4omunitatii Europene a 4arbunelui si Otelului )4E4O*& o tratatul de la 2aris pri#ind in!iintarea 4E4O a intrat in #igoare in 1955 si a !ost incheiat pentru o perioada de 50 de ani& ast!el ca in anul 5005 acesta a incetat sa mai produca e!ecte si odata cu el a incetat si 4E4O. - in 1951, 2aul-6enri Spaa7 propune statelor membre 4E4O sa de#ina membre in cadrul altor doua organi"atii, constituite dupa modelul primei comunitati& o ast!el, in 1958, la Roma, sunt semnate 5 tratate prin care se constituie: 4omunitatea Europeana a Energiei 9tomice )4EE9 sau E:R93O(*& 4omunitatea Economica Europeana )4EE*. o tratatele de la Roma au intrat in #igoare in 195;, acestea !iind incheiate pe o perioada nedeterminata de timp. - in 199< intra in #igoare 3ratatul de la (aastricht, care modi!ica tratatele e istente, de la 2aris si Roma, creand :niunea Europeana& o potri#it tratatului, statele membre instituie intre ele o ,uniune europeana. care are la ba"a comunitatile europene )4E4O, 4EE, E:R93O(*, o politica e terna si un sistem de securitate comun )2ES4*, precum si unul de cooperare in domeniul 0ustitiei si a!acerilor interne )'9I*& insa, potri#it acestui tratat :niunea Europeana nu are personalitate 0uridica. - in 5009 intra in #igoare 3ratatul de la /isabona care modi!ica tratatele de la Roma si (aastricht, principala sa ino#atie !iind aceea de a con!erii personalitate 0uridica :niunii Europene, aceasta de#enind o organi"atie internationala care nu mai are ne#oie de sustinere pentru a se a!irma pe plan international& o ast!el, potri#it acestui tratat, :niunea Europeana se substituie 4omunitatilor Europene )4E*, aceasta din urma !iind noua denumire pe care tratatul de la (aastricht a con!erit-o 4omunitatii Economice Europene )4EE*& o in conclu"ie: 4EE in 199< de#ine 4E& 1

4E este substituit in 5009 de :E& 34EE din 199< de#ine 34E, care la randul sau de#ine in 5009 3$:E, anume tratatul pri#ind !unctionarea :niunii Europene. de preci"at: cele 1 state initiale au constatat ca sunt prea multe institutii si au decis sa uni!ice institutiile din acelasi domeniu& o ast!el, primele institutii uni!icate sunt cele din domeniul 0udecatoresc: 4' 4E4O = 4' 4EE = 4' E:R93O( > 4urtea de 'ustitie a 4omunitatilor Europene )4' 4E*& o 3ratatul de la -ru elles )1915* ? s-a in!iintat un singur 4onsiliu si o 4omisie unica, pentru a obtine o singura administratie, un singur buget si un singur statut al personalului.

5. Dezvoltarea calitativa si cantitativa a Uniunii Europene @e"#oltarea calitati#a a :niunii Europene ? are in #edere per!ectionarea institutiilor uniunii& - aceasta de"#oltare cunoaste < momente importante, dupa cum urmea"a: o e istenta unor cri"e si esecuri& o re!lectii cu pri#ire la modalitatile de depasire a cri"elor si esecurilor, re!lectii care s-au concreti"at prin adoptarea mai multor documente sau instrumente 0uridice internationale& o te te de drept po"iti#, de natura sa re#i"uiasca sau sa de"#olte pre#ederile initiale ale tratatelor instituti#e. - cea mai puternica cri"a cu care s-a con!runtat :E este ,politica scaunului gol. )1915, declansata de $ranta*& o potri#it tratatelor constituti#e, deci"iile in cadrul 4onsiliului de (inistri urmau sa !ie adoptate cu unanimitate de #oturi pana in anul 1911, perioada de tran"itie dupa care trebuia sa se recurga la ma0oritate cali!icata& o $ranta a considerat ca trecerea la #otul cu ma0oritate ii #a a!ecta interesele in domeniul agricol& o spre deosebire de alte sisteme 0uridice, la ni#elul :E actele institutiilor intra in #igoare si de#in obligatorii pentru statele membre !ara a mai !i rati!icate& o dorinta $rantei era mentinerea unanimitatii, ast!el ca din iunie 1915 aceasta re!u"a sa mai participe la lucrarile 4onsiliului, blocandu-i ast!el acti#itatea& o cri"a s-a re"ol#at prin adoptarea 4ompromisului de la /u emburg )1911*, potri#it caruia incepand cu !inalul perioadei de tran"itie urma sa se treaca la #otul cu ma0oritate cali!icata& insa, daca un stat in#oca un interes national si solicita adoptarea unui act cu unanimitate, toate celelalte state trebuia sa se con!orme"e& compromisul este in #igoare si in pre"ent. - esec este in e#olutia :E re!u"ul cetatenilor nor#egieni de a de#eni membri ai uniunii& 5

