Sunteți pe pagina 1din 5

Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.

ro

MULT IMEA R A NUMERELOR REALE


Abstract. Aceast a lect ie din ciclul pentru liceu pune accentul pe o mai bun a nt elegere a numerelor reale si a propriet a tilor lor. Lect ia se adreseaz a claselor X, XI, XII. Data: 4 octombrie 2010. Autor: Dan Schwarz.

1. Introducere si Notat ii Suntem deja cu tot ii familiari cu mult imea numerelor ntregi ne-negative N = {0, 1, . . . , n, n + 1, . . .}, mult imea tuturor numerelor ntregi (cu semn) Z = {. . . , n, . . . , 1, 0, 1, . . . , n, . . .}, si mult imea numerelor rat ionale, mai ales n reprezentarea prin fract ii Q = { p | p, q Z , q = 0 } . Numerele q reale irat ionale, altele dec at cele ment ionate mai sus, au fost fundamentate n mod riguros de abia t arziu, prin metode analitice (Cauchy sau Cantor) sau algebrice (Dedekind), c and s-a completat corpul de cuno stint e asupra mult imii numerelor reale R. 2. Sisteme de Numere 2.1. Numerele Intregi. Numerele ntregi pozitive num ar a obiecte, iar zero si cele negative sunt esent iale pentru operat ii cu ele. Caracteristica lor esent ial a este c a ecare ntreg n are unul si exact un succesor n + 1, ceea ce permite procedeul induct iei matematic a. Privite prin reprezentarea lor pe o dreapt a pe care s-a xat o origine O, ele apar ca puncte izolate, discret, la distant e de pas egal 1. 2.2. Numerele Rat ionale (Fract ii). Numerele rat ionale apar, la grecii antici, mai ales n leg atur a cu construct iile geometrice, proport ii, rapoarte, etc., ca lungimi de segmente. Dat ind un segment de lungime 1 (cu un cap at n origine), se poate u sor, doar cu rigla si compasul,1 construi un segment ntreg) pozitiv q , si apoi dubla, tripla, de lungime 1 q , pentru orice numitor ( p etc., la un segment de lungime q , pentru orice num ar ator ( ntreg) pozitiv p. Privite pe dreapta cu originea O, numerele rat ionale nu se mai discern ns a ca puncte izolate, c aci pentru un rat ional r nu mai exist a un succesor! r Intr-adev ar, oricare ar un rat ional r > r, ntre r si r se a a r+ 2 ; mai +qr ntregi pozitivi. S-ar p area, la prima general, orice valoare pr p+q , cu p, q vedere, c a rat ionalele ocup a toate punctele dreptei, ceea ce ar nsemna c a orice dou a segmente sunt de lungimi comensurabile, adic a dac a lungimile
1Din p acate, scoala noastr a a cam renunt at la instruirea elevilor n arcanele acestui

subiect fascinant si extrem de educativ.


1

Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro

Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro

NUMERE REALE

lor sunt 1 si 2 , va exista un segment de o anume lungime , astfel nc at 1 si 2 s a e multipli ntregi ai lungimii . Un elev al lui Pitagora a f acut ns a descoperirea c a diagonala unui p atrat unitate (de latur a 1) este incomensurabil a cu latura, de si evident poate construit a, deci segmentul exist a pe dreapt a, iar cap atul lui (diferit de origine) ocup a un punct al dreptei. Demonstrat ia care urmeaz a este din [1], liber disponibil a n format .pdf la [2]. Este remarcabil c a demonstrat ia nu folose ste argumente de divizibilitate (propriet a tile determinate de Euclid ale numerelor prime), ci are o arom a combinatoric a. Teorema 1. Diagonala d a unui p atrat unitate nu este un num ar rat ional. Demonstrat ie. Fie d = p ntregi pozitivi), cu q minimal. Conform q (p, q 2 cu teorema lui Pitagora avem d = 12 + 12 = 2, deci 1 < d < 2, dar atunci q < p < 2q , astfel nc at 2pq p2 2pq p2 p(2q p) = 2, 2 = 2, si =2= . 2 pq q pq q q (p q )
p Astfel d = 2pq si p q < q ; deci avem o reprezentare rat ional a q . Dar p < 2q a lui d cu numitorul mai mic dec at cel minimal! Putem inventa un simbol pentru a numi acest num ar, anume d = 2.

