NORMATIV PENTRU COMPOSTAREA DESEURILOR MUNICIPALE ORGANICE CUPRINS INTRODUCERE SCOP DEFINITII 1. Modul de colectare a deseurilor co !

osta"ile Aglomerari urbane si orase mici Zone rurale Transportul deseurilor #. Predarea$ stocarea si a%e&rarea deseurilor ediului '. Te(%ici !e%tru co !ostare ). Ele e%te s!eci*ice !rotectiei +. E,!loatarea statiilor de co !ostare -. Valorile li ita !e%tru e isii si te(%ici de reducere a e isiilor Valorile limita pentru emisii/imisii in aer valorile limita pentru emisiile in apa .. Co%trolul etrolo/ic al e siilor aterialelor !ro&e%ite di% co !ostare 0. Valori*icarea

1. Autori2area si co%trolul statiilor de co !ostare Anexa nr. 1 Schema tehnologica a unei statii de sortare si compostare

INTRODUCERE Prezenta lucrare a ost elaborata in baza contractului nr. !/"/1#.$%.&$$' incheiat cu !inisterul !ediului si (ospodaririi Apelor) in cadrul azei ".*. denumita +,ormativ pentru compostarea deseurilor municipale organice-. .ucrarea a ost realizata prin studiu documentar /vezi bibliogra ia0 si analiza modului de proiectare) constructie si exploatare a unor statii existente in strainatate /1ranta) (ermania) Austria0. Pentru a se putea pastra aceleasi de initii in cadrul normativului) capitolul *) au ost olosite de initiile si prezentate echipamentele din lucrarea +Tratarea mecanica a deseurilor-) material documentar de prezentare realizat anterior in cadrul institutului pentru !!(A. 2on orm temei3program aceasta reprezinta +prima varianta- a +,ormativului pentru compostarea deseurilor municipale organice- si urmeaza a i completata/modi icata pana la s arsitul lunii noiembrie &$$'.

&

SCOP Prezentul ,ormativ tehnic privind compostarea deseurilor urbane solide reciclabile se aplica in con ormitate cu prevederile 45( 67/&$$$ privind regimul deseurilor si .egea nr. %&"/&$$1 pentru aprobarea 45( 67/&$$$ si stabileste conditiile de lucru si regimul de unctionare pentru instalatiile de compostare a deseurilor biodegradabile) controlul instalatiilor de monitorizare a emisiilor) precum si elemente generale speci ice activitatii des asurate de autoritatea competenta pentru protectia mediului /autorizare si control0. Prezentul ,ormativ tehnic ace re erire la o serie de standarde) normative tehnice si ghiduri care sunt in vigoare la momentul aplicarii sale. 8eoarece aceste documente se pot modi ica) utilizatorii trebuie sa se asigure ca aplica variantele in vigoare) asigurand ast el o calitate stiinti ica unitara. Standardele mentionate in prezentul ,ormativ tehnic reprezinta standarde de re erinta pentru cerintele minimale speci ice domeniilor lor de aplicare. Prezentul normative tehnic nu se aplica ermentarii anaerobe. DEFINITII Deseu orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite in anexa 9:) din .egea %&"/&$$1 pentru aprobarea 4rdonantei de 5rgenta a (uvernului nr. 67/&$$$ privind regimul deseurilor ) pe care detinatorul le arunca) are intentia sau obligatia de a le arunca; Deseuri u%ici!ale i,te 3 deseuri mena<ere si comerciale) industriale si din institutii) care) din cauza naturii si compozitiei) sunt similare cu deseurile mena<ere) dar excluzand ractiile indicate in anexa nr. & la =otararea (uvernului nr. 7'"/&$$& privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile) inclusiv deseurile periculoase) sub numarul &$ $1 care sunt colectate separat la sursa) si excluzand alte deseuri indicate sub numarul &$ $& din aceeasi anexa. Deseuri di% co ert asi ila"ile cu cele e%a3ere 3 deseuri rezultate din activitati comerciale) magazine) activitati de servicii publice si industriale etc.) cu conditia sa poata i depozit impreuna sau in acelasi mod ca deseurile mena<ere in unctie de tipul si cantitatea lor. Deseuri di% !arcuri si /radi%i 3 deseuri de origine vegetala provenind de pe supra ete olosite la gradinarit) din parcuri publice) cimitire si spatii verzi amplasate de3a lungul strazilor. 4io5deseuri sunt deseuri biodegradabile solide. :iodeseurile sunt deseuri mena<ere contanand deseuri alimentare) deseuri verzi sau mena<ere sau deseuri de gradina) hartie si cartoane. 2olectarea selectiva a biodeseurilor /in sistem +535- sau +AP- permite obtinerea unui material valori icabil prin compostare si prodecerea unui material de calitate /compost0. Si alte deseuri pot i colectare si compostate) de exemplu deseuri rezultate de la cantine) restaurante si complexe comerciale. Prin extindere si namolurile rezultate din statiile de epurare care corespund unor criterii de calitate stabilite) pot i asimilate ca +biodeseuri- si valori icate dupa compostare.

Co !ostare 3 proces de descompunere si trans ormare a substantelor organice solide de catre microorganisme /in principal bacterii si ungi0 intr3un material stabil) care poate i valori icat in agricultura. Procesul este controlat in ceea ce priveste accelararea descompunerii) optimizarea e icientei si minimizarea impactului asupra mediului si populatiei) se poate aplica deseurilor verzi si deseurilor solide municipale si se des asoara in doua aze > a0 tratarea mecanica; b0 descompunerea / ermentarea0. 5 proces de degradare microbiologica) in conditii aerobe/ anaerobe a materialelor organice) cu ormare de 24&) apa si substante humice. Deseuri !ericuloase 3 orice deseu solid sau lichid) asa cum este de init in anexa nr. 9A la 4rdonanta de urgenta a (uvernului nr. 67/&$$$) aprobata cu modi icari prin .egea nr. %&"/&$$1. Deseuri recicla"ile deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si cuprind deseuri de hartie) carton) deseuri de ambala<e) plastic sau metal. Pre5colectarea 5 este activitatea care se des asoara inaintea colectarii. ?a se des asoara inainte de locul de ridicare a deseurilor de catre serviciul de colectare. Precolectarea regrupeaza toate operatiunile necesare pentru evacuarea deseurilor mena<ere din locuinte pana la locul de ridicare a deseurilor de catre serviciile de colectare. Colectare 3 str@ngerea) compostarea si/sau regruparea /depozitarea temporara0 a deseurilor) An vederea transportului lor. /.egea %&"/&$$10 Colectarea deseurilor ur"a%e 3 este un ansamblu de operatiuni care constau in ridicarea deseurilor si trimiterea lor spre o statie de trans er) un centru de compostare) un centru de tratament sau un depozit. Colectarea selecti&a 3 este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de origine casnica /domestica0 care au un potential de reciclare /hartie) carton) sticla) plastic si metal0 sunt recuperate si diri<ate spre ilierele de reciclare. Acest proces necesita o compostare Bla sursa-) o colectare separata a materialelor secundare si tratamentul lor intr3un centru de recuperare. Colectare 6di% usa i% usa7 8U5U9 3 este un mod de organizare a colectarii selective in care numarul de persoane care produc deseuri este usor identi icabil iar containerul de stocare a deseurilor este situat in imediata vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt produse deseurile. Colectarea !ri% a!ort &olu%tar 8AP9 3 este un mod de colectare a deseurilor in care containerul de stocare a deseurilor nu apartine unui grup de producatori. 5nul sau mai multe containere sunt amplasate ast el incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar deseurile in prealabil sortate. 2ontainerele sunt puse la dispozitia locuitorilor) pe drumul public) ie in centre de colectare voluntara) ie in parcarile mari. 2ele mai raspandite containere sunt cele pentru colectarea sticlei) pentru colectarea hartiei si supra etele cu grila<e pentru colectarea plasticului. O!erator 3 orice persoana izica sau <uridica ce exploateaza sau controleaza instalatia ori careia i s3a delegat puterea economica decizionala pentru unctionarea tehnica a instalatiei.

Flu, la nivelul colectarii selective) adica la intrarea in centrul de compostare Fractiu%e la nivelul procesului de compostare) adica in interiorul centrului de compostare Statie de co !ostare instalatie care permite e ectuarea operatiunii de compostare si conditionare biologica a deseurilor. E isie 3 dega<area directa sau indirecta din instalatie de substante) vibratii) caldura sau zgomote din surse individuale ori di uze) in aer) apa sau sol. Valori li ita de e isie 3 masa exprimata in termenii parametrilor speci ici) concentratia si/sau nivelul unei emisii) care nu poate i depasit in cursul uneia sau mai multor perioade de timp. Re*u2 de co !ostare deseuri care nu au ost recuperate in urma operatiunii de compostare. 5nele re uzuri de compostare pot i supuse unui tratament ulterior. Reutili2are 3 orice operatiune prin care ambala<ul care a ost conceput si proiectat pentru a realiza An cadrul ciclului sau de viata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau reutilizat pentru acelasi scop pentru care a ost conceput; /.egea %&"/&$$10 Reciclare 3 operatiunea de reprelucrare Antr3un proces de productie a deseurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri; /.egea %&"/&$$10 Tratare 3 totalitatea proceselor izice) chimice si biologice care schimba caracteristicile deseurilor) An scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora) acilit@nd manipularea sau valori icarea lor; /.egea %&"/&$$10 Valori*icare 3 orice operatiune mentionata An anexa nr. 99 : din .egea %&"/&$$1 pentru aprobarea 4rdonantei de 5rgenta a (uvernului nr. 67/&$$$ privind regimul deseurilor. 1. MODUL DE COLECTARE A DESEURILOR COMPOSTA4ILE 8eseurile care pot i tratate biologic /compostate0 sunt) in principal) urmatoarele > 3 ractia biodegradabila din deseurile mena<ere si asimilabile; 3 deseuri din gradini si parcuri; 3 deseuri din piete si complexe alimentare; 3 resturi biodegradabile din industria alimentara; 3 namol rezultat din statiile de epurare orasenesti. Tratarea mecanica si biologica /compostare0 a deseurilor este conditionata de tipul deseurilor si modul de colectare. 2olectarea selectiva este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de origine casnica /domestica0 care au un potential de reciclare /hartie) carton) sticla) plastic si metal0 sunt recuperate si diri<ate spre ilierele de reciclare. Acest proces necesita o compostare Bla sursa-) o colectare separata a materialelor secundare si tratamentul lor intr3un centru de recuperare.