o Aor#egia a re!u"at prin re!erendum, de 5 ori consecuti#, aderarea la uniune& o :E a propus Aor#egiei 4ompromisul de la Oslo ),compromisul pestelui.* prin care se o!erea posibilitatea Aor#egiei de a aplica pentru o perioada de 10 ani de la data aderarii propria legislatie in domeniul pescuitului& insa Aor#egia a respins acest compromis. - un alt esec il constituie 3ratatul pri#ind instituirea unei constitutii pentru Europa ? care, insa, seamana in proportie de 90B cu actualul 3ratat de la /isabona )5009*& o acesta continea re!erire la steag, la imn, la elemente cu caracter national& o insa, titulatura ,constitutie. au !acut sa !ie respins tratatul. @e"#oltarea cantitati#a a :niunii Europene ? se re!era la e tinderea uniunii de la 1 state la 58 de state, in pre"ent& - de asemenea, in 501< 4roatia #a de#eni membra a :E, iar Serbia a inceput negocierile de aderare& o 9lbania a aplicat pentru aderare in 5009& o -osnia si 6ertego#ina este anga0ata in negocieri cu :E. - de preci"at: 3urcia ramane candidatul permanent ? negocierile pri#ind aderarea sa !iind intotdeauna amanate datorita unor probleme economice si sociale, precum si datorita unor di#ergente religioase si culturale cu actuale state membre )e .: problema 4iprului*. <. Caracteristicile Uniunii Europene si principiile care guverneaza activitatea institutiilor Uniunii Europene :niunea Europeana pre"inta urmatoarele caracteristici: - este o asociatie economica de integrare& - este o organi"atie internationala, cu personalitate 0uridica& - are un sistem institutional propriu si original, in cadrul uniunii omologul puterii legislati#e este 4onsiliul, iar 4omisia Europeana este e ecuti#ul& o de preci"at: 4onsiliul cumulea"a !unctiile legislati#a, e ecuti#a, gu#ernamentala& o de asemenea, institutiile :E participa direct la adoptarea deci"iilor si isi e ercita atributiile in temeiul 3ratatului pri#ind !unctionarea :niunii Europene. 2rincipiile care gu#ernea"a acti#itatea institutiilor :niunii Europene sunt urmatoarele: - principiul autonomiei de #ointa ? potri#it caruia institutiile :E au posibilitatea de a-si elabora propriile regulamente de organi"are si !unctionare& o de preci"at: institutiile nu au personalitate 0uridica, intrucat acestea actionea"a in numele :niunii Europene, pe care o repre"inta in raporturile la care participa )e ceptie: -anca 4entrala Europeana ? -4E*. - principiul atribuirii de competente ? potri#it caruia institutiile duc la indeplinire numai acele atributii care le sunt stabilite in mod e pres& - principiul echilibrului institutional ? reuneste doua componente esentiale, si anume: o separarea puterilor, respecti# a competentelor institutiilor, ast!el incat nici o institutie sa nu !ie blocata in a-si indeplini propriile atributiile& <

o colaborarea si cooperarea intre institutii. +. Parlamentul European (compunere, organizare, functionare si rol) 9legerea membrilor 2arlamentului European ? alegerea repre"entantilor, a parlamentarilor europeni se !ace prin su!ragiu uni#ersal direct, in con!ormitate si cu legislatiile nationale adoptate in aplicarea tratatelor europene in materie& - !iecarui stat membru ii sunt reparti"ate locurile in legislati# in !unctie de 5 criterii: criteriul democratic si criteriul demogra!ic& - de preci"at: statele membre isi elaborea"a propriile reguli de e ercitare a dreptului de #ot& - membrii 2arlamentului European sunt alesi pentru un mandat de 5 ani& o acesta poate inceta inainte de termen prin demisie, deces sau demitere& o in ca" de incompatibilitate, precum ca"ul in care parlamentarul este si membru al gu#ernului unui stat membru, al parlamentului national ori 0udecator al 4' :E etc., locul sau de#ine #acant, iar deputatul #a !i inlocuit con!orm regulilor electorale nationale& o de asemenea, membrii 2arlamentului European pot !i demisi in ca"ul in care sunt condamnati la inchisoare pentru sa#arsirea unei in!ractiuni& o de preci"at: membrii parlamentului se bucura de pri#ilegiile si imunitatile aplicabile in temeiul 2rotocolului pri#ind pri#ilegiile si imunitatile 4omunitatilor Europene )1915*& o de preci"at: deputatii parlamentului bene!icia"a de o indemni"atie pe intreaga durata a mandatului lor. Organi"area si !unctionarea 2arlamentului European ? presedintele este cel care se ocupa de acti#itatile 2arlamentului si a organelor sale, pre"idea"a sesiunile plenare, repre"inta institutia si e ercita prerogati#e in cadrul procedurii bugetare& - 2arlamentul in!iintea"a comisii permanente care pregatesc lucrarile sale, elaborea"a rapoarte si mentin legatura cu alte doua institutii, 4omisia si 4onsiliul& - de asemenea, 2arlamentul poate in!iinta comisii temporare, pentru o perioada de 15 luni, perioada care poate !i prelungita printr-o deci"ie a sa& - membrii 2arlamentului pot sa se organi"e"e in grupuri politice, dar e ista si deputati neinscrisi& - durata legislaturii este de 5 ani, de"baterile 2arlamentului sunt publice, lucrarile sale des!asurandu-se in < orase di!erite: o secretariatul se gaseste in /u emburg, comisiile parlamentare se reunesc la -ru elles, iar sesiunile parlamentare au loc la Strasbourg. Rolul 2arlamentului European ? este unul consultati# in elaborarea actelor 0uridice ale :niunii Europene si nu are putere legislati#a deplina in sistemul :niunii& - de asemenea, 2arlamentul e ercita un control politic asupra 4omisiei )care se poate !inali"a prin #otarea unei motiuni de cen"ura impotri#a acesteia*& - 2arlamentul European e ercita, impreuna cu 4onsiliul, !unctiile legislati#a si bugetara. 5. Consiliul (componenta, functionare si atributii)