Tot la grecii antici, una dintre cele trei faimoase probleme nerezolvate ale antichit a tii a fost dublarea cubului. Care este lungimea laturii a unui cub de volum 2, dublul volumului cubului unitate? Ecuat ia este 3 = 2, si 3 an a n vremurile moderne (Gauss) nu putem inventa simbolul = 2, dar p s-a stiut c a un segment av and aceast a lungime nu poate construit numai cu rigla si compasul. Toate acestea arat a c a, printre punctele reprezent and numere rat ionale, se a a si alte puncte, reprezent and numere irat ionale, care toate mpreun a formeaz a continuumul dreptei (reale). 3. Numerele Reale 3.1. Axioma Marginii Superioare. Extinz and reprezentarea zecimal aa numerelor rat ionale, vet i nv a ta (sau at i nv a tat deja) o metod a de a v a putea reprezenta numerele reale irat ionale ca av and o parte zecimal a innit a neperiodic a. Din p acate aceast a metod a nu este cea mai potrivit a pentru a pune n lumin a proprietatea fundamental a a numerelor reale, cea de care depinde ntreg e safodajul analizei matematice, si chiar denirea corect a a funct iilor putere, exponent ial a si logaritm. Axioma 1. Orice mult ime nevid a, m arginit a superior A de numere reale, are o margine superioar a. Pentru a nt elege acest enunt avem nevoie de c ateva denit ii simple.

Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro

Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro

NUMERE REALE

Denit ia 1. O mult ime nevid a A de numere reale se nume ste m arginit a superior dac a exist a un num ar real M , numit majorant al lui A, astfel nc at a M pentru orice a A. Denit ia 2. Un majorant M se nume ste margine superioar a a mult imii A, dac a ind dat oricare alt majorant M al lui A, avem M M . Odat a stabilit a existent a unei margini superioare M pentru o mult ime A, unicitatea rezult a imediat, c aci dac a ar exista o alta, e ea M , conform cu denit ia de mai sus am avea simultan M M si M M , deci M = M . Acest fapt ne permite de a putea introduce simbolul sup A (supremum) pentru aceast a unic a margine superioar a a lui A. Evident, denit iile pot ntoarse pentru a deni conceptele de m arginire inferioar a, minorant si margine inferioar a inf A (inmum), iar toate rezultatele se transpun imediat, consider and mult imea A = {a | a A}. Pentru a nt elege impactul acestor concepte, s a consider am mult imea de numere rat ionale R = {r Q | r2 2}. Evident R este nevid a (0 R), si evident este m arginit a superior (r < 2 pentru orice r R), deci are o margine superioar a sup A. Dar ar rat ional. Nu este sup R nu este un num / Q. Dup a parcurgerea complet a a lect iei, sucient s a argument am c a 2 revenit i si argumentat i n mod denitiv asupra adev arului acestei armat ii. Aplicat ia care pune n evident a n modul cel mai pregnant fort a acestei Axiome este surprinz atoarea teorem a a lui Knaster. Teorema 2. Fie a b reale. Orice funct ie cresc atoare f : [a, b] [a, b] are punct x, adic a exist a un punct p [a, b] astfel nc at f (p) = p. Demonstrat ie. Fie A = {x [a, b] | x f (x)} [a, b]. Desigur a A, deci A este nevid a si m arginit a superior (b este un majorant al lui A). S a lu am p = sup A, deci p [a, b]. Pentru orice x A avem x p, deci x f (x) f (p), deoarece f este cresc atoare. Atunci p = sup A f (p), c aci f (p) este un majorant al lui A, deci p A. Dar atunci f (p) f (f (p)), deci f (p) A, si deci f (p) sup A = p. Impreun a, cele dou a inegalit a ti ne dau f (p) = p. 3.2. Axioma lui Cantor. Axioma 2. Fiind dat un sir de intervale nchise imbricate (In )n1 , adic a In+1 In pentru orice n 1, intersect ia lor este nevid a In = .
n1

Vom ar ata c a, admit and Axioma Marginii Superioare, Axioma lui Cantor devine o teorem a. Demonstrat ie. Fie intervalele date de In = [an , bn ]. Condit ia de imbricare ne d a an an+1 bn+1 bn pentru orice n 1. Fie A = {an | n 1} si B = {bn | n 1}. Mult imea A este nevid a si m arginit a superior (orice bn este un majorant), iar mult imea B este nevid a si m arginit a inferior (orice

Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro

Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro

NUMERE REALE

an este un minorant). Atunci exist a a = sup A si b = inf B , dar vom avea a b direct din denit ii, c aci a bn pentru orice n 1, a ind sup A, iar bn ind un majorant pentru A, si atunci a este un minorant pentru B , deci a inf B = b. Dar atunci si I = [a, b] In pentru orice n 1, deci chiar In (detaliile pentru egalitate, tot direct din denit ii). =I=
n1