'

Obiective 2ontribuie la reciclarea materiala si organica Ceduce luxul colectarii in amestec pentru tratare Factori limitativi (piedici) ? ortul cerut producatorilor particulari de deseuri) prin urmare motivatia este un actor esential in reusita colectarilor selective (estiune riguroasa a organizarii sistemului de colectare selectiva Deseurile care fac obiectul colectarii selective Se disting doua tipuri principale de colectare selectiva> 2olectarea selectiva a deseurilor Bcurate si uscate- /sticla) hartie) cartoane) ziare reviste) plastic) aluminiu0 Colectarea selectiva a partii fermentabile a deseurilor menajere sau bio-deseurile

2olectarea selectiva a deseurilor depinde de> contextele locale > tipul de habitat) densitatea populatiei) etc natura si numarul luxului care trebuie tratat /partea reciclabila a ambala<elor mena<ere) ziare magazine) partea ermentabila a deseurilor mena<ere) etc0 modalitatile de colectare usa in usa aport voluntar colectare regrupata sau colectare mixta) etc organizarea colectarii / recventa colectarii) echipamente de incarcare) tipurile de recipienti sau de vehicule de colectare) etc. Aglomerarile urbane si orase mici 2olectarea separata a deseurilor reciclabile in aglomerarile urbane si orasele mici se poate realiza prin combinarea celor & sisteme> 3 deseurile mena<ere biodegradabile si deseurile de ambala<e /plastic) hartie) carton) metal0 trebuie colectate prin sistemul 535; 3 deseurile voluminoase) electrice si electrocasnice) periculoase) deseuri din constructie si demolari trebuie colectate prin sistemul aport voluntar 3 deseurile verzi trebuie colectate prin sistemul 535 Zone rurale 2olectarea separata a deseurilor reciclabile in aglomerarile urbane si orasele mici se poate realiza prin combinarea celor & sisteme> 3 deseurile de ambala<e /plastic) hartie) carton) metal0 trebuie colectate prin sistemul 535) preluate prin statii de trans er si transportate la statia de compostare cea mai apropiata;

"

3 deseurile voluminoase) electrice si electrocasnice) periculoase) deseuri din constructie si demolari trebuie colectate prin sistemul aport voluntar si trans erate la o statie de aport voluntar din zona oraseneasca cea mai apropiata 3 deseurile mena<ere biodegradabile si deseurile verzi trebuie colectate prin aport voluntar si valori icate pe plan local. 9n general) statiile de compostare sunt impartite in trei domenii) in unctie de capacitatea de prelucrare > a0 capacitate mica intre 1.$$$ si *.$$$ t/an; maxim ".$$$ locuitori; b0 capacitate medie intre *.$$$ si 1$.$$$ t/an; maxim &$.$$$ locuitori; c0 capacitate mare peste 1$.$$$ t/an; peste &$.$$$ de locuitori. Tehnicile de compostare olosite sunt direct corelate cu capacitatea de prelucrarea statiei si implicit cu numarul de locuitori deserviti. 9n general) statiile de compostare amplasate in zonele urbane sau deservind mai multe localitati rurale) sunt statii mixte /compostare3valori icare) compostare) eliminare reziduuri0. 9n Anexa nr. 1 este prezentata schema tehnologica a unei statii de tratare mecano3biologica care include si o treapta de compostare. 9n ormatiile sunt preluate de la A8?!? /Agentia 1ranceza de Protectie a !ediului0 si procentele corespund deseurilor din 1ranta /valori medii pentru &% de statii la nivelul anului &$$&0. 8imensionarea capacitatii unei statii de compostare trebuie acuta pe baza rezultatelor obtinute in cadrul unor studii pentru stabilirea caracteristicilor si compozitiei deseurilor. Standardul SC 1*%#*/&$$% 3 2aracterizarea deseurilor. !etodologie de caracterizare a deseurilor mena<ere C4!?24!) reprezinta un instrument important in cadrul acestor studii. Transportul deseurilor Transportul deseurilor trebuie realizat in conditii curate) pentru a limita dispersia in aer a poluantilor. 8eseurile municipale se transporta in autogunoiere compactoare) autotransportoare cu containere) autocamioane cu obloane) autobasculante) tractoare cu una sau doua remorci si alte tipuri de autovehicule. #. PREDAREA$ STOCAREA SI MANEVRAREA DESEURILOR Prevederile acestui capitol trebuie aplicate indiferent de tipul de colectare, transport si tratare folosit pentru compostarea deseurilor urbane sau rurale. 2ontrolul cantitativ al deseurilor receptionate trebuie realizat printr3un pod3bascula veri icat si controlat metrologic. Toate utila<ele care transporta deseuri trebuie sa ie cantarite in totalitate) sa aiba su icient loc pe cantarul de intrare si iesire. 2antarul trebuie sa ie accesibil) in siguranta) indi erent de conditiile meteorologice si trebuie sa dispuna de su icienta capacitate de cantarire. 5tila<ele trebuie sa ie diri<ate obligatoriu catre cantare /prin marcarea traseului) garduri) panouri) bariere0. 2antarele trebuie conectate la un sistem de monitorizare a cantitatii de deseuri care intra in statie. 2alibrarea cantarului trebuie realizata in con ormitate cu normele metrologice in vigoare. 9n apropierea cantarului se amena<eaza cabina operatorului responsabil cu preluarea deseurilor. Acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele sarcini> 3 directionarea utila<elor catre cantarul de intrare sau iesire /actionarea barierelor sau a sema orului0;

3 controlul cantaririi complete a utila<elor /cu a<utorul unei camere video sau a unei oglinzi0; 3 primirea documentelor de insotire a transportului si veri icarea acestora; 3 veri icarea organoleptica a deseurilor /control vizual si al mirosului0; 3 diri<area transportului de deseuri catre zona de descarcare; 3 controlul utila<elor care parasesc incinta statiei de compostare. ?xpeditorul completeaza si semneaza ormularul de expeditie/transport) cu urmatoarele date si in ormatii> 3 denumirea deseurilor) codi icate con orm =.(. nr. 7'"/&$$&; 3 numarul ormularului de transport; 3 numele si adresa expeditorului) transportatorului) destinatarului; 3 cantitatea deseurilor transportate; 3 data preluarii deseurilor de catre transportator; 3 tipul mi<loacelor de transport. .a predare se veri ica documentele insotitoare ale deseurilor. Predarea si receptia deseurilor 8eseurile sunt predate si receptionate urmand urmatoarele etape> 3 veri icarea documentelor insotitoare; 3 determinarea cantitatii de deseuri; 3 identi icarea deseurilor predate; 3 inspectie vizuala; 3 eliberarea unei copii din documentul pentru transportul deseurilor care dovedeste predarea acestora; 3 descarcarea vehiculului in zona indicata. 9registrarea deseurilor acceptate in statia de compostare se va ace con orm ormularului de inregistrare a transportului de deseuri prevazut in 4rdinul pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Comaniei) Anexa * /!APA! 3 &/&$$%) !T2T &11/&$$%) !?2 117/&$$%0. Se vor intocmi doua exemplare) unul pentru transportator si unul pentru operatorul statiei de compostare. Stocarea deseurilor si a deseurilor sortate trebuie realizata in conditii care limiteaza riscul de poluare /dispersia poluantilor in atmos era) in iltratii) mirosuri0. '. TE:NICI PENTRU COMPOSTARE '.1. Sco!ul co !ostarii Scopul compostarii este > 3 respectarea legislatiei in domeniul reciclarii3revalori icarii; 3 reducerea luxurilor de deseuri spre depozitare; 3 obtinerea unui material valori icabil) in unctie de caracteristici) in agricultura sau lucrari de imbunatatiri unciare /ameliorarea solului0; 9n principiu) compostarea implica doua aze principale si anume> tratarea mecanica;

tratarea biologica / ermentarea0.

Fer e%tarea a. Factorii principali care favorizeaza fermentarea aeroba. Oxigenul din aer. 9n mod teoretic cantitatea de aer care asigura oxigenul necesar pentru ermentarea deseurilor mena<ere tratate mecanic este de %)' 3 ' litri aer pe Dg de materie uscata /la deseurile cu umiditate de %'E0 si pe ora. Acolo unde este posibil) este pre erabil ca aceasta cantitate de aer sa ie sporita. Aerarea se poate ace prin mai multe sisteme) con orm procedeului de compostare adaptat) ast el> aerare simpla) prin rasturnarea gramezilor de compost) in cazul compostarii pe plat orme in aer liber; introducerea aerului prin conducte per orate in cazul unor compostari in gramezi;

introducerea de aer rece sau cald in camerele de ermentare; prin realizarea unei usoare depresiuni in camera de ermentare; prin amestecarea continua cu a<utorul unor utila<e speciale.
Aceste sisteme pot i combinate. Apa. 9n unctie de cantitatea de materii organice) existente in deseuri) procentul de umiditate optim pentru ermentare trebuie sa ie urmatorul> cand continutul de materii organice al reziduurilor este F'$E umiditatea trebuie sa ie de circa %'E; cand continutul de materii organice G'$E umiditatea trebuie sa ie de circa '$ 3 ''E. Pentru a controla procesul de ermentare) este necesar ca materialul de compostat sa ie erit de ploaie) deoarece o umiditate prea mare poate duce la enomene speci ice ermentarii anaerobe. Compozitia deseurilor. ?ste unul dintre actorii importanti in declansarea procesului de ermentare. 8aca deseurile au o incarcare mare in materii ermentabile si temperatura mediului este mare) procesul de compostare se declansaza rapid si se poate des asura corespunzator) daca este condus bine prin introducerea cantitatii necesare de aer. 8impotriva) daca deseurile au o incarcare redusa in substante organice) in special in perioadele de iarna) ermentarea este intarziata si introducerea de aer suplimentar) nu ace decat sa dauneze procesului de ermentare /aparitia si dezvoltarea de mirosuri neplacute0. b. Factorii auxiliari care favorizeaza fermentarea aeroba. 9n a ara actorilor principali mentionati mai sus) ermentarea aeroba mai este in luentata si de o serie de actori auxiliari) printre care> omogenitatea amestecului;

granulatia deseurilor supuse ermentarii; modul de asezare a deseurilor macinate in gramezi sau in recipienti de ermentare; incetinire vitezei de crestere a temperaturii.
c. Fazele procesului de fermentare aeroba. 2ompostul nu poate i utilizat in agricultura decat in stare inita /maturat0. 8eseurile proaspat macinate sunt oarte active si pot i utilizate) uneori) ca paturi calde pentru culturile de iarna) sau primavara. 8eseurile pre ermentate pot i satis acatoare din punct de vedere igienic) insa utilizarea lor imediata este ingradita de consideratiile de mai sus. #

