""'

Alberto 'Caeiro
(Fernando Pessoa)

I',

j'.)

,Pazitotul

de turn1e

"

IX
Sint un pazitor de turme. $i turma e din gindurile mele $i gindurile mere sint senzatii Gindesc cu ocbii :;:i ureebile Cu mlinile :;:ipieioarele Cu nasul :;:i gura. Sa ginde:;:ti 0 floare inseamna s-o vezi, s-o miro:;:i. Sa maninci un fruet e sa :;:tii cum i-e gustul. De-aceea dnd ziua e calda Mai trist sint de-atH cit ma bueur, $i cit sint de lung ma-ntind in iarba, Incbid oehii fierbinti, 1rni simt tot corpul lungit pe realitate, E;)tiuadevarul :;:i sint fericit.

x
"Hei, pazitorule de turme ! Acolo, la capat de drum,,, Ce-tispune aeest vint care trece ?" "Ca C-a C-o Dar e vint :;:ica treee. fost :;:i-nainte pe-aicL sa vina din nOLI. tie ee-ti spune?"

"Mai mult, mult mai mult decit asta, De tot felul de lucruri vorbe:;:te. De doruri :;:ide amintire, De lueruri ee n-au fost nicicind." "N-ai auzit nicicind trecind vintul. Caei vintul de vint tot vorbe:;:te. Ce-ai auzit a fast daar minciuna, Mineiuna in tine se ana."

22

23


XI XIV'
Femeia aceea are un pian. Suna placut, dar nu-i curgerea apei, Nici murmur facut de copaci.'" De ce e nevoie sa ai pian ? Mai bine sa ai un auz ascutit $i sa iube$ti Natura. Nu-mi pasa de rime. Rareori Doi copaci sint la fel ~i alaturi. Scriu ~i giildesc a~a cum florile au culoare, Dar ceva mai putin straluCit ma exptim Filndca nu am simplitatea divina De-a fi pe de-a-ntregul dOhi' exterior. Privesc '!Ipa ~i ma~nduio~ez, $i ma tulbura apa ,carealearga' atunci dnd pi'tri1intnl e inclinat, $i poezia' mea e fIreasca' a~a cum evintul dnd bate ...

24

25

'I


xv
Cele putru dntece cure urmeuza Se deosebese de tot ce gludesc. Miuciuna siut fata de tot ce simt Sint contrariul a tot ce slnt eu ... Le-am scris dnd .boleam. De-aceea-s atit de fire~ti $i se potrivesc cu ce simt, Se potrivECsc cu tot ceea ce lfu Ie e pe potriv13.. Fiindca-s bohlav e firesc sa glndesc pe dos Decit tot ce gindesc dnd slnt zdravan. (Altfel n-a~ fi bolnav.) E normal sa simt totul pe dos Clnd ma simt sanatos. Pesemne-mi tradez fire a mea de fiipturii Ce simte-ntr-un chip anumit... Sint desigur boinav - in idei ~i in toate. Cind sint boinav nu-s bolnav pentru altfel de Iucruri. De-aceea dntarile-mi patru ce-acum ma reneg13. In stare nu slnt de a m13. renega, Sint prive1is;te pentru un suflet noptatic, AceIa~i pe dos ...
I

XXXVIII

Sa .fle binecuv:1ntat aceIu~i soar~-n alt pamlnt Ce-i fw:e frati hi mei ne oaJ?eui, toti. Caci toU ea mine-o clipa il prive5c $i-n clipa-aceE;a pura, Sensibila ~i llmpeqe, Se-ntorc cu ochii-n lacrimi $i c-un sl1spin abia simtit Spre Omu-adevarat si pri~itiv Care vedea cumso~rel~ se na~te ~i nu-l adora C13.ciasta e firesc - nlult mai firesc Decit s-adori ~i aur ~i pe Doml!ul $i arta ~i morala ...

Inca.

~I
ii

26

27

r
XXXIX
[I
ilii

lil
I, I'

Misterul din lucruri pe unde-i ? Pe unde-i ~i nu vrea sa apara, Cel putin sa ne arate ca e mister '? Ce ~tie piriul, ce ~tie copacul, $i eu, care nu-s mult mai mult decit ele, ce ~tiu '? Mereu cind la lucr'urima uft ~i gindese la ceea c~ oamenii gindese despre ele, Rit ea piriul sunind raeoros pe 0 piatra. Caci unieul sens tainuit Clin lucruri E-aeela ea n-au nici un ~eris tainuit, 'Cel mai straniu din tot' cee straniu Mai straniu ea visele oricator poeti Ca gindireaoriearuia d,in filozofi, E ca' lucturile sint chiax ceea ce par ele a Ii $i Ca nu e nimie dl;-nteles. Da, iata ee-au invatat sihgure eele cinci simturi: Luerurilenu au semniIieatie : au existenta, Lucrurile sint unleul sens tainle al lucrurilor.

XLVIII
De la cea mai inalta Iereastra a easei Cu 0 batis\a alba adio Ie zie Poemelol' mel ee pleaea ~pJ!'eoameni.
{'
,

$i nu sint nici vesel niei trist. E destinul oricaror poeme. '.Ii Le-am seris $i aeum sint !:Ii1itsa le-arat tuturor Fiindca nu pot sa fae altfel, Cum floarea nu poate s-aseunda euloa.rea, NiFi riul s-ascundEi,cum curge, Nici pomul s-ascunda ea ,rode~te.
f'

$i ia1;a-le, aeuIn sint departe, de parea ,':)ifara sa vrl?au simt cum sufar Un fel de clurere trupeasci'i. $i cine ~tie cine 0 sa Ie eiteasea ? Cine ~tie in ee ,miini or sa-ncapa ?

ar Ii-n diligenta

Floare, destinul m-a eules,pentru oehi. Copae, mi s-au smuls pentru guri toate roadele. Riu, soarta apelor mele a fost sa nu ramina in mine. Mil sup un ~i-s aproape yoios, Sint aproape voios ea un om istovit de-a fi trist.

29 28

Hai, plecati de la mine! Copacul s-a dus $i ramIne risipit in naturit Floarea-i uscata, dar pUlberea ei dainuie$te. Alearga pirlul $i intra in mare $i apa e tot a luL

XLIX
Tree $i ramIn, ca Universul. Ma Intore in odaie, fereastra o-nehid. Mi se-aduce 0 lampa $i aud noapte-buna. $i glasu-mi raspunde voios noapte-buna. 0, fie-mi viata mereu tot a$a : zi eu mult soare, sau ploaie domoala, Furtuna eumplita de parca se termina LUmea, seara suavi:i $i oameni trecind Cu interes urmariti de la geam, Cea din urma privire duios aruncata spre lini$tea pomilor, Dupa aceea, cu geamul inchis $i cu lampa aprinsa, $i fara-a citi, far a gInduri $i fara sa dorm, Sa simt viata cum curge pr.in mine ca riul In albie, $i-acolo, afara, 0 lini:?te mare ca un zeu care doarme.

Fernando Pessoa
$i v<'idumbra de nava mai veche ca portul ce trece Acum intre visu-mi de port fii imaginea mea cu acest peisaj, La picioarele meleajunge fii intra-nauntrul meu, trece. De partea oealalta-n Bufletul meu... PLOAIE OBLICA

I
Traverseaza acest peisaj visul meu cu un port infinit $i culoarea din fIori transparenta-i de marile pinze de nave Ce cheiul il lasa in urma smulgind dintre ape, in umbra, Spre soare. vagi chipuri de arbori stravechi... ,$i portul din vis mohorit e 9i palid ... In partea aceea e plin peisajul de. soate ... Dar soarele' zilei acesteia e In spiritul meu un port sumbru $i navele care din port au plecat sint copac.:liace::;tia in soare. $i libel' in dublu ma las sa alunec pe sub peisaj dedesubt... Vad imaginea cheiului in promenada intinsa 9i calma Ce crefite fii-apoi se ridica un zid devenind, $i vapoarele trec prin launtru de trunchiuri de arbori Cu orizontalitatea aceea a lor verticala, $i cabluri se lasa sa cada in apa prin frunze pe rind inauntru ... Nu 'ifiu cine-a fi m<'ivisez... Dintr-o data e apa din port stravezie $i vad inauntru 0 stampa enorma ce se desfa'ioara, Acest peisaj, fiirul lung de copaci, drum fierbinte in port. 78

II
Biserica se lumineaza-nauntru de ploaip din ziua aceasta, $i sint luminarile,-oricare din ele, 0 ploaie b<'itindin fereastra ... M.a bucur s-aud, zvon ,de ploaie Hindca inseamna lumina in' templu, De-afara e geamul bisericii sunet de ploaie-auzit dinauntru ... Splendoarea altarului e sa nu pot decit vag sa v<"td muntii Prin ploaia facuta din aur aut de solemn pe 9tergarul de-altar ... Suna cintecul corului,' vint 9i latina ce zgiItiie geamul. $i apa se simte sdncind in a corului>simpla.existenta ... $i e liturghia Un automobil care trece De-a lung de acefiti credinciofil in genunchi pentru c,a-i ziua trista ... Cutremura-un vint insplendoare mai mare de-o data Serbarea din templu fii zgomotul ploii. sugind tot ce e Pina ciud se aude doar vacea de preot - 0 apa pierzindu-se-n larg Cu sunetul rotilor de-automobi!... $i se sting lumina rile in cC\tedralii
In ploaia ce-a stat.

79

III
Marele Sflni' al 'EgiptuliIi' stiF ili 'viseaza-n aceasta Eu scriu - f;>iel iese dinl'inih'tl-mi aeumtransparenta $i-n cintul hirtiei se nasc piramidele ... 'Serlu - ili' ma tulbur vazind Profilul e-al regelui Keops ... , ,,?i'br'use ma oprest.'.,' d"(;
), .1';'<

i( hirtie ...

