Sunteți pe pagina 1din 62

Tema de proiect

Se consider un zcmnt de iei de forma i dimensiunile indicate n fig.1.


faliile f1,f2 si f3sunt etanse.
In perioada exploatrii de prob au fost spate sondele menionate n fig.1.
Se anexeaz diagrafiile electrice ale sondelor spate pe acest zcmnt figura 2 i
3.

Pe baza acestor materiale se cere :
- ntocmirea hrii structurale a zcmntului,
- realizarea unor seciuni geologice,
- fixarea poziiei iniiale a contactului iei-ap,
- calcularea volumului brut al rezervorului .
Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indic parametrii
menionai n tabela 1.

Se cere :
- s se calculeze mrimile medii ale parametrilor fizici caracteristice
colectorului,
- s se calculeze volumul de pori al rezervorului,
- s se calculeze rezerva de iei i gaze a zcmntului.

Studiul mediului fluid indic urmatoarele date :
A- proprietile sistemului de hidrocarburi fluide n condiii de zcmnt sunt
redate n diagrama fig.4 .
B- proprietile fizico-chimice ale apei de zcmnt sunt redate n tabela 2.
Msurtorile de presiune la momentul iniial al exploatrii indic mrimea de
148 bar, la contactul iei-ap.
Temperatura de zcmnt este de 50 C.

Pe baza datelor de mai sus se cere :
- determinarea capacitii energetice a zcmntului la momentul iniial al
exploatrii,
- stabilirea reelei sondelor de exploatare,
- executarea calculului de comportare n exploatare a rezervorului sub energia
natural a zcmntului,
- proiectarea procesului de injecie a apei sau gazelor n zcmnt pentru mrirea
factorului final de extracie a ieiului.

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

2


Sonda nr Interval
M
m
ef
%
Permeabilitatea
K

K
||

S
a.i.
%

Descrierea
litologica
656 1515-1515.4 22.3 578 688 23.2 nisip marnos
656 1540-1540.2 21 450 726 20.8 gresie
605 1563-1563.2 23.1 438 670 24.0 nisip marnos
605 1574-1574.1 21.8 629 780 22 gresie
605 1585-1585.9 25.1 675 980 20 nisip
676 1514-1514.8 24.8 798 1050 20.3 nisip
676 1536-1536.8 22.4 580 695 21.1 gresie
641 1565-1565.2 22 389 570 22.8 gresie
641 1579-1579.3 21.8 676 818 20.1 nisip marnos
641 1589-1589.6 24.2 346 868 19.8 nisip
641 1597-1597.3 13.1 289 871 25.2 marna nisip
649 1493-1493.2 23.6 385 700 20.2 gresie
649 1515-1515.4 24.9 420 790 20 nisip
649 1537-1537.3 23.1 275 430 23.4 nisip

























Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

3









































Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

4

Cap.1 INTRODUCERE

Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-
un mediu solid poros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de
hidrocarburi si apele de zacamant.
In general zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone
distincte: o zona structurala cu hidrocarburi, numita zona productiva si o zona
saturata 100% cu apa acviferul adiacent, care poate lipsi in anumite cazuri.

1.1. Intocmirea hartii structurale a zacamantului

Harta structurala, reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de
intersectie intre diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se va lua
intrarea in stratul productiv.
S-au facut urmatoarele notatii:
H
a
adancimea la acoperisul stratului;
H
c
adancimea la culcusul stratului;
H
t/a
adancimea la care se afla contactul titei/apa;
H
a
*
- adancimea izobatica la acoperis;
H
c
*
- adancimea izobatica la culcus;
H
t/a
*
- adancimea limitei titei/apa de la nivelul marii;
E- elevatiile;
h grosimea bruta a stratului;

* *
a c a c
H H H H h = = ; E H H
a a
=
*
;





Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

5


Sonda
Nr.
Adancimi reale E h Adancimi izobate
H
a
H
c
H
t/a
Ha
*
H
c
*
H
t/a
*
m m m m m m m m
641 1548 1658 1606 300 110 1248 1358 1306
676 1498 1588 1544 243 90 1255 1345 1301
656 1508 1556 - 307 52 1201 1249 -
605 1558 1596 - 341 38 1217 1255 -
Tabelul 1.1
Pozitia contactului titei-apa este la 1303 m

1.2. Fixarea limitei initiale a contacului titei - apa

Limita hidrocarburi apa se determina tot din diagrafii, pe baza curbelor de
rezistivitate.
Aceasta limita hidrocarburi apa prezinta doua contacte cu stratul
productiv: un contact pe acoperis si un contact pe culcus. Proiectia acestor doua
contacte pe harta cu izobate prezinta, la randul ei doua contururi: un contur interior
(pe culcus) si unul exterior (pe acoperis). Intre cele doua contururi se gaseste asa
numita zona de contact.
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

6


1.3. Intocmirea sectiunilor geologice

Sectiunile geologice sunt reprezentari in plan vertical a stratelor geologice.
Cele mai adecvate sunt sectiunile transversale, deoarece ofera o imagine mult mai
realista asupra inclinarii stratului decat sectiunile longitudinale. In pus acestea
evidentiaza limitele hidrocarburi apa si/sau titei gaze. In cazul de fata sectiunile
s-au intocmit pe baza hartii structurale.



1.4. Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide

Complexul productiv mai inlude si intercalatii de strate impermeabile, care
trebuie puse in evidenta si inlaturate de la grosimea totala a stratului.
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie in parte si se analizeaza. Se
identifica si se noteaza stratele care compun obiectivul. Grosimea se masoara atat
dupa curba de potential standard cat si dupa rezistivitate, apoi se face o medie.
Pentru sonda 641:

Strat h
ef


PS
a 11,55 - 11,55
b 35,7 23,1 29,4
c 13,65 12,6 13,125
d 8,4 - 8,4
Grosime efectiva [m] 62,475
Tabelul 1.2
Pentru sonda 676:
Strat h
ef


PS
a 7,35 8,4 7,875
b 5,775 5,775 5,775
c 9,45 9,45 9,45
d 17,85 13,65 15,75
e 8,925 8,4 8,6625
Grosime efectiva [m] 47,5125
Tabelul 1.3

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

7

Pentru sonda 656:

Strat h
ef


PS
a 4,725 5,775 5,25
b 5,25 5,775 5,5125
c 5,755 4,725 5,24
Grosime efectiva [m] 16,0025
Tabelul 1.4
Pentru sonda 605:

Strat h
ef


PS
a 6,85 6,3 6,575
b 4,2 5,775 4,9875
c 5,25 6,3 5,775
Grosime efectiva [m] 17,3375
Tabelul 1.5


h
ef 641
= 62,475 m;
h
ef 676
= 47,5125 m;
h
ef 656
= 16,0025 m;
h
ef 605
= 17,3375 m.

Dupa determinarea grosimilor efective se reprezinta valorile pe sectiunile
geologice.
Se vor trasa culcusul fictiv si contactul fictiv apa titei ca in figura 1.
Se calculeaza aria zonei efectiv saturata cu tieti.
Se traseaza limita titei apa la adancimea H
t/a
= 1303m.









Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

8


1.5. Calculul volumului brut al colectorului

Volumul brut reprezinta volumul total al zacamintelor de hidrocarburi,
delimitat in culcus si acoperis de strate impermeabile, iar lateral de faliile F1 si F3.
Pentru determinarea acestui volum se foloseste relatia:


( )
b
b
a
V A x dx =
}
;

Ariile A(x) sunt perpendiculare pe o directie. Pentru rezolvarea intagralei de
la a la b trebuie sa vedem cum variaza sectiunile inclusive in a si b.

Ariile aferente sondelor sunt:

A
1
=A
11
+A
12
+A
13
+...
;

V
b
= A x h
ef

A aria pe care o determina cele 3 falii si limita de lucru H
t/a
*

Vom nota astfel: A intersectia F
1
cu F
2

B intersectia F
1
cu H
t/a
*

C intersectia F
3
cu H
t/a
*

D intersectia F
2
cu F
3

- pentru sonda 605:

2 6 2
11
141 109
5000 10 192112, 5
2 2
b H
A m


= = = ;
2 6 2
12
161 81
5000 10 163012, 5
2 2
b H
A m


= = = ;
A
1
= 355125 m
2
;


- pentru sonda 676:

2 6 2
21
161 73
5000 10 146912, 5
2 2
b H
A m


= = = ;
2 6 2
22
173 34
5000 10 73526
2 2
b H
A m


= = = ;
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

9

A
2
= 220437,5 m
2
;
- pentru sonda 656:
2 6 2
31
64 104
5000 10 83200
2 2
b H
A m


= = = ;
2 6 2
32
89 81
5000 10 90112, 5
2 2
b H
A m


= = = ;
;
A
3
= 173312,5m
2
;

- pentru sonda 641:

2 6 2
41
89 73
5000 10 81212, 5
2 2
b H
A m


= = = ;
2 6 2
42
92 73
5000 10 83950
2 2
b H
A m


= = = ;
A
4
= 165162,5 m
2
;

