Biruitorul mortii Inainte de spectaculoasa minune a invierii lui Lazar, cel mort de patru zile si ajuns cadavru urat

mirositor, Iisus a plans. Autori patristici, ca sfantul Chiril al Alexandriei, arata ca El a plans ca om ca sa arate ca era om adevarat , dar s-ar putea spune ca a plans si ca Dumnezeu. Dumnezeu n-a creat moartea. Moartea nu era menita sa fie. Omul a ales moartea pentru sine insusi cand a hotarat sa caute viata si sensul ultim in lucrurile pamantesti, create, in loc de mijloace menite sa-l conduca spre Scopul si Izvorul vietii. Din aceasta pricina moartea a devenit elementul fundamental si ultim al existentei umane. Tot ceea ce facem, toata munca noastra, toti talantii pe care ne ostenim atat de greu ca sa-i dobandim, toate realizarile, ran urile si telurile, devin desertaciune prin moarte. Toate se pierd in moarte. oartea e limita, frontiera vietii omenesti.

Din acest motiv, monahismul vede in moarte marele invatator al omului. !otararile lui Dumnezeu sunt ireversibile, iar moartea e marele invatator care ne-a fost dat sa ne arate ca aceasta lume nu e izvorul vietii si al sensului nostru. Dumnezeu e izvorul vietii si al sensului nostru. "-ar putea spune chiar ca modul de a judeca profunzimea sau seriozitatea unei filozofii e acela de a examina felul in care trateaza moartea. Are moartea un sens sau distruge orice sens# !restinismul ortodo" infrunta moartea in mod direct si nu o #indulceste$ cu alte cuvinte, noi nu spunem ca moartea e #naturala$ sau doar o alta etapa a vietii. E adevarat, este una din etapele vietii, dar nu e #naturala$. Ortodocsii numesc moartea drept ceea ce este% o tragedie si un scandal. Cum ar putea fi altfel# $ricat de batran sau bolnav ar fi cineva, atunci cand moare ne intristam, despartiti fiind de cineva pe care-l iubeam. oartea desparte irevocabil. Aceasta era situatia pe care Iisus a intalnit-o in %etania si a plans. Dar Dumnezeul nostru nu e unul e"ilat in cer, ci un Dumnezeu activ si cu un interes activ in toate detaliile vietilor noastre. &ici o pro'lema nu e prea mare sau prea vul ara pentru Dumnezeul nostru si &l nu lasa lucrurile in starea in care sunt. &l a facut ceva pentru conditia pe care ne-am provocat-o noi insine. S-a facut om si a suferit El Insusi moartea in toata rozavia ei, cea mai rea, moarte pu'lica plina de rusine a unui criminal in fata mamei sale. Apoi &l s-a sculat din morti, pentru ca, fiind fara pacat, nu era cu putinta sa fie tinut de ea. 'acand aceasta, El a inlaturat puterea mortii asupra omului. (-a inlaturat moartea, ci acul ei )* Co *+, ++,. A transformat moartea dintr-o necesitate rezultata din hotararea ireversibila a lui Dumnezeu intr-o alegere libera iubitoare- ne cheama pe toti sa ne luam crucea si sa murim impreuna cu El si asa sa participam la Invierea (ui. Mantuieste toata viata, realizarile si relatiile personale ale omului, mantuieste trupul si lumea materiala, si inlocuieste moartea cu viata vesnica. &u moartea e elementul uman fundamental, ci Dumnezeul nostru. !a Domn si Dumnezeu al nostru, Iisus l-a sculat din morti pe (azar . Lazar, care va mirosi urat pentru tot restul vietii sale .#/ - n.n.0, sta acum la propria lui masa de pomenire impreuna cu Iisus ca martor incontesta'il

al puterii si al oferirii universale a lui Iisus . 1i in acel moment doi oameni sunt confruntati cu aceasta oferire- o prostituata si un preot.

)emeia pacatoasa spar e un vas de ala'astru cu ulei de mare pret si plan e la picioarele lui Iisus, ster andu-le cu parul ei. * spart vasul n-a pastrat nimic pentru sine si l-a varsat ca oferire a ei. !ostase +,, de dinari, plata a +,, de zile de munca. *cest lucru il infurie pe ucenicul asezat la locul de cinste lan a Iisus si care estiona 'anii. !antarile Saptamanii Mari ne spun chiar mai multe despre contrastul dintre acesti doi martori ai invierii lui (azar, fiind destul de e"plicite despre locul de unde venea femeia atunci si despre mediul lui Iuda . "a nu gresim- Iuda era un apostol si avea darul vindecarilor. Dar el era mai interesat de lucrurile lumesti. (u putea privi peste preocuparile vremelnice si de aceea n-avea orizont si viziune. A luat sfanta Impartasanie. Dar moartea nu era invatatorul sau. )emeia pacatoasa a inteles ceea ce Iuda nu intelesese% crestinismul priveste o vindecare. &u doar o vindecare trecatoare, ci una permanenta de marile pro'leme ale omenirii% e oism, pacat si moarte . !ate oriile fundamentale ale Ortodo"iei nu sunt dreptul si pacatosul, ci sanatosul si 'olnavul. Toti suntem 'olnavi, toti avem nevoie de vindecare. 2rmarea invierii lui Lazar ne invata ca nu tre'uie sa ne preocupam cu ceea ce spun sau fac altii, oricine ar fi ei, ci sa-( urmam pe -ristos.

*ceasta tre'uie s-o facem nu numai in 'ucurie, triumf si slava, cand multimile Il urmeaza, ci si in umilirea Sa pe !ruce si in moarte. El ne cheama pe fiecare din noi sa ne luam crucea si sa-( urmam, pentru ca fara !ruce nu e"ista Inviere. .rivindu-( mer and spre Ierusalim este atunci marea noastra 'iruinta. De aceea %iserica striga- Osana intru cei de sus! 3 dar nu /iruitorului 0omei, ci /iruitorului Mortii. din- Ierom. !alinic, Provocari ale gandirii si vietii ortodoxe astazi, &ditura Deisis, 45*4,