St{r :;;i se scurge fii ?e'd!esIa1oara, .. '" $1::n colt ',de''tayan, depart<,t1'rresfir:;;it de-accI'loc,; Se, descJi1idlalbe~';,iniini'i<le 'erestre seere\e $i ],'amuti de H01'i violete'lcp.d .din Existentaafara al noptUor de' Prinl1avara Deasupra a:.niit;ii-mi aicea C~l oehii iIiehi1ii...

cum in virful

penit~:'i,

v
Afari'l alearga-I'l virtejil insorlt I eaii carusel... pietre 'ii m'unti diintuiese nemi:;;eate-n launtru-mi. .. pomi O'noapte, deplinii in' tirglll ll,p-iplut de lumina: fif Juna rotunda f~" . in ,~iua-nsQrita de-~fara.
:;;1"

i'

Intunerie se face ... $i' eaq in i:tbisul de timl? zi'm;risHt... lIigr6pat' iata-$ subl piraini'de 'setiind rii'ite ver~udi'(la c1ar,!lumina-a velo:1lei. Egiptul m-apasa .prin linii fi:icute cu virful penitei... Fe Sfinx i1 aud hohotin'iiI"iinai.uitru, !la.$unetul toeului prins "de , .. h:irtre~; .. ,1 Strabate de mine perfect:neviizuta" mina enorma $i'lYlatura totul SPl'e colt~l de-aeoperiil ee-a ranras indarat. "Fe hirti'a. pe. 'eare' insemn, in'tre, ea':;;i ce serle,' I' , ,.,' .penita :j Cadavrul lui Keops se afla,'prlvind,eatre ,mine eu ochii desehhii, $i Nilul ee-aleargii ehiar ihtre privirile noastre ;,ce -si~:"Iicruci:;;eaza, Qvin~mfletire.de barci"'eu.draIilele eutreiera 't Diag0l'lala difuza Aflata-ntre mine :;;i

Luminiletoate fae zgorpot. dq':, gq.rd, de livada ... ,$i gnlpur-i de,.fete ,eu. ulcipare:;pe' ere:;;tet Se plimba, prea"pline4e-a ,,~te,ee,; sub soare.",; Se-ncrucifieaza eu grupuri visco<;lsede oa111.eni ce merg
, , ,; J-

c,i.itre
ti1;g,

Omenire-n ames'tee' eu ndapte,.lumini de baraGl :;;i $i cetele aeestea se intrepatrund Pina sint. numai t,ma, fiind -amindoua ...

cu luna,

i''

Castaniete in: lini:;;tea:-aeestei odai !.... PereW'se aflain Andaluzia ... $i-n lueiul. oprit al 'll,lrninii Ull1 dans senzual:;. Dintr-o data se-op're:;;'tetot. spatiul..:
80

. :'{,'?i tirgUl,dumina dihd tirg'" omenirea,ce' TIlerge la ,tirg, Noaptea care apuca 'de Erg 'ii-l ridlea in aer, Pornesc pe deasupra coroanei, de arbori' ,de !?oare l'asplini, Se :vad cIaI' 'pe'.s'l,lb'stincile, eare lucesc insorite;! ~i Tasar peste ehiuplilltptlttat de fecio.~r,e pe.cre'i~et, '$i tot peisajul, de; iar P,rimavarii e'1una: ,deasuJi,'ra:serbarii; '.I,'ot tirgul f6:;;Iiirid' de ~umina-iein1pia inziua-rusol'ita ... $i' prusc cineva trece ,or'H cea, ,dubiii. ,prin ciur" Daua realit~~i praful a~estecin~u-1/i ,se'lasa 81

t'
l,i',}

Pe miinile mele-ntesate de schite de porturi Cu nave imense ce pleaea nevrind sa revina ... Un praf de auI' alb, auI' negru pe degete-mi e.ade... Mi-s mHnile pai?ii aeelei fecioare p,[ednd de- la tirg, MUltumita de cum si-a treeut ziua-aecasta ...

'reatru-ntreg este-un gard aib de muzidi unde Un cline verzui fugiire9te-aeestdor dupa eopilarie Cu calul albastru 9i galben joeheu ... Dintr-a parte in alta, din dreapta spre stinga, Cu arbori 'ee-n. ramurl la baza eoroanei Orchestr1l-oerotese clntind muziea 9i latii rafturi de mingi in vitrina de unde-am luat-o $i' viid vinziitorul rizind priri memoria eopiHirie!. $i muziea tace ell zidul dizut, lata mirtgea de-a dura-I1 priipastia visului meu intrerupt, Din, spinarea de' eal albiistrui eapelmaistrul, joeheul eel galben fiiclndu-se negru, SaluUl-agezindu~9i bagh~ta pe gard pe 0 9ipea din seripea, Se-apleadi zimbind eu 0 minge pe cre9te.t, o lllinge pe care 0 vezi cum ii luneca-n jos pe spinare ...

VI
Maestrul ridielt I)Cib"eta $i muziea dulce ~i trista irumpe ... Aminte-mi aduee de copilarie, de ziua In eare la gard in gradina stateam sa ma joe Dind in el eu 0 minge ,de-a mea, Lun.ecarea catelului verde deco l'larte, de alta Un cal albastrui alergind eu Un' galben joehcu.:. Contjnua muziea, iata, in eopilarie Bruse intre .maestru 9i mine, zidalb, Fuge mingea sau clinele verde Sau calul albastru eu galben joeheu ... (A1]a repede mingeaalearga-ntre mine

r;;i-aee9ti muzieanti...)

o arune inspre eopiliirie 1]i ea Traverseaza tot teatrul a9ternut la pieioare, Be ., joaea eu un galben jocheu 9>1 eu eiinele verde '$i-un cal albastrui ee se-aratii pe dupa uluci In gradina $i muziea-arundi cu mingea In eopiHirie $i gardul fiieut e din gesturi $i dintr-o bagheta, din eiinii eei verzi ce se-l)virt $i din caii 'alba9tri eu galbeni joehei ...
82 83

Alvaro de Campos / Fernando Pessoa

ODA MARITIMA
fji

alte poeme

ODA TRIUMFALA

In iritanta lumina a marilor lampadare electrice de la fabrica Stau cuprins de febra ~i scriu. Scriu scri~nind din dinti, salbc1ticit de atita frumusete, Aceasta frumusete total ignorata de antici. oyoi angrenaje, r-r-r-r-r-r-r etern! Puternic spasm continut al mecanismelor furioase! Furioase in afara ~i inlauntrul meu, Prin toti nervii mei disecati ie~iti in afara, Cu to ate papilele expuse ale tuturor organelor mele de simt! Buzele- mi sint uscate, 0 uria$ vacarm modern, De cit de aproape te-aud, .Capul mi se incinge de vointa de ate cinta cu excesul Expresiei tuturor senzatiilor mele, Un exces contemporan cu voi, 0 ma~ini! Febril ~i privind spre motoare cum a~ observa 0 Natura tropicala Mari tropice umane de fier, de foe $i de forta Cint, cint prezentul, ~i deopotriva trecutul ~iviitorul, Fiindca prezentul este intreg trecutul ~i tot viitorul 109

o roti,

FERNANDO PESSOA

Iar in interioruI ma~inilor ~i in luminile electrice exista chiar Platon ~iVirgiliu, Pur ~i simplu fiindca odinioara au existat ~i au fost umani Virgiliu ~i Platon, ~i fragmente din vreun Alexandru cel Mare probabil din al cincizecilea veac, ~i atomi care se vor incinge in creierul vreunui Eschil din veacul 0 suta, Circula pe aceste curele de transmisie, prin aceste pistoane ~i roti, Mugind, sCrl~nind, susurmd, oscillnd, tremurind, Dindu-mi impresia unor excesive minglieri ce s-au abatut peste trupul meu dintr-o singura mingliere a sufletului. 0, de-a~ putea sa ma exprim pe deplin a~a cum un motor se exprima! Sa fiu complet asemeni unei ma~ini! Sa pot trece prin viata triumfator ca un automobil de cel mai recent model! Sa pot cel putin sa ma las patruns fizic de toate astea, Sa ma de~ir cu totul, sa ma deschid larg, sa devin permeabil La amestecul tuturor parfumurilor de ulei, aburi ~i carbuni Din aceasta uluitoare flora neagra, artificiala, insatiabila! Fraternitate cu to ate sistemele dinamice! Furioasa promiscuitate de a fi parte-agent A rulajului metalic ~i cosmopolit De la neimbllnzitele trenuri, De la trudnicile nave-cargou,

110

onA. MARITIMA.. ~i alte poeme

De la lentele ~i lubricele rotatii ale macaralelor, De la tumultul disciplinat al uzinelor, ~i de la susuratoarea semi-lini~te monotona a curelelor de transmisie! Ore europene, productive, comprimate Intre ma~ini ~i ocupatii utile! Mari ora~e oprite in cafenele, In cafenele - oaze de gruagioase inutilitati Unde se cristalizeaza ~i se precipita Zvonurile ~i gesturile Utilului ~i rotile, rotile dintate ~i cuzinetii Progresului! Noua Minerva fara-de-suflet a cheiurilor ~i garilor! Noi entuziasme pe masura Momentului! Chile de tabla surizatoare acostate in docuri, Sau suspendate, in cala seaca, pe plan~ele inclinate din porturi! Activitate transatlantica, internationala, Canadian-Pacific! Lumini ~i febrile pierderi de vreme prin baruri ~iprin hoteluri, Pe hipodromul Longchamps, pe Derbies ~iAscots, In Picadillies ~i pe Avenues de l'Opera care invadeaza Sufletul meu din to ate partile! Ehei, rotHor, ehei, tu piata, eheeeeei, multime! Tot ceea ce trece, sau se opre~te in fata tarabelor! Comers anti; vagabonzi; escroci prea bine imbracati; Membri notorii ai cluburilor aristocratice; Dubioase siluete famelice; capi de familie vag fericiti, Paterni pina ~i in lantugul de aur ce Ie traverseaza jiletca 111

FERNANDO

PESSOA

De la un buzunar la altul! . Tot ceea ce trece, tot ceea ce trecefara sa treaca vreodataI Prezenta exagerat de accentuata a .cocotelor; Banalitate interesanta (cine ~tie ce se ascunde dedesubt?) A mic-burghezelor, in general marne ~i fiice, Care pa~esc pe strada cu un scop oarecare; Gratia feminina ~i falsa a pedera~tilor care trec alene, $i toata aceasta lume pur ~i simplu elegant a care se plimba ~i se arata $i nici n-ai zice ca ar asctinde ~i un suflet! (Ah, ce rr-a~ da sa Ie fiu tuturorun souteneurf)
.