A
totala
= A
1
+A
2
+A
3
+A
4
;
A
totala
= 355125+220437,5 +173312,5+165162,5;
A
totala
= 914037,5 m
2
;

Grosimea efectiva medie:

i
med
ef
i
ef
i
h A
h
A

;

605 605 676 676 641 641 656 656
med
ef ef ef ef
ef
totala
h A h A h A h A
h
A
+ + +
= =
17,3375 355125 47,5125 220437,5 62,475 165162,5 16,0025 173312,5
32, 51
914037,5
m
+ + +
= = ;
med
prod prod ef
V A h = ;
3
914037,5 32,51 29715359,13
prod
V m = =
Volumul brut se calculeaza ca fiind:
V
brut
=V
605
+V
656
+V
641
+V
676

V
605
=
605 605
355125 17,3375 =6156979,6
ef
A h = ;
3
m
V
656
=
656 656
173312,5 17,3375 =2773433,2
ef
A h = ;
3
m
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

10

V
641
=
641 641
165162,5 62,475 =10318527,2
ef
A h = ;
3
m

V
676
=
676 676
220437,5 47,5125 =10473536,7
ef
A h = ;
3
m
V
brut
=6156979,6 +2773433,2 +10318527,2+10473536,7 =29722476,7m ;
3



































Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

11



Cap. 2 PROPRIETATILE FIZICE ALE MEDIULUI POROS PERMEABIL

2.1 Calculul marimilor medii ale parametrilor fizici ai colectorului

Pentru determinarea marimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului
(porozitate, permeabilitate, saturatie in apa ireductibila, coeficient de
compresibilitate al rocii), se vor folosi datele din carote din tabel. Pe baza
diagrafiilor geofizice (anexele nr.2 si nr.3) se vor separa pachete de roci.
In acest capitol se vor determina valorile medii pe zacamant ale
permeabilitati, porozitati si saturatiei in apa interstitiala.
a. Porozitatea (m), saturatia in apa ireductibila (S
ai
), permeabilitatea
(K) a sondelor.

* Sonda 641
* porozitatea medie:
1
641
1
21, 6 11, 55 18, 65 29, 4 13,1 13,125 13,1 8, 4
17, 33%
11, 55 29, 4 13,125 8, 4
n
j j
j
n
j
j
m h
m
h
=
=

+ + +
= = =
+ + +

;
* saturatia in apa interstitiala:
1
641
1
21, 45 11, 55 22, 5 29, 4 25, 2 13,125 25, 2 8, 4
23, 23%
11, 55 29, 4 13,125 8, 4
n
j j
j
ai n
j
j
Sa h
S
h
=
=

+ + +
= = =
+ + +

;
* permeabilitatea ponderala, perpendiculara si medie:
||
1
||641
1
694 11, 55 477, 55 29, 4 87,1 13,125 87,1 8, 4
383, 04
11, 55 29, 4 13,125 8, 4
n
j j
j
n
j
j
K h
K mD
h
=
=

+ + +
= = =
+ + +

;
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

12

n
j j
j 1
641
n
j
j 1 j
K h
532, 5 11, 55 187, 45 29, 4 28, 9 13,125 28, 9 8, 4
K 211,33mD
K 532.5 187, 45 28, 9 28, 9
11, 55 29, 4 13,125 8, 4
h

+ + +
= = =
+ + +

;
( ) ( )
641 ||753 753
1 1
K K K 383,04 211,33 297,185mD
2 2

= + = + = ;

* Sonda 676
* porozitatea medie:
n
j j
j 1
676 n
j
j 1
m h
24,8 7,875 24,8 5, 775 22, 4 9, 45 22, 4 15, 75 22, 4 8, 6025
m 23,09%
7,875 5, 775 9, 45 15, 75 8, 6025
h
=
=

+ + + +
= = =
+ + + +

;
* saturatia in apa interstitiala:
n
j j
j 1
ai676 n
j
j 1
Sa h
20, 3 7,875 20, 3 5, 775 21,1 9, 45 21,1 15, 75 21,1 8, 6025
S 20,87%
7,875 5, 775 9, 45 15, 75 8, 6025
h
=
=

+ + + +
= = =
+ + + +

;
* permeabilitatea ponderala, perpendiculara si medie:
||
1
||676
1
1050 7,875 1050 5, 775 695 9, 45 695 15, 75 695 8, 6025
797,1
7,875 5, 775 9, 45 15, 75 8, 6025
n
j j
j
n
j
j
K h
K mD
h
=
=

+ + + +
= = =
+ + + +

;
n
j j
j 1
676
n
j
j 1 j
K h
798 7,875 798 5, 775 580 9, 45 580 15, 75 580 8, 6025
K 75, 27mD
K 798 798 580 580 580
7,875 5, 775 9, 45 15, 75 8, 6025
h

+ + + +
= = =
+ + + +

;
( ) ( )
676 ||676 676
1 1
K K K 797,1 75,27 436,1mD
2 2

= + = + = ;

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

13




* Sonda 656
* porozitatea medie:
1
656
1
22, 3 5, 25 21, 6 5, 5125 21 5, 24
21, 63%
5, 25 5, 5125 5, 24
n
j j
j
n
j
j
m h
m
h
=
=

+ +
= = =
+ +

;
* saturatia in apa interstitiala:
1
656
1
23, 2 5, 25 22 5, 5125 20,8 5, 24
22%
5, 25 5, 5125 5, 24
n
j j
j
ai n
j
j
Sa h
S
h
=
=

+ +
= = =
+ +

;
* permeabilitatea ponderala, perpendiculara si medie:
||
1
||656
1
688 5, 25 707 5, 5125 726 5, 24
706, 99
5, 25 5, 5125 5, 24
n
j j
j
n
j
j
K h
K mD
h
=
=

+ +
= = =
+ +

;
n
j j
j 1
656
n
j
j 1 j
K h
578 5, 25 514 5, 5125 450 5, 24
K 28, 44mD
K 578 514 450
5, 25 5, 5125 5, 24
h

+ +
= = =
+ +

;
( ) ( )
641 ||753 753
1 1
K K K 706,99 28,44 367,71mD
2 2

= + = + = ;





Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

14

* Sonda 605
* porozitatea medie:
1
605
1
23,1 6, 575 21,8 4, 9875 25,1 5, 775
23, 39%
6, 575 4, 9875 5, 775
n
j j
j
n
j
j
m h
m
h
=
=

+ +
= = =
+ +

;
* saturatia in apa interstitiala:
1
605
1
24 6, 575 22 4, 9875 20 5, 775
22, 09%
6, 575 4, 9875 5, 775
n
j j
j
ai n
j
j
Sa h
S
h
=
=

+ +
= = =
+ +

;
* permeabilitatea ponderala, perpendiculara si medie:
||
1
||605
1
670 6, 575 780 4, 9875 980 5, 775
804, 9
6, 575 4, 9875 5, 775
n
j j
j
n
j
j
K h
K mD
h
=
=

+ +
= = =
+ +

;
n
j j
j 1
605
n
j
j 1 j
K h
438 6, 575 629 4, 9875 675 5, 775
K 32,02mD
K 438 629 675
6, 575 4, 9875 5, 775
h

+ +
= = =
+ +

;
( ) ( )
605 ||605 605
1 1
K K K 804,9+32,02 418,46mD
2 2

= + = = ;







Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

15

b. Porozitatea (m), saturatia in apa ireductibila (S
ai
), permeabilitatea
(K) medie a zacamantului.

1. Porozitatea medie pe zacamant

Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau
fisuri. Acest parametru masoar capacitatea rocii de a inmagazina fluide.

m
zac
=
605 605 656 656 676 676 641 641
605 656 676 641
m A m A m A m A
A A A A
+ + +
=
+ + +

23, 39 355125 21, 63 173312,5 23, 09 220437,5 17, 33 165162,5
21,88%
355125 173312,5 220437,5 165162,5
+ + +
= =
+ + +



2. Saturatia in apa ireductibila pe zacamant, s
aizac


In porii rocii colectoare pot fi prezente urmatoarele fluide: apa, titei si gaze.
Prin urmare, se poate vorbi de o saturatie in apa, o saturatie in titei si saturatie in
gaze. Numeric, saturatia se exprima ca raport intre volumul de fluid din pori si
volumul respectiv de pori si poate lua valori intre 0 si 1, respectiv intre 0% si
100%. Intr-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei faze.
Saturatia in apa ireductibila, pentru un anumit zacamant, ramane invariabila
in procesul de exploatare.

605 605 656 656 676 676 641 641
605 656 676 641
zac
ai ai ai ai
ai
S A S A S A S A
S
A A A A
+ + +
= =
+ + +

22, 09 355125 22 173312,5 20,87 220437,5 23, 23 165162,5
21, 98%
355125 173312,5 220437,5 165162,5
+ + +
= =
+ + +








Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

16

3. Permeabilitatea medie pe zacamant, k
zac



Permeabilitatea poate fi definita, in general, ca proprietatea unui mediu de a
permite curgerea fluidelor prin el. In proiectarea exploatarii se oprreaza cu toate
cele trei categorii de permeabiliatate cunoscute: absoluta, efectiva si relativa. Ca si
in cazul porozitatii determinarea sa va face in cazul de fata pe baza determinarilor
din carote.

