TOPOGRAFIE Curs 5

Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea unghiurilor cu teodolitul

Operatii principale
Asezarea in statie (centrarea si calarea) Vizarea punctelor Vizarea aproximativa Punerea la punct a lunetei Punctarea

Metode de masurare a unghiurilor

Metoda simpla masurarea unghiurilor izolate Metoda reiteratiei masurarea mai precisa a unghiurilor Metoda seriilor se foloseste la masurarea mai multor unghiuri din acelasi punct de statie

O'

B II 1 A I
2

A 2

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea unghiurilor cu teodolitul

Vizarea este opera ia de aducere a intersec iei firelor reticulare peste imaginea semnalului topografic al punctului. Se realizeaz! claritatea firelor reticulare n func ie de dioptriile ochiului operatorului (punerea la punct a lunetei); se ndreapt! luneta spre un fond deschis $i privindu-se prin ocular, se rote$te man$onul acestuia pn! cnd firele reticulare se v!d distinct $i clar. Se ndreapt! luneta n direc ia punctului vizat, $i cu ajutorul dispozitivului de c!tare, fixat pe lunet!, se aduce luneta pe direc ia semnalului; se blocheaz! mi$c!rile lunetei n plan orizontal $i n plan vertical; privind prin ocularul lunetei se ac ioneaz! de $urubul de focusare; se realizeaz! claritatea imaginii semnalului; folosind c!tarea se aduce imaginea semnalului n cmpul lunetei.

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea unghiurilor orizontale cu teodolitul

Metoda simpla
Procedeul diferentei citirilor Metoda simpl const n m surarea unghiurilor orizontale o singur dat , cu o pozi#ie sau cu ambele pozi#ii ale lunetei. Un unghi se ob#ine din diferen#a citirilor efectuate fa# de cele dou direc#ii. Concomitent are loc $i m surarea valorilor unghiulare ale direc#iilor verticale. Se a$eaz teodolitul n punctul de sta#ie, S, se centreaz , se caleaz $i se aduce luneta n pozi#ia I; Se executa vizarea punctelor A si B la BAZA MIREI

I I I = CB CA = 72.11

med =

I + II 2
Anul univ. 2007 - 2008

II II II = C B CA = 72.08

= 72.095
4

Masurarea unghiurilor orizontale cu teodolitul

Metoda simpla
Procedeul cu zerourile in coincidenta Metoda const n m surarea unghiurilor orizontale cu o pozi#ie sau cu ambele pozi#ii ale lunetei prin aducerea limbului in pozitia 0 sau initializarea la 0 a teodolitelor emlectronice.

I I I I = CB CA = CB 0.00 = 72.11

II II = C B 0.00 = 72.08

med =

I + II 2

= 72.095
5

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea unghiurilor orizontale cu teodolitul Metoda reiteratiei

Masurarea mai precisa a unghiurilor Consta in masurarea unui unghi de mai multe ori, luand ca origine valoarea unghiului obtinuta din masurarea precedenta.

Metoda seriilor sau a turului de orizont

Se foloseste la masurarea mai multor nghiuri din acelasi punct de statie Se alege ca punct de plecare punctul care are conditii optime de vizare si este mai departat

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea unghiurilor verticale cu teodolitul

Principiul de masurare consta in vizarea la inaltimea aparatului.
Se aseaza teodolitul in punctul de statie A si se masoara cu mira centimetrica INALTIMEA APARATULUI (care este variabila in functie de operator) sau se marcheaza pe mira sau pe un jalon cu un semn inaltimea acestuia fara a sti valoarea in cm. Se instaleaza MIRA sau JALONUL in punctul B Se vizeaza punctul B la INALTIMEA APARATULUI marcata anterior pe MIRA sau pe JALON Se citeste unghiul vertical pe ECRANUL aparatului Valoarea unghiului Zenital ZAB poate fi citita direct Valoarea unghiului vertical sau a unghiului de panta va fi data de relatia:

AB = 100 g Z AB

Inaltimea Aparatului

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea distantelor cu teodolitul

Masurarea distantelor se poate face prin doua procedee:
Direct
Panglicilor, ruletelor, firelor de invar sau otel etc. INVAR (de la cuvntul invariabil) aliaj 64% otel si 36% nichel, practic invariabil la actiunea temperaturii Prin acest procedeu NU SE POT MASURA DECAT DISTANTELE INCLINATE

Indirect
Cu ajutorul diferitelor instrumente optice sau prin unde electromagnetice completate. Aceste instrumente sunt completate cu MIRE sau REFLECTOARE speciale. Prin acest proedeu SE POT MASURA ATAT DISTANTE ORIZONTALE D0 CAT DISTANTELE INCLINATE Di.
Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea distantelor cu teodolitul