Minunata frumuse~e a coruPliilor poIitice, Delicioase scandaluri financiare ~i diplomat ice, AgresiunLpolitice in plina strada, Iar uneori cometa unui regicid Care lumineaza cu Indrazneala ~i Fanfare Cerurile obi~nuite ~i lucide ale Civilizatiei cotidiene! $tiri dezmin~ite de ziare, Articole politice mincinos de sincere, Povestiri gen passez-a-Ia-caisst!, mari crimeDoua coloane de acest fel continuind in pagina a doua! Mirosul proaspat al cernelii de imprimerie! Afi~ele de curind lipite,incaumede! Vient-de- paraitre3 galbene cu banda lor de culoare alba! Cit de mult va iubesc eu, pe toate,pe toate, pe toate, Cit de mult va iubesc euin to ate felurile, Cu ochii, cu urechile, cu simwl mirosului,sau cunasul meu, 112

ODA MARITIMA.

$i aZte poeme

Cu simtul tactil (0, de-ati ~tiGlt est~ de important pentru mine sa va pipai!) ~i cu inteligenta,antenasenslbila pecarevoi Q faceti sa vibreze! Ah, cit de intens imi atitati voi toate simturile aflate- n rut! lngra~aminte, batoze ell abur, progres al agriculturii! Chimie <fgricola,comerj: devenit aptoap~ a ~tiinW ~ o voi e~antioane ale comis-voiajorilor, Comis-voiajori sau cavaleri ratacitmi ai lndustriei, Umane prelungiri ale fabricilor ~i tJirourilor silentioase! din vitrine! Omanechine! 0 tU,ultima modal inutile pecare toata lumea vrea sa le cumpere! Va salut, mari magazine cu multiple raloane! Va salut, reclallle luminQase ce va aprindeti existind 0 clipa, dupa care va stingeti! Un salut tuturor celor <:;U care se coristruie~te, astfel incit azi _~- -sa difere de ieri! Hei! betonarmat, dment, ~iyoi noi metode! Progres al armelmglorios uciga$e! Blindaje, tunuri; mifrallere, submarine, aeroplane! Va iubesc pe to ate, fara retineri, ca 0 fiara salbatica, Va iubesc cu manifestari carnasiere, Pervers ~isfredelindu-va ell privirea . lucruri enorme, -banale, utile ~i inutile, o lucruri cu toatelemoderne, o contemporanele mele, voi forme actuale ~i-apropiate Din sistemul imeaiat al Universului! Voi noua Revelatie metalica ~Ldinamica a-luiDumnezeu!

o marfuri o articole

113

FERNANDO PESSOA

o fabrici; 0 laboratoare,

.cimusiG"/1tilJs,

0 Luha- Parks, .

o cuirasate,

0 po4uri,co'uo-e"uri"plUtitoare -

In mintea meaturbulen:ta~i~indmaes-centa Va posed-cum ai posecla-o fr~umErasca femeie, Complet, a~acum puseztole'meie:-fn.imoasa pe caren-o .0'- ..... iube~ti, Intllnita din intimplare$i plfcare--a gase~tiirezistibila. Ehei! Fa!:ade ale maTilor magazine! Ehei! Ascerisoare din mari-imobile! Ehei! Remanieri minis.f~-riate!, , Parlamente, oame.o.ipolitici,o rapohori de bugete, Bugete falsificate! .' .. ' _~ _ (Un buget e la fel de mituraL-ca un .tbore, lar un parlament Ia fs;lde frumosca un fluture). Ehei! lriteres stirnit de tot ceea ce exista in viata, Hindea totule 'viata, de la diamantele din vitrine Pana la noapte,IDistetios pbdlnfre astre ~rmarea anlica ~tsoleffiri~l cespala 'falezele Raminind pios deneschirrtbata~ aceea~i . De pe vremea dnd Elato]} era realmente Platon In prezenra luireala ~fin-carnea lui prevazuta eu suflet, ~i vorbeacu Aristotel, eel care urma sa nudevina discipolul . sau. A~puteasa mor hacuit de .un motor Afi~ind delicioasa expresie de abandon a unei femei posedate. Aruncari-ma in cuptoare!_ Anincari-ma sub rorile-trenului! 114

ODA MARITIMA ~i alte poeme

Biciuiti"ma pe bordul navelor! Masochism prin intermedinl mecanismelor! Sadism izvorind din n1:l~tiu ce lucm modern, vacarm, iar eu in miezul tuturora! Da-i bice, diiii!, jocheu ci~tigator la Derby, A~mu~ca in dinti cap-ul tau bicolor! (Afi atl! de inalt incit sa nu poti trece prin nici 0 u~a! Ah, priviti, in cazul men e yorba de 0 perversiune sexuala!) Ehei, ehei, ehehei, catedralelor! Lasati-ma sa-mi strivesc craniul de muchiile voastre, Sa fiu ridicat de pestrada plin de singe, Fara sa ~tie cineva cine sint!

o tramvaie, funiculare, metrouri, Frecati-va de mine pina la spasm! Ohoo! Ohoo! Ohohoooo! Impro~cati-ma cu risul vostm-n obraz, . Voi, automobile pline ochi cu cheflii ~i curve, Voi, cotidienemultimi, nici vesele ~i nici triste, de pe strazi, Anonime fluvii multiColore in care ma pot sciilda-n voie! Ah, ~i ce de vieticomplexe, cite chestii-prin casele ce adapostesc to ate astea! Ce-ar fi sa cuno~ti viata tuturora, dificultatile lor financiare, Certurile lor casnice, nebilnuitele lor scene de de~friu, Gindurile fiecamia atunci dnd e singur in odaie ~i gesturile pe care fiecare Ie face dnd nu e vazut denimeni! Iar a nu cunoa~te totul inseamna a ignora totul, sa turbezi, nu altaI,
115

FERNANDO

PESSDA"

Turbare semanind cuJebra,~u foametl:~a ~iell ruful; Care Ifni scofilce~tiebrajii ~imafad Siia~lU uneori din miini eu spasme absurde inmijloculmultimilor "pe strazile unde toata lumease-nghesuie! Ah, iar mai apoisint~(nUfnero~ii indivizi murdati, semanind " "."" intre ei, Care Q dau pe injllraturi in loc decuvinte obi~nuite, Ai car6rcbaietifuta la u~ilemagazinelor, Ale taror fete, pe la opt ani - iar eu gasesc ca e ceva frumos ~i _ imi place! Ii masturbeaza in casa scarii pe Qarbatii distin~i. Pestritahime a acareturilor incropite. cese intoarce seara " acasa Pe stradute aproape irealde sti-imte~ide jegoase. Minunata speta umana traind ca ~iciinii, Ramasa in margine a tuturor sistemelOFmorale, Pentru care nu s-a gasit inca nid unsoi de religie, . Nici 0 arta creata, Nici 0 politica anume ei destinata! Cit de mult va iubest eupe toti, pentru di sinteti cum sinteti, Nici imorali, cit ati fide josnici; niei rai~i nici buni, Nici 0 forma a progresuluinu vapoateC atinge, Minunata fauna de pe fundul marilor vietH! (Lap'ompa de apa din gti'idina casei noastre de laferma, Magarul se irivirte continuu in cere, impingind scripetele, - Iarmisterullumii e pe mastira acestei irnagini.c Iti ~tergisudoarea cu dosul miinii,nemultumit pi'ilma~. Lumina stralucitoarea soarelui innabu~a tacerea sferelor, 116

ODA

MARITIMA.

$i alte

poeme

Iar noi va trebuisa murim cu totii, . Sumbre paduri de pin in crepuscul, Pilcuri de pini in care copilaria mea era altceva Dedt ceea ce sinteu astazi..:) . Numai ca, iata, revine aceasta constanta furie me<:anica! Revine aceasta obsedanta mi~care de omnibuze. lmi revine furia de a dori sa plec simultan:pasager pe toate . trenurile Pornitespre toatezarile lumii, . De a avea pofta sa spun adio de pe pun tea tuturor navelor, Care-n aceasta dipa rididi anCOFaortse indeparteaza de docuri. o fier, ~i tu orel, ~i tu aluminiu, ~ivoi placi de tabla ondulata! ~i voi cheiuri, voi portilri,voi trenuri, voi macarale, voi remOl'chere! Ehehei, mari accidente feroviare! Ehehei, prabu~iri de galeriidemine! Ehehei, delicioase naufragii ale marilor transatlantice! Ehehei, revolurii ~i de ici ~i de colo, Schimbari de constiturii, razboaie, tratate,invazii, Vacarm,. nedreptari,vio1enre, probabil ca in curind ~i sfir~itul, Marea revarsare a barbarilor galbeni peste Europa, ~i unalt Soare la un nou Orizont! Ce vor sa zicii; ce irrip.ottahva potavea tgate qstl1a in compararie cu luminos verzuiultllmult contemporan, Fara de cruda ~ipIacuta framiIitarea.dvilizariei de azi? Toate acestea ~terg totul,cu exceptiaClipei, 117 .