8eseurile trans ormate in compost maturat sunt apte din punct de vedere igienic si numai acestea pot i utilizate in agricultura ara inconveniente de ordin sanitar. 5n compost poate i considerat matur n momentul cand activitatea microorganismelor este redusa la minimum. 8eterminarea maturitatii se ace prin determinarea consumului de 4& /sau a productiei de 24& 0 prin incercari pe plante) prin analiza structurii izice) etc. 9n procesul de compostare se urmareste obtinerea unei temperaturi ridicate pentru distrugerea microbilor patogeni si producerea materiilor coloide de natura termica. Aceste doua procese se datoresc actiunii microorganismelor asupra materiilor organice din deseuri in conditiile optime ale mediului de temperatura) de aer) apa. Principalele aze care apar in procesul de ermentare al deseurilor sunt urmatoarele> faza latenta> corespunde perioadei de timp necesar colonizarii microorganismelor in noul mediu creat; aceasta aza incepe practic din perioada de depozitare n recipienti de precolectare si colectare si dureaza pana la inceperea cresterii temperaturii; faza de crestere> este cea de marire a temperaturii si depinde de compozitia deseurilor) umiditate) aer; faza termofila> reprezinta perioada corespunzatoare celei mai inalte temperaturi; aceasta aza poate dura perioade mai lungi sau mai scurte) dupa cum se actioneaza asupra mediului cu aer sau apa) in unctie de cantitatea de substante organice ermentabile si de gradul de izolare termica realizat. 9n aza termo ila se poate actiona mai e icient asupra ermentarii. faza de maturizare sau de crestere> corespunde unei ermentari secundare) lente) avorabila umezelii) respectiv trans ormarii unor compusi organici in humus sub actiunea microorganismelor. 2ompostul este bine sa ie utilizat in agricultura la s arsitul azei termo ile cand produsul este mai bogat in substante organice. !aturizarea excesiva n depozit) duce la o mineralizare prea avansata a acestuia ceea ce ace sa3si piarda din e ectele sale avorabile solului. 8e aceea se admite in general un timp de maximum * luni pentru mentinerea compostului in depozit. 9n cursul ermentarii) materiile organice din deseuri aciliteaza doua actiuni simultane si antagoniste in care intra carbonul si azotul si care duce la mineralizarea substantelor biodegradabile) ducand pe de o parte la producerea de bioxid de carbon si amoniac iar pe de alta parte la ormarea humusului) al carui rol este oarte important pentru mentinerea proprietatilor izice) chimice si biologice ale solului. d. Compozitia medie a unui esantion de compost 8eterminarea compozitiei compostului constand din stabilirea proprietatilor izico 3 chimice se ace in scopul cunoasterii posibilitatilor de utilizare a acestora n agricultura. Caportul carbon / azot este un actor care re lecta stadiul evolutiei ermentarii deseurilor. 2ompostul obtinut poate i considerat bun pentru agricultura daca prezinta) in medie) urmatoarele caracteristici> granulometrie> #$E din compost sa ie cernut cu ciurul de *' mm;

procentul de carbon sa ie G 'E din materiile uscate; procentul de azot G $)*E din materiile uscate; raportul carbon / azot cuprins intre &$ 3 *$ in deseurile initiale) poate duce dupa compostare la
un raport de 1$ 3 1'. Tehnicile de compostare trebuie sa asigure eliminarea riscului de alterare a procesului prin> 3 accelerarea proceselor prin optimizarea conditiilor de alterare; 1$

3 3

directionarea procesului aerob; veri icarea emisiilor.

Tehnicile se bazeaza pe doua procedee de baza > 3 procedeul static /compostare in stoguri) compostare in celule0; 3 procedeul dinamic /compostarea cu tambururi de alterare) compostarea in turnuri de alterare0. 4peratiile si echipamentele pentru compostare depind de tipul deseurilor ce urmeaza a i compostate> 3 ractia biodegradabila din deseurile mena<ere si asimilabile; 3 deseuri din gradini) parcuri) piete) resturi biodegrababile din industria alimentara; Fractia "iode/rada"ila di% deseurile e%a3ere si asi ila"ile ?tape de realizare > a0 colectarea) transportul) receptia) depozitarea; b0 tratarea mecanica pentru compostarea materialelor valori icabile in cadrul unei statii de compostare /plastic) hartie si carton) metale0; c0 tratarea speciala pentru compostare s aramare) maruntire) separare; d0 tratare biologica compostare si inisare 3 cu controlarea temperaturii) oxigenului si a umiditatii; e0 prepararea inala a compostului maruntire) sitare) ambalare. ?chipamentele si instalatiile sunt identice cu cele dintr3o statie de compostare) mai putin in treapta de tratare biologica /compostare0. Deseuri di% /radi%i$ !arcuri$ !iete$ resturi "iode/ra"a"ile di% i%dustria ali e%tara ?tape de realizare > 0 colectarea) transportul) receptia) depozitarea; g0 tratarea mecanica manuala /eliminare metale0 si s aramare /optional0; h0 tratare biologica compostare si inisare numai cu controlarea umiditatii; i0 prepararea inala a compostului maruntire) sitare /optional0) ambalare. 9n cazul compostului obtinut din ast el de deseuri gradul de siguranta se poate veri ica simplu prin introducerea compostului intr3un sac de plastic) inchiderea etansa si deschiderea dupa %7 de ore. 8aca dupa %7 de ore compostul miroase neplacut) insemna ca etapa de inisare nu este terminata. ?chipamentele si instalatiile sunt identice cu cele dintr3o statie de compostare /vezi ,ormativ pentru compostarea deseurilor urbane reciclabile0) mai putin in treapta de tratare biologica /compostare0.

). CERINTE CONSTRUCTIVE MINIME 4 serie de actori tehnici) sociali) economici si politici trebuie luati in considerare la alegerea unui amplasament si anume > 3 distanta maxima economica de transport; 3 existenta unei +zone tampon- intre statia de compostare si zonele locuite din vecinatatea imediata; 3 conditii topogra ice optime si caracteristici hidrogeologice optime pentru turnarea undatiilor; 3 existenta posibilitatii de extindere in viitor.

11

A !lasa e%tul statiei de co !ostare Posibile amplasamente optime pentru statii de compostare sunt considerate cele din vecinatatea statiilor de trans er) statiilor de compostare) depozitelor de deseuri si statiilor de epurare orasenesti. ?xista si reglementari speciale) de exemplu in S5A unde este interzisa amplasarea de statii de compost la o distanta mai mica de & mile de un aeroport) aceasta pentru a preveni atragerea de pasari si inter erenta zborului pasarilor cu cel al avioanelor. Amplasamentele posibile trebuie evaluate din punct de vedere a impactul constructiilor asupra mediului. 5nele lucrari de amena<are sunt necesare dar este pre erabila minimizarea lor pentru reducerea investitiilor si mentinerea unei +zone tampon- naturale /ex. copaci in lungul drumul de accces si la limita dinspre zona locuita invecinata) zone deluroase) etc0. Amplasamentul unei statii de compostare trebuie sa nu ie in zone inundabile /ape de supra ata si pluviale0) sa nu permita acumularea de ape in incinta si sa ie erit de enomene de eroziune. Se considera optim pentru o statie de compostare un teren cu o panta minima de 1E si optima de & %E /se asigura scurgerea apelor pluviale si a levigatului din incinta spre instalatiile de preepurare0. Pentru o statie de compostare este oarte important sistemul de alimentare cu apa. 2antitatea de apa necesara intr3o statie de compostare depinde de tipul deseurile care se composteaza) tehnologia de compostare olosita) capacitatea de compostare) marimea incintei si clima din zona /ex. pentru compostarea unui mc de runze este necesara o cantitate de 7$ l de apa0. Pentru a putea unctiona e icient o statie de compostare trebuie sa aiba spatiu su icient pentru zona de pretratare) tratare 3 compostare) posttratare ca si pentru Bzona3tampon-. 9n general supra etele mari sunt reprezentate de zona de compostare si Bzona tampon-. Se considera ca optima pentru proiectare luarea in calcul a unei supra ete care sa asigure compostarea la nivelul unei productii anuale a statiei. Proiectarea statiei de co !ostare 8upa alegerea amplasamentului) proiectul trebuie sa ia in considerare atat aspectele tehnico3economice cat si aspectele de protectie a mediului si a sanatatii populatiei. ?lementele urmatoare sunt oarte importante in proiectarea statiei > 3 zona de pretratare; 3 zona de tratare /compostare0; 3 zona de posttratare / inisare0; 3 zona3tampon; 3 drumurile de acces si drumurile interioare; 3 utilitatile si securitatea intregului amplasament. ;o%a de !retratare ?ste zona de predare) stocare) manevrare) compostare si trans er spre zona de compostare. !arimea si modul de proiectare depind de cantitatea de deseuri primita) modul de compostare si cantitatile de deseuri obtinute dupa tratarea mecanica > deseuri sortate pentru valori icare si deseuri trans erate spre zona de compostare. ?lementele de proiectare privind zona de pretratare sunt speci ice normelor stabilite pentru compostarea deseurilor solide urbane /ex. deseurile trebuie sa ie depozitate in hale acoperite; pardoseala trebuie sa ie rezistenta ca sa preia e orturile induse de mi<loacele de transport) manevrare si incarcare) etc0

1&

completate cu norme speci ice pentru compostare /zone pentru umezirea deseurilor compostabile si zone pentru incarcare si manipulare inaintea trans erului sprezona de tratare 3 compostare0. ;o%a de tratare 8co !ostare9 Zona de tratare este reprezentata de zona de compostare si zona de inisare. Zona de compostare pentru deseurile &er2i nu trebuie pavata) dar trebuie sa aiba o panta de scurgere si sa ie impermeabilizata pentru a nu se eroda sau acumula apa pluviala. Zonele in care are loc compostarea in spatii deschise trebuie sa ie paralele cu panta terenului. 2a o masura de siguranta intre zone trebuie sa ie construite sisteme de colectare si drenare a apei pluviale si a compostului. 5n sistem ine icient de drenare a compostului are ca urmare duce la ermentarea in conditii nestandard ceea ce are ca rezultat un compost de proasta calitate si emisii de mirosuri neplacute. 9ntretinerea zonei de compostare trebuie sa prevada inspectii si lucrari anuale de mentinere a nivelului de impermeabilizare si a pantei terenului. Zona de compostare a *ractiei "iode/rada"ila di% deseurile e%a3ere si asi ila"ile trebuie proiectata cu luarea unor masuri suplimentare pentru prevenirea poluarii apelor. ?ste necesara construirea unei bariere geologice cu olosirea de materiale pentru impermeabilizare /argila) materiale sintetice0 care sa asigure un coe icient de permeabilitate mai mic sau egal cu 1$36 cm/s. .evigatul trebuie colectat si evacuat din incinta. !etoda olosita este de colectare) stocare si pompare in reteaua de canalizare oraseneasca) dar pentru iecare caz in parte trebuie veri icata necesitatea sau nu de introducere) inainte de stocare) a unui separator. !arimea zonei de compostare depinde de cantitatea tratata) tehnologia de tratare) densitatea initiala si inala a compostului si umiditatea compostului. ?chipamentele mecanice de amestecare pentru introducerea de aer in luenteaza de asemenea marimea zonei de compostare. Se considera e icienta o distanta de 1)' m intre zonele de compostare pentru asigurarea accesului echipamentelor de amestecare. Asigurarea unei ventilatii proprii in spatiile de compostare inchise este necesara datorita aptului ca aerul din incinetele inchise de compostare contine bioaerosoli) pulberi) mirosuri neplacute si umiditate in exces. 9nstalatiile de ventilatie pentru evacuarea aerului din spatiile de compostare inchise trebuie sa includa bio iltre pentru eliminarea mirosurilor neplacute. Zona de inisare a compostului /zona de stationare in care se asigura stabilizarea compostului0 trebuie dimensionata in unctie de perioada de stationare. 9n cazul deseurilor &er2i se poate considera ca reprezinta &'E din necesarul pentru zona de compostare dar in cazul *ractiei "iode/rada"ila di% deseurile e%a3ere si asi ila"ile dimensionarea trebuie sa se aca pe baza rezultatelor unor experimentari. ;o%a de !osttratare 8*i%isare9 Zona de posttratare este olosita pentru tratarea mecanica inala a compostului /maruntire) sitare0) depozitarea sau depozitarea/ambalarea compostului expedierii. 9n cazul deseurilor &er2i se poate considera ca reprezinta &$E din necesarul pentru zona de compostare dar in cazul *ractiei "iode/rada"ila di% deseurile e%a3ere si asi ila"ile dimensionarea trebuie sa se aca pe baza rezultatelor unor experimentari. 8aca compostul nu se ambaleza in saci de plastic si se depoziteaza in gramezi) gramezile trebuie acoperite cu olii de plastic pentru a nu se degrada.

1*

8aca compostul se ambaleaza in saci de plastic) trebuie prevazute spatii inchise de depozitare a sacilor pe calitati si cerinte cantitative sezonale. Zona de depozitare trebuie dimensionata la o capacitate de depozitare de maxim * luni. ;o%a5ta !o% Supra ata zonei3tampon trebuie sa ie de cateva ori mai mare ca supra ata totala a statie de compostare) mai ales daca statia este amplasata in vecinatatea unei zone locuite. 9n aza de proiectare trebuie evaluate viteza predominanta si viteza minima a vantului in zona propusa de amplasare a statiei de compostare. Pe baza acestei analize proiectul trebuie sa prevada extinderea zonei3tampon pe directia vantului predominant din zona de amplasare) in acest el asigurandu3se minimizarea transportului bioaerosolilor si mirosurilor neplacute spre zonele locuite. 8istanta de la statia de compostare pana la zona locuita trebuie sa ie de minim 1.$$$ m) daca prin studiul de evaluare a impactului nu s3a stabilit o distanta mai mare. Dru urile de acces si dru urile i%terioare 9n aza de proiectare trebuie avuta in vedere problema tra icului in zona de amplasare a statiei de compostare. Tra icul in zona statiei de compostare depinde de tipul de deseuri compostate. Pentru o statie de compostare de deseuri &er2i tra icul va i mai redus in perioada de iarna) in timp ce pentru o statie de compostare a *ractiei "iode/rada"ila di% deseurile e%a3ere si asi ila"ile tra icul va i constant tot timpul anului. 9n interiorul statie de compostare proiectarea drumurilor se va ace in unctie de natura terenului) dimensiunea tra icului) panta terenului si sistemul de colectare si evacuare a apelor pluviale. 8rumurile interioare trebuie) minim) pietruite sau pavate pentru a se asigura circulatia si in conditii atmos erice di icile /iarna) ploi) inghet0. Utilitatile si securitatea i%tre/ului a !lasa e%t 4 statie de compostare include) in a ara depozitelor si halelor de productie) di erite cladiri cu di erite unctionalitati /cladiri pentru activitati de intretinere3exploatare) cladiri administrative) etc0. 9n cazul unei statii de compostare de deseurilor verzi cu o capacitate de maxim *.$$$ t/an este su icienta o singura cladire. 2ladirile trebuie sa ie racordate la apa curenta) electricitate) caldura. Statia trebuie prevazuta cu sisteme de comunicatie care sa permita alertarea personalului si a mi<loacelor de interventie in caz de accidente. 8rumul de accces in incinta statiei trebuie securizat cu gard) poarta pazita) sistem de iluminare si averizare. Zona3tampon trebuie ingradita cu gard de sarma si iluminata. ). ELEMENTE SPECIFICE PROTECTIEI MEDIULUI 8aca nu este controlat procesul de compostare poate crea numeroase probleme de mediu) cum sunt > poluarea apei) solului si atmos erei) discon ort in zonele locuite datorat zgomotului) vibratiilor si morosurilor neplacute) incendii) etc.

1%

!ult din aceste probleme pot i minimizate din etapa de proiectare sau exploatarea corecta a constructiilor si instalatiilor. Calitatea a!ei Poluare apei in zona statiilor de compostare se poate datora levigatului si apelor pluviale. Levigatul .evigatul rezultat din statiile de compostare a deseurilor verzi poate avea o incarcare mare in substante organice /exprimata in 22432r0) enoli si azotati) incarcare rezultata din chiar procesul de ermentare. Producerea de levigat poate i redusa sau prevenita prin monitorizarea si corectarea nivelului de umiditate in compost si prin olosirea de spatii de compostare acoperite. 9n cazul spatiilor de compostare descoperite se pot amena<a canale de colectare a levigatului) stocare si repompare in compost in unctie de necesitati /asigurarea nivelului de umiditate optim al compostului0. ?xcesul de levigat poate i introdus in sistemul de canalizare) stocat si pompat in reteaua de canalizare orasenesca sau in bazinul vidan<abil. ?vacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca /direct sau cu autovidan<e0 trebuie sa se aca pe baza unor analize de laborator pentru stabilirea con ormitatii cu cerintele legale /,TPA $$1/&$$& sau $$&/&$$&0. Pentru reducerea pericolului de poluare a apelor subterane sunt necesare urmatoarele masuri> 3 proiectarea unei retele speciale de colectare a levigatului; 3 colectarea levigatului din zonele de tratare si posttratare si evacuarea controlata din incinta; 3 olosirea de sisteme de impermeabilizare a supra etelor posibil a i contaminate /argila) materiale sintetice0. A!ele e&acuate di% i%ci%ta Apele evacuate din incinta sunt de inite ca > a0 ape pluviale poluate cu substante colectate din incinta statiei; b0 ape olosite in procesele de productie si care sunt poluate cu substante poluante speci ice proceselor de productie /ex. apele care sunt olosite la spalarea mi<loacelor de transport) a halelor de productie) etc0. Apele evacuate din incinta care au intrat in contact cu deseurile primite) deseurile partial tratate) compostul nematurat) apele de spalare si apele pluviale colectate de pe anumite supra ete nu pot i evacuate din incinta ara a i preepurate. Sistemul olosit este de colectare) trecere printr3un separator si evacuare in reteaua de canalizare oraseneasca sau in bazin vidan<abil. ?vacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca /direct sau cu autovidan<e0 trebuie sa se aca pe baza unor analize de laborator pentru stabilirea con ormitatii cu cerintele legale /,TPA $$1/&$$& sau $$&/&$$&0. Mirosul !irosurile neplacute pot apare pe perioada colectarii) transportului) depozitarii si compostarii in special daca apar enomene de compostare anaeroba. 2ompostarea anaeroba poate duce la generarea de compusi mirositori cum sunt acizii organici) mercaptanii) hidrogenul sul urat) amoniacul) etc.