605 605 656 656 676 676 641 641
605 656 676 641
med med med med
med zac
k A k A k A k A
k
A A A A
+ + +
= =
+ + +

418, 46 355125 367, 71 173312,5 436,1 220437,5 297,185 165162,5
391,18
355125 173312,5 220437,5 165162,5
mD
+ + +
= =
+ + +


c. Coeficientul de compresibilitate al rocii,
r


Coeficientul de compresibilitate este parametrul prin intermediul caruia se
exprima elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere importanta in
cadrul fortelor care determina deplasarea fluidelor prin mediul poros.
Coeficientul de compresibilitate este definit ca raport al variatiei volumului
cu presiunea si volumul insusi si anume:

1 dV
V dp
| = ; T= ct.

Se opereaza, in mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii si cu
un coeficient de compresibilitate al porilor. Intre cei doi exista o legatura:


r p
m | | = .

Pentru cazul de fata, cand avem numai roci plastice coeficientul de
compresibilitate va fi:

10 10 1
21,88
5, 3 10 1,15 10
100
r p
m Pa | |

= = = ;

unde:
10 1
5,3 10
p
Pa |

= .


Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

17


d. Temperatura de zacamant

Este consecina energiei geotermice avnd un rol important n geneza
sistemului de hidrocarburi, a apelor de zcmnt i a rocilor colectoare.
Cunoaterea temperaturii de zcmnt se impune pentru rezolvarea unor
probleme ca: alegerea fluidelor de traversare a stratului productiv, alegerea
fluidelor de cimentare, alegerea aparaturii de investigare geofizic.


/
10
zac t a
t C c H = + ;
10 0, 03 1303 49, 09
zac
t C = + =








2.2. Calculul volumului de pori al rezervorului


Roca colectoare are proprietate de a prezenta pori si fisuri. Determinarea
volumului de pori ai rocii, rezervorului este absolut necesara pentru evaluarea, in
continuare a resursei geologice de gaze. Pentru determinarea acestui volum se va
folosi urmatoarea formula:

p b
V V m = ;
unde:
V
b
volumul brut al zonei productive;
M porozitatea efectiva medie in zona productiva, calculata anterior.


3
29722476,7 0, 2188 6503277,9
p b
V V m m = = = .






Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

18



Cap. 3 PROPRIETATILE FIZICE ALE FLUIDELOR

3.1. Proprietatile titeiului
* temperatura zacamantului:
( )
( )
*
z t/a ma
T E H gradT T 297, 75 1303 0,03 10 58,0225 C = + + = + + = ;
i
E
300 243 307 341
E 297, 75m
i 4
+ + +
= = =

;
gradT = 0.03 C/m; T
ma
= 10 C;
p r
s
b
t

t
- Bar Nm
3
/m
3
- cP
0 1 2 3 4
p
0
155 98 1,27 9
p
sat
140 98 1,275 8
p
ab
20 19 1,075 19
Tabelul 3.1

* presiunea initiala de zacamant: p
0
= 155 bar;
* presiunea de saturatie: p
sat
= 140 bar;
* presiunea de abandonare: p
ab
= 20 bar.

a. Determinarea variatiei proprietatilor fizice ale titeiului pentru presiuni cuprinse
intre presiunea de saturatie si presiunea normala.
p
sat
< p < p
0


Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

19

0 0 0
0 0
0 0 0
( )
t t
t t tsat t
tsat t sat sat
b b p p p p
b b b b
b b p p p p

= = +


0
0 0 0
( )
t tsat sat sat
t tsat t tsat
t tsat sat sat
p p p p
p p p p




= = +




Pentru T=constant

0
0 0
1 1
tsat t
t
t sat
b b V
V T b p p
|
c | | | |
= =
| |
c
\ . \ .

p
sat
< p < p
0

p 150
b
tcalc
1,27166

tcalc
8,66666

tcalc
0,0002624
Tabelul 3.2

b. Determinarea variatiei proprietatilor fizice ale titeiului pentru presiuni cuprinse
in domeniul presiunii de abandonare si presiunii de saturatie.
r
s
- ratia de solutie;
r
sab
- ratia de solutie la presiunea de abandonare;
r
ssat
- ratia de solutie la presiunea de saturatie.
p
ab
< p < p
sat

( )
s sab ab ab
s sab ssat sab
ssat sab sat ab sat ab
r r p p p p
r r r r
r r p p p p

= = +


( )
t tsat sat sat
t tsat tab tsat
tab tsat sat ab sat ab
p p p p
p p p p




= = +


Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

20

( )
ab
t tab tsat tab
sat ab
p p
b b b b
p p

= +


p
ab
< p < p
sat

p 100
r
scalc
89,22222

tcalc
1,208333

tcalc
11,66666
Tabelul 3.3














3.2 Proprietatile gazelor
Se va determina factorul de neidealitate, vscozitatea si factorul de volum al
gazelor. Se va utiliza urmtorul tabel de compozitie al gazelor ( tabelul 3.4 ).
Tabelul 3.4

Se calculez:
- densitatea amestecului de gaze:




unde








o
rg
M
am

aer
18.05
28.9794
0.62
M
am
1
9
i
y
i
M
i

( )

=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

21












Tabelul 3.5










T
pr
T
z
T
pcr
52.4 273.15 +
202.2
1.61
T
pcr
i
y
i
T
cr

( )

202.2K
p
pcr
i
y
i
p
cr

( )

4.6bar p
pr
p
p
pcr
Se calculeaz presiunea si temperatura pseudoreduse, cu formulele:
Se ntocmeste un alt tabel n care sunt prezentate propriettile gazelor.
==> unde
Cu factorul de neidealitate al gazelor determinat se va putea calcula factorul de volum
al gazelor.

C temperatura in conditii normale

Rezultatele obtinute se trec n urmtorul tabel ( tabelul 3.6 ).

1

1
M ( )
1
11.510
3
cP M M
i
y
i
17.98
b
g
z
p
o
p

T
z
T
o
3.86
z
p

T
0
15 :=
p 1 := bar
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

22

Tabelul 3.6

Tpr=1.609
1
=0.0119
P p
pr
Z (citit) Z
(corectat)
B
g

g
/
1

g

bar - - - m
3
/Nm
3
- cP
0 1 2 3 4 5 6
140 3.114 0.889 0.884 0.0098 1.3 0.016
100 2.224 0.9 0.89 0.012 1.25 0.0156
80 1.78 0.919 0.91 0.015 1.21 0.0144
60 1.335 0.936 0.931 0.0199 1.14 0.014
20 0.89 0.954 0.95 0.031 1.08 0.0134
0 0.445 0.974 0.97 0.0615 1.02 0.013







Fig. III.1

Fig. III.2 Diagrama z = f( p )
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

23










Fig. III.3 Diagrama = f( p )
3.3 Proprietatile apei de zcmnt
Tabelul 3.7

Se alege varianta II.
Se vor determina:
1. Vscotitatea apei de zcmnt;
2. Coeficientul de compresibilitate al apei de zcmnt;
3. Factorul de volumal apei de zcmnt.
b
g
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

24




























3.4 Vscozitatea


Pentru
mg ap.............................. mg sare
mg ap............................... mg sare
mg sare =>

Pentru
mg ap.............................. mg sare
mg ap............................... mg sare
mg sare =>

Pentru
mg ap.............................. mg sare
mg ap............................... mg sare
mg sare =>

Pentru
mg ap.............................. mg sare
mg ap............................... mg sare
mg sare =>

a

a1

a2
+
a3
+
a4
+
a5
+
a6
+
Na
+
+K
+
105010
3
3017117 ,
100 x
1
x
1
3.102
a1
0.6110
3
Pa s
Ca
2+
105010
3
2584.36
100 x
2
x
2
0.29
a2
0.510
3
Pa s
Mg
2+
105010
3
428.9
100 x
3
x
3
0.055
a3
0.5110
3
Pa s
Cl
-
105010
3
54572.92
100 x
4
x
4
5.211
a4
0.6510
3
Pa s
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

25































Pentru
mg ap.............................. mg sare
mg ap............................... mg sare
mg sare =>

Pentru
mg ap.............................. mg sare
mg ap............................... mg sare
mg sare =>

Se determin dintr-o nomogram ( vscozitatea apei de zcmnt functie de
temperatura de zcmnt si procentul de sruri )

- cantitatea de sruri
- componentii apei de zcmnt luati din tabelul III.1
Procentul de sruri va fi:
Din nomogram va rezulta:

3.5 Coeficientul de compresibilitate
unde - coeficientul de compresibilitate pentru ap
dulce
- solubilitatea n ap srat
unde G - solubilitatea gazelor naturale n ap nemineralizat;
y - salinitatea apei exprimat n mg/l;
x - corectia pentru salinitate(din tabelul III.2).
So
4
2-
105010
3
455.83
100 x
5
x
5
0.051
a5
0.4910
3
Pa s
HCO
3
-
105010
3
610
100 x
6
x
6
0.062
a6
0.4810
3
Pa s 1L 1 10
3
mL =

a
0.61 0.5 + 0.51 + 0.65 + 0.49 + 0.48 + ( ) 10
3

a
3.2410
3
Pa s
y
i
c
i
mg
l
|

\
|
|
.
y 85373.32
mg
l
c
i
x 8.771%

a
0.6210
3

N s
m
2
0.62 10
3
Pa s 0.62cP
|'
a
|
a
1 0.05G' + ( ) |
a
G' G 1
x y
10000

\
|
|
.