4onsiliul )din 5009, !ostul 4onsiliu European ? 199<* ? este o institutie cu caracter politic, acesta !iind legislati#ul :niunii Europene, repre"entand toate statele membre ca o institutie intergu#ernamentala care e prima legitimitatea statala a :niunii. 4omponenta 4onsiliului ? de la 1 ianuarie 5008, acesta este compus din 58 de membri )cate un repre"entant la ni#el ministerial ? ministrii a!acerilor e terne ? al !iecarui stat membru, imputernicit sa anga0e"e gu#ernul sau si sa e ercite dreptul de #ot*& - componenta 4onsiliului este #ariabila, in !unctie de ordinea de "i: a!aceri generale )pri#ind relatiile e terne*, agricultura, economico-!inanciara. $unctionarea 4onsiliului ? conditiile de !unctionare a 4onsiliului sunt stabilite prin 3ratatul pri#ind !unctionarea :niunii Europene, precum si regulamentul intern elaborat de 4onsiliu& - e ercitarea presedintiei 4onsiliului ? timp de 1 luni !iecare stat membru e ercita !unctia de presedinte al 4onsiliului, prin rotatie& - sunt consacrate < modalitati de a #ota in cadrul 4onsiliului, si anume: o ma0oritatea simpla ? acest tip de #ot nu este solicitat decat in ca"urile limita& e emplu: adoptarea regulamentului intern. o ma0oritatea cali!icata ? modalitatea cea mai !rec#enta, constituind regula de #ot& calculul ma0oritatii cali!icate !acandu-se in !unctie de ponderea stabilita de legislatia :niunii Europene. o unanimitatea ? con!era !iecarui stat un drept de #eto )se pot abtine pana la 15 state*. - 4omitetul repre"entantilor permanenti ai statelor membre )4ORE2ER* ? !ormat din repre"enanti ai statelor membre, e perti pe domenii de acti#itate& o !iecare delegatie este condusa de un ambasador care are rang de ministru plenipotential )mandatat sa incheie tratate, acorduri intr-un domeniu determinat*& o acest comitet repre"inta interesele statelor membre la ni#elul :niunii, dar si interesele :niunii la ni#elul statelor membre. 9tributiile 4onsiliului ? sunt de!inite, intr-o maniera generala, de tratatele :niunii Europene& - ast!el, impreuna cu 2arlamentul European, 4onsiliul e ercita !unctiile legislati#a si bugetara& o de preci"at: 4onsiliul stabileste toate indemni"atiile care tin loc de remuneratie. - de asemenea, 4onsiliul, ca legiuitor, detine putere de deci"ie, acesta a#and si atributii de coordonare a politicilor economice si sociale ale statelor membre din interiorul "onei Euro. 1. Comisia Europeana (componenta, organizare, functionare si rol) 4omponenta 4omisiei Europene ? de la 1 ianuarie 5008, odata cu aderarea Romaniei si a -ulgariei, numarul membrilor 4olegiului 4omisiei Europene este de 58, !iecare stat membru a#and cate un resortisant desemnat& - membrii 4omisiei Europene sunt alesi printr-un sistem de rotatie stabilit in unanimitate de catre 4onsiliu )4onsiliul European*& 5