1'

;/o otul Zgomotul este generat de masinile care intra si ies din statie si echipamente de lucru. ?chipamentele de lucru /mori) concasoare) site tambur) etc0 pot genera un nivel de zgomot de peste #$ d:. !asurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite invecinate sunt > 3 construirea si explotarea corespunzatoare a zonei3tampon; 3 includerea de speci icatii tehnice pentru echipamentele de productie /prevederea cu sisteme de reducere a zgomotului0; 3 intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru; 3 stabilirea unui program de limitare a tra icului in incinta si in exterior /pe ore si zile0. Purtatorii de /er e%i i%*ectiosi Sunt de initi ca Banimale mici sau insecte care transporta boli-. Sobolani) soareci) muste) tantari) etc sunt Bpotentiali- vizitatori ai unei statii de compostare. !asurile necesar a i luate sunt pastrarea curata a incintei si halelor) mentinerea de procese aerobe si temperaturi corespunzatoare proceselor in zonele de compostare si maturare) etc. I%ce%dii 8aca compostul se usuca si devine prea cald apare pericolul de ardere spontana. Substantele organice din compost pot lua oc instantaneu chiar si la o umiditate de &'3%'E. !asurile necesar a i luate sunt > 3 asigurarea unei inaltimi de maxim * m a gramezilor de material compostabil pe durata compostarii; 3 mentinerea unei temperaturi in compost de maxim "$$2. Suplimentar ata de aceste masuri speci ice procesului de compostare) incinta trebuie proiectata cu sistem de alimentare si rezervor pentru rezerva de incendiu si drum de acces rapid a masinilor de interventie. 4 masura suplimentara si oarte importanta este asigurarea ca pe durata operarii statia nu va deveni) chiar pe termen scurt) un depozit de uleiuri uzate) de pulberi acumulate in vecinatatea echipamentelor de compostare si conditionare si alte materiale in lamabile. Re2iduuri a%tre%ate de &a%t Ceziduurile antrenate de vant) din cadrul unei statii de compostare) pot deveni o sursa de poluare si discom ort pentru zonele locuite invecinate. Aceste sunt) in principal) materiale plastice si hartie in care au ost aduse anumite deseuri si din care mici parti se regasesc dupa pretratare in materialul compostabil. Aceste reziduuri pot i controlate prin> 3 transportul deseurilor in mi<loace de transport acoperite; 3 primirea) procesarea si ambalarea materialelor reciclabile in spatii inchise; 3 adunarea lor din incinta dupa iecare operatie care are loc in spatii deschise. Co !usi or/a%ici &olatili 8COV9 2ompusii organici volatili /ex. benzene) chloro orm) tricloretilena0 prezinta un potential risc pentru statiile de compostare. Aceste substante pot apare in statia de compostare daca anumite deseuri de lemn au ost admise la compostare chiar daca contin solventi si vopseluri.

1"

2ombinarea procesului de aerare ortata) amestecarea deseurilor si temperatura ridicata poate elibera 24V in spatiile de lucru sau/si in atmos era. Acest proces are loc in perioada de compostare si 24V sunt evacuati in atmos era ie direct /compostare in spatii deschise0 ie prin sistemele de ventilatie /compostare in spatii inchise0. Tehnicile de eliminare sunt oarte costisitoare si este de pre erat olosirea unor masuri de limitare a aparitiei care constau intr3un examen oarte atent la primirea deseurilor si neacceptarea deseurilor care pot genera) prin tratare) aparitia de 24V. +. E<PLOATAREA STATIILOR DE COMPOSTARE Prezentul capitol cuprinde aspecte re eritoare la unctionarea statiei compostare de si stabileste unele practici operationale destinate minimizarii impactului pe care instalatia o poate avea asupra mediului incon<urator. Problemele abordate sunt urmatoarele> 4peratiuni si planuri de Antretinere Programul de unctionare al instalatiei 9nteractiunea cu publicul 2ompostarea deseurilor Situatii de urgenta Tinerea evidentelor Planuri de functionare si ntretinere Aceste planuri trebuie elaborate An mod special pentru iecare operatiune An parte si trebuie sa contina urmatoarele elemente> Programul de lucru al instalatiei) care sa precizeze zilele de lucru) orele de lucru ale iecarei zile si sarbatorile legale; Schema de personal) care descrie sarcinile care revin iecarei unctii An parte) numarul minim de personal si programul de lucru; 8escrierea deseurilor acceptabile si inacceptabile si procedurile pentru Anlaturarea deseurilor inacceptabile Anainte si dupa descarcare; !etode operationale pentru iecare componenta a instalatiei) inclusiv metodele de compostare3 compostare a deseurilor) procedeele de c@ntarire a deseurilor) operatiunile executate pe plat orma de compostare) Ancarcarea vehiculelor care pleaca din statie) curatenia An perimetrul statiei si An a ara acesteia si operatiunile speci ice sistemului de colectare a apelor reziduale; 8escrierea procedeelor de Antretinere ale iecarei componente) inclusiv a cladirilor) echipamentelor mobile) utilitatilor si amena<arilor peisagistice; 9nstruirea anga<atilor; Ceguli si regulamente de siguranta; Procedee de tinere a evidentelor; Planuri de actiune pentru cazuri de urgenta) precum avarii ale vehiculelor sau utila<elor) sau cazurile c@nd locul de evacuare nu este disponibil; Proceduri de urgenta. Programul de functionare al instalatiei 16

Programul de unctionare al unei statii de compostare trebuie sa tina seama de gra icul de unctionare al vehiculelor care livreaza deseurile la statie) de capacitatea de prelucrare a echipamentelor de compostare si perioadele de compostare si inisare. Programul de lucru trebuie sa tina cont si de amplasarea An teren a statiei) de destinatiile terenurilor Anvecinate) precum si de orarul de unctionare al societatilor reciclatoare care primesc materialele recilabile de la statie si a societatilor care preiau compostul. Programul de unctionare variaza de la caz la caz) An unctie de circumstantele speci ice locului. !ulte instalatii mari) localizate An zone industriale urbane unctioneaza An regim &% de ore) 6 zile pe saptam@na. Statiile de compostare care deservesc companiile de colectare a deseurilor) de obicei) unctioneaza " p@na la 6 zile pe saptam@na. ituatii de urgenta Hn ma<oritatea zilelor) statiile de compostare des asoara activitati de rutina. 2u toate acestea) operatorii statiilor de compostare trebuie sa ie pregatiti pentru cazuri de urgenta si sa includa procedurile pentru situatiile de urgenta An planul de activitate. Trebuie anticipate cel putin urmatoarele situatii de urgenta> Pene de curent. Planul trebuie sa trateze problema tinerii evidentelor clientilor) a Ancasarii taxelor si Ancarcarii camioanelor de transport An caz de Antrerupere a energiei electrice. !ipsa sau defectarea c"ntarelor. Planul trebuie sa descrie cum se tine evidenta si pe ce criterii se vor stabili taxele) An conditiile An care c@ntarul este de ect. Hn instalatiile care au c@ntare si la intrarea si la iesirea din statie) daca se de ecteaza unul) temporar se poate utiliza celalalt pentru ambele sensuri. #ncendiu. Apararea Ampotriva incendiilor si procedeele de stingere sau limitare se re era la incendiile declansate An toate punctele de lucru din statia de compostare) inclusiv in incintele in care au loc operatii de compostare. Hn mod obisnuit) masurile de aparare Ampotriva incendiilor constau An prote<area sanatatii personalului si chemarea ortelor speciale de interventie. Controlul scurgerilor. Scurgerile pot apare din materialele descarcate sau din vehiculele care alimenteaza statia. 8e exemplu) urtunele din sistemele hidraulice de compactare sau care echipeaza camioanele de gunoi se pot rupe. Planul pentru controlul scurgerilor prevede identi icarea si localizarea scurgerilor) aducerea de materiale absorbante si metode de curatire. Pentru scurgerile mari) planul trebuie sa includa si prevenirea in iltrarii acestor scurgeri An sistemele de evacuare a apelor reziudale sau pluviale. $escoperirea unor materiale periculoase. Planul pentru materiale periculoase trebuie sa prevada metode de identi icare si izolare a acestora) depozitarea temporara An spatii special amena<ate si numere de tele on pentru urgente %ccidente ale angajatilor sau clientilor. Planul trebuie sa prevada procedee de prim a<utor) numere de tele on pentru urgente si trasee p@na la cele mai apropiate spitale. Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o lista de tele oane de contact) inclusiv numerele unde pot i gasiti) ziua si noaptea) directorii) membrii personalului de deservire) echipele de interventie) clientii ideli si organismele de resort. &inerea evidentelor Tinerea unor evidente detaliate permite at@t operatorilor statiei c@t si administratiei locale) inclusiv de protectie a mediului) sa se asigure ca statia de compostare unctioneaza An mod e icient si An con ormitate cu prevederile legale. Statiile de compostare de dimensiuni medii si mari) indi erent de tipul deseurilor compostabile trebuie sa tina evidenta urmatoarelor in ormatii>

17

Hncarcaturile care intra An statie> data) ora) societatea comerciala) numele so erului) greutatea /vehicul Ancarcat0) greutatea /vehicul gol0) provenienta Ancarcaturii) taxa perceputa; Hncarcaturile care ies din statie> data) ora) societatea comerciala) numele so erului) greutatea /vehicul Ancarcat0) greutatea /vehicul gol0) tipul materialelor trans erate /de ex. deseuri) materiale reciclabile) compost vrac) compost in saci0) destinatia Ancarcaturii; Cegistrul operational al instalatiei> aici se noteaza toate evenimentele neobisnuite din cursul zilelor de lucru; Cegistru de reclamatii se noteaza data) ora) numele reclamantului) natura reclamatiei si masurile luate pentru solutionare; Poluarea /accidentala0 a mediului> se scriu detalii despre poluarea accidentala a mediului cu deseuri lichide) solide) mirosuri) aerosoli; Cezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de supra ata) deversarile An canalizare) poluarea aerului) a apelor sau analize de zgomot; Cegistre de Antretinere> pentru utila<e ixe sau mobile; Capoarte cu privire la sanatatea si securitatea anga<atilor; 8ocumentatie care sa ateste pregatirea si certi icarea ca operatori a anga<atilor.

Protectia muncii si prevenirea incendiilor Toate activitatile din cadrul unei statii de compostare se executa in baza prevederilor legale re eritoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor. Toate persoanele care des asoara o activitate in cadrul statiei de compostare trebuie sa ie instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii. 2onstructiile si instalatiile) in special) cele pentru depozitarea deseurilor) materialelor reciclabile) compostului si a combustibililor se proiecteaza) amena<eaza) unctioneaza si se veri ica con orm normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor. Probleme de mediu 2onstruirea unei statii de compostare care sa minimizeze impactul asupra mediului Ancon<urator implica o atentie sporita la plani icarea) proiectarea si unctionarea instalatiei. Prezenta sectiune prezinta problemele legate de neplacerile cauzate mediului incon<urator si prezinta Bpractici de buna vecinatateelaborate cu scopul de a Ambunatati imaginea publica a statiei de compostare. Se vor prezenta caracteristici de proiectare si unctionare re eritoare la tra ic) zgomote) mirosuri) poluarea aerului) calitatea apelor) purtatorii de germeni in ectiosi si pastrarea curateniei. Amplasarea) proiectarea si unctionarea corespunzatoare a statiei de trans er poate solutiona sau aplana impactul acestor actori asupra mediului Ancon<urator si a comunitatii. Acestor probleme trebuie sa li se dea atentie Anca din aza de plani icare si amplasare a instalatiei) iar dupa ce instalatia a ost pusa An unctiune) aceste probleme trebuie monitorizate An mod regulat. Proiectul statiei de compostare trebuie sa satis aca cerintele de mediu) indi erent de amplasament sau de destinatia terenurilor Anvecinate. Statiile amplasate An zone industriale trebuie sa satis aca aceleasi cerinte de mediu ca si statiile din zone mai populate. !inimizarea aspectelor negative asociate acestor instalatii se poate realiza prin alegerea unor variante de proiectare corespunzatoare.