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1



26



Tabelul 3.8



































p
med
=147.5 bar


Din nomogramn avem:

se determin deasemenea dintr-o nomogram functie de p si T
z


n concluzie

3.6 Factorul de volum al apei de zcmnt
Se determin dintr-o nomogram:
si-l considerm egal cu 1 =>
C
o
-
37,8 0,074
65,6 0,05
93,3 0,044
121,2 0,033
Corecia pentru
salinitate
Temperatura
G 2.35 :=
m
N
3
m
3
G' 2.35 1
0.05685373.32
10000

\
|
|
.
1.226
Nm
3
m
3
|
a
|'
a
4 25 10
5

1
bar
4.2510
10

1
Pa s
,
|
a
4.2510
10
1 0.051.156 + ( ) := |
a
4.496 10
10
=
1
bar
b
a
1 004 , b
a
1
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

27

Cap.4 Amplasarea sondelor

a) Amplasarea sirurilor.

Amplasarea rationala a sondelor este acea amplasare care asigura productia
maxima de titei cu cheltuieli minime. Amplasarea sondelor de titei se face in
functie de modul de manifestare a energiei de zacamant, de regimul tehnologic de
exploatare adoptat, de configuratia geometrica a zacamantului.
Amplasarea va incepe cu fixarea ultimului sir de sonde (sirul k) acesta se
fixeaza paralel cu falia F2, la o distanta de aproximativ 80-100 m. Daca sirul k este
prea apropiat de falie se poate accentua fenomenul de interferenta a sirului cu falia.
O indepartare prea mare a sirului de falie ar face ca in volumul dintre acestea sa
ramana titei nedrenat de sonde. Dupa fixarea ultimului sir se masoara distanta d,
dintre ultimul sir si contactul titei apa. Distanta dintre siruri va fi :

d
a
k
= ; unde k- numarul de siruri. Consideram k=2.

655
327, 5
2
d
a m
k
= = = ;

Distanta de la contactul titei apa pe culcus la primul sir de sonde este:

1
1, 05 1, 05 327, 5 343,87 a a m = = = ;

iar distanta dintre penultimul si ultimul sir va fi:

0, 95 0, 95 327, 5 311,12
k
a a m = = = .

b) Raza redusa a sondelor

Sondele reale pot fi imperfecte dupa doua moduri:
- dupa gradul de deschidere;
- dupa modul de deschidere.
Raza redusa r
s
este raza pe care ar trebui sa o aiba sonda perfecta ca sa se
comporte identic cu o sonda reala. Se determina din ecuatia:

425
ln ln [ 0, 6]
( 1, 5)
rs s
r r
l n d
= +
+
;

unde: r
s
= raza sondei dupa sapa, cm, r
s
=8,55 cm;
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

28

l= lungimea canalului perforaturii in strat, cm, l= 3...6 cm, se alege l=4,7
cm;
n= numarul de gloante pe metrul liniar de pusca, n=26...48 gloante/m
liniar
se alege n=26 gloante/m;
d= diametrul de glont; d= 0,4...0.8 cm se alege
d= 0,8 cm.
Se obtine:

425
ln ln8, 55 [ 0, 6] 1, 74
(4, 7 1, 5) 26 0,8
rs
r = + =
+
;


r
rs
= 0,175 cm
c) Numarul de sonde pe un sir se determina functie de raza redusa a sondei si
numarul de siruri cu care lucram simultan.

Consideram ca lucram simultan cu doua siruri. Se calculeaza:


3
327, 5
log log 3, 58
85, 5 10
s
a
r

= =

;

Cu aceasta valoare si functie de numarul de siruri exploatate simultan se
determina raprotul:


3
3, 5 10
s
r
o
= .

Unde 2- distanta dintre doua sonde succesive de pe un sir intermediar.
Rezulta
3
3, 5 10 8, 55 29925 29, 925 mm m o = = = .
Distanta dintre doua sonde succesive va fi 2= 59,85 m.
Numarul de sonde se calculeaza cu relatia:


1230
20, 55 21
2 59, 85
S
n sonde
o
= = = ;

S= lungimea unui sir intermediar citita de pe harta.
Pe primul sir se vor amplasa mai putine sonde pentru ca exista pericolul
inundarii rapide,

1
0,88 0,88 21 18, 48 18 n n sonde = = =

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

29

Se recalculeaza distanta dintre sonde :


1
1
1
1230
2 68, 33
18
S
m
n
o = = =
S
1
= lungimea primului sir.
Pe ultimul sir vom avea:
1, 36 1, 36 21 28, 56 29
sk
n n sonde = = = =
Se recalculeaza distanta:


1225
2 42, 24
29
k
k
sk
S
m
n
o = = = ;

S
k
= lungimea ultimului sir.
Dupa trasarea sirurilor pe harta, amplasarea sondelor se face astfel:
- plecand din falii se amplaseaza si intr-o parte si in alta sonde la distanta fata
de faliile F1 si F3.
- se amplaseaza apoi sondele in continuare la distanta 2 fata de cele doua sonde
pana ce sirul este completat.

Tabel 4.1

Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
l 4,7 4,7 4,7 4,7 4,7
d 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4
n 26 32 38 42 48
r
rs
0.175 0.1514 0.1461 0.1718 0.1724












Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

30

Cap.5 Calculul debitelor potentiale

Debitele potentiale si calculeaza cu relatia
2
ln
t t
c
t t
rs
k h p
q
R
b
r
t

A
=
unde:
-k
t
este permeabilitatea efectiva fata de titei;
- h
t
este grosimea efectiva a stratului saturat cu titei;
-p este caderea de presiune a strat-sonda;
-
t
este vascozitatea dinamica a titeiului;
-b
t
este factorul de volum al titeiului citit in diagram pVT;
-R
c
este raza de contur
-r
rs
este raza redusa a sondei calculate in capitolul anterior;
Din diagram pVT avem urmatoarele:
P
sat
=140 bar b
t
=1.275
P
0
=155 bar
t
=9 cp
De asemea avem k
t
= 0.8 x 391.18=312 mD
Impunem urmatoarele caderei de presiune p=[1; 1.5; 2; 2.5]

3 3 3
605
2 312 10 1733 1
1 51.015 4.408
5800
9 1.27ln
0.175
cm m
p q
s zi
t


A = = = =



3 3
605
1.5 76.552 6.612
cm m
p q
s zi
A = = =
3 3
605
2 102.03 8.815
cm m
p q
s zi
A = = =
3 3
605
2.5 127.537 11.019
cm m
p q
s zi
A = = =
3 3 3
656
2 312 10 1600 1
1 47.1 4.069
5800
9 1.27ln
0.175
cm m
p q
s zi
t


A = = = =



3 3
656
1.5 70.65 6.104
cm m
p q
s zi
A = = =
3 3
656
2 94.199 8.139
cm m
p q
s zi
A = = =
3 3
656
2.5 117.749 10.174
cm m
p q
s zi
A = = =
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

31

3 3 3
676
2 312 10 4751 1
1 135.793 11.733
6900
9 1.27ln
0.175
cm m
p q
s zi
t


A = = = =

3 3
676
1.5 203.69 17.599
cm m
p q
s zi
A = = =
3 3
676
2 271.586 23.465
cm m
p q
s zi
A = = =


3 3 3
641
2 312 10 6247 1
1 178.552 15.427
6900
9 1.27ln
0.175
cm m
p q
s zi
t


A = = = =



3 3
641
1.5 267.828 23.14
cm m
p q
s zi
A = = =
3 3
641
2 357.104 30.854
cm m
p q
s zi
A = = =
3 3
641
2.5 446.38 38.567
cm m
p q
s zi
A = = =



Din capitolul anterior avem :
-rezerva de titei extras
( )
3
0
1 1
1 6503277.9 (1 0.2198) 3995163.321
1.27
p ai
t
N V S m
b
= = =
-S
ai
=21.98, m
z
=21.88% , b
t0
=1.27
29722476.7 0.2188 6503277.9
p b z
V V m = = =
Folosind notaiile de mai jos:
-N
an
-cumulativul de titei extras;
-
an
=N
an
/N factorul de recuperare;
-N rezerva de titei;
-Q
t
debitul de titei;
si efectuand calculele avem tabelul de mai jos




Tabel 5.1
3 3
676
2.5 339.483 29.331
cm m
p q
s zi
A = = =
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