o acestia sunt independenti in indeplinirea sarcinilor lor, membrii 4omisiei Europene nu solicita si nu accepta instructiuni din partea nici unui gu#ern, institutie, organ, o!icu sau agentie& o acestia se abtin de la orice act incompatibil cu !unctiile lor sau cu indeplinirea sarcinilor lor& o mandatul membrilor 4omisiei este de 5 ani, care poate inceta in una din urmatoarele situatii: implinirea termenului, motiune de cen"ura a 2arlamentului, demisie, demitere sau deces. Organi"area si !unctionarea 4omisiei Europene ? sunt pre#a"ute in tratatele :niunii Europene, precum si in regulamentul intern si propriu al 4omisiei& - !unctionarea 4omisiei Europene este dominata de principiul colegialitatii, hotararile sale !iind #alabil adoptate cu ma0oritatea membrilor sai& o de preci"at: reuniunile nu sunt publice, iar de"baterile sunt con!identiale. - presedintele 4omisiei este cel care de!ineste orientarile in cadrul carora 4omisia isi e ercita atributiile sale& o de asemenea, acesta con#oaca 4omisia, cel putin 1 data pe saptamana si stabileste ordinea de "i. - !iecare membru al 4omisiei Europene este responsabil in cadrul acesteia de un anumit porto!oliu sau domeniu politic )de pregatirea lucrarilor 4omisiei si e ecutarea deci"iilor sale pe un anumit domeniu*. Rolul 4omisiei Europene ? este de a promo#a interesul general al :niunii Europene, adoptand masurile necesare in acest scop, asigurand aplicarea tratatelor, precum si a masurilor adoptate de institutii in temeiul acestora& - de asemenea, 4omisia Europeana supra#eghea"a modul in care statele membre aplica dreptul :niunii& o aceasta dispune de o procedura cu a0utorul careia poate sa urmareasca un stat membru care nu-si indeplineste obligatiile ce ii re#in din tratate& o mai mult, aceasta e ecuta bugetul si gestionea"a programele, e ercita !unctii de coordonare, de e ecutare si de administrare, in con!ormitate cu conditiile pre#a"ute in tratatele :niunii. 8. Curtea de Justitie a Uniunii Europene (structura, organizare si functionare) 4urtea de 'ustitie ? compusa din 0udecatori si a#ocati generali, acestia din urma !iind chemati sa se pronunte, in toata independenta, in cau"ele supuse curtii spre solutionare prin intermediul conclu"iilor& - 0udecatorii si a#ocatii generali sunt numiti de catre statele membre pentru un mandat de 1 ani )care se poate reinnoi o singura data*& o de asemenea, din < in < ani are loc o reinnoire partiala a 0udecatorilor. - pentru a !i 0udecator la 4urtea de 'ustitie de la /u emburg, trebuie intrunite urmatoarele cerinte: o persoana trebuie sa aiba capacitatea statului pe care-l repre"inta& o la ni#el national, persoana trebuie sa intruneasca toate conditiile pentru a ocupa cele mai inalte !unctii 0urisdictionale )nee istant limita de #arsta, atat minima, cat si ma ima*. - 4urtea de 'ustitie este compusa din 58 de 0udecatori si ; a#ocati generali& 1

o a#ocatii generali pro#in din statele cu traditii in repre"entarea internationala& o statutul membrilor 4urtii de 'ustitie este stabilit intr-un regulament si in temeiul acestuia atat 0udecatorii, cat si a#ocatii isi indeplinesc atributiile in deplina independenta& o la intrarea in !unctie, membrii depun un 0uramant& o pe parcursul mandatului ambele !unctii sunt incompatibile cu orice !unctie politica, administrati#a sau orice alta acti#itate pro!esionala remunerata sau nu& o la incetarea mandatului, 0udecatorii si a#ocatii au obligatia ,de onestitate si delicateCe. cu pri#ire la acceptarea unor !unctii sau a#anta0e& o membrii 4urtii de 'ustitie bene!icia"a de imunitate de 0urisdictie, chiar si dupa incetarea !unctiei lor, pentru actele pe care le-au sa#arsit in e ercitiul acesteia& o de preci"at: atat 0udecatorii, cat si a#ocatii au obligatia de a-si stabili resedinta in statul in care curtea isi are sediul. - 0udecatorii desemnea"a printre ei, prin #ot secret, un presedinte pentru un mandat de < ani, cu posibilitatea reinnoirii& - gre!ierul ? ales prin #ot secret, pentru o perioada de 1 ani& o acesta depune 0uramantul in !ata curtii, a!irmand ca-si #a e ercita atributiile cu toata impartialitatea si nu #a di#ulga secretul de"baterilor& o atributiile gre!ierului ? acesta: primeste, transmite si conser#a toate documentele& reali"ea"a noti!icari sau comunicari& asista la sedintele de audiere ale curtii& administrea"a arhi#a curtii& se ocupa de publicatiile curtii, asigura traducerea documentelor& indeplineste atributii de gestiune si contabilitate. Organi"area si !unctionarea 4urtii de 'ustitie ? 0udecatorii deliberea"a numai in numar impart, iar in ca" de numar par 0udecatorul cu #echimea cea mai mica se #a abtine& - deliberarile incep cu e punerea celui mai tanar 0udecator ca #arsta, pentru a nu !i in!luentat& - limba de lucru la curte este $rance"a, iar limba de procedura este limba paratului& o daca paratul este o institutie atunci limba de procedura este $rance"a& o hotararea curtii este citita in limba $rance"a. - !ormula !olosita in !unctionarea 4urtii de 'ustitie a :niunii Europene este ,curtea spune in drept.& - deliberarile sunt strict secrete, iar deci"iile curtii sunt colecti#e si o anga0ea"a in ansamblul ei& - de preci"at: 4urtea de 'ustitie de la /u emburg este o institutie care !unctionea"a permanent. ;. Actiuni ce pot fi introduse in fata Curtii de Justitie de la u!emburg

9ctiunea in anulare ? consta in posibilitatea pe care o au statele, institutiile :niunii si persoanele !i"ice sau 0uridice de a ataca, in !ata 4urtii, un act obligatoriu emis de institutiile :niunii, si de a obtine, in anumite conditii, des!iintarea acestuia& - aceasta actiune este un mi0loc de control al con!ormitatii actelor 0uridice ale :niunii Europene, numit control de legalitate& - actele susceptibile de a !i atacate sunt acele acte obligatorii, emise de institutiile :niunii Europene, respecti#: o regulamentul& o directi#a& o deci"ia. - legitimare procesuala acti#a ? aceasta calitate o pot a#ea urmatoarele categorii de subiecte de drept: o statele membre, 4onsiliul si 4omisia, care se mai numesc si titulari superpri#ilegiati, pentru ca pot introduce aceasta actiune !ara a demonstra ca au #reun interes& o 2arlamentul European, 4urtea de 4onturi si -anca 4entrala Europeana, care se mai numesc si titulari semipri#ilegiati, pentru ca aceste institutii nu pot introduce o actiune in anulare decat pentru a-si apara prerogati#ele& o persoanele !i"ice sau 0uridice din statele membre, daca indeplinesc urmatoarele 5 conditii: actul pe care il ataca trebuie sa-i pri#easca in mod indi#idual& sa !ie #orba despre o deci"ie )act indi#idual*, care pri#este strict pe respecti#a persoana !i"ica sau 0uridica. - legitimarea procesuala pasi#a ? intrucat doar urmatoarele institutii pot emite directi#e, regulamente sau deci"ii, au aceasta calitate: o 4onsiliul& o 4onsiliul si 2arlamentul European impreuna& o 4omisia Europeana& o -anca 4entrala Europeana. - procedura actiunii in anulare ? termenul in care se poate !ormula actiunea este de 5 luni, si curge, pentru actele generale, de la publicarea acestora, iar pentru actele indi#iduale, de la noti!icarea celui interesat& o in acest ultim ca", termenul curge din "iua urmatoare noti!icarii, iar in ca"ul publicarii, cu incepere din a 15a "i urmatoare datei publicarii& o de preci"at: au caracter general regulamentul si directi#a, iar caracter indi#idual deci"ia& o cau"ele de anulare sunt: necompetenta& incalcarea gra#a a unor norme !undamentale de procedura& incalcarea tratatului sau a unei norme din acesta. o de preci"at: in ca"ul in care actiunea este intemeiata, 4urtea de 'ustitie declara actul nul si nea#enit. ;

9ctiunea in carenta )in lipsa* ? consta in posibilitatea pusa la dispo"itia statelor, institutiilor :niunii, persoanelor !i"ice si 0uridice ca, in anumite situatii, strict limitate, sa atace in !ata 4urtii abtinerea sau re!u"ul 2arlamentului, 4onsiliului, 4omisiei sau al -ancii 4entrale Europene de a decide in materii in care acestea au, prin tratate, obligatia de a adopta o anumita masura& - legitimarea procesuala acti#a ? aceasta calitate o pot a#ea urmatoarele categorii de subiecte de drept: o statele membre, 4onsiliul si 4omisia, care se mai numesc si titulari superpri#ilegiati, pentru ca pot introduce aceasta actiune !ara a demonstra ca au #reun interes& o 2arlamentul European, 4urtea de 4onturi si -anca 4entrala Europeana, care se mai numesc si titulari semipri#ilegiati, pentru ca aceste institutii nu pot introduce o actiune decat pentru a-si apara prerogati#ele& o persoanele !i"ice sau 0uridice din statele membre, daca indeplinesc urmatoarele 5 conditii: actul pe care il ataca trebuie sa-i pri#easca in mod indi#idual& sa !ie #orba despre o deci"ie )act indi#idual*, care pri#este strict pe respecti#a persoana !i"ica sau 0uridica. - legitimarea procesuala pasi#a ? intrucat doar urmatoarele institutii pot emite directi#e, regulamente sau deci"ii, au aceasta calitate: o 4onsiliul& o 4onsiliul si 2arlamentul European impreuna& o 4omisia Europeana& o -anca 4entrala Europeana. - procedura actiunii in carenta ? se des!asoara in doua !a"e: o !a"a administrati#a ? potri#it tratatului, actiunea in carenta nu poate !i e ercitata decat daca, in prealabil, institutia in cau"a a !ost in#itata sa actione"e si daca, la implinirea unui termen de 5 luni de la acea in#itatie, institutia nu a luat atitudine& in#itatia repre"inta o punere in intar"iere ? aceasta trebuie sa !ie clara, precisa si sa a#erti"e"e institutia in cau"a ca perse#erarea in inacti#itate #a conduce la o actiune in carenta& este necesar ca cererea sa mentione"e termenul de la care curg cele 5 luni& daca institutia in cau"a, in termen de 5 luni, a luat atitudine, e#entuala actiune in carenta ramane !ara obiect. o !a"a 0udiciara ? daca si dupa implinirea celor 5 luni institutia #i"ata nu ia atitudine, partea interesata are la dispo"itie un termen de alte 5 luni de a sesi"a 4urtea cu o actiune in carenta& hotararea 4urtii este una limitata, respecti# obliga institutia sa actione"e, dar nu tine locul actului ce trebuie adoptat.

9ctiunea in interogare ? tratatele :niunii Europene pre#ad posibilitatea reali"arii unei acti#itati de interpretare de catre 4urtea de 'ustitie, cu titlu incidental prealabil, in a!ara unui litigiu propriu-"is& - 4urtea este competenta sa hotarasca, cu titlu prealabil, asupra interpretarii tratatelor, asupra #aliditatii si interpretarii actelor adoptate de institutiile, organele si agentiile :niunii& - conditiile actiunii in interpretare ? pentru ca instanta de la /u emburg sa se poata pronunta in cadrul acestei actiuni, trebuie sa e iste un litigiu pendinte in !ata unei instante nationale, care sa sesi"e"e 4urtea, solicitand interpretarea actului in cau"a& o de preci"at: procesul in derulare se suspenda la instanta nationala cat timp este interogata 4urtea& o interogarea consta in adresarea unei intrebari necesare pentru lamurirea unei situatii inter#enite in procesul national. 9. "zvoarele primare ale dreptului Uniunii Europene I"#oarele primare )dreptul primar* sunt alcatuite )date* din tratatele instituti#e ale comuntatilor, respecti# uniunii, la care se adauga actele si tratatele modi!icatoare& - tratatele instituti#e au !unctia unei constitutii, in masura in care pre#ad institutii carora le atribuie puteri si intre care !i ea"a raporturi si datorita !aptului ca operea"a un parta0 de competente si de puteri intre acestea& - e emple: o 3ratatul de la /isabona )5009*& o 3ratatul de la Aisa )500<*& o 3ratatul de la 9msterdam )1999*& o 3ratatul de la (aastricht )199<, denumit si 3ratatul pri#ind :niunea Europeana*& o tratatele si actele care modi!ica sistemul institutional al :niunii Europene& o tratatele si actele care aduc modi!icari reglementarilor bugetare etc. 9utonomia si legatura dintre tratatele instituti#e ? pana la 1 decembrie 5009, institutiile isi des!asurau atributiile in cadre 0uridice distincte, dispunand de competente si puteri proprii !iecarui tratat si aplicand reguli di!erite& - insa, cu toata aceasta autonomie a tratatelor, nu de putine ori 4urtea de 'ustitie a recurs la pre#ederi cuprinse intr-un tratat pentru a statua in contenciosul care interesa aplicarea altui tratat. 2rioritatea tratatelor instituti#e !ata de alte i"o#are ale dreptului :niunii Europene ? tratatele instituti#e sunt obligatorii pentru toate subiectele de drept comunitar si nu pot !ace obiectul unui control contencios, precum nici unei derogari neautori"ate de ele& - tratatele pre#alea"a asupra tuturor actelor de drept comunitar deri#at. 10. "zvoarele derivate (secundare) ale dreptului Uniunii Europene I"#oarele deri#ate sunt !ormate din ansamblul actelor unilaterale ale institutiilor :niunii Europene, precum: regulamentul, directi#a, deci"ia, recomandarea si a#i"ul. 10

Regulamentul ? este un act general, impersonal, obligatoriu in toate elementele sale )scop, mi0loace*, ast!el incat orice aplicare incompleta a sa !iind inter"isa, acesta aplicandu-se direct in !iecare stat membru& - regulamentul este obligatoriu pentru subiectele de drept intern, din toate statele membre ale :niunii Europene& - un regulament se #a publica in 'urnalul O!icial al :niunii Europene si #a intra in #igoare in a 50a "i de la data publicarii sau la o data ulterioara pre#a"uta in continutul sau& o daca un act al :niunii nu este publicat in 'urnalul O!icial al :niunii Europene, actul nu este #alabil si nu se #a aplica& o inca din 500<, :niunea Europeana a lasat acces liber la 'urnalul O!icial. @irecti#a ? este obligatorie numai cu pri#ire la scopul !inal propus, lasand la dispo"itia statelor membre acele !orme si mi0loace prin intermediul carora se poate a0unge la indeplinirea sa& - directi#a nu are aplicabilitate directa, si deci nu are e!ect direct, aceasta se poate transpune& o transpunerea implica adoptarea, de catre statul care trebuie sa-si indeplineasca obligatiile ce decurg din directi#a, a masurilor necesare con!ormarii cu respecti#a directi#a& o mai mult, transpunerea presupune ca statele membre sa elimine din legislatia interna acele norme incompatibile cu directi#a. - regula generala este aceea ca o directi#a se adresea"a anumitor state membre& o e ceptia apare atunci cand directi#a se adresea"a tuturor statDelor membre, dar acest lucru este speci!icat in continutul ei. - directi#ele care se adresea"a tuturor statelor membre se publica in 'urnalul O!icial al :niunii Europene, ele intrand in #igoare la data publicarii sau la o data pre#a"uta in continutul lor. @eci"ia ? este obligatorie in toate elementele sale, !iind un act indi#idual de e ecutare care se adresea"a anumitor state membre, moti# pentru care aceasta nu se publica in 'urnalul O!icial, ci se noti!ica destinatarilor )pentru a !i opo"abila*& - deci"ia are aplicabilitate directa si implicit e!ect direct& - destinatarii deci"iei sunt statele sau particularii& - de preci"at: deci"ia se #a publica in 'urnalul O!icial al :niunii Europene in ca"ul in care aceasta nu indica destinatarii, intrand in #igoare de la data publicarii sau la o data pre#a"uta in continutul sau. Recomandarea si a#i"ul ? au un caracter orientati#, !acultati#, acestea nea#and !orta de constrangere& - a#i"ul e prima un punct de #edere al unei institutii cu pri#ire la un !apt sau la o situatie, in timp ce recomandarea in#ita destinatarii sa adopte o anumita conduita& - de regula, acestea nu au e!ect direct, insa statele trebuie sa ia in considerare recomandarile, in special atunci cand acestea sunt de natura sa lamureasca interpretarea altor dispo"itii nationale sau ale :niunii Europene. 11. Acordurile internationale ale Uniunii Europene

11

9cordurile internationale ? constituie i"#oare de drept pentru ordinea 0uridica a :niunii Europene, norme care pro#in din anga0amentele e terne ale 4omunitatii Europene, si respecti# ale :niunii Europene& - acordurile incheiate intre 4omunitatile Europene sau :niunea Europeana si alte organi"atii internationale sau cu state terte ? acestea de#in i"#oare de drept si obligatorii pentru institutiile :niunii si pentru statele membre& o e emplu: acordul incheiat intre 4omunitatea Economica Europeana )4EE* si 9sociatia Europeana a /iberului Schimb )9E/S*, acord ce pune ba"ele spatiului economic european, spatiu !ormat din statele membre ale :E si < state membre 9E/S, anume /ichtenstein, Islanda si Aor#egia& o acordul de mai sus repre"inta un pri#ilegiu pe care :E l-a acordat celor < state prin e tinderea celor patru libertati de circulatie la teritoriile acestora, si anume: mar!uri, ser#icii, persoane si capitaluri& o un e emplu de acord cu state terte este 9cordul cu Romania inainte de aderare& o de preci"at: cea mai #asta cooperare se reali"ea"a in ba"a acordului 4O3OAO: )5000*, dintre :niunea Europeana, pe de o parte si 89 de state din 9!rica, 4araibe si 2aci!ic, pe de alta parte. @e preci"at: sunt i"#oare ale dreptului :niunii Europene si urmatoarele: - actele unilaterale adoptate de catre institutii create prin intermediul acordurilor internationale )care in acti#itatea lor elaborea"a acte*& - unele tratate incheiate de statele membre, anterior constituirii 4omunitatilor Europene )e .: %933 ? 9cordul %eneral pentru 3ari!e si 4omert, 19+8*. 15. "zvoarele complementare ale Uniunii Europene I"#oarele complementare sunt acelea care re"ulta din acordurile incheiate intre statele membre in domeniile de competenta nationala& - acestea sunt: con#entiile, deci"iile si acordurile con#enite prin repre"entantii gu#ernelor statelor membre reunite in cadrul 4onsiliului si declaratiile, re"olutiile si luarile de po"itie ale :niunii. 4on#entiile ? se aseamana cu cele speci!ice dreptului international, prin recurgerea la procedeele clasice de anga0ament )semnarea si rati!icarea*, insa speci!icitatea lor se mani!esta, in special, prin ni#elul elaborarii lor: - initiati#a este, in general, luata de comun acord de 4onsiliu si 4omisie& - negocierea este condusa de e perti gu#ernamentali si se reali"ea"a cu asistenta 4omisiei& - proiectul elaborat de catre e perti este transmis 4onsiliului si 4omisiei, care indica public opinia lor intr-un a#i" !ormal, precum si obiectiile pe care le au. @eci"iile si acordurile con#enite prin repre"entantii gu#ernelor statelor membre reunite in cadrul 4onsiliului ? sunt acte con#entionale interstatale, adoptate la propunerea 4omisiei si, dupa consultarea 2arlamentului, sunt hotarate cu oca"ia unei sesiuni a 4onsiliului si in pre"enta 4omisiei Europene& - de regula, acestea sunt publicate in 'urnalul O!icial al :niunii Europene si trimise institutiilor pentru a !i puse in aplicare.

15

@eclaratiile, re"olutiile si luarile de po"itie relati#e ale :niunii Europene ? sunt adoptate de comun acord de statele membre, nu comporta nici o procedura de anga0ament 0uridic si e prima #ointa politica a actelor care le con!era numai #aloare de orientare pentru a programa actiunile lor& - de preci"at: asemenea acte pot !i adoptate de catre se!ii de stat si de gu#ern ai statelor membre, reuniti in cadrul 4onsiliului.

#$ "nstitu%ia &urisdic%ional' comunitar' Sub aceastE denumire generalE este desemnat Fntregul sistem, respecti#: 4urtea de 'ustiCie propriu "isE, 3ribunalul de primE instanCE Gi alte camere 0urisdicCionale susceptibile de a !i create pentru cercetare unor litigii. 1. Compoziia 9. 4urtea de 'ustiCie Ea a !ost creatE Fn 1955 prin Tratatul de la Paris instituind Comuntatea european a crbunelui i oelului. Hn principiu, ea este constituitE dintr-un 0udecEtor pentru !iecare stat membru. 58 de 0udecEtori Gi ; a#ocaCi generali sunt numiCi pentru un mandat de 1 ani care se poate reFnnoi de cEtre statele membre, dintre persoanele care o!erE garanCii de independenCE Gi care au capacitatea cerutE pentru e ercitarea unor Fnalte !uncCii 0urisdicCionale. 'udecEtorii desemnea"E preGdintele pentru un mandat de trei ani. 4ei ; a#ocaCi generali care asistE 4urtea treuie sE !ie imparCiali Gi independenCi. Ei aleg pe primul a#ocat general pentru un mandat de un an. 9cesta reparti"ea"E problemele Fntre a#ocaCii generali. 4urtea se organi"ea"E Fn: a* ; camere )care cuprind cIte 5 sau < 0udecEtori*, b* marea camerE care cuprinde 1< 0udecEtori Gi c* adunarea plenarE )care se FntruneGte !oarte rar*. 9dunarea plenarE este sesi"atE Fn ca"uri speciale pre#E"ute de statutul 4urCii Gi atunci cInd aprecia"E cE o problemE are o importanCE e cepCionalE. 4urtea se constituie Fn marea camerE dacE i-o cere un stat membru sau o instituCie care e parte a instanCei sau dacE e istE probleme deosebit de comple e Gi importante. 4elelalte probleme sunt e aminate de camere cu 5 sau < 0udecEtori. 9. 3ribunalul de primE instanCE El a !ost instiuit de Actul unic pentru a uGura lucrErile 4urCii. El e istE din 19;9 Gi este compus de cel puCin un 0udecEtor din partea !iecErui stat membru. 'udecEtorii sunt numiCi de acord comun de gu#ernele statelor membre. (andatul lor este de 1 ani Gi poate !i reFnnoit. 3ribunalul de primE instanCE nu dispune de a#ocaCi generali. 9ceastE !uncCie poate !i FncredinCatE Fn mod e cepCional unui 0udecEtor.

1<

3ribunalul se constiuie Fn camere compuse din cinci sau trei 0udecEtori sau Fn unele ca"uri Fn !ormaCie de un 0udecEtor. El se mai poate constitui Fn marea camerE cu 1< 0udecEtori sau Fn 4amerE plenarE Fn ca"ul unor probleme 0uridice importante sau deosebit de comple e. 6otErIrile 3ribunalului sunt susceptibile de recurs Fn !aCa 4urCii care se pronunCE doar dacE s-au #iolat regulile de drept. -. 3ribunalul !uncCiei publice 9cesta este instituit printr-o deci"ie a 4onsililui Europei din 5 noiembrie 500+. Este compus din Gapte 0udecEtori numiCi de 4onsiliu pentru un mandat de Gase ani, reFnnoibil. 3ribunalul !uncCiei publice este ataGat 3ribunalului de primE instanCE. 2. Atribuiile Rolul esenCial al 3ribunalului de primE instanCE Gi al 3ribunalului !uncCiei publice constE Fn e aminarea legalitECii actelor comunitare GF respectarea, aplicarea Gi interpretarea uni!ormE a dreptului comuitar. 9cestE misiune se reali"ea"E prin 0udecarea unor categorii de recursuri: - recursurile directe introduse de personae !i"ice Gi morale impotri#a actelor instituCiilor comunitare& - recursurile statelor membre Fmpotri#a 4omisiei& - recursurile statelor membre contra 4onsiliului :E care se re!erE la domeniul a0utoarelor de stat, mEsuri de apErare comercialE )dumping* Gi a actelor prin care el FGi e ercitE competenCele de e ecuCie& - recursurile pri#ind repararea pagubelor cau"ate de instituCiile comunitare sau agenCii lor& - recursurile care se re!erE la contracte Fncheiate de 4omunitECi, care pre#Ed e pres competenCa 3ribunalului& - recursuri Fn materie de marcE comunitarE

1+