1#

&raficul 5nele caracteristici de proiectare si unctionare care ar putea reduce impactul produs de tra icul An si de la statie asupra mediului sunt descrise An continuare> 8esemnarea unor trasee de parcurs Anspre si dinspre statia de compostare care sa evite zonele aglomerate) cartierele de locuinte sau alte zone cu probleme. Adaugarea) An a ara statiei) a unor indicatoare) marca<e pe sosea si semnalarea intersectiilor. 2onstruirea unor benzi de accelerare sau Ancetinire care sa permita vehiculelor intrari si iesiri line din tra ic) reduc@nd aglomeratia si pericolul de accidente din vecinatatea statiei. 5tilizarea vira<elor la dreapta pentru intrarea si iesirea din statii si reducerea la minim a vira<elor la st@nga pentru a reduce aglomeratia si pericolul producerii de accidente. Spatiu de asteptare An perimetrul statiei) pentru clientii si vehicule colectoare care sa stea la coada An interiorul statiei) ara a st@n<eni tra icul pe drumurile publice. 9nstalarea si utilizarea echipamentelor de compactare pentru a maximiza cantitatea de deseuri Ancarcate An iecare vehicul de trans er) reduc@nd ast el numarul de vehicule care parasesc statia. Stabilirea unui program de unctionare) chiar impunerea unor restrictii care sa Ancura<eze utilizarea statiei An a ara orelor de v@r ale tra icul din zona. Programarea livrarilor comerciale ast el Anc@t sa se evite orele de aglomeratie maxima a tra icului. 'gomotul Statiile de compostare pot reprezenta o sursa permanenta de zgomot deoarece tra icul de vehicule grele si unctionarea utila<elor industriale mari reprezinta sursele producatoare de zgomot ale statiei de compostare. Zgomotul produs de tra icul de pe soselele adiacente statiei va i perceput ca provenind de la statia de compostare. Zgomotul provenind de la utila<e se datoreaza motorului) semnalelor de avertizare /produc@nd sunete de intermitente0) unitatilor hidraulice si pistoanelor sau lamelor utila<elor care se izbesc sau zg@rie supra ete de beton sau otel. Statiile care utilizeaza sisteme compactoare ixe sau echipament de comprimare actionat de motoare produc zgomote suplimentare mecanice) datorate acestor utila<e. Proiectarea si unctionarea corespunzatoare a statiei poate reduce zgomotul produs de instalatiile sale. Aceasta problema include urmatoarele aspecte> !aximizarea utilitatii zonelor tampon care Ancon<oara perimetrul) An special de3a lungul zonelor unde se a la terenuri Anvecinate. 2resterea distantei Antre sursa de zgomot si receptor) sau existenta barierelor naturale sau arti iciale sunt cele mai e iciente modalitati de reducere a zgomotului) atunci c@nd acesta nu se pot reduce la sursa; 4rientarea cladirilor An asa el Anc@t topogra ia locului si zidurile din zonele tampon ale instalatiei sa prote<eze vecinatatile de expunerea directa la sursa de zgomot; ?chiparea cu materiale amortizoare de sunet a zidariei si pla oanelor constructiilor; Hnchiderea utila<elor care nu lucreaza si oprirea motoarelor vehiculelor care asteapta intrarea in statie; ?vitarea luxului de tra ic din vecinatatea zonelor locuite; Amplasarea intrarilor in cladiri ast el Anc@t sa nu ie pe directia vecinatatilor care ar putea i deran<ate de zgomot;

&$

?chiparea alarmelor care scot sunete intermitente cu becuri intermitente sau alte mi<loace de avertizare; Cestr@ngerea activitatilor producatoare de zgomot An anumite cladiri sau incinte. 8e exemplu unitatile hidraulice de putere ale compactoarelor ar putea i plasate in zone speciale Ampreuna cu alte echipamente care nu produc zgomot. Se poate opta) in etapa de proiectare) pentru utilizarea unor utila<e mai silentioase; Hntretinerea corespunzatoare a amortizoarelor de zgomot si a compartimentului motoarelor apartin@nd utila<elor mobile care unctioneaza An statie; Pastrarea c@t mai multor usi Anchise An timpul orelor de unctionare; ? ectuarea activitatilor care produc cele mai mari zgomote la anumite ore) cum ar i dimineata si dupa3amiaza) c@nd locuitorii pleaca si vin de la servici) in intervalul c@nd locuitorii nu sunt acasa sau c@nd nivelul de zgomot din a ara statiei este maxim.

(irosurile !irosurile devin mai puternice An perioadele de vreme calda sau ploioasa. !irosurile pot i controlate datorita unor caracteristici de proiectare si unctionare precum cele ce urmeaza> 2a si An cazul reducerii zgomotelor) cresterea distantei Antre sursa care dega<a mirosul si receptor reduce e ectiv impactul produs; 4bservarea directiei din care bate v@ntul An mod obisnuit) pentru a stabili orientarea cladirii si amplasarea ei An raport cu terenurile Anvecinate; 4rientarea atenta a cladirii si a usilor de acces ast el Anc@t sa nu a ecteze vecinii si Anchiderea c@t mai multor usi An timpul orelor de unctionare; 2rearea unor plat orme usor de curatat) inclusiv a unei supra ete de beton usor Anclinate) pentru a acilita scurgerea apelor reziduale. ?liminarea intr@ndurilor) a colturilor si supra etelor per ect plate) care sunt greu de curatat) si An care se pot acumula gunoaie; Sigilarea supra etelor din beton sau altor materiale semi3poroase pentru a preveni absorbtia mirosurilor; !inimizarea depozitarii deseurilor An statia de compostare; Hncorporarea unor sisteme de neutralizare a mirosurilor; Hnlaturarea tuturor deseurilor de pe plat orma de descarcare) din buncarele de alimentare a benzilor transportoare) din buncarul de stocare a re uzului la s @rsitul iecarei zile de lucru) iar apoi curatarea acestor zone; 9ncluderea unor bazine) gauri de scurgere An podele si sisteme de evacuare) ast el Anc@t resturile mirositoare sa nu se acumuleze; Tratarea periodica a sistemelor de scurgere cu substante care dezin ecteaza si neutralizeaza mirosurile; Ce uzul de a accepta anumite deseuri care miros extrem de ur@t; Practicarea altor masuri Bgospodaresti- precum curatirea si dezin ectarea regulata a containerelor) utila<elor si altor supra ete care intra in contact cu deseurile. )misiunile atmosferice *poluarea aerului+ ?misiunile atmos erice ale statiilor de compostare sunt cauzate de pra ul dega<at din deseurile descarcate) depozitate si sortate An instalatii) gazele de esapament /An special din motoarele diesel0 ale

&1

utila<elor mobile precum camioane sau incarcatoare) centrala termica) etc. 2a si An cazul mirosurilor) caracteristicile de proiectare si unctionare pot minimiza emisiunile atmos erice) ast el> Pavarea tuturor supra etelor de tra ic; Pastrarea curateniei supra etelor pavate si a plat ormelor de descarcare3incarcare si asigurarea aptului ca la operatiile de curatare a spatiilor betonate se utilizeaza su icienta apa Anc@t sa nu se antreneze pra ul; Cestrictionarea accesului vehiculelor pe strazile din cartierele de locuinte; Alegerea unor utila<e mai putin poluante /de ex) prevazute cu catalizatori0; !entinerea motoarelor An stare buna de unctionare) prin e ectuarea reviziilor de rutina; 2uratirea caroseriilor si a cauciucurilor pentru a evita rasp@ndirea murdariei pe strazi; 9ntroducerea unui sistem de iltrare a aerului din halele de compostare) depozitare. %pele pluviale Precipitatiile si apele care se scurg de pe acoperisuri) din sosele) parcari si zonele amena<ate An interiorul statiei de compostare) a<ung An inal An sisteme de canalizare. Aceste scurgeri pot patrunde si An p@nza de apa reatica si pentru acesta evitarea contaminarii cu scurgeri din deseuri) namol si combustibili este oarte importanta pentru pastrarea calitatii at@t a apelor de supra ata c@t si a p@nzei de apa reatica. 2onstruirea unei statii de compostare duce la aparitia unor noi supra ete impermeabile /de exemplu supra etele pavate0 care sporesc cantitatea totala de scurgeri si pot contribui la producerea unor inundatii. !a<oritatea statiilor de compostare evacueaza apa uzata mena<era si pluviala An sistemul de canalizare municipala. Pentru minimizarea impactului asupra sistemelor de canalizare municipala si a statiilor de epurare) statiile de compostare trebuie sa ia urmatoarele masuri> Acoperirea zonelor unde se e ectueaza trans erul si depozitarea deseurilor ale caror ape reziduale sunt deversate An sistemul de canalizare. Aceasta masura reduce cantitatea de precipitatii care ar contribui la volumul total al apelor reziduale evacuate din incinta statiei; Hndepartarea c@t mai multor resturi de pe plat orma de descarcare utiliz@nd mi<loace mecanice /de ex. prin razuire sau peria<0 Anainte de a o spala cu urtunul; 9nstalarea unor grupuri sanitare) dusuri si robineti cu debite mici; Asigurarea e ectuarii preepurarii apelor care intra An contact cu deseurile. 2erintele speci ice de preepurare variaza An unctie de capacitatea canalului colector) dar pot cuprinde prevederi re eritoare la decantarea materialelor solide) utilizarea unor separatori de ulei/apa sau utilizarea altor sisteme de preepurare. Alte masuri care trebuie luate An vederea supravegherii calitatii apelor de supra ata sunt urmatoarele> Cespectarea tuturor normelor si regulamentelor pentru gospodarirea apelor de supra ata aplicabile An zona An care este amplasata statia de compostare. Hn zone unde aceste reglementari sunt bine puse la punct) caracteristicile de proiectare si unctionare trebuie sa includa si instalatii pentru retinerea apelor de supra ata /bazine) rezervoare sau tevi de dimensiuni mari0 care reduc debitul de scurgere al apelor p@na la valoarea stabilita. Hn plus) reglementarile An privinta calitatii apelor pot impune construirea unor instalatii de decantare a namolului si aplicarea unor metode diverse de iltrare biologica) pentru decontaminarea apelor. 5neori poate i necesara corectia valorii p=3ului sau olosirea alte tehnologii de preepurare; Amplasarea statiilor An a ara zonelor cu potential de inundatie;

&&

!inimizarea zonelor impermeable si maximizarea zonelor naturale sau acoperite cu vegetatie) pentru a reduce volumul scurgerilor de apa; .imitarea depozitarii An aer liber a containerelor sau) ca alternativa) utilizarea containerelor Anchise ermetic. 8aca containerele pline sunt depozitate An aer liber) trebuie prevazute bazine de scurgere) conectate la sistemele de canalizare interioare; Pastrarea An bune conditii a tuturor instalatiilor de preepurare a apelor uzate. Aceasta presupune curatenia periodica si Andepartarea namolului sau a corpurilor solide din bazine si gauri de scurgere) precum si Andepartarea uleiurilor din separatoarele de ulei si apa; 9nterventia prompta An cazul aparitiei unor scurgeri An exterior) pentru a preveni patrunderea deseurilor An sistemul apelor de supra ata.