32





Tabel 5.2

















Sonda K
I
h R
c
p q
t
mD cm cm bar cm
3
/s m
3
/zi
605 312 1733 5800 1 51.015 4.408
1.5 76.552 6.612
2 102.03 8.815
2.5 127.537 11.019
656 312 1600 5800 1 47.1 4.069
1.5 70.65 6.104
2 94.199 8.139
2.5 117.749 10.174
676 312 4751 6900 1 135.793 11.733
1.5 203.69 17.599
2 271.586 23.465
2.5 339.483 29.331
641 312 6247 6900 1 178.552 15.427
1.5 267.828 23.14
2 357.104 30.854
2.5 446.38 38.567
p Q
t
N
an

an
bar m
3
/zi m
3
-
1 35.637 13010 0.003256
1.5 53.455 19510 0.004833
2 71.273 27265 0.006921
2.5 89.091 32520 0.008140
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

33

Cap. 6 Regimul elastic

Conditia energetica principala pentru existenta regimului elastic este ca
presiunea de zacamant sa fie mai mare decat cea de saturatie (p
2
> p
s
). Zacamantul
de titei va lucra in regim elastic atat timp cat presiunea de zacamant va ramane
superioara presiunii de saturatie. Gazele sunt dizolvate in intregime in titei, iar
curgerea fluidelor prin mediul poros, in zona productiva, va fi omogena. Deplasarea
titeiului prin pori care talpile sondelor de extractie va fi determinata de destinderea
elastica a acviferului (impingerea apei) si de destinderea elastica a zonei productive.
Fig. 7.1 Domeniul pentru regimul elastic pe diagrama de stare.
In cazul zacamintelor de titei in forma de banda liniara, curegera apei in acvifer
capata o geometrie liniara, liniile de curent fiind paralele intre ele. Acviferul poate fi
de marime finita sau infinita. Presiunea de zacamant, este superioara celei de
saturatie, coeficientii complecsj si de compresibilitate ai zonei productive si acvifrul
adiacent au marimi insemnate













Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

34

Functie de timpul adimensional se determina cu ajutorul unei diagrame F(t
n
-
)
Avem urmatoarele date initiale
- presiunea initiala de zacamant bar
- presiunea de saturatie bar
- ratia de solutie la presiunea initiala
- raza la conturul de alimentare m
- grosimea efectiva a stratului productiv m
- lungimea zacamantului m
- volumul de pori
- permeabilitatea in zacamant mD
- factorul de volum al titeiului
- saturatia in apa interstitiala
- saturatia initiala in titei
- coeficientul de compresibilitatea al titeiului bar
-1

- coeficientul de compresibilitatea al apei bar
-1

- coeficientul de compresibilitatea al roci bar
-1

Coeficientul complex de compresibilitate pentru sistemul de hidrocarburi care
caracterizeaza destinderea elastica a zonei productive este:


- porozitatea medie a colectorului
- vascozitatea dinamica a apei cP
m
Destinderea elastica a acviferului este data de coeficientul complex de
compresibilitate al acviferului


p
0
155 :=
p
sat
140 :=
r
0
98 :=
N m
3

m
3
R
c
69 :=
h 55 :=
S 490 :=
V
p
6503277.9 := m
3
k
a
391.18 :=
b
t
1.27 :=
S
ai
0.2198 :=
S
t0
1 S
ai
0.78 = :=
|
t
20.4910
5
:=
|
a
4.8610
5
:=
|
r
2.910
5
:=
|
p
|
t
S
t0
|
a
S
ai
+ |
r
+ :=
|
p
1.995 10
4
= bar
1
m 0.2188 :=

a
0.45 :=
L
a
3920 :=
|
aq
|
a
|
r
m
+ := |
aq
1.811 10
4
= bar
1
oe
aq
k
a
10
15

m |
aq
10
5

a
10
3

:= oe
aq
2.193 =
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

35





































Etapa I t
1
=1 an=365 zile
din diagrama citim F(t
11
)=2.4
Cumulativul de titei extras pentru m
3
/zi

Avem sitemul:




Cumulativul de titei extras este m
3

Cumulativul de apa extras este m
3

Cumulativul de gaze extras este Nm
3

Factorul de recuperare este =3.8%
t
11
oe
aq
L
a
2
t
1
:= t
11
4.501 =
Q
t1
53 :=
b
t
AN
( )
b
t 1
Q
t 1
t
1
2.457 10
4
= := b
t
AN m
3
p
0
p
1

( )

a
k
a
h
L
a
S
Q
a1
F t
11
( )
:= p
0
p
1

b
t
AN
( )
V
p
|
p
p
0
p
1

( )
Q
a1
t
1
+ := b
t
AN
Q
a1
b
t
AN
V
p
|
p

( )
F t
11
( )
t
1
+
5.607 = := 10
4 m
3
s
48.444
m
3
zi
:= 10
p
1
p
0

a
k
a
h
L
a
S
Q
a1
F t
11
( )
10
3
152.748 = := bar
AN
1
b
t
AN
( )
b
t
1.536 10
4
= :=
W
1
Q
a1
t
1
1.768 10
4
= :=
AM
1
AN
1
r
0
1.505 10
6
= :=
c
1
AN
1
N
0.038 = :=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

36




























Etapa II t
2
=2 ani=730 zile
din diagrama citim F(t
22
)=3.4

Cumulativul de titei extras pentru m
3
/zi

Avem sitemul:




Cumulativul de titei extras este

Cumulativul de apa extras este

Cumulativul de gaze extras este Nm
3

Factorul de recuperare este =11.1%
t
22
oe
aq
L
a
2
t
2
:= t
22
9.003 =
t
22
t
11
4.501 = F t
22
t
11

( )
2.4 := t
22
t
11

Q
t2
79.5 :=
b
t
AN
( )
b
t
AN
( )
Q
t 2
t
2
t
1

( )
+ 4.853 10
4
= := b
t
AN m
3
b
t
AN
( )
V
p
|
p
p
0
p
2

( )
W
1
+ Q
a2
t
2
t
1

( )
+ := b
t
AN
Q
a2
b
t 1
AN
2
W
1
V
p
|
p


a
k
a
h

L
a
S
Q
a1
F t
22
( )
+
V
p
|
p

( )

a
k
a
h

L
a
S
F t
22
( )
t
2
t
1

( )
10 +
8.459 = := 10
4 m
3
s
73.085
m
3
zi
:= 10
p
2
p
0

a
k
a
h
L
a
S
Q
a1
F t
22
( )
Q
a2
Q
a1

( )
+ F t
22
( )
+

10
3

(
(

122.748 = := bar
AN
2
AN
1
Q
t 2
t
2
t
1

( )
+ 4.438 10
4
= := m
3
W
2
W
1
Q
a2
t
2
t
1

( )
+ 4.436 10
4
= := m
3
AM
2
AN
2
r
0
4.349 10
6
= :=
c
2
AN
2
N
0.111 = :=
p
0
p
2

( )

a
k
a
h
L
a
S
Q
a1
F t
22
( )
Q
a2
Q
a1

( )
+ F t
22
( )
+


:= Q
a1
F t
22
( )
Q
a2
Q
a1

( )
+ F t
22
( )|
+


Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

37

Rezulatele de predevere calculate pentru regimul elastic (care se incheie
deoarece p
2
<p
sat
) cand se impune dinamica debitului sunt centralizate in tabelul de
mai jos

t p Q
t
Q
g
Q
a
N M W
zile bar m
3
/zi Nm
3
/zi m
3
/zi m
3
m
3
m
3
%
365 152.748 53 4123 48.444 153600 1505000 17680 3.8
730 122.78 79.5 5957 73.085 44380 4349000 44360 11.1





























Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

38

Cap. 7 Regimul de gaze dizolvate

In cazul unui zacamant de titei lipsit de cupola de gaze si de un acvifer activ, destinderea
gazelor iesite din solutie este singura forta care provoaca deplasarea titeiului prin mediul poros,
catre talpile sondelor de extractie. Volumul de pori al zonei productive ramane invariabil in timp
de-a lungul intregului proces de exploatare.
Metodele de prevedere a comportarii in exploatare au la baza unele ipoteze simplificatoare, fara
de care modelele ar deveni de neutilizat.
Ipoteze simplificatoare:
se considera colectorul ca fiind omogen si uniform;
presiunea are aceeasi valoare in orice punct al zacamantului si orice variatie de
presiune se transmmite instantaneu in intreg zacamantul;
saturatia in titei este aceasi in orice punct din zona productiva si variatia saturatiei se
transmite instantaneu in toata zona productiva;
gazele iesite din solutie difuzeaza uniform in zona productiva si nu se strecoara
catre partea superioara a zacamantului.


