Sunteți pe pagina 1din 22

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

ARGUMENT ...........4 CAPITOLUL I UZAREA MASINILOR, UTILAJELOR SI INSTALATIILOR ..................6 I.1 Definirea uzrii ............................................................................... 6 I.2 Uzarea mainilor, utilajelor i instalaiilor .. 6 I.3 Etapele uzrii .. 6 I.4 ontrolul uzrii ...... ! I." #eto$e $e ameliorare a fenomenului $e uzare .... % I.6 &imitele a$misi'ile ale uzurii i meto$ele sta'ilirii lor ... % I.6.1 Criterii de stabilire a limitelor uzurii .. ( I.! )a*torii *are influeneaz uzura .1+ CAPITOLUL II FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR COMPONENTE ALE UTILAJELOR .............................................. 11 II.1 ,relu*rarea pieselor .....11 II.2 alitatea materialelor utilizate....11 II.3 alitatea lu'rifianilor.....................11 II.4 -iteza relati. a pieselor /n fre*are .......................... 12 II." )orele i presiunea $e *onta*t...............................12 II.6 0o*urile $intre piese /n fre*are ..12 II.! #e$iul i re1imul $e e2ploatare .12 II.% )elul fre*rii ..... 13 CAPITOLUL III TIPURILE DE UZURI CE APAR N FUNCIONAREA MAINILOR UTILAJELOR I INSTALAIILOR ...................................................1" III.1 Uzarea fizi* ................................................................ 1" III.1.1 Uzarea de adeziune ( de contact) ...................................16 III.1.1.1 3riparea.........16 III.1.2 Uzarea de abraziune....................................................................1! III.1.3 Uzarea la oboseala .................................................................... 1% III.1.3.1 ,itin1ul ......................................................................... 1( III.1.3.2 Uzarea prin e2foliere .................................................... 1( III.1.3.3 Uzarea prin *a.itaie ..................................................... 1( III.1.4 Uzarea de impact ....................................................................... 1( III.1.5 Uzarea de coroziune....................................................................2+ III.1.".1 oroziunea *4imi*........................................................2+ III.1.".2 oroziunea me*ano*4imi*...........................................21 III.1.6 Coroziunea electrochimic ......................................................... 21 III.2 5lte tipuri $e uzuri .................................................................................... 22 III.2.1 uprasarcinile ............................................................................. 22 III.2.2 Imprimarea s!eric ...................................................................... 22 BIBLIOGRAFIE ....23

PROIECT GRUPA 2

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

U ! "# $%# &#$!'('( &!)*( &!%( "(+(%,# - !$!%#.#! "(/(&+('0% (1+( )*)%!2 6ntreinerea urmrete s menin mainile, utilajele i instalaiile /n *on$iii normale $e e2ploatare /ntre $ou reparaii *onse*uti.e, re$u*7n$ posi'ilitatea apariiei unor reparaii a**i$entale. Este ne*esar *a perio$i* s se .erifi*e i starea a**esoriilor $in $otarea mainii, utilajului i a instalaiei respe*ti.e, *4iar $a* sunt situaii *7n$ unele $intre a*estea sunt folosite mai rar. 5*ti.itatea $e /ntreinere i reparare a utilajelor este impus $e faptul *, pe par*ursul folosirii lor pro$u*ti.e, a*estea sunt supuse pro*esului $e uzur fizi* i moral. a urmare, a pro*esului $e uzur fizi*, are lo* un pro*es $e pier$ere treptat a .alorii $e /ntre'uinare a utilajului, i /n final o pier$ere a *apa*itii $e satisfa*ere a ne.oii so*iale pentru *are a fost *reat. 8'inerea unei $urate $e fun*ionare normale *7t mai lun1i se poate realiza prin /n*etinirea pro*esului $e uzare fizi* a pieselor *omponente, a*easta asi1ur7n$u9se prin: e2ploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor la sar*ina normal ;prin e.itarea supra/n*r*rilor<, /ntreinerea *ore*t i *urirea zilni*, un1erea pieselor /n mi*are, o'ser.area *ontinu a strii i fun*ionrii lor, lu*rul $e 'un *alitate a e*4ipelor $e /ntreinere i reparaii i e2e*utarea reparaiilor la timp, *onform pres*ripiilor /ntreprin$erii *onstru*toare. 6n .e$erea meninerii *ara*teristi*ilor fun*ionale ale utilajului i a fun*ionrii /n *on$iii *7t mai apropiate $e *ele iniiale, /n *a$rul /ntreprin$erilor se or1anizeaz un ser.i*iu $e /ntreinere i reparare a utilajului $e pro$u*ie. Din analiza *omportamentului utilajelor /n pro*esul $e uzur fizi* se poate *onstata * uzura /n timp a $iferitelor *omponente are lo* /n mo$ $ifereniat. )enomenul $e uzur fizi* a utilajului poate fi ameliorat i printr9un sistem $e a*ti.iti $e /ntreinere a a*estuia, pre*um i printr9un ansam'lu $e operaii $e *ontrol i re.izie, *are s permit $epistarea $in timp a e.entualelor $efe*iuni.
PROIECT GRUPA 2

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

Uzarea ata* i $istru1e fr a fa*e $ifereniere, astfel *4iar i rile *u o e*onomie sta'il au pro'leme in *utarea $e noi mijloa*e $e pre.enire i re$u*ere a ine.ita'ilului pro*es $e uzur. Uzarea nu *onstituie o pro'lem e2*lusi. pentru rile *u o e*onomie in tranziie, $eoare*e si tarile *u o e*onomie $e piaa /nre1istreaz preo*upri pri.in$ politi*ile optime $e re$u*ere a uzrii. De multe ori in rile *u e*onomie $e tranziie lipses* resursele ne*esare, iar pro'lema re*lam o soluie 1lo'al /ntru*7t e2ist inter$epen$ente intre rile *u e*onomie $e piaa i *ele *u e*onomie $e tranziie in pri.ina re$u*erii 1ra$ului $e uzur. #ulte ri *u e*onomie $e pia sa9u *onfruntat *u pro'leme pri.in$ pro*e$eele $e $iminuare a uzrii, /ntru*7t numeroase uniti in$ustriale au fost proie*tate fr a se a*or$a atenia *u.enit a*estui aspe*t. ontiente $e *reterea *osturilor pro.enin$ $in ne1lijarea $atorit aspe*tului mai sus menionat in ultimele trei $e*enii multe ri *u e*onomie $e piaa au efe*tuat *er*etri i stu$ii pri.in$ $ez.oltarea in$ustrial i in1ineria in $omeniul pro*e$eelor $e pre.enire i re$u*ere a uzurii. =rile *u e*onomie $e tranziie nu au atins in 1eneral o poziie *ompara'il *u rile *u e*onomie $e piaa pri.in$ informaiile referitoare la pre.enirea uzurii pentru a ser.i *a 'aza $e $ate si $e formulare ale unor a*iuni /ntreprinse in .e$erea $iminurii uzurii.

PROIECT GRUPA 2

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

UZAREA MA5N5LOR UT5LAJELOR 5 5NSTALA55LOR I67 D(/# #%(! )*-%##


6n timpul e2ploatrii mainilor, piesele i i ansam'lurile a*estora, su' influena $iferiilor fa*tori, se uzeaz. ,rin pro*es $e uzare, se /nele1e ori*e pier$ere $e material $e pe suprafeele soli$e in fre*are, a.7n$ *a urmare mo$ifi*area $imensiunilor, a formei 1eometri*e si a jo*urilor. 5*est pro*es apare *a un fenomen *omple2, $atorat unor *auze $i.erse si $eterminat $e un numar mare $e fa*tori si *on$itii ;proprietatile, me*ani*e, parti*ularitatile mi*ro sau ma*ro1eometri*e ale suprafetelor, parametrii fun*tionali, *alitatea un1erii, lu'rifintii folositi<.

I62 U*!%(! ,!8# #'0%,)+#'!9('0% 8# # 1+!'!.##'0%


Uzarea este pro*esul $e $istru1ere a suprafeelor aflate /n *onta*t, $atorit fre*rii. Ea este urmat $e s*4im'area 1eometriei, *alitii, pre*um i a proprietilor stratului superfi*ial al materialelor. ,ro*esul $e uzare se $esfoar /n timp i este /nsoit $e pier$ere $e ener1ie *alori* i $e material prin $esprin$ere $e material. >ezultatul uzurii se e2prim /n uniti a'solute ; mas, .olum, lun1ime<, prin raportare la lun1ime, folosin$ o mrime numit intensitatea uzurii ; m1?4< sau .iteza uzurii sau prin raportare la timpul $e fre*are ; m1?4 , @m?4<.

I63 E+!$('( )*-%##


Etapele uzrii sunt reprezentate $e .ariaia uzurii /n timp.

PROIECT GRUPA 2

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

Fig.1-Etapele uzarii E+!$('( )*-%## 1) +: I 9 Etapa $e ro$aj A este perioa$a $e a$aptare a suprafeelor B II 9 Etapa $e uzare normal A este perioa$a *7n$ .iteza sau intensitatea uzrii se menin aproape *onstante III 9 Etapa $e uzare $istru*ti. A este perioa$a /n *are parametrii $e fun*ionare au .alori *are nu mai *orespun$ unei fun*ionri normale.

I64 C0 +%0')' )*-%##


&a $eterminarea uzrii tre'uie inut seama $e mo$ul *um s9a format. De e2emplu, *7n$ pier$erea $e material s9a f*ut pe $ire*ia forei se poate a$mite * uzarea a fost pro.o*at : $e ulei insufi*ient sau prea flui$ *7n$ uzarea este mai pronunat i are un aspe*t mat i rizat i $e prezena unui a1ent *orosi. /n ulei $a* uzarea este apre*ia'il i suprafaa uzat are aspe*t nete$ i lu*ios. ele mai fre*.ente meto$e $e msurare a uzrii sunt: M(+0"('( ,#&%0,(+%#&( *are permit msurarea $imensiunilor pieselor *u instrumente *urente; u'lere $e e2terior, mi*rometre et*.< $up un anumit timp $e fun*ionare. 5*east meto$ impune $emontarea pieselorB M(+0"('( &) !,$%( +( *reeaz posi'ilitatea $e a *unoate e.oluia uzrii prin interme$iul msurrii perio$i*e a re$u*erii $imensiunilor unor amprente imprimate iniial pe suprafaa $e fre*are *u un anumit poanson; 'il, pirami$ et*.<. Din a*east *ate1orie fa*e parte i amprenta /n form $e semilun ; /#<626=, pro$us prin z17rierea suprafeei 1 *u un *orp 2 $in *ar'ur $e Colfram sau $e titan, /n form $e pirami$ triun14iular. #eto$a are a.antajul $e a nu $eforma suprafaa prin $eni.elri *reate $e $eformarea plasti* a materialului /n jurul urmei, $up e2tra1erea penetratorului. 5*este meto$e ne*esit aparatur opti* $e *itireB

Fig. 2-Metoda obinerii unei amprente sub form de semilun. M(+0"('( &>#,#&( $e $eterminare a *oninutului $e metal /n lu'rifiant, *are pot fi *ompletate *u analiza spe*tros*opi* pentru i$entifi*area materialelor respe*ti.eB sunt meto$e foarte pre*ise $ar *are *er un anumit timp i aparatur a$e*.atB M(+0"('( &) #*0+0$# %!"#0!&+#?# *are prezint a.antajul urmririi e.oluiei uzrii i /n timpul fun*ionrii, $ar ne*esit aparatur i instalaii spe*iale i un personal *alifi*at.

PROIECT GRUPA 2

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

I6: M(+0"( "( !,('#0%!%( ! /( 0,( )')# "( )*!%(


Dup $emontarea mainilor, utilajelor i instalaiilor /n .e$erea reparrii, /n fun*ie $e uzarea pieselor se ale1e i mo$ul $e /nlturarea a ei. Eliminarea uzrii unei /m'inri $e $ou piese se poate fa*e prin: /nlturarea metalului $e pe una i a$u1area $e metal pe *ealalt piesB intro$u*erea unei a treia piese /ntre *ele $ou piese *onju1ate ; a$aosuri, inele et*.<B metalizarea sau *romarea pieselor, tratament termi* sau termo*4imi* *are resta'ilete $imensiunile i proprietile iniialeB folosirea unor aliaje spe*iale /n *azul unor *rpturi sau fisuri.

I6@ L#,#+('( !",#1#A#'( !'( )*)%## 8# ,(+0"('( 1+!A#'#%## '0%


8r1anele *are al*tuies* ansam'lurile mainilor, utilajelor sau instalaiilor sunt $efinite prin &!%!&+(%#1+#&#'( '0% "( A!*-. $imensiuniB pre*izie $imensionalB pre*izia formei 1eometri*e, pre*izia $e poziie re*ipro*B 1ra$ $e netezimeB C!%!&+(%#1+#&#'( 0%,!'( sunt *ele *are *orespun$ tuturor *on$iiilor pre.zute /n $esenul $e e2e*uie. C!%!&+(%#1+#&#'( !",#1#A#'(, sau la limit, sunt a*elea la *are piesele mai pot fi refolosite /n ansam'lu, fr a fi re*on$iionate, urm7n$ a fun*iona satisf*tor p7n la urmtoarea reparaie. ,e msura e2ploatrii mainilor, utilajelor sau instalaiilor, tot mai multe piese *omponente ale a*estora ajun1 la limitele $e uzur. Ele urmeaz a fi /nlo*uite sau re*on$iionate /n *a$rul lu*rrilor $e /ntreinere i a reparaiilor. *are pot fi normale sau la limitB

PROIECT GRUPA 2

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

L#,#+('( "( )*)%- se pot $etermina prin meto$eC ! !'#+#&(D <%!/#&(D eE$(%#,( +!'(D I.6.1 Criterii de stabilire a limitelor uzurii riteriile $e sta'ilire a limitelor uzurii sunt urmatoarele: a) *riteriul te4ni*B b) *riteriul fun*ionalB c) *riteriul e*onomi*B d) *riteriul re*on$iiona'ilitiiB e) *riteriul si1uraneiB a<C%#+(%#)' +(> #& De apli* pieselor *e fa* parte $in /m'inri a *ror e2ploatare /n *on$iiile unei uzuri peste limitele a$mise pot pro.o*a uzura $e a.arie . '< riteriul fun*tional ; *riteriul te4nolo1i*< De apli* a*elor or1ane sau /m'inri, *are $up un anumit timp $e fun*ionare, *u toate * intensitatea uzurii rm7ne *onstant, nu mai asi1ur parametrii $e lu*ru satisf*tori E2emplu: pompa $e ulei a preselor nu mai $e'iteaz *antitatea $e lu'rifiant ne*esar un1erii li*4i$e, *uplajul *are are patinri mari $atorit uzurii materialului $e fri*iune<. *< riteriul re*on$itiona'ilitatii se 'azeaz pe limitarea uzurilor la a*ele .alori *are mai permit re*on$iionarea i repunerea pieselor /n fun*iune se apli* pieselor mari, 1reu $e e2e*utat i *u *osturi ri$i*ate *um sunt: roile $inate ale preselor mari, roile *u e2*entri*, ar'orii e2*entri*i, ar'orii *otii et*. riteriul ine seama nu numai $e posi'ilitatea re*on$iionrii, *i i $e *osturile ei. 6n a*est s*op uzura se limiteaz la a*ele .alori *are permit o re*on$iionare e*onomi*. $< riteriul si1uranei Eine seama $e limitele *are asi1ur prote*ia operatorului uman . e< riteriul e*onomi* Ia /n *onsi$erare a*ele limite ale uzurii *are nu afe*teaz *onsumurile mainii /n e2ploatare 6n a*este *on$iii uzura se limiteaz la .alorile *are nu permit un *onsum mare $e ulei, *onsum $e ener1ie peste *el pre.zut .a. i *are nu mres* *osturile $e fa'ri*aie FU este e*onomi* ni*i limitarea la uzuri prea mi*i $eoare*e efe*tuarea re*on$iionrii sau s*4imrilor pieselor impli* s*oaterea temporar a mainilor $in pro*esul $e e2ploatare i *osturi $e reparaie, *are pot fi mai mari $e*7t *ele *are ar fi ne*esare a*operirii *onsumului suplimentar $e lu'rifiant i ener1ie.
PROIECT GRUPA 2

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

I6B F!&+0%## &!%( # /')( .(!*- )*)%!


)a*torii *are influenteaza uzura sunt: F) &+#! pe *are o in$eplineste piesaB o piesa *are se roteste si se antreneaza si alte pieseB .a a.ea o uzura mai mare. F0%,! $#(1(#9 piesele *u forme re1ulate si mu*4ii rotunjite se .or uza mai putin $e*at *ele *u forme re1ulate. T%!+!,( +)' +(%,#& apli*at *an$ piesa, $upa prelu*rare, a fost supusa unui tratament termi*, rezista la uzura mai 'ine $e*at piesele netratate. S0'#&#+!%#'( %($(+!+( *are soli*ita elementele *omponente *u *at soli*itarile .or fi mai mari si mai .ariate *a intesitate, piesa supusa unei sar*ini *ontinue se uzeaza mai putin $e*at $a*a este supusa a*eleasi sar*ini su' forma $e so*uri.

PROIECT GRUPA 2

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

FACTOR55 CARE CONTR5BU5E LA UZURA P5ESELOR COMPONENTE ALE UT5LAJELOR


6n *on$iiile pro$u*iei in$ustriale mo$erne, mainile, utilajele i instalaiile tre'uie s fun*ioneze la parametrii optimi, fr /ntreruperi sau opriri a**i$entale, *on$iie esenial pentru o'inerea unei *aliti superioare a pro$uselor *erute i a unei efi*iente e*onomi*e ri$i*ate. 6ntru*7t /n timpul fun*ionrii mainile, utilajele i instalaiile se uzeaz fizi*, a*east uzare poate pro.o*a erori $e prelu*rare, mrirea *onsumurilor spe*ifi*e i *4iar a**i$ente $e mun*.

II67 P%(')&%!%(! $#(1('0%


Dat fiin$ faptul * forele $e fre*are a*ioneaz asupra straturilor superfi*iale ale pieselor, 1ra$ul $e uzur i $e rezisten la uzur $epin$e $e prelu*rarea lor. 8ri*are ar fi a*east prelu*rare, se .or o'ine totui /n final suprafeele *u nere1ulariti mi*ros*opi*e sau ma*ros*opi*e . D9a *onstatat * prin prelu*rare se pro$u* unele mo$ifi*ri /n stru*tura superfi*ial a metalelor sau aliajelor pieselor /n fre*are, *are influeneaz rezistena la uzur.

II62 C!'#+!+(! ,!+(%#!'('0% )+#'#*!+(


>ezistena la uzur $epin$e /n mo$ *ert $e materialele utilizate la *onfe*ionarea pieselor. 6n *onstru*ia $e maini se utilizeaz pe s*ar $in *e /n *e mai mare fontele aliate, i /n spe*ial *ele *u 1rafit mo$ular. &a oeluri, *ea mai utilizat stru*tur, *are $ o 'un rezisten la uzur, este *ea *u sor'it i perlit. De reinut este faptul * $ura'ilitatea *rete o $at *u *reterea $uritii. De e2emplu: o pies $in oel *u $uritatea $e 6++ GH are o $urat $e fun*ionare $e 1+ ori mai mare $e*7t a unei piese *u $uritatea $e 2++ GH. De menionat este faptul * oelurile aliate au o mare rezisten la uzur.

II63 C!'#+!+(! ')A%#/#! .#'0%


6n s*opul mririi rezistenei la uzur a pieselor, se utilizeaz uleiuri. 5*estea tre'uie s fie lipsite $e a*izi i impuriti me*ani*e, $eoare*e pro.oa* *oroziuni. Uleiul tre'uie s formeze un film sta'il a'sor'ant, *ontri'uin$ /n a*est fel la mi*orarea *oefi*ientului $e fre*are.
PROIECT GRUPA 2

7H

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

II64 V#+(*! %('!+#?- ! $#(1('0% I /%(&!%(


-iteza relati. a pieselor /n fre*are intereseaz mai ales *a mrime, prezent7n$ .alori $e la +,1 m?s p7n la peste 1+m?s, fapt *are poate *ontri'ui la mi*orarea sau intensifi*area pro*esului $e uzur.

II6: F0%.('( 8# $%(1#) (! "( &0 +!&+


)orele *are soli*it piesele /n fre*are pro.oa* o stare $e tensiune *are *ontri'uie la uzura lor. Din a*est pun*t $e .e$ere se $eose'es* $ou feluri $e sar*ini : sar*ini *e pro.oa* soli*itri stati*e, *are, pe l7n1 meninerea .alorii lor *onstant, mai au i $ire*ia *onstantB sar*ini *e pro.oa* soli*itri $inami*e, *are pot fi $e $ou feluri sar*ini *e pro.oa* soli*itri prin o*B sar*ini *e pro.oa* soli*itri .aria'ile *ontinue. Uzura este $ire*t proporional *u presiunea $e *onta*t. 6n *azul un1erii li*4i$e, o presiune $e *onta*t *onsi$era'il poate $u*e la ruperea i /ntreruperea filmului $e lu'rifiant. De asemenea este important i felul mi*rii $intre $ou piese /n fre*are, mi*are *are poate fi: $e alune*areB $e rosto1olireB *om'inatB

II6@ J0&)%#'( "# +%( $#(1( I /%(&!%(


Uzura *rete pe msur *e *res* jo*urile $intre piesele aflate /n fre*are, $eoare*e apar soli*itri $inami*e *are pertur' re1imul $e lu*ru al mainii sau utilajului. 0o*urile pro.oa* /n*lzirea i ruperea filmului $e lu'rifiant, put7n$ $u*e /n final la $istru1erea pieselor respe*ti.e, sau a altor piese /m'inate *u a*estea.

II6B M("#)' 8# %(<#,)' "( (E$'0!+!%(


#e$iul, *are influeneaz *onsi$era'il $e mult fre*area, poate fi $e $ou feluri: *orosi.B a'razi.. #e$iul *orosi. se /nt7lnete /n spe*ial la mainile i utilajele *e fun*ioneaz /n /ntreprin$erile $e pro$use *4imi*e, iar *el a'razi. la mainile i utilajele miniere, petroliere, metalur1i*e et*., a*estea furniz7n$ elemente suplimentare fa $e *ele o'inuite /n pro'lema fre*rii i uzurii . 6n *e pri.ete re1imul $e e2ploatare, se .a ine seam $e urmtorii fa*tori: un1erea mainiiB *urirea eiB
PROIECT GRUPA 2

77

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

prote*ia suprafeelor /n fre*are. Du' aspe*tul un1erii, se pune pro'lema $a* uleiul este sufi*ient sau $a* el este $e *alitate 'un. 6n pri.ina *uririi, se au /n .e$ere posi'ilitile $e /n$eprtare a $iferitelor impuriti, materiale a'razi.e et*. ,entru prote*ia suprafeelor /n fre*are tre'uie luate msuri *orespunztoare /n .e$erea etanrii i perfe*ionrii *ontinue a mijloa*elor $e un1ere.

II6F F(')' /%(&-%##


6n fun*ie $e felul mi*rilor, unei suprafee fa $e *ealalt, se $istin1 urmtoarele tipuri $e fre*ri: Frecarea de alunecare, *are se pro$u*e /n planul tan1ent *omun a $ou *orpuri /n *onta*t, *are alune* sau tin$ s alune*e unul peste altul. E2emple $e fre*are $e alune*are: mi*area unei snii pe 14i$ajele a*estuia, rotirea fusurilor /n la1rele $e alune*are et*. Frecarea de rostogolire este fre*area aso*iat mi*rii $e rosto1olire a unui *orp pe altul, *are $etermin un *uplu $e sens *ontrar mi*rii sau ten$inei $e mi*are $e rosto1olire, rezultat $in a*iunea forelor $e sprijin $in suprafaa $e *onta*t $eformat plasti*. E2emple $e fre*are $e rosto1olire : *orpurile $e rosto1olire a unui rulment pe inele, roile unui .e4i*ul $e *ale ferat pe ine et*. Frecarea mixt *are poate fi interpretat *a o *om'inaie a fre*rii $e rosto1olire *u *ea $e alune*are. E2emple $e fre*are mi2t : fre*area /n an1renaj, fre*area /n transmisii prin fi*iune et*. Dup *um /ntre suprafeele /n mi*are e2ist sau nu su'stane $e un1ere, fre*area poate fi : 1< flui$B 2< semiflui$B 3< us*at. 1< F%(&!%(! /')#"- se pro$u*e, /n mo$ normal, la fun*ionarea $e re1im a mainilor i utilajelor. )re*area flui$ se poate menine *7n$ /ntre suprafee se realizeaz $eplasri *u .iteze mari, suprafeele sunt supune unei apsri mijlo*ii i sunt alimentate /n mo$ *ontinuu *u lu'rifiani. 2< F%(&!%(! 1(,#/')#"- poate s apar *a urmare a unei un1eri $efe*tuoase sau insufi*iente, pre*um i la pornirea i, oprirea mainii *7n$, $atorit .itezei prea mi*i, nu se poate intro$u*e stratul $e ulei ne*esar /ntre *ele $ou suprafee /n mi*are relati.. &a staionarea mainii, $in *auza sar*inii $e pe ar'ore, lu'rifiantul este /n$eprtat $intre *ele $ou suprafee ale fusului i ale *uzinetului, *onta*tul a staionat un timp /n$elun1at ;/#<6 3, a=6 &a .iteze $e rotaie mi*i, ar'orele /n*epe s transporte su' el lu'rifiant, *are, a.7n$ form $e pan i o oare*are presiune, /n*epe s9l ri$i*eB /n a*est *az, un1erea .a fi semiflui$ ;/#<6 3, b, c=. &a *reterea turaiei, *entrul fusului se apropie $e *el al *uzinetului, pentru a *oin*i$e *u el la turaie foarte mare. 6n a*est ultim *az ;fi1. 3, d<, teoreti*, 1rosimea peli*ulei $e lu'rifiant $e.ine *onstant pe /ntrea1a periferie a fusului. 3< F%(&!%(! )1&!+- ia natere *7n$ /ntre *ele $ou suprafee /n mi*are relati. nu e2ist ni*i un strat interme$iar $e lu'rifiant, ni*i *4iar /n pun*tele $isparate, astfel /n*7t *onta*tul lor este $ire*t.

PROIECT GRUPA 2

72

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

Fig. 3. Frecarea n lagre. &a staionarea mainii, $in *auza sar*inii $e pe ar'ore, lu'rifiantul este /n$eprtat $intre *ele $ou suprafee ale fusului i ale *uzinetului, *onta*tul f*7n$u9se $ire*t pe .7rful asperitilor suprafeelor respe*ti.e, rm7n7n$ o *antitate foarte mi* $e lu'rifiant /n 1olurile $intre asperiti. 5stfel, la pornire, un1erea .a fi in*omplet, semiflui$ sau *4iar us*at, $a* sistemul te4ni* a staionat o perioa$ /n$elun1at $e timp. &a .iteze $e rotaie mi*i, ar'orele /n*epe s transporte su' el lu'rifiant, *are, a.7n$ form $e pan i o oare*are presiune, /n*epe s9l ri$i*e B /n a*est *az, un1erea .a fi semiflui$. &a *reterea turaiei, *entrul fusului se apropie $e *el al *uzinetului, pentru a *oin*i$e *u el la turaie foarte mare. 6n a*est ultim *az , teoreti*, 1rosimea peli*ulei $e lu'rifiant $e.ine *onstant pe /ntrea1a periferie a fusului. 6n *on$iiile fre*rii flui$e se realizeaz: mi*orarea uzrii suprafeelor $e fre*areB re$u*erea *onsumului $e ener1ie prin fre*areB mrirea sar*inilor a$misi'ileB mrimea si1uranei /n fun*ionareB e*onomie $e lu'rifiani.

PROIECT GRUPA 2

73

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

TIPURILE DE UZURI CE APAR N FUNCIONAREA MAINILOR, UTILAJELOR I INSTALAIILOR


,ro*esul $e fre*are $intre suprafeele /n *onta*t ale pieselor *omponente ale mainilor, utilajelor i instalaiilor are *a efe*t pier$erea $e ener1ie manifestat prin *l$ura pro$us i uzarea fizi*, rezultat al $esprin$erii $e material i al mo$ifi*rii strii iniiale a a*estor suprafee.