Purtatorii de germeni infectiosi (ermenii in ectiosi sunt organismele care pot transmite boli. Purtatorii de germeni in ectiosi de la statiile de compostare sunt soarecii) insectele si pasarile care scormonesc prin gunoaie. Problema purtatorilor de germeni in ectiosi Antra An categoria actorilor care produc neplaceri) dar trebuie tratata cu mai multa atentie. Pentru reducerea purtatorilor de germeni se pot lua urmatoarele masuri> ?liminarea sau astuparea crapaturilor sau deschizaturilor din cladiri) containere si zone de depozitare la statiile de trans er complet Anchise. Aceste masuri reduc sansele de patrundere a purtatorilor de germeni in ectiosi) An special a soarecilor; .uarea unor masuri de Andepartare a pasarilor) cum ar i s@rmele suspendate care Ampiedica pasarile sa intre An statie si eliminarea supra etelor orizontale unde se pot aduna pasarile; Hndepartarea tuturor deseurilor la s @rsitul iecarei zile de lucru; 2uratarea zilnica a plat ormelor de descarcare3depozitare; 9nspectii de rutina ale instalatiilor pentru descoperirea eventualelor habitate pentru purtatorii de germeni in ectiosi si luarea masurilor necesare) de la caz la caz; 8aca este necesar) apelarea la servicii specializate. Pastrarea curateniei in incinta statiei de compostare Hn conditiile normale de des asurare a activitatii instalatiilor) este de asteptat sa apara gunoaie An interiorul si An <urul instalatiiilor. Hn zone unde nu se impune transportul deseurilor An vehicule Anchise) problema gunoaielor apare cel mai adesea pe traseele care duc la statia de trans er. !ateriale usoare si uscate) cum ar i pungile de plastic pot sa se desprinda din spatele sau de pe deasupra camioanelor) sau de pe plat orma de descarcare3depozitare) si sa a<unga An a ara perimetrului statiei. !asurile care trebuie luate sunt urmatoarele> 8es asurarea tuturor operatiunilor pe c@t posibil An spatii Anchise; 4rientarea cladirii principale de trans er An unctie de directia predominanta a v@ntului ast el Anc@t gunoaiele sa nu a<unga An a ara perimetrului statiei. Hn general latura IoarbaI a cladirii trebuie plasata An bataia v@ntului; Aplicarea stricta a prevederilor privind acoperirea camioanelor va duce la reducerea cantitatilor de deseuri cazute din camioane. 5nii operatori ai statiilor de compostare au dreptul de a re uza acceptarea unor Ancarcaturi neacoperite si de a percepe taxe suplimentare pentru vehiculele neacoperite) pentru a descura<a olosirea lor; &*

9nstalarea dispozitivelor parav@nt) care sa devieze v@ntul pe alta directie dec@t cea a zonei de descarcare3depozitare; Amplasarea usilor An zone unde nu se depun deseuri) indi erent de orientarea cladirii; !inimizarea bordurilor orizontale) unde se pot acumula deseuri; 8otarea cu mansoane /de obicei bucati late de cauciuc0 care sa Anchida portiunea dintre marginea de <os a toboganului si partea de sus a containerului la statiile care utilizeaza tobogane si bare de Ancarcare care sa tina deseurile c@nd sunt depozitate An camioane sau containere; 9nstalarea unor garduri si plase de s@rma care sa Ampiedice Amprastierea deseurilor dincolo de perimetrul statiei; 2uratirea cu regularitate a plat ormelor de descarcare3depozitare exterioare si interioare si mentinerea unor practici gospodaresti e iciente. Acestea vor minimiza cantitatea de deseuri care ar putea a<unge dincolo de perimetrul statiei.

Calitatea co !ostului 2alitatea compostului depinde de tipul deseurilor tratate. Deseurile &er2i au o calitate superioara *ractiei "iode/rada"ila di% deseurile si ca urmare calitatea acestora este superioara.

e%a3ere si asi ila"ile

Co%trolul !rocesului de co !ostare 2ontrolul procesului de compostare se poate realiza in cadrul statiei de compostare prin masurarea) in principal) a doi indicatori de proces > p= si temperatura. 9n tabele urmatoare sunt prezentate domeniile de variatie medii optime pentru dimensionarea constructiilor si instalatiilor. Co%trolul i%dicatorului = !: = &alori edii Saptamana 1 & * % ' " 6 7 Valoarea ")' 6)& 7)' 7)$ 6)% 6)& 6)1 6)1 p= Co%trolul te !eraturii ,umar zile Valoarea maxima de temperatura $ / 20 136 6$ 7 1' '$ 1" &$ &$ Peste 1" F &$

?vident pe durata exploatarii se pot obtine pentru iecare statie de compostare in parte indicatori speci ici care trebuie urmariti /concentratia in oxigen) valoarea maxima admisibila masurata a hidrogenului sul urat care nu reprezinta trecerea la ermentarea anaeroba) etc0 pentru a se asigura obtinerea unui compost de buna calitate. 2hiar valorile teoretice prezentate in tabelele de mai sus pot i modi icate in exploatare in unctie de calitatea solicitata compostului.

&%

-. VALORILE LIMITA PENTRU EMISII SI TE:NICI RECOMANDATE DE REDUCERE A EMISIILOR -.1. Valori li ita !e%tru e isii>i isii i% at os*era Valorile limita pentru emisiile in atmos era in cazul statiilor de compostare ca si in cazul statiilor de sortare si trans er se re era) in principal) la indicatorul +pulberi-. 2on orm prevederilor din 4.!. nr. %"&/1##* prin care se aproba +2onditiile tehnice privind protectia atmos erei- si +,orma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti atmos erici produsi de surse stationare-) nivelul emisiilor pentru acest indicator si activitate este de maxim '$ mg/,m * la evacuarea din sistemul de ventilatie a halelor de compostare /Anexa 1 articolul %.10. Analiza poate i acuta in mod discontinuu iar metoda de analiza este cea prevazuta in SC?, 1*&7%3 1/&$$&. 4 atentie deosebita trebuie acordata mirosului) care nu este normat la nivelul emisiilor dar este normat la nivelul imisiilor) pentrua se evalua impactul asupra zonelor locuite. 2on orm prevederilor din STAS 1&'6%/1#76 Aer in zonele prote<ate 2onditii de calitate) activitatea din cadrul unei statii de compostare/statii de trans er apare genera miros neplacut care poate i analizat sub orma indicatorului +metil mercaptan-. Valoarea imisiilor totale pe durata unei zile /concentratia maxima admisibila medie de lunga durata zilnica0 nu trebuie sa depasesca $)$$$$1 mg/m*. 8aca in cadrul statiei de compostare unctioneaza o centrala termica) atunci in unctie de tipul combustibilul olosit) nivelel maxime de emisii admisibile sunt cele prevazute in 4.!. nr. %"&/1##* Anexa &. Pentru respectarea conditiilor impuse la emisii la nivelul halelor de productie) la indicatorul +pulberi-) este necesara prevederea unui sistem de reducere a emisiilor din halele de compostare prin iltrare. Pentru respectarea conditiilor impuse la nivelul emisiilor din centralele termice este necesara olosirea unui tip de combustibil cu un continut maxim de sul de 1E /E masa0. 9n caz contrar este necesara prevederea de instalatii de desul urare a gazelor reziduale de ardere. -.#. Valori li ita !e%tru e isii i% a!a .a evacuarea apelor din incinta statiei de compostare in reteaua de canalizare municipala) trebuie respectate conditiile prevazute in ,TPA $$&/&$$& iar la evacuarea intr3un emisar natural respectate conditiile prevazute in ,TPA $$1/&$$&. 9n general) se considera ca o treapta de preepurare mecanica /separator0 poate asigura incadrarea indicatorilor de calitate a apelor preepurate in normele solicitate. ?ste necesara totusi o evaluare preliminara a emisiilor in apa si in unctie de acesta veri icarea e icientei teoretice a treptei mecanice. 8aca nu este su icient se poate introduce si o treapta de preepurare biologica. .. CONTROLUL METROLOGIC AL EMISIILOR !asuratorile concentratiilor de poluanti pentru apa si aer trebuie sa ie reprezentative. Pregatirea) des asurarea si evaluarea trebuie acuta con orm normelor 2?,) daca acestea exista) sau con orm altor norme internationale care sa asigure o calitate unitara stiinti ica.

&'

!asuratorile se e ectueaza in baza tuturor normelor existente) atata timp cat acestea asigura calitatea unitara stiinti ica. Cespectarea cerintelor metrologice este asigurata de conditiile din autorizatia de mediu. 2orectitudinea masuratorilor se bazeaza pe o buna cunoastere si o experienta su icienta a metrologilor din o iciul de masurare insarcinat. 5n sistem corespunzator de noti icare si supraveghere a institutelor de veri icare este inca in curs de implementare in Comania. Prevederile din 5? se regasesc in ?, 9S4/9?2 16&$'. 9n cazul tratarii in comun a mai multor ape uzate) se vor ace masuratori separat pe iecare din aceste luxuri) atat la punctul inal de deversare in emisar cat si la punctele de intrare a apelor uzate in statia de preepurare. Apoi se va calcula prin bilant de masa aportul iecarui lux de poluanti cat si luxul de masa total al poluantilor la locul de deversare in emisar. 8in acest lux se calculeaza concentratia relevanta de poluanti la locul de deversare in emisar. .a locul de deversare se vor masura urmatorii parametri> p=; temperatura; debitul; materii in suspensie. Se considera necesara masurarea continuu a valorile indicatorilor p=) debit si temperatura. Valorile concentratiilor indicatorului materii solide totale in suspensie se vor masura zilnic. !etalele grele se vor masura cel putin de patru ori pe an impreuna cu toti ceilalti indicatori prevazuti in ,TPA $$1/&$$& sau ,TPA $$&/&$$& in unctie de sistemul de evacuare a apelor preepurate. (onitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unei statii de compostare este necesara a i e ectuata de un laborator acreditat de cel putin patru ori pe an.

0. VALORIFICAREA MATERIALELOR PROVENITE DIN COMPOSTARE !aterialele care pot i valori icabile in cadrul unei statii de compostare sunt > 3 deseurile valori icabile obtinute in treapta de sortare; 3 compostul. Asigurarea calitatii compostului <oaca un rol principal si in luenteaza toate treptele de tratare a deseurilor biodegradabile> 2olectarea selectiva Asigurarea calitatii poate i utilizata pentru a trage concluziile asupra calitatii surselor de separare si poate introduce masuri pentru imbunatatire. Tehnologii de exploatare ?rorile din tehnologiile de exploatare pot i identi icate rapid prin controlul de calitate. 9n sectorul sanitar controlul calitatiie garanteaza protectia muncitorilor. Productia de compost ,umai calitatea constanta si controlul produsului evita erorile in productia de compost. !arJeting 8eoarece consumatorii vor compost de calitate) numai un sistem de asigurare a calitatii garanteaza acest lucru. Semnul calitatii ca simbol a<uta e orturile de marJeting. Celatii de lucru &"

4 buna imagine pentru compost poate i creata prin asigurarea calitatii si etichetare. Aplicatii /studii de caz pe instalatii3pilot asa cum se prevede in legislatia in vigoare0 Cezultatele analitice ormeaza baza pentru declararea si recomandarile de utilizare si prin urmare pentru o corecta si reusita aplicare a compostului. Politica/.egislatura 8atorita evaluarii statistice a rezultatelor testului) legislatorul este amiliarizat cu standardul actual al compostului si posibilitatile tehnologiilor de compostare si poate publica directive care sunt potrivite pentru situatii practice ale calitatii compostului. 2erti icari 5n sistem de asigurare a calitatii este o pre3conditie pentru certi icarea tehnologiilor de compostare con orm standardului ?, 9S4 #$$&. Sistemul de asigurare a calitatii pentru compost trebuie sa contina urmatoarele > 3 calitatea materialului brut ; 3 controlul accesului si identi icarea ; 3 limite pentru substante nocive ; 3 criterii de calitate pentru constituentii valorosi din compost ; 3 producerea compostului ; 3 control extern /produs si/sau productie0 ; 3 monitorizare interna ; 3 nivel /eticheta0 de calitate pentru produs ; 3 certi icat pentru tehnologie si/sau produs ; 3 declararea proprietatilor compostului ; 3 recomandari privind utilizarea si aplicarea ; 3 instruiri si cali icari ale operatorilor; 3 managementul si operarea tehnologiilor /evaluare tehnologie0; 3 certi icate de calitate anuale. 5n element important din punct de vedere al calitatii compostului in reprezinta co tinutul de metale grele.Tabelul urmator prezinta valorile pragurilor categoriilor de metale grele in unele tari din 5?. Valori li ita !e%tru etale /rele i% Euro!a Sta%darde de calitate Tara Kmg/Jg de substanta uscataL Cd Cr Cu :/ Ni P" ;% Austria :iodeseu 2lasa A 1 6$ 1'$ $)6 "$ 1&$ '$$ 4el/ia !inisterul Agriculturii 1)' 6$ #$ 1 &$ 1&$ *$$ Da%e arca !inisterul Agriculturii $)% 3 1$$$ $)7 *$ 1&$ %$$$ Ger a%ia :iodeseu Tip 99 1)' 1$$ 1$$ 1 '$ 1'$ %$$ Lu,e "our/ !inisterul !ediului 1)' 1$$ 1$$ 1 '$ 1'$ %$$ Ola%da 2lasa B2ompost Standard1 '$ "$ $)* &$ 1$$ &$$ ES 8Cata.9 2lasa A /8ra t0 & 1$$ 1$$ 1 "$ 1'$ %$$ Suedia CV1 cerinte de calitate 1 1$$ 1$$ 1 '$ 1$$ *$$ Marea 4rita%ie T2A indicator de calitate 1)' 1$$ &$$ 1 '$ 1'$ %$$ 19 EU Propuneri de studii 1)* "$ 11$ $)%' %$ 1*$ %$$ Ger a%ia Amestec compost deseu ')' 61)% &6% 3 %%)# '1* 1'6$

&6

8atorita aptului ca este necesara acordarea unei atentii deosebite la introducerea sistemului de tratare biologica a deseurilor la nivel national si olosirea compostului indi erent daca provine din ractia biodegradabila din deseurile mena<ere si asimilabile sau deseuri din gradini) parcuri) piete) resturi biodegrababile din industria alimentara) in prima etapa se considera necesara obtinerea de compost care sa poata i olosit la inchiderea gropilor de deseuri existente si abia dupa certi icarea tehnologiilor de compostare con orm standardului ?, 9S4 #$$& olosirea compostului in agricultura. Cezidurile /re uzurile0) cu exceptia deseurilor eroase si ne eroase) rezultate din activitatea de compostare sunt deseuri cu putere calori ica mare si este pre erabila incinerarea acestora. 8aca in zona nu este in unctiune un incinerator) este posibila depozitarea controlata la un depozit de deseuri nepericuloase de init con orm 4.!. nr. 6'6/&$$% pentru aprobarea ,ormativului tehnic pentru depozitarea deseurilor. 8eseurile eroase si ne eroase pot i reciclate in industria metalurgica. 1. AUTORI;AREA SI CONTROLUL STATIILOR DE COMPOSTARE Prezentul normativ nu reglementeaza detaliile procedurii de autorizare) a noti icarii de autorizare si a modului de control a activitatii. Totusi) din legislatia de mediu in vigoare decurg anumite obligatii. ,oti icarea de autorizare trebuie sa contina o lista detaliata a tuturor deseurilor ce pot i tratate mecano3 biologic in statie de compostare. Aceasta lista trebuie sa cuprinda cel putin codurile din catalogul european al deseurilor. ,oti icarea trebuie sa cuprinda si principalele caracteristici ale statiei > 3 amplasamentul si incadrarea in planul de urbanism zonal si in zonal si planul regional de gestionare a deseurilor; 3 situatia <uridica a societatilor de colectare) transport) a operatorului si a societatilor reciclatoare; 3 zona deservita; 3 capacitatea medie zilnica si anuala a iecarei linii de compostare; 3 capacitatea maxima de depozitare a deseurilor care urmeaza a i sortate) a re uzului si a materialelor sortate /capacitatea maxima de depozitare a deseurilor care urmeaza a i sortate si a re uzului trebuie sa corespunda unctionarii maxime pentru trei zile in perioada de vara si pentru cinci zile in perioada de iarna0; capacitatea maxima si conditiile de depozitare a materialelor sortate se vor stabili pe baza contractelor incheiate cu societatile reciclatoare; 3 tipul deseurilor care nu pot i primite in statie /ex. deseuri mena<ere biodegradabile) deseuri verzi) deseuri mena<ere periculoase) deseuri din constructii si demolari) deseuri explozive) in lamabile) radioactive) contaminate) etc0; 3 caracteristicile constructiilor din exteriorul si incinta statiei de compostare) in corelare cu prevederile legale privind protectia muncii si prevenirea incendiilor /ex. drumul de acces la statia de compostare sa permita a<ungerea in timp util a echipa<elor de interventie a pompierilor in caz de incendiu0; 3 caracteristicile instalatiilor de compostare /incarcatoare) benzi rulante) separatoare) prese) cicloane) compactoare) instalatii de conditionare) etc0 si a utilitatilor) inclusiv a constructiilor si instalatiilor pentru protectia mediului) protectia muncii si prevenirea incendiilor;

&7

Se va mentiona care sunt procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice) continue si discontinue) prevazute a i realizate pentru monitorizarea activitatii din punct de vedere a protectie mediului /poluantii in aer si apa0. 8aca se considera necesar de catre autoritatea locala de protectie a mediului) se vor include si in ormatii privind procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice prevazute a i realizate pentru monitorizarea impactului activitatii asupra actorilor de mediu Bsol-) Bsanatatea populatiei-) Bbiodiversitate-) etc. S?1 S?2T9? 9P!) 8r.ing. Alexei Atudorei 24.?2T9V5. 8? .52C5) 8r.ing. Alexei Atudorei 9ng. .uminita Atudorei 9ng. Valentin Cusu ?c. 9uliana =olohan 9ng. ?ugen !itrita

4i"lio/ra*ie ? 1. &. *. %. 4.!. nr. 6'6/&$$% pentru aprobarea ,ormativului tehnic privind depozitarea deseurilor 4.!. nr. 6'"/&$$% pentru aprobarea ,ormativului tehnic privind incinerarea deseurilor 4.!. nr. %"&/1##* pentru aprobarea +2onditiilor tehnice privind protectia atmos erei:.:iliteMsJi) (.=Nrdtle) D.!areJ) A.Oeissbach) =.:oeddicJer> BOAST? !A,A(?!?,T- Springer ?dition; '. 1.!c8ougall) P.Ohite) !.1ranJe) P.=undle> B9,T?(CAT?8 S4.98 OAST? !A,A(?!?,T> A .i e 2Pcle 9nventorP- :lacJMell Science ?dition; ". 9,28P! 3 929! :ucuresti> BStudiu privind metodele si tehnicile de gestionare a deseurilor 6. A8?!? .a collecte selective et le traitement biologiQue des biodechets des menages 3 &$$1

&#

7. .egislation et reglementation ?limination des dechets et recuperation des materiaux Rournaux 4 iciels &$$* 3 1ranta

*$