Nr. crt p r b
t
b
g
x 10
-3

t
x 10
-3

g
x 10
-3

bar Nm
3
/ m
3
- - Pa*s Pa*s -
1 140 98 1.275 1.015 8 195 8610
2 120 85 1.245 1.017 11 182 8257
3 100 72 1.213 1.019 12 173 7397
4 80 58 1.179 1.025 14 167 7093
5 60 45 1.148 1.038 15 162 6990
6 40 32 1.11 1.059 17 158 6900
7 20 19 1.075 1.125 19 154 5153






Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

39






























Etapa 1
Se aleg trei valori penru saturatia titeiului si se calculeaza saturatia normalizata:


Se utilizeaza relatiile lui Correy pentru calculul permeabilitatilor:





Prima ecuatie are forma:

A doua ecuatie are forma:

Se reprezinta grafic valorile din cele doua ecuatii iar la intersectia dreptei cu curba se determina valorile reale:

S
t
n
0.78
0.77
0.76
:=
S
n
S
t
n
1 S
ai

:= S
n
0.998
0.986
0.973
=
k
t
n
S
n
( )
4
:= k
g
n
1 S
n
( )
2

1 S
n
( )
2
:=
k
t
n
0.994
0.944
0.896
=
k
g
n
-9
7.24410
-6
5.85210
-5
3.94310
=

n
k
g
n
k
t
n
:=
n
-9
7.28810
-6
6.210
-5
4.40210
=

0
0 := AM'
0
0 :=
AAM'
0_1
n
S
t0
r
0
b
t0
1
b
g
1

\
|
|
|
.
S
t
n
r
1
b
t
1
1
b
g
1

\
|
|
|
.

(
(
(

AM'
0
:= AAM'
0_1
n
1.809
1.569
1.329
=
AAM'1
0_1
n
1
2
r
0
r
1
+ |
1

n
+ ( )
S
t0
b
t0
S
t
n
b
t
1
AN'
0

\
|
|
|
.
:= AAM'1
0_1
n
0.091
0.848
1.609
=
0.78 0.77 0.76
0
0.5
1
1.5
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

40





































Se citesc din grafic valorile lui


Recalculam :




Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:

Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:

Calculam debitul de titei:
Se impune:


Numarul de sonde:

S
t
si AAM'
S
T
1
0.763 :=
AAM'
1
1.4 :=
S
S
T
1
1 S
ai

:= S 0.977 =
K
T
1
S
4
:= K
T
1
0.91 =
K
G
1
1 S
2

( )
1 S ( )
2
:= K
G
1
2.5 10
5
=

1
K
G
1
K
T
1
:=
1
2.747 10
5
=
AN'
1
S
t0
b
t0
S
T
1
b
t
1
:= AN'
1
0.014 =
AN
1
AN'
1
V
p
:= AN
1
9.283 10
3
m
3
=
AM'
1
AN'
1
r
1
:= AM'
1
1.356 =
AM
1
AM'
1
V
p
:= AM
1
8.819 10
5
m
3
=
Q
t0
248
m
3
zi
:=
Q
t 1
Q
t 0
K
T
1

t
1
b
t
1

K
T0

t 0
b
t 0

:= Q
t1
225.684
m
3
zi
=
Nr
sonde
5 :=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

41






























factorul de recuperare :

ratia gaze titei

Debitul de gaze pe etapa 1:

Timpul in care pres scade de la pres de sat la treapta de presiune impusa:



Algoritmul se repeta asemanator pentru etapele urmatoare astfel:
Etapa 2
Se utilizeaza relatiile lui Correy








c
1
AN
1
N
:= c
1
0.023 % =
RGT
1
r
1

1
|
1
+ := RGT
1
95.32 =
Q
g1
RGT
1
Q
t 1
:= Q
g1
2.151 10
4

m
3
zi
=
t
1
AAM'
1
V
p

1
4
r
0
|
0

0
+ r
1
+ |
1

1
+ ( ) Q
t0
1
K
T
1

t
1
b
t
1

K
T0

t0
b
t0

+
|

\
|
|
|
|
|
|
.

:= t
1
3436122.342s =
t
1
39.77 zile =
t
1
0.109 ani =
S
t
n
0.74
0.73
0.72
:=
S
n
S
t
n
1 S
ai

:= S
n
0.947
0.934
0.922
=
k
g
n
1 S
n
( )
2

1 S
n
( )
2
:=
k
t
n
S
n
( )
4
:=
k
g
n
-4
2.85610
-4
5.44610
-4
9.23910
=
k
t
n
0.805
0.763
0.722
=

n
k
g
n
k
t
n
:=

n
-4
3.54810
-4
7.14210
-3
1.2810
=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

42


































Ecuatia I:

Ecuatia II








Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:

AAM'
1_2
n
S
t0
r
0
b
t0
1
b
g
2

\
|
|
|
.
S
t
n
r
2
b
t
2
1
b
g
2

\
|
|
|
.

(
(
(

AM'
1
:= AAM'
1_2
n
5.9
5.576
5.251
=
AAM1'
1_2
n
1
2
r
1
|
1

1
+ r
2
+ |
2

n
+ ( )
S
t0
b
t0
S
t
n
b
t
2
AN'
1

\
|
|
|
.
:= AAM1'
1_2
n
1.693
2.484
3.34
=
0.74 0.73 0.72 0.71 0.7
1
2
3
4
5
6
S
T
2
0.71 :=
AAM'
2
4.9 :=
S
S
T
2
1 S
ai

:= S 0.909 =
K
T
2
S
4
:= K
T
2
0.682 =
K
G
2
1 S
2

( )
1 S ( )
2
:= K
G
2
1.445 10
3
=

2
K
G
2
K
T
2
:=
2
2.118 10
3
=
AN'
2
S
t0
b
t0
S
T
2
b
t
2
:= AN'
2
0.042 =
AN
2
AN'
2
V
p
:= AN
2
2.759 10
4
m
3
=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

43






























Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:

Se impune:


Numarul de sonde:

factorul de recuperare :

ratia gaze titei

Debitul de gaze pe etapa 2:

Timpul in care pres scade de la pres de sat la treapta de presiune impusa:



AM'
2
AN'
2
r
2
:= AM'
2
3.479 =
AM
2
AM'
2
V
p
:= AM
2
2.262 10
6
m
3
=
Q
t
1
225
m
3
zi
:=
Q
t
2
Q
t
1
K
T
2

t
2
b
t
2

K
T
1

t
1
b
t
1

:= Q
t
2
125.648
m
3
zi
=
Nr
sonde
7 :=
c
2
AN
2
N
:= c
2
0.069 % =
RGT
2
r
2

2
|
2
+ := RGT
2
103.71 =
Q
g2
RGT
2
Q
t
2
:= Q
g2
1.303 10
4

m
3
zi
=
t
2
AAM'
2
V
p

1
4
r
1
|
1

1
+ r
2
+ |
2

2
+ ( ) Q
t
1
1
K
T
2

t
2
b
t
2

K
T
1

t
1
b
t
1

+
|

\
|
|
|
|
|
|
|
.

:= t
2
15483771.578s =
t
2
179.21 zile =
t
2
0.491 ani =
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

44




























Etapa 3







Ecuatia I:

Ecuatia II




S
t
n
0.67
0.66
0.65
:=
S
n
S
t
n
1 S
ai

:=
S
n
0.858
0.845
0.832
=
k
t
n
S
n
( )
4
:= k
g
n
1 S
n
( )
2

1 S
n
( )
2
:=
k
t
n
0.541
0.509
0.479
= k
g
n
-3
5.35810
-3
6.88910
-3
8.67910
=

n
k
g
n
k
t
n
:=
n
-3
9.90210
0.014
0.018
=
AM'
2
AM'
1
AAM'
2
+ :=
AAM'
2_3
n
S
t0
r
0
b
t0
1
b
g
3

\
|
|
|
.
S
t
n
r
3
b
t
3
1
b
g
3

\
|
|
|
.

(
(
(

AM'
2
:= AAM'
2_3
n
9.751
9.305
8.86
=
AAM1'
2_3
n
1
2
r
2
|
2

2
+ r
3
+ |
3

n
+ ( )
S
t0
b
t0
S
t
n
b
t
3
AN'
2

\
|
|
|
.
:= AAM1'
2_3
n
3.353
5.317
7.695
=
0.64 0.65 0.66
6
8
10
S
T
3
0.645 :=
AAM'
3
8.2 :=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

45









































Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:

Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:

Se impune:


Numarul de sonde:

factorul de recuperare :

ratia gaze titei

S
S
T
3
1 S
ai

:= S 0.826 =
K
T
3
S
4
:= K
T
3
0.465 =
K
G
3
1 S
2

( )
1 S ( )
2
:= K
G
3
9.675 10
3
=

3
K
G
3
K
T
3
:=
3
0.021 =
AN'
3
S
t0
b
t0
S
T
3
b
t
3
:= AN'
3
0.081 =
AN
3
AN'
3
V
p
:= AN
3
5.265 10
4
m
3
=
AM'
3
AN'
3
r
3
:= AM'
3
5.263 =
AM
3
AM'
3
V
p
:= AM
3
3.423 10
6
m
3
=
Q
t
2
124
m
3
zi
:=
Q
t
3
Q
t
2
K
T
3

t
3
b
t
3

K
T
2

t
2
b
t
2

:= Q
t
3
79.46
m
3
zi
=
Nr
sonde
9 :=
c
3
AN
3
N
:= c
3
0.132 % =
RGT
3
r
3

3
|
3
+ := RGT
3
250.732 =
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

46






























Debitul de gaze pe etapa 3:

Timpul in care pres scade de la pres de sat la treapta de presiune impusa:



Etapa 4









Ecuatia I

Ecuatia II:


Q
g3
RGT
3
Q
t
3
:= Q
g3
1.992 10
4

m
3
zi
=
t
3
AAM'
3
V
p

1
4
r
2
|
2

2
+ r
3
+ |
3

3
+ ( ) Q
t
2
1
K
T
3

t
3
b
t
3

K
T
2

t
2
b
t
2

+
|

\
|
|
|
|
|
|
|
.