Ca o consecint a, dac a lungimile intervalelor devin oric at de mici, adic a pentru orice > 0 exist a n 1 cu bn an < , atunci a = b si intersect ia intervalelor este un unic punct, c aci 0 b a < pentru orice > 0. Ce se nt ampl a dac a consider am intervale deschise In = (an , bn )? La prima vedere 1 1 ,n s-ar p area c a totul merge la fel, de exemplu pentru intervalele In = n 1 avem intersect ia lor egal a cu {0}. Contraexemplul In = 0, n ne arat a ns a c a n acest caz intersect ia este vid a! Acest fenomen se datoreaz a faptului c a aici 0 = sup A A, si nu mai putem trage concluzia dec at pentru intervalul (a, b), care este vid. La fel, utiliz and una sau alta din axiomele de mai sus, se poate demonstra c a orice sir Cauchy (sau fundamental) este convergent, dar despre aceasta n alt a lect ie. 3.3. Axioma lui Arhimede. Cine se ndoie ste de adev arul urm atoarei armat ii? Axioma 3. Pentru orice num ar real x, exist a un ntreg n astfel nc at x < n. S i atunci de ce i spunem axiom a? De fapt acest enunt poate demonstrat folosind Axioma Marginii Superioare de mai sus. Exist a ns a tot at atea axiome pentru numerele reale c ate metode de a le construi (Axioma Cantor, Axioma Cantor-Dedekind, Axioma Cauchy, ...), si nu este scopul nostru de a clarica axiomatica si fundamentele construct iei numerelor reale n profunzime (am atins doar marginal aceste idei n sect iunea precedent a). Important a acestui enunt se reect a n utilizarea lui (uneori incon stient a) n rat ionamentele noastre matematice. De exemplu Problema 1. Fiind date dou a numere reale 0 < a < b, ar atat i c a exist a un num ar rat ional a < r < b, situat strict ntre ele. Solut ie. Conform cu cele de mai sus, exist a n > x = max
1 n ba 2 ,a Nn n . 1 2 ba , a

, deci

< min , si exist a a < N = Dar atunci exist a un cel mai m +1 mare ntreg pozitiv m (1 m < N n) astfel nc at n a, deci mn >a si m+1 1 ba a+b m+1 si am g asit r = n . n a + n < a + 2 = 2 < b, Desigur, cu un minim efort putem extinde acest rezultat pentru orice dou a numere reale a < b. L as am ca exercit iu enunt ul simetric, care cere s a se arate c a, ind date dou a numere reale a < b, exist a un num ar irat ional a < x < b, situat strict ntre ele.

Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro

Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro

NUMERE REALE

Denit ia 3. O mult ime A se nume ste dens a n mult imea B dac a pentru orice elemente b1 < b2 din B exist a un element a din A situat strict ntre ele b1 < a < b2 . Ceea ce am demonstrat mai sus se poate acum enunt a ca Teorema 3. Mult imea Q a numerelor rat ionale este dens a n mult imea numerelor reale R. 3.4. Concepte Avansate. Putem deci asocia oric arui num ar real x R mult imea de numere rat ionale Rx = {r Q | r x}. Este clar atunci c a x = sup Rx . Fie acum o mult ime m arginit a superior A de numere reale a M pentru orice a A. Fie R=
aA

Ra .

Pentru orice r R va exista deci a A astfel nc at r Ra (din denit ia reuniunii). Dar atunci r a M , deci mult imea R este m arginit a superior. Cine credet i c a este sup R? Nu este greu de v azut c a sup R = sup A. Exact aceast a observat ie a permis lui Dedekind s a inverseze procesul, si s a deneasc a numerele reale ca mult imi de numere rat ionale, m arginite superior. In felul acesta Axioma Marginii Superioare devine si ea o teorem a, demonstrabil a ca mai sus.2 4. Incheiere Vom reveni n lect ii ulterioare cu aplicarea metodelor prezentate aici, la denirea de funct ii reale si analiza sirurilor (probleme de convergent a, continuitate, etc.)

References
[1] Moser, Leo, An Introduction to the Theory of Numbers, The Trillia Group, (2004). [2] The Trillia Group, http://www.trillia.com/moser-number.html

2Aceasta este esent a metodei T aieturilor lui Dedekind. Desigur am anuntele tehnice sunt mult mai numeroase si precaut iile de luat pentru a asigura o denire corect a, exhaustiv a si necontradictorie trebuie l asate pentru studii mai avansate.

Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro