VACCINURILE Sunt produse biologice cu aciune antigenic obinute din microorganisme sau toxinele elaborate de acestea, utili ate

!n scopul con"eririi unei stri de imunitate acti#$ %uncie de natura agentului patogen &i a modului lor de obinere, #accinurile se clasi"ic ast"el' ( ) #accinuri cu microorganisme #ii, cu #irulen atenuat * ) #accinuri cu microorganisme omor+te , ) #accinuri cu toxine modi"icate Vaccinuri cu microorganisme vii, cu virulen atenuat Sunt #accinurile cu cea mai larg utili are !n imunopro"ilaxia bolilor in"ecioase$ Sunt preparate din tulpini microbiene cu #irulen atenuat care !&i pstrea !n totalitate proprietile imunogene dar nu mai pot produce o in"ecie aparent$ Inoculate la organisme recepti#e determin apariia unor in"ecii inaparente, asimptomatice, urmate de con"erirea unei imuniti solide, similare celei obinute !n urma in"eciei naturale$ Conin un numr relati# mic de corpi microbieni #ii, slab #iruleni$ Indi"erent de locul inoculrii, agentul in"ecios din #accin nu rm+ne cantonat aici ci ptrunde &i se multiplic !n acelea&i esuturi !n care se locali ea &i !n ca ul in"eciei naturale$ Spre deosebire de agentul patogen #irulent, cel atenuat din #accin in"ectea un numr mai mic de celule sensibile, se multiplic lent, declan&+nd o in"ecie de "orm atenuat, !nsoit de modi"icri umorale &i de o reacti#itate speci"ic -instalarea strii de imunitate$ Atenuarea #irulenei agenilor patogeni din #accin trebuie s "ie stabil &i ire#ersibil$ Se poate reali a cu a.utorul "actorilor "i ici, c/imici, biologici, sau prin selecia unor #ariante atenuate aprute !n mod natural$
(

Vaccinuri #ii atenuate prin ageni "i ici' #accinul anti/oleric a#iar, anticrbunos, antirabic$ Vaccinuri #ii atenuate prin ageni c/imici' #accinul antirabic, antituberculos etc Vaccinuri vii atenuate prin ageni biologici: ) #accinul contra ru.etului porcilor' obinut prin treceri repetate ale agentului in"ecios la iepuri, "apt ce determin scderea #irulenei lui pentru porci &i pstrarea proprietilor imuni ante pentru aceast specie$ ) #accinul antigripal #iu atenuat 0 obinut prin treceri repetate ale #irusului pe ou embrionate de gin$ Vaccinuri #ii obinute prin selecia unor #ariante atenuate aprute !n mod spontan !n natur' #accinul antitularemic, antiexantematic, antipoliomielitic al lui Sabin 1administrat la copii per os2$ Vaccinuri cu microorganisme omorte %ormate din suspensii de microorganisme omor+te sub aciunea cldurii 1344 C2 &i a unor substane c/imice' "ormol, "enol, cloro"orm, etc$ %ormolul este cea mai "olosit substan at+t !n ca ul bacteriilor c+t &i al #irusurilor$ Ex$ ) #accinul antiti"oparati"ic 15A62, antipertusis 1!mpotri#a tusei con#ulsi#e2, antista"ilococic, antipoliomielitic in.ectabil etc Vaccinuri cu toxine modificate Se obin prin tratarea "iltratelor unor culturi bacteriene ce conin exotoxine cu "ormol sub aciunea cldurii 1,74 C2$ Se obin ast"el produse netoxice cu o ridicat #aloare imuni ant denumite anatoxine 1ana =fr2$ Anatoxinele se "olosesc ca #accinuri !n bolile !n care aciunea agenilor patogeni se datorea toxinelor' tetanos, di"terie, botulism$ 8up coninut #accinurile pot "i' mono#alente ) conin o singur specie bacterian sau #iral' #accinul anti)sta"ilococic$
*

bi#alente' bi#accinul di"terotetanic "olosit !n #accinarea simultan !mpotri#a di"teriei &i tetanosului. tri#alente' tri#accinul di"tero)tetanopertusis pentru #accinarea concomitent !mpotri#a di"teriei, tetanosului &i tusei con#ulsi#e 1!n special la copii2$ poli#alente ) conin corpi microbieni pro#enind de la mai multe specii de microorganisme' 9olidin, 6ron/odin$ 8up pro#eniena germenilor "olosii la prepararea #accinurilor' 1. autovaccinuri ) preparate din tulpini microbiene i olate de la bolna#i &i destinate a "i "olosite numai pentru ei 2. vaccinuri preparate !n general din mai multe tulpini &i destinate "olosirii pentru #accinrile !n mas$ Vaccinurile cu microorganisme omor+te &i #accinurile preparate pe ba de anatoxine se administrea , !n general, pe cale parenteral' subcutanat, intramuscular, intradermic, de regul !n trei in.ecii separate la inter#ale de :) 7) *( ile$ Vaccinurile cu germeni #ii se administrea !n do unic$ Vaccinurile stimulea o mai rapid de #oltare a sistemului imunocompetent al organismului #accinat -#accinrile obligatorii ale copiilor !ncep din primele ile &i sptm+ni dup na&tere$ Importana #accinrii 1imuni rii2 nu este legat de anticorpii produ&i imediat dup inocularea #accinului, ci mai ales de posibilitatea organismului #accinat de a produce rapid o cantitate mare de anticorpi la un nou contact cu antigenul respecti#$ 8e&i destul de solid, imunitatea #accinal este relati#' unele persoane #accinate pot s "ac boala 1de regul o "orm mai u&oar2 mai ales dac se in"ectea masi# &i cu un germen deosebit de #irulent$ 8eoarece se instalea lent, imuni area prin #accinare se "olose&te n scop profilactic pentru a se e#ita riscul e#entual de in"ectare cu un agent patogen$

Vaccinurile se pot "olosi &i !n tratamentul unor boli in"ecioase !n asociere cu serurile imune 1sero#accinoterapia2$ Serurile imune Sunt biopreparate pe ba a serului sau plasmei sang#ine recoltate de la animale /iperimuni ate sau de la persoane imuni ate natural ca re ultat al trecerii prin boal 1ser de convalescent2$ ;n ambele ca uri serul conine anticorpi speci"ici capabili s neutrali e e aciunea agentului patogen$ 9rin electro"ore , proteinele serului inoculat se separ &i !n "racii simple numite globuline' gama, beta, al"a$ Cele mai mari cantiti de anticorpi se gsesc !n banda corespun toare gama globulinelor$ 9repararea serurilor imune Se ba ea pe administrarea unor do e mari &i repetate de antigen la animalele donatoare < iperimuni!are"elaborarea unui rspuns imun intens, exprimat prin #alori ale anticorpilor serici ce dep&esc cu mult pe cele existente la animalele imuni ate ca urmare a trecerii prin boal, sau la cele #accinate$ Ca animale donatoare se "olosesc caii 1reacionea la un numr mare de antigene &i produc o cantitate mare de s+nge2, bo#inele, o#inele &i porcii$ Serul de con#alescent se obine de la donatorii care sau imuni at "a de un anumit agent patogen !n condiii naturale, !n urma trecerii prin boal$ Clasi"icarea serurilor imune 8up cum specia organismului donator este sau nu aceea&i cu a organismului receptor' ($ seruri imune omoloage' serurile de con#alescent de ru.eol, ti"os exantematic$ *$ seruri imune /eteroloage' serurile preparate pe cai &i "olosite pentru om$

8up natura antigenelor "olosite pentru imuni area animalului donator de ser imun' ($ seruri imune antimicrobiene' serurile antistreptococic, antimeningococic> *$ seruri imune antitoxice ) obinute prin in.ectarea de anatoxine' serurile antidi"teric &i antitetanic> ,$ seruri imune mixte antimicrobiene &i antitoxice ) obinute prin imuni area animalelor cu corpi microbieni &i cu anatoxine' serul antigangrenos$ 8up numrul antigenelor "olosite la imuni are' ($ seruri imune mono#alente' conin anticorpi "a de un singur antigen> *$ seruri imune poli#alente' conin anticorpi "a de mai multe antigene di"erite$ Imunitatea pasi#a, consecuti#a administrarii serurilor imune se instalea a imediat dupa in.ectarea intra#enoasa sau dupa c+te#a ore, pe masura resorbtiei anticorpilor, !n ca ul administrarii pe alte cai$ Imunitatea pasi#a asigura o protectie de scurta durata 1circa ,4 de ile2, datorita "aptului ca anticorpii primiti !n mod pasi# au un ?timp de !n.umatatire@ de (= ile$ 9ersistenta lor este mai !ndelungata daca serul este /omolog$ 8upa cataboli area anticorpilor exogeni, organismul rede#ine recepti# la in"ectie$ 8atorita acestei particularitati, serurile imune sunt "olosite !n special pentru tratamentul unei maladii in"ectioase !n e#olutie 1seroterapie2$ Serurile imune 1antitoxice, anti#irale, antibacteriene2 actionea a prin opsoni area moleculelor de toxina, a #irionilor si a celulelor bacteriene$ E"ectul este de neutrali are a toxinei si a in"ectio itatii #irale, iar celulele bacteriene tapetate cu anticorpi de#in sensibile la actiunea "agocitelor si a complementului$ Serurile imune pot "i "olosite si !n scop profilactic 1seropro"ilaxie2, la persoane care au "ost sigur !n pericol de a se in"ecta si la care se urmareste pre#enirea declansarii maladiei !n "orma clinica$ 9entru a e#ita riscurile de in"ectie, care pot sur#eni dupa epui area imunitatii pasi#e, se recomanda ca seroterapiei si seropro"ilaxiei sa li se asocie e #accinarea, pentru pastrarea starii
:

de imunitate dupa cataboli area anticorpilor exogeni$ 8atorita riscului crescut al producerii reactiilor imune secundare 1alergie, soc ana"ilactic2, ABS recomanda !nlocuirea serurilor /iperimune obtinute pe animale 1/eterologe2, cu cele umane obtinute de la donori /iperimuni ati #oluntar sau de la con#alescenti 1/omologe2$ Serurile imune pot "i "olosite !n scop terapeutic pentru a stopa sau a atenua e#olutia unei boli in"ectioase, cu conditia ca administrarea acestor seruri sa "ie "oarte precoce$ In (C*,, 6e/ring a organi at productia de seruri imune, preluata de Institutul 9asteur din 9aris 1!n"iintat !n (DC=2 si apoi de Institutul 6abes si de Institutul Cantacu ino$ ;n (DC=, 9"ei""er a descris "enomenul de bacterioliza, demonstr+nd ca serul sanguin al animalelor imuni ate are proprietatea de a pro#oca li a celulelor bacteriene$ El a demonstrat ca bacterioli a necesita doua componente' serul sanguin al animalului imuni at si o picatura de ser proaspat de cobai$ 9rocesul este "oarte speci"ic' serul produce numai li a celulelor bacteriene care au speci"icitate "ata de anticorpii serici$ ;n pre ent se "olosesc seruri imune concentrate si puri"icate, din care s) au eliminat circa ,E= din proteinele serului sanguin, pastr+ndu)se numai "ractia globulinica speci"ica$ 9rin acest procedeu s)a redus "oarte mult #olumul serului in.ectat si se e#ita accidentele care ar putea re ulta din sensibili area organismului uman "ata de proteinele nespeci"ice din serul /eterolog$ Imunitatea obinut !n urma administrrii de seruri imune se instalea imediat dup administrarea acestora &i durea *), sptm+ni$ 8urata acestei stri de imunitate este mai mare !n ca ul "olosirii serurilor omoloage comparati# cu cea con"erit de serurile /eteroloage cu acela&i coninut !n anticorpi$ Explicaia const !n "aptul c imunoglobulinele 1anticorpii2 omoloage sunt acceptate &i reinute mai bine !n organismul receptorului dec+t cele /eteroloage$

8atorit proteinelor strine pe care le conin, serurile imune /eteroloage administrate pot determina reacii alergice imediate' &ocul ana"ilactic$ 8in acest moti#, !n pre ent, se "olosesc seruri imune concentrate &i puri"icate, din care s)au eliminat aproximati# F din proteinele serice, pstr+ndu) se numai "raciunea globulinic speci"ic 1imunoglobulinele2$ Serurile imune sunt "olosite pentru' ) tratamentul unor boli !n e#oluie < seroterapie ) !n scop pre#enti# < seroprofilaxie, la persoanele care au #enit !n contact cu agentul in"ecios$ Seroterapia este unica "orm de terapie !n tetanos, di"terie, botulism 0 boli cau ate de toxine bacteriene$ 8atorit "enomenelor de sensibili are ce pot apare !n urma administrrii serurilor imune, orice seroterapie &i seropro"ilaxie impune o serioas in#estigare a bolna#ilor pentru a se cunoa&te dac au mai bene"iciat de tratamente cu seruri imune$ C+nd acest lucru nu se poate stabili precis, se recomand ca !naintea tratamentului cu ser s se practice o desensibili are a organismului$