:= t
3
19218039.327s =
t
3
222.431 zile =
t
3
0.609 ani =
S
t
n
0.62
0.61
0.60
:=
S
n
S
t
n
1 S
ai

:=
S
n
0.794
0.781
0.768
=
k
t
n
S
n
( )
4
:= k
g
n
1 S
n
( )
2

1 S
n
( )
2
:=
k
g
n
0.016
0.019
0.022
=
k
t
n
0.397
0.372
0.348
=

n
k
g
n
k
t
n
:=

n
0.04
0.05
0.063
=
AM'
3
AM'
2
AAM'
3
+ :=
AAM'
3_4
n
S
t0
r
0
b
t0
1
b
g
4

\
|
|
|
.
S
t
n
r
4
b
t
4
1
b
g
4

\
|
|
|
.

(
(
(

AM'
3
:= AAM'
3_4
n
11.71
11.176
10.641
=
AAM1'
3_4
n
1
2
r
3
|
3

3
+ r
4
+ |
4

n
+ ( )
S
t0
b
t0
S
t
n
b
t
4
AN'
3

\
|
|
|
.
:=
AAM1'
3_4
n
2.833
7.472
12.943
=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

47












































Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:

Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:

0.6 0.61 0.62
0
5
10
15
S
T
4
0.603 :=
AAM'
4
11 :=
S
S
T
4
1 S
ai

:= S 0.772 =
K
T
4
S
4
:= K
T
4
0.355 =
K
G
4
1 S
2

( )
1 S ( )
2
:= K
G
4
0.021 =

4
K
G
4
K
T
4
:=
4
0.059 =
AN'
4
S
t0
b
t0
S
T
4
b
t
4
:= AN'
4
0.101 =
AN
4
AN'
4
V
p
:= AN
4
6.585 10
4
m
3
=
AM'
4
AN'
4
r
4
:= AM'
4
5.265 =
AM
4
AM'
4
V
p
:= AM
4
3.424 10
6
m
3
=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

48
































Se impune:


Numarul de sonde:

factorul de recuperare :

ratia gaze titei

Debitul de gaze pe etapa 4:

Timpul in care pres scade de la pres de sat la treapta de presiune impusa:



Etapa 5




Q
t
3
79
m
3
zi
:=
Q
t
4
Q
t
3
K
T
4

t
4
b
t
4

K
T
3

t
3
b
t
3

:= Q
t
4
59.604
m
3
zi
=
Nr
sonde
11 :=
c
4
AN
4
N
:= c
4
0.165 % =
RGT
4
r
4

4
|
4
+ := RGT
4
473.47 =
Q
g4
RGT
4
Q
t
4
:= Q
g4
2.822 10
4

m
3
zi
=
t
4
AAM'
4
V
p

1
4
r
3
|
3

3
+ r
4
+ |
4

4
+ ( ) Q
t
3
1
K
T
4

t
4
b
t
4

K
T
3

t
3
b
t
3

+
|

\
|
|
|
|
|
|
|
.

:= t
4
16155121.435s =
t
4
186.981 zile =
t
4
0.512 ani =
S
t
n
0.58
0.57
0.56
:=
S
n
S
t
n
1 S
ai

:=
S
n
0.742
0.73
0.717
=
k
t
n
S
n
( )
4
:= k
g
n
1 S
n
( )
2

1 S
n
( )
2
:=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

49














































k
t
n
0.304
0.283
0.264
= k
g
n
0.03
0.034
0.039
=

n
k
g
n
k
t
n
:=
n
0.098
0.121
0.148
=
AM'
4
AM'
3
AAM'
4
+ :=
AAM'
4_5
n
S
t0
r
0
b
t0
1
b
g
5

\
|
|
|
.
S
t
n
r
5
b
t
5
1
b
g
5

\
|
|
|
.

(
(
(

AM'
4
:= AAM'
4_5
n
16.198
15.565
14.933
=
AAM1'
4_5
n
1
2
r
4
|
4

4
+ r
5
+ |
5

n
+ ( )
S
t0
b
t0
S
t
n
b
t
5
AN'
4

\
|
|
|
.
:= AAM1'
4_5
n
3.11
8.304
14.737
=
0.56 0.565 0.57 0.575
0
5
10
15
20
S
T
5
0.56 :=
AAM'
5
14.9 :=
S
S
T
5
1 S
ai

:= S 0.717 =
K
T
5
S
4
:= K
T
5
0.264 =
K
G
5
1 S
2

( )
1 S ( )
2
:= K
G
5
0.039 =

5
K
G
5
K
T
5
:=
5
0.148 =
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

50


































Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:

Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:

Se inpune:


Numarul de sonde:

factorul de recuperare :

ratia gaze titei





AN'
5
S
t0
b
t0
S
T
5
b
t
5
:= AN'
5
0.125 =
AN
5
AN'
5
V
p
:= AN
5
8.123 10
4
m
3
=
AM'
5
AN'
5
r
5
:= AM'
5
4.746 =
AM
5
AM'
5
V
p
:= AM
5
3.087 10
6
m
3
=
Q
t
4
59
m
3
zi
:=
Q
t
5
Q
t
4
K
T
5

t
5
b
t
5

K
T
4

t
4
b
t
4

:= Q
t
5
54.225
m
3
zi
=
Nr
sonde
13 :=
c
5
AN
5
N
:= c
5
0.203 % =
RGT
5
r
5

5
|
5
+ := RGT
5
773.066 =
Q
g5
RGT
5
Q
t
5
:= Q
g5
4.192 10
4

m
3
zi
=
t
5
AAM'
5
V
p

1
4
r
4
|
4

4
+ r
5
+ |
5

5
+ ( ) Q
t
4
1
K
T
5

t
5
b
t
5

K
T
4

t
4
b
t
4

+
|

\
|
|
|
|
|
|
|
.

:= t
5
23727062.276s =
t
5
274.619 zile =
t
5
0.752 ani =
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

51


































S
T
6
0.518 :=
AAM'
6
17 :=
Etapa 6













S
t
n
0.53
0.52
0.50
:=
S
n
S
t
n
1 S
ai

:=
S
n
0.678
0.666
0.64
=
k
t
n
S
n
( )
4
:= k
g
n
1 S
n
( )
2

1 S
n
( )
2
:=
k
t
n
0.212
0.196
0.168
= k
g
n
0.056
0.062
0.076
=

n
k
g
n
k
t
n
:=

n
0.263
0.317
0.456
=

0
0 := AM'
5
AM'
4
AAM'
5
+ :=
AAM'
5_6
n
S
t0
r
0
b
t0
1
b
g
6

\
|
|
|
.
S
t
n
r
6
b
t
6
1
b
g
6

\
|
|
|
.

(
(
(

AM'
5
:= AAM'
5_6
n
19.164
18.454
17.034
=
AAM1'
5_6
n
1
2
r
5
|
5

5
+ r
6
+ |
6

n
+ ( )
S
t0
b
t0
S
t
n
b
t
6
AN'
5

\
|
|
|
.
:= AAM1'
5_6
n
7.546
15.434
36.327
=
0.5 0.51 0.52 0.53
0
10
20
30
40
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

52








































Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:

Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:

Se impune:


Numarul de sonde:

factorul de recuperare :

ratia gaze titei

S
S
T
6
1 S
ai

:= S 0.663 =
K
T
6
S
4
:= K
T
6
0.193 =
K
G
6
1 S
2

( )
1 S ( )
2
:= K
G
6
0.064 =

6
K
G
6
K
T
6
:=
6
0.329 =
AN'
6
S
t0
b
t0
S
T
6
b
t
6
:= AN'
6
0.146 =
AN
6
AN'
6
V
p
:= AN
6
9.497 10
4
m
3
=
AM'
6
AN'
6
r
6
:= AM'
6
3.797 =
AM
6
AM'
6
V
p
:= AM
6
2.469 10
6
m
3
=
Q
t
5
54
m
3
zi
:=
Q
t
6
Q
t
5
K
T
6

t
6
b
t
6

K
T
5

t
5
b
t
5

:= Q
t
6
40.266
m
3
zi
=
Nr
sonde
15 :=
c
6
AN
6
N
:= c
6
0.238 % =
RGT
6
r
6

6
|
6
+ := RGT
6
853.142 =
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

53





























Debitul de gaze pe etapa 6:

Timpul in care pres scade de la pres de sat la treapta de presiune impusa:



Etapa 7
Se utilizeaza relatiile lui Correy








Q
g6
RGT
6
Q
t
6
:= Q
g6
3.435 10
4

m
3
zi
=
t
6
AAM'
6
V
p

1
4
r
5
|
5

5
+ r
6
+ |
6

6
+ ( ) Q
t
5
1
K
T
6

t
6
b
t
6

K
T
5

t
5
b
t
5

+
|

\
|
|
|
|
|
|
|
.