FERNANDO PESSOA

Clipa de-acum ce exhiha~1in piept fh:irhinte ~f gal ca al -. - .. ma~ini~tilor pe locomotiva;':=~ c~c?~;. " Clipa intensstrid.enta$lmecanica, Clipa ca 0 dinatnica Caefilate.a tuturor bacantelor De fier ~i de. bronzla betivaneala metalelor. Porniti! trenurilOl:,porniti! podurilor, porniti! v6i hotelurilor . la ora cinei, Dati-i druinul! aparate de toate soiurile, defier, brute, minuscule, Instrumente de preGizie,~parate de sfarimat; de sapat, Sctile,foreze, ma~inf rotativ~! Inainte! Inainn:i! InMnte! c Inainte! electricitate~ neivLbolnavi-ai Materiei! inairite! telegraf"farafir, simpCitie metalica a Incon~tientului! Dati-i drumul! turielelor, In-ainte! ~ivoi canale, Panama, Kiel, . ". Suez! Inainte! tot trecutul sa intrern prezent! Inainte! tot viitorul sa existe inca de pe acumin noi! " "_ . Mi~cati:-va! Dati-idrumul! Dat1--!drumul!-Vati-idrumul! Fructe de fier ~i deutilirateatirnind in cosmopolitul _ arbore- fabrica! Inainte! Inainte.! Eheeeeei! Nici macarnu~tilica exist ~i-pedinHiuntru. Cotesc, ma invirt, - . ma mecanizez. Sirit cuplat la roate trenurile. ~ Sint balotat pe toate cheiurile. 118

ODA MARITIMA $i alte po erne

Sint invirtit in elicele tuturor navelor. Inainte, tot inainte, uuuu-Ia-Ia! Uuuu-Ia-la! Eu sint ciildura mecanidi ~i electricitatea! Uuuu! ~i sint toata reteaua de rails ~i to ate depourile Europei! Inainteee ... ~i uraaaa pentru tot, pentru mine-tot, la treaba toate ma~inile, haideti! 1ar toate acestea sa sara deodata peste capul totului! Hooop-~a! Hooop-~a, hooop-~a, hooop-~a-9a! He-ha! He-ho! H-o-o-o-o-o!
Z-z-z-z-z-z-z-z-zz-z-z-!

Ah! De ce nu sint eu de unul singur toti oamenii ~i to ate locurile din lume!
Londra, iunie 1914

I Proxenet; in lirnba franceza in original. Desernneaza articolele $ifoiletoanele de senzatie pe care rnulte redactii Ie plateau irnediat la achizitionare; fn lirnba franceza fn original. 3 Anunt ce precede aparitia unei publicatii; fn lirnba franceza fn original.
2

119

Ricardo Reis / Fernando Pessoa

Ricardo Reis / Fernando Pessoa

j

Cei dQi ~ahi~ti, jucau , fara,oprire pari;idi'l inceputa . $i: chi,ar de vintlll adllcea mesaj.e '$i strigate de spaima, $i daca se gindeall ca, ne-ndciielnic Femeile ~i tinerele fete Zac violate alaturi, GhiBr daca-n clipa-n car~':ar Ii gindit o umbra trecatoilr~ Le-ar fi~ncruntC\t privlrea, 'frllntea~ntitta, tndata c<;ilmispre tabla ' , $i-ar fi-n<;lreptat a~entia distra,sii. I Cind reg,~l~ de fi1de~ e-n pericQl" Cecnseari:maviat~, singe? Copii, surori ~i mame ce in,seamna Cind turnul sa acopere nu poat~ , Retragerea reginei ? Prapadul e 'un,.neac. Cind mina face, gestu{care-lfseanma $ah-mat' la adversar, Pe ,suflet nu apasa nici' 0 moarte A fiilor in lJ.lpta. Chiar daca brusc pe ziduri se ive~te Obrazul desCompus Al in<lmicului ce in curind Urmeaza .8a-l omoare '" Pe jucatoru,l obsedat de ~ah, o clip a mai devreme (E socotit efectl~l unei lancii In 'timp, ~i dupa-o ora!) 65

Povestea spune ca-)1 razboi persan, Pe dnd in toiul lupteL Du~manii pirjoleau de zor Ora~lIl $i mamele bOcE!au, Doi juditori de ~ah netulburati I~i continuati partida. La umbra-ntinsa de copac Vinteau Aceea~i tabla 'veche. La stinga fiecaruia din ei, Pindea ragazul .sluga, "', Mi~carea dnd facuta-i ~i se-a~teapta Sa joace adversarul, Cu vinlll din ulcior sa-i potoleasca o sete cumpatata. Ardeau cladirile ~i darimati Se prabu~eau peretii $i sub ruine arse, violate Femeile zaceau. Strapun~i de sabii prundi, ~i pe strada, Baltoacele de singe ... Dar foarte-aproape de ora~, departe De zgomot ~i de jale, 64

E inc<'icn intn"gim~ prins de jocul Indiferentilor. Se pl'abWieSe orar;;e; ireamuri pier, Viata, libertatea, Averile sint arse 1;>i pradate, Dar cind razboiu-i gata Sa intrerupa jocul, regele sa fie StrlJ,ls incoltit de ~ah, Pionul mie ,de filder;;, eel din fata, Sii termine cu turnul.

E-apasatoare gloria ca fardul, E boali). faima, Iubirea obose~te 'ii fitiinta Nu afla ce voia. Fiindei:i 'itie, viata e durere ... Un joc; de fiah rape!Jte Intregul sufIet, care prea. putin Conteaza. E nimic.

0, pe' sub umbre care ne-nfa!Joara,

C-un vas de vin alaturL Atenti doar la mi'icarea inutiUi A pieselor de !Jah, Chiar daca jocu-ar fi abia un vis, Vis fara partener, ' Sa-I imitam pe Per'iii din poveste, In timp ce-afara,-aproape, Razboiul, viata, patria ne cheama, Zadarnic sa lasam De-afara sa ne cherne, sa visam Noi, partenerul, 'iahuI, Sub umbra toleranta sa visam .{\-lui indiferentiL

0, fratii mei, pe Epicuriubindu-l

1;)i-ntelegindu-i gindul, In lectia istoriei sii punem De la ~ahi~tii n01;>tri-nvatatura Cum sa-ti petreci viatac Ce e serios sa nu ne preocupe Nici ce e foarte gray. Impulsul natural sa se supuna Placerii inutile (Sub umbra lini1?tit~ de capac) A jocuIui de flah. Ce luam din viata astainutila Tot liila e cind e Iubire, viata,' faima sau 1?tiinta, De parca-ar ti abia In amintire, jocul cii;;tigat Intr-o partida strinsa C-un mare juciitor. 66

67

Fernando Pessoa

LIBERTATE
(lipse$te un citat din Seneca) Ah, ce pUicere Sa nu fad ce se eere ! Sa la~i tomuri severE' Pe etajere! Lectura-i pIictis, Sa-nveti e proscris. Soarele nu jura. Pe IiteraturiL $1 riu-~i seoate Hid t Tlraju~ nerevizuit. Jar briza slab a, Cum inca din zori s-a stirnit. Motive nu are de graba.
1

C&rtile-s foi de hirtie pietate eu tU$. Studiu-i ceva unde-lii afla euleu~ Nimieul 9i apa de ploaie. Pe ceaPi, ce bine-i s-a9tepti in odaie Un Dam SebastHio in giubea De vine, ori ba. Mare e arta, frumos este verdele luneii. Dar eel mai frumos de pe lume sint pruneii. FIorile, einteeuL. Soarele e vinovat numa! dadi In loe sa ereeze, doar seaea.

97

II

'I
I
i'

Dar i;ii mai frumos E Domnul Hristos, Ce n-avea habar de vreo lege a muncii, Iar Biblioteca n-avea de fel.

98

CENTENAR

'Fernando
"

P.ESSOA
-

....

, '. .

S-A

' ~il~ nast.erea lui FernandQ Animplinit,la 13 iunie, scriitorul un 'secol "i', t~{l,i~,'Npgueira Pessoa. ~e .,.avea sa devina, .,. :p:p~tlJ,gg.,~~

re" .euroAeana ..;Ae:~stJ ,ttltima "conquista" fapt,

Q"Si

poate cea .dOU~;~~~ mal s~~~ .... pCTltrua ~tf'dai ~juma ........ _ ... ~"redescopentate de. vea.~, lusitana.up.a." spitit\1ala. asa cum. de

vlsa~ la.dimerisiuni

fabuloase,

multiplul PeSsQa - ia acum niste pro-' portii de .Care portughezii nsisi par sa . fie \,lsor ui,miti"recunoscnd insa.fara doar si pqate, ca autorul Odei ,marine a deschis un drum de .,expan~e" gii literaturi conteroporane <lUi tarantrelor,

quasi marginalizata n patru decenii de salazarism .. Opt sute de' specialiSti sI. iubitori ai poeziei pessoane (p3.ftlcipind 16 tari'.si tirilridu-se: 180 de comunic~ri) saps-au inregistrat 1n urma cucHev tamni la cel' de al IV -lea Congres International de Studii Pessoane. 'de la' Sao Paulo. n Brazilia;' la teatrul Petit Ode9n din Paris se joaca o pieSa a lui Jose Sasportes, avind ca baza .,scenariul'! personajelor' crea te de pessoa '; multiple"; le centre de studii pessoane pregateSC alte simpozioane pna la sfirSitul . anului -;' o' echipa nationala de spe<:ialisti a fost desemnata pentru ngrijirea editiei cri~

tke complete. a tuturor manuscriselor (multeirica "nedeseifrate si nepublicata) , din 'faimoasa "espolio" l'amasa de li) seri . itor; editii aproape integrale au nceput sa tie trac:luse si' publicate in ~hai multe e~egetica sPo:fesfe tari . iar' bIbliografia , considel'abil,.a.m.d.~ .. Insa' resul'ecfla lui adevarata o cotlstati sj' dupa cotoarele crtH<it unei .in1ibrarii ob~snuite biblioteci personale. Ciudat~ si 'pilduitOare izbnda'a literatur~i "dificlle", ntr-o tara careia el iiscrisese, nu tara o anum:ita amaraciune, si "elogiul" pro. . vincializ;arii" ' . D.F

Desen

de Josi 'Sarmento.

tta7

.Geneza'heteronimilor
" -~
, ..

..
'<'; ,

JFRAGMSNTE PIN ULTIMA SCRISOARE ADRESA T . 4 De PESSOA LUI ADOLFO CASAIS MONTEIRO) A" ta. T~SPUnd I'ntrebtiri" . '.. asupra heterontm~tor mei. Sti ve . dem daca raspund. i~ mod complet., t"!c~p cu partea .psi'~i'!tri~p. OTigin.e~ heteron.f!Jll~r mel este profunda., trasatura a tste'lief .ex1.#ente in mine. N'u :stht daca sint pur si simplu tsterid, aaca lnClin fpre sint. mai 'precis, un istero-neurastenic. aceasta a doua j,P9teza, caci exista la mine fenomene de abulie pe ~M'e isteria, p'YOP-riu-tisa. nu le incadreaza n registrul simptomelor ei. Oricum ar fi, origine4mentala ahet(n'onimilor ~se afla in tenamta
,>'

.. CUM trec

' ,.

'

rzii. ca si. n toate, altritint~ri, nu trebttie $i fim :odmati.ci). lncd de'e1ld ma stiu ca fiind cel pe ca'te~l niLmesc eu. imi4mintes.c ca precizam mental, in chil', 'miscari,. car,acter Sii,titmpla"', dtver~e. fi gu rt ',freale care erau pentru, mine tot aht de viztbtle si de ale' mele ca si Zu,cTurilecelei. pe care o numim, prooaoil' ~a:QQuziv. vi!ltq ~TeaUt~.Aceasta t.enclinta" venindu-lI~t
mca de pe , cmct 1.mi q.m:mtesc,a fz':uneu, m-a1rnsottt intotdeauna,sChimbndu";si ptttin genul de nWZtca cu ca're ma nc'nta, Cl4r' niciodata modificndu-sima.nlera ele a incinta. [ .J : .. , . Prin' 1912, daca nu e vreo gl'e.<ie-ala (ca.r~ 1~,,:,ar putea fi prea mare), mi veni ideea sa scriu_ lJllumtte poeme de tempeYa'~ent pagn. Am 8chitat, citeva n

pl1itea. 6vea~(l,ltt,l

'mea

organi.Casi constanta spre depel'sonalizare Si si . v.ersire.gula1; {nu n stilu' A.lvaro de <;'a.mpO$, el m(l,esemi ~gularitate', apoi amaba1J.Ctonat, mulare; Acesfe fenomene - di:n JericJ.re pentru. rn'tne .;.'tr-~n,,8til si pentru:- altii __ se me-n.talizeaza tn ,mine; ,V'reau cazul. Probabil ca s,a schitat n mi:ite,' cu' toate a$a spun, nu se manfesta n viata mea practic~, ,exte";, cestea, .ntr-o penuml?ra rauurzita,un portret vag al. rioara si de contact cu altii; fac explozie pe (tznta:u1l;"". " persoanei ce .s.crisesea,cele.lucrur:i: (Sft tlscvse,' Iara, tru si le trif.iesc eu singur cu. m.ine. Daca as ti fast ca eu sastiu~Ricardo Reis) .. ' .' femeie. -. la' femei fenomenele~sterice irump. fn, D'upa . un an si ceva~' sau. d'upa doi ani de atunci, atac1l:Tl sau fapte de ace~t' s~l - jlecare. ~in ~oeme.te mi-am amintit sa~i fac o fa1'.sa,lttiS6-Carneiro") _, (ut!rlc,ul cel "!al, tst!H'lC am sa inven.tez un poet bucolic, Ce1l4' comp1lcat, ti sa-I lU! Alvaro de~a!fl.pos n:me). ~ttT conSti!u;o clra!!la pe~tru. ce. dm }u.!' V,ar prezint, acum nu-mi mai ami.ntesc cum. c.l1lumt>, . ano

barbat - lar la barbati JStert~ as uma J1&.princ.pal a,.pecte ment4le; astfel totul se sfrse,ste In " liniste Sl poezie .....
8'!nt

.Aceasta expl!ca: tant. bIen que mal. ortgmea. C!"ga . 'Hea a heterontl1~~s"u:IUt meu A~ll~n vreau ~a va r:~ latez poves~eadlrecta a hete1'ommllor: Incep cu ace~ caT~' m.uriTa, s.i cu unit, de ca~e deJa' nu-:mi ~mal amln,t'!s~ ."",":cet ce zac pt(~r~'Uti m trec'utul J.ndepartat el copllanef mele aproape ult~te. _ de a crea ua jurul Ineci de copil, aveam tetuhnta meu o lume fictiva, de tJ mii nconjura de p1ieteni
si. cunoscuti ce n-au
." ~ .

- m ..am ap'7'Opiat de, un ' scrin' jnalt~ "l. luind o toate. de h.rt~. am nceput sa scriU. 1J picioare.- a$ ~um Icriu ntotdeauna' cnd am posibilitatefJ . Si am Icri, treizeci si ceva de poeme' la rind. intr-un 'Ol ae extaz acaru( natura nu reusesc:s~ o ,definelc. 4.tod ziua t1'iumfala 4 vietii mele si niclodat4nu voi mai .' .. ' ... ':' '*) Mario deSa-Carneiro, prieten tI lui Pessoa,'

tr .o fmumitarealjt(lte" M-am ap'uc4t sa elaborez n Citeva zile poetuL daT. n'.:.am 'reusit' nimic. Cind. mai trziu, pna ,la urma am revenit.n'a ',nut"~Je 1914

tinus urmei a Jost aparitia cuiva n mhte, caruio i dadui' de le. b~n In ceput numele:, Alberlo Caeiro, Jertata ,Jie ... mi QOlurditea .. tea f-razei{ se ivean mine maestrul me~ Aceasta . o.' Si etit de. fost. se14zati(limediatd )e' ca're, ain t,lvut .. putetnica ncit; dupa. ce om 'scris. aC~$te'treizect . fi' ce1'4'de'VQeme; amtuat ele. indat(" 'q'\:~dt4t()4e de h-rtiesi am scris-. unul dupa altul;".t4 fel, ;cete s"se poeme ce Cptl,stituie Ploaia oblica etl.e lut' t'ernando Pessoa~ lme.diat' fi .n. intreQime , A [Qst fntoaTCerp.a Peuoa Alberto Caeito . lei Fernanc:to 'Pelui rernaMQ SSOfJ; tI, ,inguf". Sau. si maibi'ne spus, o fost reactia lld Fernando PetsQ4 impotriva" tne~i.tentef sale"caAlberto Caetro., , "." .. Od~tci ap4:rut<~lberto Caetro, 'm.;.amfngrlJit fmeinstinctiv .si . in m04 incansuvnt da.f ~,sa-t descopa1'--:":ltnu1tlUidiscipo!i. L-am scos di11pdgnismu.t ,!tu ftJ.b/' Pe. ,.~~~rdo Re.$ .ltitentul,' 1-;:.cim ::d{!scdp'erit Illt,mele . fi' l... 4m ejutat pe el insusi,: tUnde-a iV ace$t ntldiu'aejaU vedeam. Apoi. deodata, si, fntt-o aertvatae opu$d"Zui' ,Ricaftf. ReU,. mi-a aparut. impetuos I.1n nou individ.; tntf"-un 'J:ngur jet~ la masina d.e feris, corecttJ;ri. s~a ivit Oda Trium!a'f4 intrerUperisau fala. q lui Alt1at'o de Campos ~ Oda cu. ace8t nume si, omul 'cu lU~m~le lui. ~", Am erC4t, deci, f)' tnexhlentd coterte. Am ftxat totul, intipQf'el, reaZitdtU. Am' sporit n mod gratia, UJflventele, am tsf14t ,metenme, am ascultat. f1t(aunt,.ul meu. diBcufUle. si' divef'gtm.tele de ~!teTit. si in toate acestea mi,-a parut cel snt eu, creator Ql(uttu'o,., sau cel putin q; ceea ee exista-acolo. Parcdtotul ,-ar :It petreeut i1&depen4tllt de mine. $i se ,pare ca si te a... cum nainte 14 fel se 1'4 n.timpla. Daca intr-o bun4 zi voi. 'Putea publica discutiile estetlce :ntre Ricardo Rei, si Alv4fO de Campos, seva. vedea. cit de diferite snt 'ele, *1-U va 1'tdea ca eu nur~prezint. nimic t1& a-

(1.$~mtQnGtQare, 'Am' PastQrultUrme}Qr. JaT ceea Ce

inceput

cu'

,"A

existat

niciodata.
e~istl1.t,

(Nu

stiu, bine

poet si prozator, important scriitot,~

<~" ~--

model1li~ulul

cumV4 eu smt cel. care nu e.xrsta, In as?menea aome",:

inteles, dac~ realmente

n-au.

sau daca

nu

portugh~z.Ct despre: daloguL~"~H~ Jt~i~l~lVaro .. de (;ampo$, :teJ(tele .au: fost PtlbI,1J:~t~,ijt,:t,sljiti:.p.:.,tratt cells;ta < .. ': ."; :~,>.~:~t~o;",!tl~~~ti"J.':7' ,~ .. ~~:,,,"" Si obio doeo ou existenta . _ ..\; Frumus.etea este numete'o cevo inexistent DorUlt de mine lucrurilor n sch""bql ,m"', . miri; ce .m;~o od\lc Atunc; de ce $Pun eu despre lucruil :siftt ,rumO<l$. , . Da, . pina Ji pentru mine, car.' triiesc ",""Oisp'o
: . ,,>' ..

~4t'rit!., , ..
treocQ,

...

Fernando PESSOA

Le

fO$

si

dat u'te,

merg

cue'e-mpreuna

***
;f
Suri$ Qi frun,zefor auzit, numaf btizo' 'vintului sui. Daca eu te<"omprivit si tu moi privit. Cine-a wris cel dintii' Rda ci~ suride intii .

Nu are nici o semnificat; .

'.,

'.'

Fara ghirlande spre acelosi destin Impreuna cu tip$it, de soar,le' pe core it $imt. . . ' ..... deyiQta pe cot. o . Merg impr~tI~ cvel. dar nu 'n ne<unostifttade

.te' ,i

I '.

. lide.p deo~ata priveste Tocmai a privi oi nevrind. Acofounde-n 'runzi, banuieste it>~iul vintuluiadiind. ,:f.bfuJ :numoi vint simulind.' Insa privirea d.~asta privind Spn~ neprivite, a revenit. Stam amndoi discutind

Invizibile, m;nc~unifeoO",enilpr ma fI$Ote$4 . In 'prezento lucrurilor," " ... In prezenta lucrUrilor care .xista pur~' $;",plu . ', sa vez.i doar 'ldbilu.' I Ce. dificil. sa fi tu in'uti

"a',

...

In ,iUo'atitde , tristi.... ,
" .

rnJiua

Moi

"i~ "'$li
1, ' ..

'

cCIUIa_

',i:decit ,ziua in duo trista mi-:

de zi c li..

'

,i

~,a.~n,~fiqat...
'. ''''"

'...

';' XXX~
.

.' p'$pre .. clorul .~, lu~; $trabatindinol~.'onu

d:, "'

Ceea ce nu s~a rostit.

A inceput, ,$-0 sfirsit ,

~puntotipOetii'c6e,mai mult decit." , .. CJarul de luna strabatir;d inaltele rarnuri.,:,' , .,' . Insa pentru mine. care "I1U stiu ee anu'me 9i~dflC,.~ .Clarul de luna strobatnd inaltele ram.uri ' .>fn'ofara-de cifi .:' :. , Clarul de lunastrob6tind inalteferamuri,' Nu e mai mult decit Clo",1 de luna strobatind inaltele ramuri.

Cind: sev fir" 00'" Q(eo$tcl nooDte terna, universul. JareU,'su,let al me,u, voi aVe(! .ziuo,,""o' . Oare' 'ch,d, ma voi Cred din stareo de a fi treol" ,..~ ,UU:.Soorele;$tta,'uce,te.sus~ ,- .. - "0' "" J"posib,il~. fixat cu privirea. ,Reci 'tica~sc sfete'e; Imposibil. ftum6rot. 'nimei .bate straina; .. ' (' linPo5bitde o$c",Jtot.. Cind va. 'uo: sfirsit aC~$to dramo, ;6ro teotru.' Sau acest teatru Ih'sitde drama, $i ma voi stringe de pe drumuri acosa ,

i.

. lo-

Unde 'Cum , Cind'

Cela cQre-mi bcIte-n poarta Cu, a patima fierbinte Va afla ca este moarta ,'Inima ce-n mine simte , C-o ;nvolui, sti-va oare, De cum noaptea se iveste, Cu o vaga-ngrijorare Ce nimic nu inveleste t Sti-va el oare c6-$ surd t Fiindca stie sau nu stie, Bate-asa, pustiu, absurd Cit e lume si 'Vecie t

,,Alvaro 'de. CAMPOS

Pis~ca ce mei p'rive,ti cu ochi de viOta. pe cirle as(unz Pe-ace$t r Pe-Qce,lo I Acesta.o p<>funei precum lehova sa se <tpreosca . , .. ,~,'.! .. ' .. ', .oarelli! fi eu ma voitreli lorotunchva fi zi, Sunt;, dormin,\ suflefat meu Sur.izi,suflefe, va .fi zi 1

..

, ..

'

acOlo-n odin,'
' ;

Nori
Mai trista si decit liuo in zjua tristami,-. ;",ima. Obligatii morale si civilel .' Complexitate a.ndatorirllor, a consecintelor ,Nu, nimic.~. ; , Zi~~ cea trista, prea putina d~rint(l ~ toote . ,
' . '.

Ricardo REIS ..

.Nlmlc ..

***

1\lberto CAErRO
r

Pastorul
XXVI

de turme

Citeodata, n %ile cu o lumina perfecta si exacta, In care lucrurile au toata reolitateo c:e.o pot pveo, Ma intreb pe mine nsumi, pe indelete De ce-'t~tusatribui eu . Frumusete locurilor fntmplator o flaore este frumoasa l Intimplator o fructa este frumoasa ~ Nu : au culoare si forma

Altii ca'atore~c (am calatorit si eu),olt;; stau la soare (Am stat la soare si eu, sau presupun ca am stat), Au Cl"i totii dreptate, sau viata, sau ignoranta simetrica, Vanit(lte~ . bucurie si sociabilitate, . Si emigreaza cq sa se-ntoarca, sau sa nu se 'intoarca, Pe nave core pur si simplu-i tronsportCi. , Ei nu simt Ce anume apa'ttine mortii la orice plecare, Si mister"'ui la orice oprire, $i oribiluluHn tot ceea ce este nou ... Ei nu simt =- de oceea sint deputati si oameni de~,afaceri Dansea%Q si si"t functionari comereia,li, Merg la t-oote teatrele,i. cynosc lume .. Ei nu simt: de ce 'ar tre~ui sa simta' , , Vite din grajdurile ZeilOr, mbracate, '. , Lasa-le $a treaca nghlrlondate spre 'sacrificiu . Sub soare, vioaie. vii multumite de o~si da importanta ...

'

Solemn trece deosupro pomintului cel manos ., Albul, fuga cele nor inutif, . '. Iar pe cimpuri o brus~a ntunecime .stirnq~te O ,acoro.asa brizO.
Si.mi intuneca

.* ** ,"

Astfe" srinaltami in suflet fenta dee%boorQ mintea, dar de indata revin, Asa cum spre el fnsusi acelasi cimp, la %iua Vietii eeleia imperfecte.
,
.' >

"1"

_.

Nu vrea~, eloe. ,,,,birea to, ce oprimo .Fiindca imi cere iubire. Vreau sa fiq liber. :.' , SpeJa"t.c ... eo datorie o' sentimentului. PrezentQre si. trodutere

de

Dinu Ffamnd

fernando p~ssoa

si a gasit ~i apoi a uitat. Azi sint scindat ntre fidplitatea datorata Tutungeriei de pe cealalta parte a strazii. ca lucru real vazut din afara, ~i :,wnzatia ca totul nu c altc!'va dect somn, ca lucru real vazut din launtru. Am ratat n toate .. Cum nu am avut vreodata ambitii, 1>oate ac('st(' toate erau

Azi sint perplex,. asemeni

cl'lui can' H meditat

nimic.

De la educatia pe care mi-o dadeau am fugit prin fereastra din spatele casei. M-am dus la tara, cu mari proiecte, nsa acolo am gasit doar iarba si copaci, iar atunci cnd ntlneam oameni, erau si ci la fel ca toti Plec dt la lCreastra, cdlal~i. ma asez pe scaun. Oare acum la ce , ar trebui sa ma mai gndesc'? Ce ~tiu ('u despre c('('a ce voi fi, ('u care nu stiu ce anume sInt'? Sa fiu oare cel la care ma gindesc'? Dar ma gndesc sa fiu attea lucruri! 5:'i mai exista at~ia allii care se cred acelasi lucru, ncit ar fi imposibil sa existe cu totii!

Geniu'? In aceasta clipa o suta de mii de creierc se cred genii n somn, ca si mine, iar istoria nu-l va nregistra, cine stit' 7, pe niciunul. si-o sa ramna doar fum din attea .cuceriri viitoare. Nu, nu cred n mine ... In toate epocile exista numerosi nebuni stapniti de attea certitudini! Eu, carc nu am nici o certitudine, snt eu oare mai cert . sau' mai putin cert

'?

"Hamlet este ca un bure~e", scria Jan Kott ntr-o carte despre marele Will deven ita demult celebra. De la el s-a lasat absorbita si una din fantomele lusitanului Fernando Pessoa, adica acel care in familia heteronima s-a numit Alvaro de Campos, fer":;~'~, f;Ctiu;;c onomastica menita sa nfieze, ntre altele. ~i acest mare poem Tutungeria. Locuind ntr-o mansarda a Lisabonei, pe la inceputul veacului, nJul Hamlet nu este mai pUtin nefeuA ricit cind rein trepreteaza fi sau a nu fi", cu ochii atintiti la viata strazii. Isi ia Tutungeria (scriSa cu neabatuta majuscula) drept punct de reper, tot asa cum filosoful Kant (pomenit in treacat) se agata cu privirea rlP un copac oprit in zarea ferestrei sale. Observa miscarile semenilor, cu umor si secreta ironie, dar. mai cu seama, se observa pe sine.

ci t se poate de net)' Ultl;".. Tot ceea ce poate intemeia ramine, pina la urma, doar o sfisiere. Fcrnando-Hamlet inchis in Danemarka mansardei sale, iar dincolo Esteves ,.cel fara metafizica", omul CJmun si, poate. fericit ... Se vor saluta, iar la sflrst un suris enigmatic va porni d] usa Tutungeriei! Conciliere? l\tlai degraba mister. ,.misterul profund tot atit de cert cit e somnul misterului de la suprafata". Acestei ..n1ultitudini" de personalitati, carE' a fost teribilul Fernando Pessaa. nu-i este propriu sa ofere o solutie. Nu te poti opri din uimire la gindUl ca cel ce se numea .,persoana" (== 'pessoa) a lasat o uriasii opet'a ce-si caut[! in permanenta autorul. Asa cum multipla persoana hamletiana nu a ncetat sa-si caute personalitatea.

D. F.

Iju snt nimic. ~iciodata nu voi fi nimic. Ju pot sa vreau sa fiu nimic. Jincolo de astea, am strns n mine toate visele lumii. de insi din aceasta lume despre . care nimeni nu stic cine snt ;si daca s-ar sti cine snt, ce anume s-ar sti '?), . lau spre misterul unei strazi cu un du-te-vino de oameni. ipre o strada inaccesibila tuturor gndurilor, reala, imposibil de reala, precisa. de-nc-cunoscut-dc-prccisa, cu misterul lucrurilor strivit sub pietre si cu fiintele, :u moartea care ntinde umiditate pc ziduri si par alb pe capetele oamenilor, :u Destinul mnnd carul totului pe strada nimicului. Ma simt azi nvins, ca si cum as cunoaste adevarul. Ma simt azi lucid, ca si cum m~as dcsnadi spre moarte, si de acum nainte nu' as mai nnadi cu lucrurile alta fraternitale j('cit o dcspartin', iar casa si partea asta a strazii ar deveni ~irul de vagoane al unui tren. si ca semnal' de pl.ecarc un fluierat din launtru testei mele, :;i un. zVlcnet al nervilor, iar la pornire un scri'jnct de oase. ?crcstre de la odaia mea, ,ma din odaile milioanelor

dect cea a ciocolate1. Ia seama ca toate religiile nu te nvata mai mult decit probleme de cofetar1e. Mannca, pustoaica murdara, mannca! As putea sa mestec cu ciocolata cu adeverirea cu care 'o mcstcci tu ! Dar cu gndesc si, dnd la o pa'rte hi-rtia, credca-i facuta . diri foita de staniol. asa ca arunc totul jos, cum mi-ai aruncat viata.
f

(Mannca ciocolata, pustoaico ; mannca ciocolata! Ia seama ca n lume nu exista alta metafizica

Sufletul meu e o gah'ata varsata. Precum invocatorii de spirite invocatorii de spirite ma invoc pe mine insumi si nu aflu pc nimeni. Ma lipesc de ferNlstra si privesc ntr-o claritate absoluta strada. Zaresc magazinele, trotuHrele, vehiculele care trec, vad fiintele vii si mbracat(~ cum forfotesc, vad Cinii care si ci exista, . 5i toate astea ma apasa precum o condamnare la exil, ~i toate astea mi snt straine, ca totul, de altfel). Am trait, studiat, iubit si pina la urma am dobndit credinta, iar astazi nu exista cersetor pe care sa nu-l invidiez ca . el nu snt cu. Ji privesc fiecaruia zdrcntcle si plagiIc si minciuna, si gndesc: poate niciodata nu am trait, nici studiat, nici iubit, nici nu am dobndit credinta (fiindca e posibil sa faci realitate din toate astea fara sa faci niciuna din ele); poate nu am facut nimic altceva dect sa exist, ca o soprla careia i s-a taiat coada, iar coada taiata continua sa se zbata nca .. Am facut din mine ceea Ce nu as fi stiut sa fac, iar ceea ce puteam sa fac din mine nu am facut. Dominoul mbracat de mine nu era nsa cel potrivit . Repede am fost considerat cel care nu eram si nu am dezmintit si m-am pierdut. Cind am vrut sa-mi scot masca, era de-acum lipita de obraz. Cind am smuls-o si m-am zarit n oglinda, eram de-acum bat~n. Eram beat. nu stiam cum sa-mi mai mbrac travcstiul pe can~-l . . dezbracasem. Am aruncat masca si m-am culcat Ia vestiar ca un Cine tolerat de directiune pentru firep lui inofensi va si vreau sa scriu aceasta poveste pentru a dovedi ct snt de sublim. Esenta muzicala a versurilor mele inutile, cel putin sa-mi fie dat sa te aflu ca pc un lucru facut de mine, ~i nu doar sa ma prosternez n fata Tutungcriei de peste drum ncaItndu-mi constiinta de a fi existent, asemeni unui covor de care se poticneste un betiv sau ca o rogojina furata de tigani si care nici nu face . doua parale. Insa Patronul Tutungerici iesise n pragul usii si se rezema de canat. II cercetez cu disconfortul gtului meu ntepenit si cu disconfortul sufletului meu care ntelege cu greu. Si el va muri, si eu voi muri. El va lasa-n urma-i o firma, eu versuri. Vor disparea cndva si firma, si de asemeni versurile. Mult mai apoi o s'a dispara si strada cu firma, si limba n care au fost scrise versurile. Dupa aceea va muri si planeta rotitoare pe care toate acestea se-ntimpIa. In alti sateliti din alte sisteme ceva asemanator oamenilor va continua sa produca lucruri precum snt versurile si sa traiasca sub lucruri precum snt firmele, mereu un lucru peste drum de celalalt, mereu un lucru la fel de, inutil cum e celalalt, mereu imposibilUl n egala masura de stupid ca si realitatea, mereu misterul profund tot att de cert ct e som'nul misterului de la suprafata. mereu asta sau altceva sau nici un lucru nici celalalt. I Insa a intrat un barbat n Tutungerie (sa cumpere tutun'?). si realitatea plauzibila se surpa deodata peste mine. Ma ridic un pic, energic, convins, uman, si am de gnd sa scriu aceste versuri n care afirm contrariul. Aprind o tigara gndindu-ma la ce scriu, savurez din tigara eliberarea de toate gndurile. Urmaresc fumul ca pe o roata rostogoIindu-sc de capul ci, si gust, ntr-o clipa de sensibilitate si competenta, eliberarea de toate speculatiile si constiinta ca metafizica este doar con secventa unor momente de proasta dispozitie.
1

.J

Cel putin mi ramne, din amaraciunea unui destin nerealizat, rapida caligrafic a astor vcrsuri, portic ruinat peste Imposibil. Insa cel putin mi consacru mic nsumi- un dispret fara lacrimi, nobil, cel putin, prin gestul larg cu care arunc murdara lenjerie care snt eu. absenta de pc lista, pe cursul lucrurilor, si ramn n casa fara camasa. (Tu, consolatoare, in~xistenia !5tocmai prin asta consolatoare, zeita greceasca, pc' vremuri conceputa ca o statuie vie, sau patriciana romana, nespus de nobila si nefasta, sau printeSa a trubadurilor, gentilissima ~i stralucitoare, sau marchiza din vcacul al optsprezecelea, distanta si larg . decoltata, sau cocheta celebra P(~ vremea tatilor nostri. sau nu mai stiu ce modern - nu-mi imaginez bine ce anume inspira-mi, o'ricare din ele ai fi, daca poti inspira ceea ce inspiri !

Din nou ma asez pe scaun, continui sa fumez, Cta vreme DestinUl o sa-mi ngaduie, voi continua sa fumez. (Daca m-as nsura cu fata spaIatoresei mele, poatc as gasi fericirea). Astea fiind zise, iar ma ridic de pe scaun. Merg la feuastra. Barbatul a iesit din Tutungerie (oare si-a vrt restul banilor n buzunarele pantalonilor '?). Ah, l cunosc: este Esteves cel fara metafizica. '(Patronul Tutungeriei a revenit n usa). Ca dintr-un instinct divinatoriu, Esteves a ntors spre mine capul si m-a zarit. Mi-a facut un semn de recunoastere, i-am strigat: Salut Esteves!. iar universul s-a realcatuit pentru mine fara ideal si fara speranta, iar Patronul TutungeNei.a surs. (15.1.1928) sub pseudonimul Alvaro de Campos

.n romneste de Dinu FLAMND

FERNANDOH PESSOA
....

tughezului FernandoPes.soa - un .poet parea care s-a manifestat cazcaal suma ca uluitoruJ por..a mai multoc heteronimi. fiecare in ei avnd un marcat profil liric persoal - infirma un principiu al intuitiei ritioo in materie de poezie, si - ca 'atac - al artei de a o traduce: aC1a ca iecaru poet autentic constituie un' su~t fundamental", o voce inconfundabila n conocrlul poeziei mondiale. Sa fie chiar

S-AR

t.)<l

decit sa dovedasca, inea o data, ca

noua

ca nu. Ideea de baza a unei .eorii privind traducerea ~enetica a poe~i mi e deloc infirmata, ci dimpotriva. DiverSle profiluri lirice ale lui Pessoa Alberto Caeiro, Ricardo Reis, Alvaro de 2ampos" Coelho Pacheco etc. - nu fa<:

Am impresia

sitate. dar numai atunci, cind o alta ..arta bioo delimitata si coerenta. tl apHcala cu consecventa si cu talnt. Stim ca exista diferente de "arte poetice" intre un scriitor si ceUalti. In cazul insolit al lui P'C.. <:S<Xl, ;"ln.. "t fapt ni se propune ca diferenta int~~'na, intre mai multe ipo5wze a!<! aceleiasi personalitati poetice. E clar efi suntem in fata unei. unitati pluraJe a fiintei poctulu,j, si ca Pessoa ni se indica. psihologie vorbind. ca un eu pluri-sdndat, do tip schizoid, ca o prsoana inchn.ata,spn: dS-personalizare si simulare.
poe-ti ca"',

la

vuce p.oe~ica - recognoscibila chiar nivel de micro-text - apare, cu nece-

Scotnd din discuti~ elementele extratextuale ale aoestui call - declaratii Calse. scrisori fi cti ve, marturisiri sim wate etc., - care au dus fn epoca la' ilereditarea existentEi reale a heteronimilor ~ aceast.a divfsificare in-de-sine nu mai apare chLar atit de slJrprinzatoare.Ea nu face decit sa impinga la ultima consecinta practica; de ordin exterior, existentau.nor' -date pSihioo care se pot intilni si la alti- creatori. Nu este Ion Barbu un poet triplu. daca n-a gindim ct de diferit suna "vocile" sale - cea pannic echilibrata a. poeziilor prime . cea pitagoreic-hen'netizanta din ciclul Joc secund. si cea ludic-. balcanizanta a ciclului lsarlk? Nu ni se infatiseaza Holderlin .ca practicind tr.ei ,,arte poeti ce" foarte diferite: una in poeziil.e idealist-schilleriene. alta in ,.strofla antice", a treia in. marile imnuri (daca nu vrem sa socotim chiar o a patra - a poeziilor scrise n perioada nebuniei) ? In general.' doua lucruri sunt greu de unitatea. fidelitat.ea justificat la poeti tata de ei nsisi. in cazul creatorilor proteici : si, invers. evolutia, diferenta in~decnet sine, in cazul poeti1or monocorzl; Si unii. si altii repl~zinta. de fa.pt. doua extreme. intre car'? se nscrie numerosul "cor" al cer<}rlalte voci : poetii careevolue.a.za fara a 1asa deloc impresia ca s-ar u-ada. Pentru Pessoa. dificu1tatea este ac.~ea de a gasi arcul de bolta poetic. Bub
=

care ortonimul isi' realizeaza multipla sa ipostazi.ere in heteroDimi. Pastreaza, oare acestia din urma macar un punct de contact ombilical cu "parintele" lor? Fonneaza ei intr-adevar ..0 sinKura multime". ca sa folosesc expresia consacrata? Se poate vorbi de un "sigiliu Pessoa" 1n volumul M~j (1934) - stngura culegere de versuri portugheze publicata in timpul vietii lui - care i-ar fi marcat pe toti? Pentru' cel ce patrunde. pas cu pas. in Laboratorul de cN'..a.tie al po~tu1ui, e limpede ca diferenta maxima de ,.arta poetica" se casca. intre textele oMonim ul uit de o parte, si cele ale tuturor heteronimilor, de alta, parte. Intre ei, acestia din urma difera,desigur, d-Clr ei lasa. totusi impreSia unei oolaterale inrudiri.ca si 'cum "desprinderea" de Pessoa ar fi 81nguru:) lor blazon.' ca si -cum poetul ar fi fost att de obsedat' ca toti ceilalti' sa tie altfel decit el nsusi. ca nu s-a mai preocupatsuficienlde individualizarea lOr: ln mare.e de-ajuns sa spun atta: Fern.ando Pessoa (concentrat. solemn si' vizionar, bintuit de imagtneaunei Portugalii vazuta unor metafizic, ca si de etica 'activistaa figuri nationale de lej:!enda) serie in fonna traditionala. Ricardo R<~is (anacreontic sI ineditativ, la.pidarsirafinat; pastisnd' . ~r lirica latina), Alberto Caeiro. (antimetafizic si naturist. senzualist si' sceptic, prozaic si amator de notatii realiste). Al. vara de Campos (agitat si patetic. angreGindesc cu ochii urechile, cu picioarele. Cu' miinile Cu nasul fi: cu gura~ ..

na~ tn ritmul trepidant al civilizatiei moderna scuturat de nelinisti adinci, uneori livresc), Coelho Pacheco (spirit de avanla modul suprareagardist, metafarizant list. cultivind expresia intelectual-abstracta), si altii, scriu in vers liber. De aoeea voi cuteza sa aCi.rm ca primul este prizonierul liber al formei p.e care si-a ales-o, in timp ce ceilalti sintsclavii libertatii 00 U s-a dat. "Transfo.rmndu-ma- astfel - scrie Pes908 - la nivel minim intr-un nebun care viseaza cu voce tare. la nivel' maxIm nu Intr-ull singur scriitor, ci int.r-<l ntreaga literatura, chiar daca faptul acesta: mi-a servit doar spre a ma distra, ceea ce pentru mine a insemnat foarte mult, contribui poate la redimensionarea universu .. luI, pentru ca acela care, murind, a lasat ecrisun singur vers frumos a. tacut cerul ~t pamntul mai oogate si mai emotivmisterios faptul ca exista stele si oameni". Ma duc la fereastra. Omul a ie~it din Tutungerie (punndu-,i . restul . de bani in buzunarul. de la .pontaloni f). Ah, D cunosc: e Esteves cel fara metafizica. (Patronul' Tutungeriei a venit n u,a). Dintr-un . instinct divin' Esteves s-a
. IntorS

FernandoPessoa

(Ricardo Reisl

,i

,i

Autopsihografie
Poetui simulatar Simuleaza-atit de tare
Ca simuleaza; ca-' dor

Ode
Nu.mailibertatea, aceasta ne-ngaduie leii: san~i'pIec.am .ointa Sub stapnirea 'or Si cet mai bine e sa facem o,a, -Pe.,tru ca numai in ilulialibertatii &ista libertatea. Nu in mod diferit foc leii, 'carora Un destin etern le incumba, . In intima sistravecheci lai
Convingere col ma

A gindi .o fIoai.' inseamnaa

.....

o vedea
fi mirosi.

lor a minca un fruct Inseamna a-i ,ti . sensul . de zapuseola, De-aceea cind. lritr.:o Sunt trist ca prea'ma bucur d. ea, . . Si ma intind" iarba, $i inchid ochii infierbintati,' . " .. Imiimi' simt tot corpul tolanit in. realitate, sunt fericit . Stiu adevarul

Dureri ce-aievea'~

are.

li

Toti core citesc ce scrie In durerea ce~Qu citit Simt nu doua. ce-I sfsie, Ci una, ce Ie.;a lipsit. astfel in,cere se misca, Din ratiune minima, Un mic tren ca o morisca Ce se cheama inima
$'j

,i

facut semn de sci:ut; J eu am strigat Cu bine Esteves, . . ,i universul mi s-a rea Icatult la loc fara ideal si fara, speranta, .iar PQtronul Tutungeriei . a zimbit.

Mi-a

,i m-a'

vazul

. XLJJJ

Ca duc ovjgtalibera

,i divina.

Acestei
Scriu simulind ,i mint, Zic ei. Dor nu:-i asa . Eu pur sisimpl", simt Cu~im~gina,ia ... Resping, deci, inima~ . Ce-ivis sau ce maposa, Ce n-am sau port voios, Este ca o terasa StincLpe';ol,tceva, mai jos Iata cee\frumoS . Oeaceea cind scriu spintec Nimicu-n iuru"mi stind, Liber, chiar .de-al meu cintec, Grav, de ce nu-i nicicind. Simt t Simta ei - citind I

.Noi, imitindu-i pe lei . la' fel de putin liberi ca ti ei in Olimp, Precum cel' care-nnisip ... (nalta castele ca sa-si bucure wazul,. Ne-na!tam viata, ,'. '.' . Iar zeii vor sti sa ne fie recunoscatori Pentru ca suntem ca ei.
(30.7.1914)

unei pasarl,ce trece Ji nulo$i\ urma, Ca. trecerea unei salbaticiuni, .ce . .' .st6-nsemnatape pamtnL' Pasarea trece ,ieste uitatci,fi-asa .. trebuie sa fie. .SaJbaticiunea, unde nu maie, ,i ~e . aceea .nu servest. la nimic Arata ca a fost, ji-aceasta nu . . serveste la nimic. tradare a Naturii, Amintirea e Pentru ca Na.tura de ieri nu e Natura. . Ceea .ce-a fost nu e nimic, iar i amintirea nu este vedere. Treci, pasare. treci, si nvata-ma sa

Moi bine lboru'

(Coelho Pacheco)

.Dincolo

de un- alt

...

ocean'
(fragmente)

intru.;n faptul serii intr-o . sola '. more si goala Si totu-i tacere ea are pentru mine structura unui suflet E yaga ,i prafuita ,i pasii mei au ecouri ciudate La fel cu cele ce-mi rasuna-n suflet cind, ma plimb Prin ferestrele ei triste intra lumina de-ofara Si-arunca pe zidut sumbru din fa.ta penumbre si umbre . O sala mare' ,i goala este un suflet tacut curentii de oer c. ridica praful . --J . sint gindurile' mele Cind

Nuvrea'u' -s.a,:;miamintesc. Ilici' sa ma ' ';"'::;"'." .. ,,' cunosc. Sunt~mprec:rmuHid~~a.rie\pitam cine . "- ..... " . .< .. :'e' .;: .. /"0'.'_' suntem, 19 rio'ro reo"fapfuJui 'de::.g.;~tfai . Ne umple indeajuns viata. Atta timp cit traim, traieste ora In care traim, 10 fe' de moarta Cind trece cu noi, Care trecem cu ea. Oaca aCeGsta nu m-ojuta s-o stiu' (pentru ca fara putere ce rost are cunoa,terea .t). Cea ma i buna viata e viata Ce dainuie fara-a se controla.
(2.9.1923)

trec.

..(Alvaro de Campos). Ttltun.g~riQ

(fragment final)" Dar un om ci intrat in Tutungerie (sa-,i . cumpere tutun frealitatea plauzibila cad. brusc'

faptul de-osti

Cele doua castele

Europa race~ sprijinita-n coole : . Din Est zace spre Vest, privind nainte ; Plete romantice-i .. pazesc bogote Och,ii; eHni, ti vremi ii trec prin minte. Cu brotul sting 10 spate-i asezata; Cel drept;~in unghi, ilnapade,te ceata. Primul lice Italia, ';-0 -arati, . AI doHea Anglia, mai departata, Cu mina-n sus, .in 'care-,i tine fato. . Cu ochi de sfinx, fatol, naltindu-si talia. . Spre Vest, trecutul viitor, ea catci. Iar fata ce-I priveste-i Portugalia.

s~

'l, .
.

pute mii, .
Ma ridic .. energic; hotarit,. omen.,t.,
,

Senin Ctstepti sfir,itul ce-ntirzie putin. Ce-i orice viata , Sori gt.6biJj ti somn. Atta (it gmdesti, distribuie-. In nu 'prea multe gmdurt Pentru crmaci o mare
1

cu intentia de a scrie' aceste ,ersuri fn care spun -contrariul.

;1. .

Imi aprind

o figareta. gindiodu.ma'
.141

.sa

neagra-i

ruta

sc~iu,

clara.
Tu, in confuza solitudine a _,ii, Alege pentru tine Inlu,; . (Ce poti sa stii tu despre oltii f) portul, (31.7.1932)

Si sorb din 'tigareta

Urmaresc

Ulisse
Mitul - nimicul care totul este . AceloJi soare-arzind al zarii cort E-un mil tacut, o-nvapaiata veste AI Domnului trup mort, ViU.' gol,pe creste. Acesto. core-aici a debarcat, t=u doar o nefiinta existenta. Fara o fi, ne-a-ndestulat. Absenta ,i-o facu prezenta, Si ne-a creaL Astfellegenda-n depanare Patrunde ~n realitate, Si fecundind-o curge-n tare. Viata, moi jos, pe jumatate Nimica, moare" .

eliberarea de . _toate gind urii. mei ,fumul ca . p . oioata

au lonom 6,

obiect pe care~1 apuci, o spaima ca re ,O Incefci Sunt toate moduri de a tr6i pentni altii Eu a' "ea Ia traiesc sau sa fiu fnlauntru' meu cum' .trai.sc sau sunt spatiii.

Un

..

p.

(Alberto Caeiro)

Intr-un . "'oment de sensibilitate si competenta, de eliberarea. mea deoric. speculatii de con,tiinta ca metafizica c,0nsecinla a existentei rau plasate.
mei

ti

. buc,",

,i

.0

Uneo;) . -Incerc: o scurta bucurie . . gindindu-ma ca voi muri Si ca foi fi inchis . intr-Iln sicriu de lemn' mirosind a ra,ina Corpul meu se va preschimba in . zemuri tnfioratoare felei mele . se vor desface in felurite' putregaiuri' iridiscente lor dedesubt va 'ncepe sa-,i foca aparitia teasta. ridicola Foarte murdara ,ifoarte obosita .batnd din gene.
Prezentare sttraduceri de

Paznicul'
, IX

turrnelor

Apoi ma las din nou in scaun si continui 'sa fumeI.

liniile

(fragmente)

OI

timp

Destinul

imi yoingadui, voi continua Ma .fumez.

Sunt paznic de turme. Turma e gindurile mele. Iar gindurile mele toate

sunt senzatii.

casatorit cu fiica spalatoresei mele poate c-as fi fost fericit). Considerind asta, ma ridic din scaun.

(Daca

m-a,

fi'

.Stefan ~ug. Doina,

}toDaa~a

hterara 21