Criza rachetelor din Cuba

Nume: Stanciu Florentina Ramona Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de tiine politice Anul III Grupa II

1 din 6

2 din 6

C R IA R A C ! " # " $ % R D I N C U & A 1.Evolutia conflictului international , cauze, actori implicati, evolutie, fenomenologie, primele reactii i potentiale consecinte ale izbucnirii conflictului respectiv Cri'a rac(etelor din Cu)a poate *i considerat un e+emplu per*ect de cri', *iind construit -n a.a *el -nc/t toate *a'ele se re0sesc *oarte clar .i sunt )ine determinate1Cuv/ntul 2cri'3, -n ultima vreme a devenit un cli.eu *iind *olosit *oarte des .i aruncat cu u.urin4 in orice -mpre5urare1Cei mai resonsa)ili de acest lucru sunt 'iari.tii, pentru c nu au .tiut s pstre'e sensul strict al cuv/ntului .i l6au *cut s *ie depreciat ca instrument de anali'1 Studiul cri'elor interna4ionale este un *enomen recent ce -.i are apari4ia odat cu cri'a rac(etelor din Cu)a1 Cri'a nu -nseamn neaprat un r')oi, cum este considerat 0re.it -n ma5oritatea ca'urilor1"a poate *i situat la -nceputul, mi5locul sau s*/.itul acestuia1 Cri'a din Cu)a se -nscrie -ntr6un conte+t interna4ional de revenire la r7')oiul rece dup7 relativa destindere a anilor 189:618961 "a este punctul culminant al unui proces care a -nceput cu trei ani mai devreme, -n timp ce 0uerilele cu)ane'e ale lui Fidel Castro 6 re*u0iat -n Sierra ;aestra -n 1896 6 au ocupat !avana, dup7 un lun0 mar. de6a lun0ul insulei, alun0/ndu6l de la putere pe dictatorul &atista, mult7 vreme sus4inut de SUA 1 PRECRIZA6corespunde rela4iilor pro0resiv de0radante -ntre Cu)a .i SUA de la luarea puterii, la !avana, de ctre Fidel Castro la <1 ianuarie 18981 Americanii i6au spri5init pe anticastri.tii re*u0ia4i -n Florida, apoi s6a semnat acordul comercial dintre Cu)a .i URSS =*e)ruarie 186<> care prevedea cump7rarea de c7tre ru.i a cinci milioane de tone de 'a(7r =principala resurs7 cu)ane'7> -n cinci ani .i au *ost na4ionali'ate -ntreprinderile americane =au0ust 186<>1 ?n *ine, $a @as(in0ton a *ost decis un em)ar0ou total asupra comer4ului american c7tre Cu)a =octom)rie 186<>1 ?n acest timp, URSS .i6a proclamat prietenia *a47 de Cu)a .i a *7cut cunoscut *aptul c7 va ap7ra insula -mpotriva unei a0resiuni americane, la nevoie utili'/nd c(iar armele atomice1 Cu)a repre'enta un punct evident de atrac4ie pentru URSS, deoarece -i d7dea oca'ia s7 pun7 *erm piciorul -n emis*era vestic71 Uniunea Sovietic7 spera .i Statele Unite se temeau c7 instituirea unui stat mar+ist sus4inut de ru.i -n Cu)a va marca preludiul unei e+pansiuni rapide a comunismului de tip sovietic -n toat7 America $atin7 .i Central71 ?n momentul -n care Fidel Castro a -nceput s7 *ac7 pa.i spre a pune cap7t domin7rii economice a insulei de c7tre SUA .i s6a autodeclarat comunist, !ru.ciov a sesi'at posi)ilitatea unei lovituri ma5ore -n *avoarea URSS -n r7')oiul rece1 Data de 1A octom)rie 1862 marc(ea' ruptura acestui ec(ili)ru destul de precar,caracteri'at prin mi.cri de trupe .i materiale militare ,prin in*orma4ii alarmante din partea serviciilor secrete1?ncep/nd cu aceast dat pre.edintele BennedC -.i d seama ca sunt -n 5oc interesele *undamentale ale SUA .i c teritoriul american poate a5un0e la discre4ia armelor adverse1

: din 6

ESCALADAREA6de)utea' pe data de 22 octom)rie la ora 181<<, c/nd dup o -ndelun0at re*lec4ie a pre.edintelui, coro)orat cu consultarea a numero.i e+per4i =in*ormatori>,roste.te un discurs televi'at -n care este anun4at instalarea nu a unei )locade = act de r')oi> , ci a unei carantine1 ;surile luate las s se intelea0 c este posi)il *olosirea *or4ei armate1 Dre.edintele american era con.tient c7 practica o politic7 pe muc(ie de cu4it, care -l *7cea vulnera)il -n oc(ii americanilor care nu6.i doreau un r7')oi .i cuno.teau care ar *i *ost pre4ul de pl7tit -n ca'ul unui con*lict nuclear cu URSS1 ?ns7 BennedC a 4inut s7 aminteasc7 compatri4ilor s7i precedentul anilor E:<, care 2ne ofer o lecie clar: evenimentele agresive, dac le permitem s se intensifice fr control i fr contramsuri, duc finalmente la rzboi13 BennedC a *ost pus la curent cu descoperirea rampelor de lansare .i cu *aptul c7, pe drumul c7tre insul7, se a*l7 car0ouri sovietice purt7toare de rac(ete o*ensive .i de )om)ardiere Iliu.in1 Instalarea acestor arme -n Cu)a, considerate 2de*ensive3 de c7tre Bremlin, nu ar *i modi*icat *undamental raportul de *or4e dintre cele dou7 mari puteri, dar venea -n contradic4ie *la0rant7 cu promisiunile sovieticilor .i, mai ales, ar *i putut avea un e*ect psi(olo0ic considera)il asupra alia4ilor Statelor Unite1 ;esa5ul pre.edintelui a *ost -n4eles1 Un sonda5 de pe 26 octom)rie indica *aptul c7 FAG dintre americani apro)au deci'ia Casei Al)e1 ?n plus, alia4ii americani .i europeni =-n *runte cu 0eneralul de Gaulle> s6au re0rupat str/ns -n 5urul Statelor Unite1 BennedC a anun4at instituirea )locadei navale a Cu)ei p/n7 la ridicarea rac(etelor sovietice .i a *7cut cunoscut c7, la cea mai mic7 -ncercare de a le *olosi -mpotriva SUA, va ordona o replic7 -n aceia.i termeni1 $a a*irma4ia lui !ru.ciov c7 armele sovietice din Cu)a, a*lat7 -n apropierea Americii, sunt acela.i lucru cu rac(etele americane din #urcia, vecina URSS, pre.edintele american a r7spuns c7 rac(etele americane se a*lau acolo pentru a ap7ra "uropa, -n sc(im) sin0urul scop ima0ina)il al rac(etelor din Cu)a este s7 amenin4e SUA cu un atac nuclear direct1 BennedC .i6a sus4inut ultimatum6ul pun/nd *or4ele armate americane -n stare de alarm7 nuclear71 PUNCTUL CULMINANT ?n diminea4a 'ilei de 2A octom)rie, car0ourile sovietice -.i continu impertur)a)ile -naintarea1 Su)marine se -ndreapt ctre ;area Carai)ilor1Dre'en4a mai multor su)mersi)ile este de5a semnalat -n 'on1Comitetul american de cri' aprecia' c .ocul,dac va avea loc se va produce -ntre orele 1<1:< .i 11 diminea4a1 FAZA DE DESTINDERE Dreocupat at/t s7 o)4in7 succesul -n aceast7 con*runtare, c/t .i s7 nu declan.e'e un nou r7')oi mondial, BennedC a avut 0ri57 s7 -i lase lui !ru.ciov posi)ilitatea de a da -napoi *7r7 a6.i pierde prestan4a1 Dus -n *a4a unei *ermit74i ce admitea compromisul, !ru.ciov a decis s7 nu ri.te o con*runtare nuclear7 .i a ordonat navelor sovietice care se -ndreptau spre 'ona *ier)inte s7 se -mpr7.tie .i s7 nu *or4e'e )locada naval7 american71 ?n 2F octom)rie 1862, ca urmare a unor diverse manevre diplomatice, !ru.ciov a ordonat -ntoarcerea *lotei sale .i retra0erea rac(etelor .i )om)ardierelor din Cu)a1 ?n sc(im), 2num7rul unu3 de la Bremlin a o)4inut ridicarea )locadei .i permisiunea c7 americanii nu vor invada teritoriul insulei1 2Acest ultim aran5ament era un mare c/.ti0 pentru URSS, dar, la vremea respectiv7, el a *ost um)rit de ceea ce p7rea o)servatorilor din Uniunea Sovietic7 o victorie diplomatic7 ma5or7 a americanilor .i o cedare din

A din 6

partea URSS, -ntruc/t Statele Unite .i6au sta)ilit in*luen4a suprem7 -n emis*era vestic71 Cri'a s6a atenuat rapid, *apt care a repre'entat pentru BennedC un mare succes personal, pre.edintele american devenind -n c/teva 'ile eroul erei nucleare1 !ru.ciov dimpotriv7, al c7rui mo)il a r7mas destul de o)scur p/n7 -n 'ilele noastre 6 testare a *ermit74ii americane, dorin4a de a constr/n0e Statele Unite la o ne0ociere 0lo)al7, inclusiv -n ce prive.te &erlinul, sau pur .i simplu o t/r0uial7: retra0erea rac(etelor americane des*7.urate -n #urcia .i -n Iran -n sc(im)ul aceleia a rac(etelor sovietice din Cu)aH 6 a pierdut -n aceast7 a*acere mult din creditul de care se )ucura -n lumea a treia .i c(iar -n URSS1 $umea a *ost timp de c/teva 'ile la un pas de o catastro*7 nuclear71 Imediat dup7 aceast7 cri'7 a rac(etelor, ru.ii .i americanii s6au str7duit s7 pun7 la punct mi5loacele de a evita o asemenea con*runtare la v/r*1 "venimentele din octom)rie 1862 au marcat punctul culminant al r7')oiului rece, dar .i primul pas al unui proces care va duce la destindere1 Cri'a din Cu)a a servit drept moment al adev7rului, demonstr/nd caracterul sinuci0a. al unei con*runt7ri directe -n epoca nuclear71 Instrumente pentru soluionarea conflictului 1Drima .i cea mai important pare a *i 2compromisul31 ?n ca'ul -n care Statele Unite nu vor invada Cu)a, sovieticii nu vor mai instala in 'on rac(ete cu )taie medie .i le vor retra0e pe cele care le6au instalat de5a acolo1SUA -n sc(im) va retra0e rac(etele Iupiter pe care le au -n #urcia1 #otu.i -nceputul cri'ei , continu/nd cu escaladarea, are -n prim plan con*runtarea direct dintre cele dou state,superputeri,care -.i disput rolul de suprema4ie, *r a 4ine cont de nimeni1Nu mai e+ist alia4i, nu mai e+ist parteneri1Ceilal4i sunt de5a pioni1Cu)a este doar un prete+ ca multe altele de6a lun0ul vremii prin care se demonstrea' *or4a unui stat1 3 Concluzii Din punctul meu de vedere comunitatea interna4ional nu putea interveni -n solu4ionarea con*lictului1;oscova .i @as(in0tonul ne0ocia' aproape direct, sunt dou superputeri care .i6au dat seama de pericolul la care s6au e+pus .i care nu pot da -napoi la simpla interven4ie a unui stat sau altul1Aten4ia pe care aceste state o acord altora este pur si simplu *ormal .i -nscris -n termeni diplomatici1Cu)a este pionul -ntr6o partid de .a(1 Ilu'ia dat europenilor c interven4ia lor ar avea vreun rost nu *ace dec/t s6i -ncadre'e mai )ine -n cate0oria neputincio.ilor1C(iar C(ina, stat cu care URSS avea rela4ii *oarte )une nu poate *ace nimic1"ste doar un compromis ruso6american pe care nu6l -mpiedic nimic1 Cri'a din Cu)a a *7cut cele dou7 mari puteri s7 devin7 con.tiente c7 posesia .i proli*erarea armelor nucleare sunt un pericol pentru omenire, motiv pentru care se vor str7dui s7 promove'e un 0en de armisti4iu -n acest domeniu, *7r7 totu.i s7 renun4e la cursa -narm7rii -n domeniul armamentelor strate0ice1 Americanii .i ru.ii s6au str7duit s7 p7stre'e un monopol .i s7 e+ercite controlul asupra r7sp/ndirii armelor nucleare ne0ociind men4inerea unui relativ ec(ili)ru -ntre *or4ele lor de descura5are1 ?n e0al7 m7sur7 s6au str7duit s7 reduc7 riscurile unor 2derapa5e3 care ar *i putut re'ulta dintr6o eroare de calcul a inten4iilor adversarului1 ?nc7 din iunie 186:, s6a convenit s7 se sta)ileasc7 -ntre @as(in0ton .i ;oscova un sistem de transmisie 6 *aimosul 2tele*on
9 din 6

ro.u3 6 permi4/nd liderilor supremi s7 intre -n comunicare rapid -n ca'ul unei cri'e 0rave =p/n7 atunci era nevoie de dou7spre'ece ore pentru ca o scrisoare remis7 unui am)asador din una din cele dou7 capitale s7 a5un07 la destinatar>1 De 9 au0ust 186:, un tratat semnat la ;oscova .i la care vor adera numeroase 47ri a inter'is e+perien4ele nucleare de alt tip dec/t cele su)terane, c(iar .i -n scopuri pa.nice1 #e+tul cel mai important este -ns7 tratatul de pe 1 iulie 186F cu privire la neproli*erarea armelor nucleare1 Statele posesoare ale )om)ei se an0a5au s7 nu a5ute -n nici o manier7 celelalte 47ri s7 *a)rice sau s7 ac(i'i4ione'e arme nucleare1 Celelalte state semnatare .i6au luat la r/ndul lor an0a5amentul de a nu se dota cu ast*el de arme1 C(ina .i Fran4a, care tocmai reali'aser7 e+plo'iile primelor lor )om)e cu !idro0en, -n 186J .i respectiv 186F, au re*u'at s7 se asocie'e la acest tratat care le inter'icea accesul -n 2clu)ul nuclear31 !iblio"ra#ie : Cri'ele interna4ionale de la &ei5in0 la Bosovo6 Iean6$ouis Du*our Revista 2$umea3 Revista 2S*era Doliticii3

6 din 6