:= t
6
24924224.094s =
t
6
288.475 zile =
t
6
0.79 ani =
S
t
n
0.48
0.47
0.46
:=
S
n
S
t
n
1 S
ai

:=
S
n
0.614
0.602
0.589
=
k
t
n
S
n
( )
4
:= k
g
n
1 S
n
( )
2

1 S
n
( )
2
:=
k
t
n
0.143
0.131
0.12
= k
g
n
0.093
0.101
0.11
=

n
k
g
n
k
t
n
:=
n
0.649
0.773
0.919
=
AM'
6
AM'
5
AAM'
6
+ :=
AAM'
6_7
n
S
t0
r
0
b
t0
1
b
g
7

\
|
|
|
.
S
t
n
r
7
b
t
7
1
b
g
7

\
|
|
|
.

(
(
(

AM'
6
:= AAM'
6_7
n
23.224
22.465
21.706
=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

54











































Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:

Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:

Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:

AAM1'
6_7
n
1
2
r
6
|
6

6
+ r
7
+ |
7

n
+ ( )
S
t0
b
t0
S
t
n
b
t
7
AN'
6

\
|
|
|
.
:= AAM1'
6_7
n
19.736
31.905
46.732
=
0.4 0.5 0.6
10
20
30
40
50
S
T
7
0.5 :=
AAM'
7
13.214 :=
S
S
T
7
1 S
ai

:= S 0.64 =
K
T
7
S
4
:= K
T
7
0.168 =
K
G
7
1 S
2

( )
1 S ( )
2
:= K
G
7
0.076 =

7
K
G
7
K
T
7
:=
7
0.456 =
AN'
7
S
t0
b
t0
S
T
7
b
t
7
:= AN'
7
0.148 =
AN
7
AN'
7
V
p
:= AN
7
9.598 10
4
m
3
=
AM'
7
AN'
7
r
7
:= AM'
7
2.066 =
AM
7
AM'
7
V
p
:= AM
7
1.344 10
6
m
3
=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

55































Se impune:


Numarul de sonde:

factorul de recuperare :

ratia gaze titei

Debitul de gaze pe etapa 7:

Timpul in care pres scade de la pres de sat la treapta de presiune impusa:



Q
t
6
40
m
3
zi
:=
Q
t
7
Q
t
6
K
T
7

t
7
b
t
7

K
T
6

t
6
b
t
6

:= Q
t
7
34.016
m
3
zi
=
Nr
sonde
17 :=
c
7
AN
7
N
:= c
7
0.24 % =
RGT
7
r
7

7
|
7
+ := RGT
7
780.215 =
Q
g7
RGT
7
Q
t
7
:= Q
g7
2.654 10
4

m
3
zi
=
t
7
AAM'
7
V
p

1
4
r
6
|
6

6
+ r
7
+ |
7

7
+ ( ) Q
t
6
1
K
T
7

t
7
b
t
7

K
T
6

t
6
b
t
6

+
|

\
|
|
|
|
|
|
|
.

:= t
7
24565932.51s =
t
7
284.328 zile =
t
7
0.778 ani =
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

56

Nr crt p S k
rt
k
rg
10
-3
10
-3
r
p
Q
t
t N
bar - - - - - m
3
/zi m
3
/an %
1 140 0.977 0.91 2.5 2.47 95 225 0.109 9283 2.3
2 120 0.909 0.68 1.45 2.118 103 125 0.6 27590 6.9
3 100 0.826 0.465 1.3 2.1 250 79 1.2 52650 13.2
4 80 0.772 0.355 2.1 5.9 473 59 1.7 65850 16.5
5 60 0.717 0.264 3.9 1.4 773 54 2.5 81230 20.3
6 40 0.663 0.193 6.4 3.2 853 40 3.3 94970 23.8
7 20 0.64 1.168 7.6 4.5 780 34 4.2 95980 24




























Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

57

Cap. 8 Injectia de apa

Injectia extraconturala se aplica in cazul zacamintelor cu ape marginale.
Proiectarea unui proces de injectie presupune rezolvarea urmatoarelor aspecte:
amplasarea sondelor injectie; determinarea necesarului de apa; determinarea
receptivitatii sondelor de injectie; determinarea presiuni de injectie; alegerea
pompelor de injectie.
In ceea ce priveste amplasarea sondelor de injectie se dispune pe un sir,
paralele cu conturul apa/titei si dispus in afara contactului titei/apa exterior.
Sondele de injectie trebuie plasa in acvifer pentru a se evita influenta
permeabilitatilor de faza deci pentru a avea o cat mai buna receptivitate.
In ceea ce priveste distanta de amplasare a sirurilor de injectie fata de
conturul petrolifer, aceasta este conditionata de satisfacerea a doua cerinte:
- deplasarea cat mai uniforma a frontului de dislocuire;
- o cat mai buna comunicare intre sirul de injectie si zona productiva, o eficienta
cat mai buna a injectie.
Pentru prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se foloseste
modelul Buckly-Leverett si Welge. Acesta este un model idealizat care considera
colectorul omogen si izotrop. S-a introdus notiunea de curgere fractionala prin
zacamant.

Prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se rezolva pentru
doua situatii:
1. existenta unui sir de injectie si un sir de extractie;
2. existenta unui sir de injectia si doua siruri de extractie.












Fig. 8.1 Dispunerea sirurilor de extractie
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

58

Prevederea comportarii in exploatare va fi urmarita in exploatare in doua
etape:
1. pana la patrunderea frontului in sondele de extractie;
2. dupa ce frontul a patruns in sondele de extractie.
Stabilirea numarului de sonde de injectie
















































Q
inj
Q
ext
:=Q
ext
Q
ext
Q
ext1
Q
ext2
+ :=Q
ext1
Q
ext1
q n
1
445.455 = :=
Q
ext2
q n
2
712.728 = :=
Q
ext
Q
ext1
Q
ext2
+ :=
Q
inj
Q
ext 1
Q
ext 2
+ 1.158 10
3
= :=
p
inj
p
sat
5 + 145 = :=
o
inj
S
2 n
sinj

47.308 = :=
A S h
med
6.765 10
4
= :=
f
af
0.8 :=
S
af
0.45 :=
Y 2.8 :=
df
a
dS
a
|

\
|
|
.
2.8 :=
df
a
dS
a
t
p1
S h
med
m L
1

Q
inj
Y
1.324 10
3
= :=
X
f1
Q
inj
S h
med
m
Y t
p1
290 = :=
df
a
dS
a
|

\
|
|
.
Y :=
df
a
dS
a
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

59

0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6











Dupa patrunderea apei in galeria de extractie, calculul continua astfel:
-se dau valorile lui S
ai
>S
af
, unde S
ai
este saturatia in apa pe sirul sondelor de extractie si se
calculeaza cu relatia











t
p2
S h
med
m L
2

Q
inj
Y
1.734 10
3
= :=
X
f2
Q
inj
S h
med
m
Y t
p2
380 = :=
Q
t
Q
ext
1 f
af

( )
231.637 = :=
f
a
1
1

a
k
rt

t
k
ra

+
0.748 = :=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

60
















Determinarea timpului de inundare pentru primul sir de sonde



















- se recalculeaza saturatia medie in apa intre galeria de injectie si cea de extractie cu relatia :

- se recalculeaza cumulatiuvil de titei extras



t
p1
- este timpul de patrundere in primul sir de extractie. Se calculeaza cu relatia






S
a1
S
ai
1 f
a

Y
+ 0.31 = :=
AN S L
1
h
med
m S
a1
S
ai

( )

1
b
t
3.046 10
5
= :=
AN
1
Q
t
t
p1
3.066 10
5
= :=
c
S
a1
S
ai

1 S
ai

0.116 = :=
t
p1
S h
med
m L
1

Q
inj
Y
1.324 10
3
= :=
Q
ext1
q n
1
445.455 = :=
Q
ext2
q n
2
712.728 = :=
Q
ext
Q
ext1
Q
ext2
+ :=
Q
inj
Q
ext 1
Q
ext 2
+ 1.158 10
3
= :=
AN Q
ext
t
p1
1.533 10
6
= :=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

61





































t
p2
- este timpul de patrundere in cel de-al doilea sir de extractie. Se calculeaza cu relatia:






t
p2
S h
med
m L
2

Q
inj
Y
1.734 10
3
= :=
Q
ext1
q n
1
445.455 = :=
Q
ext2
q n
2
712.728 = :=
Q
ext
Q
ext1
Q
ext2
+ :=
Q
inj
Q
ext 1
Q
ext 2
+ 1.158 10
3
= :=
AN
2
L
1
S h
med
m S
a1
S
ai

( )
L
2
S h
med
m S
a1
S
ai

( )
+ 8.937 10
5
= :=
Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide Tip C 1

62

Bibliografie

1. Iulian Nistor Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide
Editura Tehinica Bucuresti 1999 .
2. Iulian Nistor Note curs UPG 2011

S-ar putea să vă placă și