Masurarea distantelor cu luneta dreapta DISTANTA ORIZONTALA
Cu luneta cu fire stadimetrice Cu mira (STADIA) centimetrica Precizie scazuta Eroarea de 10-15 cm/100m Controlul citirilor se face cu relatia

DAB = K ( L2 L1 ) = K ( LSUS LJOS )

K este constanta aparatului K = 100 (aparatele moderne)

LMijloc =

( LSUS + LJOS )

+ (1...2mm)

Fire stadimetrice

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea distantelor cu teodolitul

Anul univ. 2007 - 2008

10

Masurarea distantelor cu teodolitul

Masurarea distantelor cu luneta inclinata DISTANTA INCLINATA Cu luneta cu fire stadimetrice Cu mira (STADIA) centimetrica Vizarea se face la INALTIMEA APARATULUI

LAB = KH ' = KH cos = K ( LSUS LJOS ) cos

D AB = LAB cos = K ( LSUS LJOS ) cos 2

hAB = Z AB = LAB sin = K ( LSUS LJOS ) cos sin

Anul univ. 2007 - 2008

11

Masurarea distantelor cu teodolitul

EXEMPLE DE CITIRI
CS

CM

CJ

CS 6,11 CJ 5,75 CM 5,93

Anul univ. 2007 - 2008

12

Masurarea distantelor cu teodolitul EXEMPLE DE CITIRI

Anul univ. 2007 - 2008

13

Aplicatii
Determinarea inaltimii unei constructii cand distanta D se poate masura
h = h1 + h2 = Dtg1 + Dtg 2 = D (tg1 + tg 2 )
Se instaleaza teodolitul in punctul A, la o distanta D de 2-3 ori mai mare decat inaltimea constructiei Se vizeaza punctul Ps si se citeste unghiul Z1 Se vizeaza Pi si se citeste unghiul Z2 Distanta D se masoara cu ajutorul firelor stadimetrice

'1=100g - Z1 '2=Z1- 100g

Anul univ. 2007 - 2008

14

Aplicatii
Determinarea verticalitatii unei constructii
Se aleg doua puncte de observatie A si B In prelungirea peretilor care formeaza o muchie La o distanta de 20-25 m de constructie Fata de directiile I si II din teren se masoara Unghiurile (s , (i , )s , )i prin vizarea succesiva a punctelor Ps si Pi

Vedere in plan vertical

Anul univ. 2007 - 2008

15

Aplicatii
Determinarea verticalitatii unei constructii Se calculeaza diferentele unghiulare transformate in secunde
cc cc = S Icc cc cc = S Icc

cc = S I

Apoi se calculeaza abaterile de la verticala Ale muchiei pe care au fost vizate punctele PS si PI

q cc A = D Atg

cc qB = DB tg

Inclinarea totala in raport cu vertica se calculeaza cu relatia

2 2 Q = qA + qB
Anul univ. 2007 - 2008

Vedere in plan orizontal

16

Aplicatii
Determinarea verticalitatii unui Cos de fum
Problema se reduce la cazul precedent

Muchia va fi axul turnului Se aleg 2 puncte A si B a caror directii cu axul turnului sa faca aproximativ un unghi drept La o distanta DA, DB ~ (2 3) H (H inaltimea turnului) din care sa pot VIZA doua puncte la baza turnului si 2 la varf diametral opuse
Anul univ. 2007 - 2008

17

Aplicatii
Determinarea verticalitatii unui Cos de fum Se vizeaza mai intai directiile de referinta I si II si apoi din fiecare statie se vizeaza pe rand cele 4 puncte obtinandu-se: Unghiurile 'i si (i Se calc distantele DA si DB pana in axul turnului direct sau indirect cu ajut firelor stadimetrice carora li se adauga raza turnului masurata cu ruleta.

Anul univ. 2007 - 2008

18

Aplicatii
Calculul inclinarii comporta urmatoarele etape: 1. Calculul unghiurilor medii din statia A si B

sup
sup

1' + 3' = 2

4 ' + 2' = 2

inf
inf

4 + 2 = 2 1 + 3 = 2

2.

Calculul abaterilor unghiulare (deplasarea spre stanga sau dreapta) Calculul abaterilor liniare de la verticala Calculul deplasarii totale

= sup inf = sup inf

3.

q A = DAtg

qB = DB tg

4.

Anul univ. 2007 - 2008

2 2 q = qA + qB

19

Aplicatii

Anul univ. 2007 - 2008

20

VA MULTUMESC!

Anul univ. 2007 - 2008

21