III67 U*!%(! /#*#&on$u*e la mo$ifi*area $imensiunilor i a formei 1eometri*e a suprafeelor pieselor /n *onta*t. 6n anumite *on$iii $e temperatur pot inter.eni simultan i mo$ifi*ri stru*turale ale straturilor superfi*iale. Eoate a*estea influeneaz, $ire*t sau in$ire*t, *apa*itatea portant a or1anelor $e maini, $e e2emplu /n *azul la1relor, pre*izia $e lu*ru a mainilor, a utilajelor i instalaiilor, *inemati*a fun*ional, f*7n$ toto$at s apar fore $inami*e $untoare i o fun*ionare ne*orespunztore, $u*7n$ /n final la s*oaterea $in uz a mainii, utilajului sau instalaiei. U*!%(! /#*#&Este un pro*es pro1resi. *are poate i tre'uie s fie *om'tut pentru a se e.ita s*oaterea prematur $in fun*ionare a mainii, utilajului sau instalaiei respe*ti.e. >ezultatul fenomenului $e uzare /l *onstituie uzura. U*!%(! ,0%!'Este o *onse*in a $epre*ierii unei maini sau utilaj *a urmare a apariiei /n e2ploatare a unor maini i utilaje $e a*eeai *ate1orie, $ar $e un tip mai perfe*ionat, *u in$i*i te4ni*i i e*onomi*i superiori *elor $in $otare. De asemenea, tot /n *a$rul uzrii morale intr i $epre*ierea unor maini, utilaje sau instalaii aflate /n* /n e2ploatare, $ar ale *ror *osturi au fost re$use. ,entru *a uzarea moral s nu manifeste influen e*onomi* ne1ati. 2este ne*esar *a e2ploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor s se efe*tueze intensi., astfel *a amortizarea lor s se realizeze /ntr9un timp *7t mai s*urt. Uzarea fizi*a este un pro*es pro1resi., *omple2, $istru*ti., $e natura fizi*o9 *4imi*a *are are *a efe*t prin*ipal pro$u*erea uzurii. In raport *u pro*esele *are se $esfasoara in timpul fre*arii suprafetelor in *onta*t, *u formele $e intera*tiune ale suprafetelor, fenomenele si *u le1ile *are 1u.erneaza pro*esul $e uzare *are apare atat la fre*area us*ata *at si in prezenta lu'rifiantului, uzarea poate fi : $e a$eziune, $e a'raziune, $e o'oseala, $e *oroziune si $e impa*t. In pra*ti*a, la fun*tionarea *uplelor $e fre*are se intalnes* *om'inatii ale a*estor tipuri prin*ipale $e uzari si separat numai in *azuri spe*iale.
PROIECT GRUPA 2

74

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

&u7n$ /n *onsi$erare fa*torii *are *ontri'uie la $eteriorarea suprafeelor i aspe*tul a*estora, uzrile fizi*e s9au *lasifi*at /n urmtoarele tipuri: $e a$eziune, $e o'oseal, $e a'raziune, $e impa*t, $e *oroziune et*. III6767 U*!%(! "( !"(*#) ( ;"( &0 +!&+= Uzarea $e a$eziune ;$e *onta*t< apare in toate formele $e fre*are atun*i *an$ suprafetele *onju1ate nu mai sunt separate *omplet $e lu'rifiant, a$i*a in momentul *an$ lu'rifierea este intrerupta *a urmare a unor $efe*tiuni ale instalatiei $e lu'rifiere, utilizarea unui lu'rifiant ne*orespunzator in raport *u jo*ul, .iteza si in*ar*area *uplei sau a unei *antitati $e lu'rifiant insufi*ient intre suprafetele in *onta*t . Uzarea $e a$eziune se pro$u*e prin su$area si ruperea puntilor $e su$are intre mi*rozonele $e *onta*t, *ara*teriza$u9se printr9un *oefi*ient $e fre*are ri$i*at si o .aloare mare a intensitatii uzarii. #i*ro*onta*tele apar *a urmare a faptului *a suprafetele metali*e, *4iar si *ele mai fin prelu*rate, prezinta numeroase asperitati, *are la *onta*tul $ire*t $intre suprafete suporta pe .arful lor sar*ini foarte mari. Du' efe*tul a*estor forte e2*esi.e, asperitatile sufera o $eformare plasti*a, *are in*eteaza atun*i *an$ suprafata reala $e *onta*t $e.ine sufi*ient $e mare *a sa suporte sar*ina respe*ti.a. De *ele mai multe ori $eformarea plasti*a este insotita $e formarea mi*rosu$arilor pun*tiforme intre .arfurile asperitatilor opuse an$ mi*rosu$arile au a*eeasi rezistenta la rupere *u materialele *uplei $e fre*are sau mai mi*a, atun*i ruperea se .a pro$u*e *4iar la ni.elul su$arii . Da*a rezistenta lor este mai mare $e*at a materialelor *uplei, atun*i ruperea se .a pro$u*e fie la sprafata mai moale *u transfer $e material $e pe o suprafata pe *ealalta, fie in am'ele suprafete *u eli'erarea parti*ulelor $e uzare *are pot pro.o*a rizuri pe suprafata mai moale. III676767 G%#$!%(! 8 *onse*inta a uzarii $e a$eziune este 1riparea , *are apare la sar*ini mari , in lipsa lu'rifiantului sau la strapun1erea peli*ulei in urma unor in*alziri lo*ale ri$i*ate pana la temperatura $e topire a materialului. Du' a*tiunea sar*inii, suprafetele se apropie la o $istanta $e intera*tiune atomi*a. 5$eziunile sau mi*ro*onta*tele puterni*e *e se uzeaza nu mai pot fi forfe*ate si $eplasarea relati.a intre suprafete in*eteaza , *upla $e fre*are fiin$ astfel 'lo*ata. In fun*tie $e temperatura la *are se pro$u*e , 1riparea poate a.ea $oua forme : griparea la temperaturi joase este *ara*teristi* unor .iteze re$use $e $eplasareBapar $eformaii plasti*e ale stratului superfi*ial al suprafeei $e fre*are . 5*east form se *ara*terizeaz prin .alori mari ale *oefi*ienilor $e fre*are i fenomenul are o e.oluie rapi$. griparea la temperaturi nalte ;1riparea termi*< este *ara*teristi* unor .iteze mari i apare *a urmare a ener1iei termi*e a*umulate /n zona $e *onta*tB *oefi*ientul $e fre*are este mai mi* ;+,2+,"<, iar .iteza uzrii mai re$us. 7:

PROIECT GRUPA 2

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

5pariia 1ripajului poate fi /nlesnit $e un ro$aj ne*orespunztor, jo*uri prea mi*i /ntre suprafee sau $e suprafee superfinisate, lipsite $e posi'ilitatea *rerii mi*ropun1ilor $e ulei, utilizarea unui lu'rifiant nein$i*at, $epirea unor parametri fun*ionali ;sar*in, .itez et*.<, prezena unei pere*4i $e materiale anta1oniste et*. 5paritia 1ripajului este inlesnita $e un ro$aj ne*orespunzator : jo*uri prea mi*i intre suprafete sau $e suprafete superfinsate ,lipsite $e posi'ilitatea *rearii mi*ropun1ilor $e ulei: utilizarea unui lu'rifiant nein$i*at: $epasirea unor parametri fun*tionali ;sar*ina, .iteza ,et*.< prezenta unei pere*4i $e materiale De pro$u*e prin su$area i ruperea punilor $e su$are /ntre mi*rozonele $e *onta*t, *ara*teriz7n$u9se printr9un *oefi*ient $e fre*are ri$i*at i o .aloare mare a intensitii uzrii. &a su$area unor asperiti /n *onta*t ;/#<64,!=, not7n$ *u 1 i 2 eforturile unitare la forfe*are ale materialelor *elor $ou suprafee1 i 2 i *u s al mi*rosu$rilor, pot a.ea lo* urmtoarele situaii: $a* 2is I1 ;/#<646A=ruperea .a a.ea lo* /n interiorul *orpului mai moale. )ie*are $eplasare relati. pro$u*e un transport $e materiale $e pe *orpul 1, iar $up un anumit timp fre*area se pro$u*e /ntre materialele *orpului mai moale. 5*est tip $e fre*are este $enumit fre*are prin su$are. #i*rojon*iunile *e rm7n prinse $e suprafaa *orpului 1 pot pro.o*a rizuri pe suprafaa mai moale, iar $up un anumit timp se .or rupe, pro.o*7n$ parti*ule $e uzareB $a*1 isI2, pentru a se pro$u*e mi*area, se presupune, $e asemenea, ruperea *orpului mai moale, i /n a*est *az se *onsi$er * apare un tip $e fre*are prin su$areB $a* sI1 i2;/#<64,&=,.or *e$a mi*rosu$rile fr smul1ere $e metal $e pe suprafeele /n fre*are i fr transport $e material. 5*est tip $e fre*are se numete !recare prin !or!ecare.

Fig.4.- c!ia formrii unor micro"onciuni #i a forfecrii acestora

PROIECT GRUPA 2

7@

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

III6762 U*!%(! "( !A%!*#) ( Este pro.o*at $e prezena parti*ulelor $ure /ntre suprafeele /n *onta*t sau $e asperitilor mai $ure ale uneia $intre suprafeele $e *onta*t. 5*east uzare este uor $e re*unos*ut prin urmele lsate $e mi*roa*4iere, ea a**eler7n$ uzarea prin *oroziune. ,arti*ulele $ure pot pro.eni $e la forfe*area preala'il a unor *onta*te ;uzare $e a$eziune<, $esprin$eri $e poriuni $in stratul $e suprafa mai $ur, prin $esprin$erea i e.a*uarea materialului unor *iupituri et*., pre*um i prin pro$usele metali*e ale altor uzri. >ezultatele *antitati.e ale uzrii a'razi.e sunt $epen$ente $e: natura *uplului $e materiale, /n sensul * o $uritate mai mare a suprafeei opune o rezisten sporit a*iunii $e ro$are i, $impotri., materialele plasti*e permit /mpl7ntarea parti*ulelor $ure /n eleB natura a'razi.ului, $imensiunile i forma lorB *on$iiile fun*ionale. ,rin ro$area .7rfurilor asperitilor se mrete *ontinuu suprafaa $e susinere. Deoare*e presiunea $e *onta*t s*a$e in.ers proporional *u *reterea suprafeei, la un moment $at, inter.ine un e*4ili'ru $e $urat mai /n$elun1at, $eterminat /n prin*ipal $e /n*r*are, .itez, temperaturB a*easta *u at7t mai mult *u *7t parti*ulele a'razi.e, prin to*ire sa sfr7mare, /i pier$ *apa*itatea $istru*ti.. ara*terul uzarii nu se s*4im'a, in$iferent $a*a parti*ulele a'razi.e pro.in $in afara sau sunt *ontinute intr9unul $in *orpurile in fre*are ;*azul pieselor re*on$itionate prin *romare, metalizare, su$are et*.<. 5*est tip $e uzare se manifesta prin $eformatii plasti*e lo*ale, mi*roz1arierea si mi*roas*4ierea suprafetelor in *onta*t . >ezultatele *antitati.e ale uzarii a'razi.e sunt $epen$ente $e: natura *uplului $e materiale, in sensul *a o $uritate mai mare a suprafetei opune o rezistenta sporita a*tiunii $e uzare si, $impotri.a, materialele plasti*e permit implantarea parti*ulelor $ure in eleB $e natura a'razi.ului, $imensiunile si forma lorB presiunea spe*ifi*a si .iteza $e alune*are. Brazdarea este o forma se.era $e a'raziune, *u rizuri late si a$an*i, *are poate fi pro$usa $ire*t $e *ontrapiesa la an1renaje, *apul $intelui<, $e parti*ule mari, $ure, interpuse ;in *azul $is*urilor $e frana<, $e piese metali*e si alte materiale $ure ;la or1ane a*ti.e $e lu*ru al solului<. Zgarierea reprezinta forma *ea mai usoara $e a'raziune si se manifesta prin rizuri liniare, paralele, izolate et*. B poate aparea pe $iferite piese ;flan*urile $intilor unui an1renaj, *uzinetul unui la1ar, *amasa unui *ilin$ru< fiin$ pro$usa tot $e interpunerea unor parti*ule mai $ure, a*tiunea unei ru1ozitati et*. III6763 U*!%(! '! 0A01(!'! De pro$u*e /n urma unor soli*itri *i*li*e a suprafeelor /n *onta*t, urmate $e $eformaii plasti*e /n reeaua atomi* a stratului superfi*ial, $e fisuri, *iupituri sau e2folieri. 6n 1eneral. 5*este uzri apar su' form $e $esprin$eri $e parti*ule $in material, ls7n$ urme *ara*teristi*e fie*rui 1en $e asemenea uzare. Uzrile $e o'oseal sunt:pittin1ul, uzarea prin e2foliere i uzarea prin *a.itaie.
PROIECT GRUPA 2

7B

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

III676367 P#+# <)' ,ittin1ul este o form a uzrii $e o'oseal a suprafeelor *u *onta*te pun*tiforme ;$e e2emplu, *ile $e rulare a la1relor $e rosto1olire< sau liniare ;$e e2emplu, flan*urile roilor $inate< i se re*unoate su' forma *ara*teristi* $e 1ropie sau *iupituri ;$iferite $e *ele $e a$eziune pro.o*ate prin smul1eri<. 6n a*este situaii, /nsui mo$ul $e fun*ionare $ natere unor eforturi unitare /n /n pun*tele $e *onta*t, *u *ara*ter pulsator. 8'oseala stratului se e2teriorizeaz prin fisuri foarte fine /n lo*urile sl'ite $intre *ristale i anume, la suprafa, /n pun*tele $e *on*entrare a tensiunilor, sau la o anumit a$7n*ime, /n stri*ta apropiere a suprafeei, /n lo*ul /n *are e2ist efortul unitar ma2im $e forfe*are. Du' a*iunea unor presiuni mari $e *onta*t, /n prezena unui ulei $e .7s*ozitate insufi*ient, a*esta ptrun$e /n *ele mai fine fisuri, *ontri'uin$ la $islo*area unor parti*ule $e material printr9o puterni* a*iune $e pan. 5stfel, la /n*eput apar mi*i *iupituri *are, prin *umulare, se transform /n *ratere $e $imensiunile unei 1mlii $e a* i mai mari. III676362 U*!%(! $%# (E/0'#(%( Uzarea prin e2foliere ;*ojire< este *ara*terizat prin $esprin$erea $e mi*i parti*ule metali*e, $e or$inul a 1@m, sau $e o2izi $e or$inul a +,+1@m, *are se pro$u*e la materiale metali*e plasti*e, *7n$ este $epit rezistena la forfe*are, /n zonele $e *onta*t *u fre*ri *on*entrate. E2folierea este a*ti.at $e tensiunile interne rmase /n urma tratamentelor $efe*tuoase $e *lire, *ementare sau nitrurare, prin mi*orarea mo'ilitii atomilor $e reea. on$iiile iniiale *are pro.oa* a*east uzare sunt $iferite $e *ele $in *azul pittin1ului. III676363 U*!%(! $%# &!?#+!+#( Uzarea prin *a.itaie este $efinit *a fiin$ un pro*es $e $istru1ere a suprafeei ; i $eplasare $e material su' form $e mi*i parti*ule< pro$us $e me$iul li*4i$ sau 1azos /n *onta*t *u metalul, fr prezena *elei $e a $oua suprafee $e fre*are *a /n *elelalte forme $e uzare. De mai numete i eroziune $e *a.itaie sau *oroziune $e *a.itaie i se pro$u*e, $e re1ul, pe suprafeele paletelor, rotoarelor $e pomp, *ilin$rii motoarelor Diesel et*., *are sunt /n *onta*t *u flui$e la .iteze mari. Uzarea prin *a.itaie se e2pli* astfel: la mi*rile relati.e mari sau la s*4im'ri $e .itez $intre un li*4i$ i metal, presiunile lo*ale $e.in re$use, /n flui$ se pro$u*e transformarea $e ener1ie, temperatura li*4i$ului $epete pun*tul $e fier'ere i se formeaz mi*i pun1i $e .apori i 1aze ; 'ule $e *a.itaie<. 7n$ presiunea re.ine la normal ;sau *rete< se pro$u*e o implozie ;spar1erea 'ulelor<. u fore mari $e impa*t pe mi*rozonele suprafeei metali*e, pro$u*7n$u9se o'oseala stratului i apariia $e *iupituri $e *a.itaie. III6764 U*!%(! "( #,$!&+

PROIECT GRUPA 2

7F

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

&a unele tipuri $e maini, utilaje i instalaii, *a $e e2emplu: *on*asorul *u *io*ane arti*ulate, moara *u 'ile, maina $e s*ris sau $e perforat et*., $atorit unor lo.ituri lo*ale repetate se pro$u*e un tip spe*ifi* $e uzare me*ani*, $enumit uzare $e impa*t. Uzarea $e impa*t se poate pro$u*e i /n fun*ionarea unor or1ane $e maini: *ame, roi $inate et*. atun*i *7n$, /mpreun *u alune*area sau rosto1olirea ; $e e2emplu, pe flan*urile roilor $inate<, are lo* i un impact compus. Uzarea $e impa*t poate fi *lasifi*at /n $ou *ate1orii: uzare prin per*uie uzare prin eroziune. 6n 1eneral, uzarea $e impa*t *onine me*anismele $e 'az ale uzrii: $e a$eziune, a'raziune, o'oseal $e suprafa, uzare *4imi* i termi*. Uzarea $e impa*t se $atoreaza unor lo.ituri lo*ale repetate si apare atun*i *an$ impreuna *u alune*area sau rosto1olirea are lo* un impa*t *ompus ;*omponentele normale si tan1entiale<. 5*est tip $e uzare se intalneste la unele tipuri $e masini, utilaje si instalatii, *a, $e e2emplu: *on*asorul *u *io*ane arti*ulate, moara *u 'ile, masina $e s*ris sau $e perforat et*. Uzarea $e impa*t se poate pro$u*e si in timpul fun*tionarii unor or1ane $e masini:*ame, roti $intate, et*., *an$, impreuna *u alune*area sau rosto1olirea ;$e e2mplu, pe flan*urile rotilor $intate<, are lo* si un impa*t *ompus. Uzarea $e impa*t poate fi *lasifi*ata in $oua *ate1orii: uzare prin percutie si uzare prin eroziune. In 1eneral, uzarea $e impa*t *ontine me*anismele $e 'aza ale uzarii $e: a$eziune, a'raziune, o'oseala $e suprafata, uzare *4imi*a si termi*a. III676: U*!%(! "( &0%0*#) ( onstituie $eteriorarea suprafeei $e fre*are i $e*i pier$erea $e material, $e 1reutate, $atorit a*iunii simultane sau su**esi.e a fa*torilor *4imi*i a1resi.i $in *omponena me$iului respe*ti. i a soli*itrilor me*ani*e. #e*anismul uzrii$e *oroziune presupune *orelarea a $ou efe*te $e *oroziune: *oroziunea *4imi* i *oroziunea me*ano*4imi*. III676:67 C0%0*#) (! &>#,#&oroziunea *4imi* este o a*iune *4imi* *ontinu a me$iului am'iant asupra suprafeelor elementelor *omponente ale mainii, utilajului sau instalaiei. oroziunea *4imi* poate e.olua $iferit, /n fun*ie $e parametrii fizi*o9*4imi*i ai materialului respe*ti.. 6n perioa$a $e repaus a*east *oroziune a*ioneaz *a pro*es *4imi* numai asupra suprafeelor $es*4ise, *are nu tre* prin zona $e *onta*t i *elorlalte suprafee li'ere. a forme $e *oroziune *4imi*e se $istin1: uginirea" *are este o *oroziune ele*tro*4imi* a fierului *e se $atoreaz a*iunii *om'inate a o2i1enului i apei i poate s apar /n aer la temperatur normal. Coroziunea n mediu libri!iant " $e natur ele*tro*4imi*, apare /n *azul prezenei /n lu'rifiani a unor mi*i *antiti $e ap *are, /n *onta*t *u suprafaa, formeaz mi*ro*elule ele*troliti*e. orozi.itatea lu'rifianilor se poate $atora i sulfului pro.enit $in uleiul $e 'az sau $in *om'usti'il. Da*a *oroziunea are lo* in 1aze, latemperaturi o'isnuite, pro$usul *oroziunii este .olatil ;$e e2emplu, rea*tia fierului *u *lorul<, iar la o2i1en, la temperaturi ri$i*ate, se formeaza peli*ule a$erente $e o2izi, *are mi*soreaza se*tiunea piesei. In li*4i$
PROIECT GRUPA 2

7G

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

neele*troliti* se pro$u*e o $izol.are a metalului fara formare $e peli*ule prote*toare ;$e e2emplu, alumiu in *lorura $e amoniu, plum' in *lorura $e plum' et*.< &a piesele $in otel, in*alzite in *uptoare, pentru a fi prelu*rate sau re*on$itionate prin $eformare plasti*a sau tratamente termi*e, *oroziunea este insotita $e o $e*ar'urare a *ementitei, *u formarea $e straturi $e o2izi, *are la prelu*rari se $esprin$, forman$ insemnate pier$eri $e metal. )enomenul este fa.orizat $e temperatura ri$i*ata $in *uptoare, $e peste (!3 J, un$e 4i$ro1enul $ifuzeaza in reteaua metali*a, pro$u*an$ $e*ar'urarea si formarea $e 4i$ruri. &a piesele $in fonta, o in*alzire $e lun1a $urata sau *u alternante fa*e *a patrun$erea a1entului o2i$ant la limita $intre *ristale sa $ea pro$usi $e *oroziune .oluminosi. )enomenul K$e *restereK limiteaza folosirea fontelor *enusii la temperaturi mai mi*i $e 6!3 J.

III676:62 C0%0*#) (! ,(&! 0&>#,#&Coroziunea mecanoc"imic ;tri'o*4imi*< se refer la mo$ifi*rile suferite $e suprafaa $e fre*are /n timpul fun*ionrii. Dup natura soli*itrilor me*ani*e sunt a**eptate urmtoarele su'*lase: coroziunea de tensionare" *e apare $atorit soli*itrilor me*ani*e stati*e prin *are se $istru1e stratul prote*tor, pro$u*7n$u9se o intensifi*are a efe*tului *orosi.B coroziunea de oboseal" *are apare $atorit soli*itrilor perio$i*e, fenomenul $e o'oseal propriu9zis fiin$ a*ti.at $e prezena unui anumit me$iu am'iant. ,rin a*iunea *om'inat a fa*torilor me*ani* i *4imi*, are lo* *reterea uzrii i s*$erea a**entuat a rezistenei la o'osealB coroziunea tribochimic propriu9zis, *onse*in a soli*itrilor $e fre*are . Doli*itarile me*ani*e nu $e*lanseaza rea*tii *4imi*e. Ele pro.oa*a, in preala'il, mo$ifi*ari in starea suprafetei sau in stru*tura interna, $e1ajari mari $e enr1ie termi*a, a*umulari $e potential ele*trostati* et*., *are fa* posi'ile sau a**elereaza rea*tiile *4imi*e ale materialelor suprafetei $e fre*are *u me$iul am'iant respe*ti.. III676@ C0%0*#) (! ('(&+%0&>#,#&! oroziunea ele*tro*4imi*a presupune, pe lan1a rea*tiile *4imi*e, si un transfer $e sar*ini ele*tri*e la suprafata $e separare intre metal si me$iul *orosi.. In *azul *onta*tului metal9me$iu *orosi., metalele au ten$inta sa trea*a su' forma $e ioni in me$iul *orosi., lasan$ pe metal o sar*ina ele*tri*a, formata $in ele*tronii *orespunzatori atomului metali* ionizat ;fi1."<. Dar*ina ne1ati.a a suprafetei metali*e atra1e o *antitate e1ala $e ioni poziti.i, afati in ime$iata .e*inatate a suprafetei, *antitate e*4i.alenta *u numarul sar*inilor suprafetei. In a*elasi timp, la suprafata metalului imersat in me$iu *orosi. are lo* a'sortia $e *onstituenti ai me$iului, $ipolii apeii si mole*ulele polariza'ile, prezente in me$iul *orosi., orientan$u9se su' influenta sar*inii suprafetei. Intre metalul in*ar*at *u sar*ini $e un anumit semn si solutia *e *ontine sar*ina $e semn *ontrar ia nastere o $iferenta $e potential, $enumita potential de electrod" a *arui marime in stratul $u'lu $epin$e $e ten$inta ionului metali* $e a parasi reteaua.

PROIECT GRUPA 2

2H

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

5*easta rea*tie $e ionizare a metalului *onstituie rea*tia ano$i*a a pro*esului $e *oroziune. 5tomii *ei mai e2pusi ionizarii sunt *ei aflati in mu*4iile, no$urile sau $islo*atiile retelei *ristaline, *a a.an$ ener1ia *ea mai mare. Ionii formati pot tre*e su' forma $e *om'inatii, aflate in stare soli$a ;o2izi, *ompusi insolu'ili< sau su' forma $e *om'inatii solu'ile. Ele*tronii eli'erati in pro*esul $e o2i$are tre'uie sa fie a**eptati $e un *omponent al me$iului *orosi., a $oua rea*tie *onstituin$9o re$u*erea me$iului *orosi., ea fiin$ rea*tia *ato$i*a a pro*esului $e *oroziune. >ea*tia *ato$i*a prezinta mare importanta, $e multe ori putan$ $a nastere *oroziunii. ,rin $epistarea rea*tiei *ato$i*e si eliminarea ei sau *el putin prin re$u*erea .itezei a*esteia, se ajun1e $eseori la san*tionarea unor pro'leme importante $e *oroziune. #etalul si me$iul *orosi. .or fi $e*i stra'atute $e un *urent ele*tri* propriu, 1enerat $e pro*esele ele*tro*4imi*e, *are se $esfasoara la limita *elor $oua faze. Diferenta $e potential o pot *rea si aerosolii, praful, impuritatile atmosferi*e, *are *a$ pe suprafetele pieselor, se aseaza in mi*ronere1uralitatile suprafetelor, a'sor' umi$itatea $in atmosfera, *rean$ astfel transferul $e ele*troni. 5sa se e2pli*a $e *e suprafetele *u ru1ozitati mai mari si atmosferele mai poluate fa.orizeaza fenomenul.

III62 A'+( +#$)%# "( )*!%(


III6267 S)$%!1!%&# #'( Duprasar*inile *are pro.oa*a soli*itari ale or1anelor $e masini, putan$ $epasi limitele $e rezistenta. 4iar $a*a se respe*ta into*mai pres*riptiile $e lu*ru ;$e e2emplu, re1imurile $e as*4iere< se pot i.i suprasar*ini *an$ masina, utilajul sau instalatia sunt uzate. In a*easta situatie fre*arile *res* atat $e mult, in*at, prin a*easta, se $epaseste in*ar*area a$misa, Duprasar*inile, prin a*tiunea lor 'rus*a, mares* 'ataile, 1ra'es* uzarea si pot $u*e *4iar la $istru1erea unora $intre or1anele masinii sau ale motorului. Uzarea pro.o*ata $e folosirea unei anumite zone $in *ursa masinii, utilajului sau instalatiei se $atoreaza faptului *a la pro$u*tia in serie mare si in masa se e2e*uta a*eleasi operatii. Din a*easta *auza, se pot uza numai anumite zone $in suprafetele pe *are le fa* $eplasarile. 8 marire a $uratei $e e2ploatare se o'tine prin s*4im'area *at mai $easa a zonelor $e $eplasare, prin asezarea $iferita a s*ulelor, prin mo$ifi*area pozitiei opritoarelor et*. III6262 I,$%#,!%(! 1/(%#&! Imprimarea sferi*a ;'rinellarea<, spe*ifi*a la1arelor *u 'ile, supuse unor sar*ini mari, un$e apre $eformarea *ailor $e rulare in perioa$ele in$elun1ate $e repaus. In fun*tionarea masinilor, uzarile nu apar sin1ulare *i aso*iate ;a'raziune9 *oroziune, a$eziune9a'raziune et*.< sau multiple, *um este *azul uzarii prin *io*nire. ,e suprafetele prelu*rate me*ani* raman ma*ro si mi*ronere1ularitati, astfel *a la in*eputul fun*tionarii suprafata reala in *onta*t .a fi foarte mi*a, iar presiunea .a fi foarte mare. In a*este *on$itii, perioa$a initiala $e fun*tionare, uzarea pieselor .a *reste rapi$, intensitatea uzarii fiin foarte mare. Dupa uzarea initiala, se pro$u*e to*irea proeminentelor, *ele $oua piese in fre*are .or a.ea in *onta*t suprafete mai mari, presiunea spe*ifi*a $e.enin$ mai mi*a.
PROIECT GRUPA 2

27

GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI

1. 2. 3.

CCC.$i$a*ti*.ro CCC.1oo1le.ro A)E#'#!%( &)%%#&)'!%( $( +%) &#&')' 1)$(%#0% !' '#&()')# A Ee4ni*ian me*ani* pentru /ntreinere i reparaii

alifi*area

PROIECT GRUPA 2

22