Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aduo - Ro - 35259 - 35259 - 8 - Curs Topogrfie
Aduo - Ro - 35259 - 35259 - 8 - Curs Topogrfie
Nivelmentul trigonometric
Nivelmentul trigonometric se bazeaz pe faptul c , #tiind altitudinea punctului de sta ie #i panta terenului, putem determina !H #i apoi altitudinea punctului n care se afl" mira. ntre punctele A #i B se formeaz ipotenuza unui triunghi dreptunghic n care cunoa#tem lungimea AB #i unghiul de pant" %. Diferen&a de nivel dintre A #i B este dat de formula !Z = AB sin %. Altitudinea punctului B este egal cu altitudinea punctului A plus 'Z.
H AB = Z AB = Z B Z A = AB sin Z B = Z A + Z = H A + H AB
Anul univ. 2007 - 2008
Nivelmentul trigonometric
Nivelmentul trigonometric cu vize ascendente Pentru determinarea diferentei de nivel si a cotei unui punct, se instaleaza un teodolit in punctul A. i Instrumentul are inaltimea i si vizeaza un semnal HA instalat in punctul B cu inaltimea s. Considerand cunoscuta distanta DAB, se poate calcula cota punctului B in functie de (marimi cunoscute):
i , s, DAB.
Dtg s
B hAB HB
Nivelmentul trigonometric
Nivelmentul trigonometric cu vize descendente Dtg Pentru determinarea diferentei de nivel si a cotei unui punct, se instaleaza un s teodolit in punctul A. Instrumentul are inaltimea i si vizeaza un semnal HB instalat in punctul B cu inaltimea s. Considerand cunoscuta distanta DAB, se poate calcula cota punctului B in functie de (marimi cunoscute):
i , s, DAB.
i A hAB HA B
sensul masuratorilor Suprafata de nivel "0"
Nivelmentul trigonometric
Nivelment trigonometric
Cu luneta inclinata Marimi cunoscute:
Cota punctului A
Marimi de determinat
Cota punctului B Distanta dintre punctele AB
Nivelmentul trigonometric
Nivelment trigonometric
Cu luneta la inaltimea unui semnal cunoscut Marimi cunoscute:
Cota punctului A Inaltimea semnalului S
h = d 0tg d 0 = K ( L2 L1 ) = 100 Z h + I = S + Z AB Z AB = d 0 tg Z B = Z A + Z AB
Marimi de determinat
Cota punctului B Distanta dintre punctele AB
h = d 0tg d 0 = K ( L2 L1 ) = 100 Z
h + I = S + Z AB Z AB = K ( L2 L1 )tg + I S Z B = Z A + Z AB
Anul univ. 2007 - 2008
a4 a2 b2 2 a3 b3 3
b4 B
a1
b1 1
h4 h3 hAB
h1
h2
a1
b1 1
h4 h3 hAB
h1
h2
Marimi cunoscute:
Cota punctului A Cota punctului B
Verificare Z B = Z 3 + h4
hi = ai bi h2 = a2 b2 Z i = Z i 1 + hi Z1 = Z A + h1
10
hi = ai bi h2 = a2 b2 Z i = Z i 1 hi Z1 = Z RN h1
Verificare Z RN = Z RN hi
Anul univ. 2007 - 2008
11
HN
12
1 1 1 ; p2 = ; p3 = ; p1 = D1 D2 D3
Dupa ce a fost calculata cota punctului nodal, drumuirile intre punctele de cota cunoscuta si punctul nodal se calculeaza si se compenseaza ca drumuiri sprijinite la capete.
13
Radieri de nivelment
1002
101 Prin aplicarea acestei metode este posibila determinarea cotelor mai multor puncte din aceeasi statie de nivelment. (Dmax = 300 m) Se considera date cunoscute cota a punctelor 101 si 102 Acestea provin fie dintr-o drumuire de nivelment ce se executa simultan cu radierile dar se 101 prelucreaza fiecare separat, fie sunt H puncte de nivelment de cota cunoscuta. Dupa asezarea pe punctele cunoscute a mirelor si efectuarea citirilor ai si bi din statia de nivelment, se executa si citirile ci catre punctele 1001, 1002, 1003, etc. Deoarece cota punctului 101, H101 este cunoscuta, se poate calcula altitudinea planului de vizare Hv cu relatia:
i
1003
102
1001
Hv
c1
c2
c3
bi 102
1003
1001
1002
H1001
101
H1002
Radieri de nivelment.
Hv = H101 + ai
14
Radieri de nivelment
1002 101 1003 102
Fata de aceasta valoare se vor putea calcula cotele punctelor radiate nivelitic cu relatiile: Daca instrumentul de nivelment are si cerc orizontal, prin efectuarea lecturii la cerc si calculand distanta de la aparat la punct pe cale stadimetrica, se poate proceda la raportarea in coordonate rectangulare sau polare a punctelor radiate nivelitic.
101
1001
ai
Hv
c1
c2
c3
bi 102
1003
1001
1002
H1001 H101
H1002
Radieri de nivelment.
H1001 = Hv - c1 H1002 = Hv - c2
15
Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafetelor prin patrate mici.
Acest procedeu se foloseste la suprafete relativ mici ( sub 3 ha), cand terenul nu are o panta mai mare de 5 si fara o acoperire mare. Metoda presupune realizarea unei retele de patrate cu latura pana la 30 m, colturile patratelor urmand a se folosi drept puncte carora li se va determina cota. In zona de lucru se presupune ca exista un punct RN, de cota cunoscuta HRN, sau in lipsa lui se va efectua o drumuire de nivelment de la un reper la unul din punctele reeelei de patrate (de exemplu la punctul 1). Daca lungimea vizelor (maxim 200m) permite, se va instala aparatul in statia S1 din care se vor efectua citirile pe mirele amplasate pe punctele 1, 2, ... etc. Se vor obtine citirile c1, c2, ..., cn.
Anul univ. 2007 - 2008
RN (HRN)
c1 1c1'
2c2'
c2
S1
S2
10-30m
16
Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafetelor prin patrate mici.
Se muta aparatul pe un nou amplasament, S2, din care se fac citirile c1, c2, ..., cn. Daca diferentele ci - ci sunt constante in limita a maximum 5 mm, atunci se poate trece la calculul cotelor punctelor. Pentru aceasta se va calcula pentru fiecare punct media celor doua citiri ci si ci, valoarea cu care se vor calcula cotele punctelor din reteaua de patrate. unde cm1 reprezinta media citirilor pe punctul 1. Cotele punctelor se calculeaza, functie de altitudinea planului de vizare, cu formula: Hi = Hv - cmi Daca suprafata este la limita superioara sau acoperirea terenului este mare, cotele punctelor se vor determina printr-o drumuire de nivelment cu puncte radiate.
Se folosesc mai multe statii la suprafete mai mari de pana la 100 ha si se poate folosi o singura statie la suprafete de pana la 3ha.
17
RN (HRN) 1c1'
c1
2c2'
c2
S1
S2
10-30m
Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafetelor prin patrate mari.
Calculul cotelor punctelor este functie de metoda aleasa pentru efectuarea lucrarilor de teren: fie se determina citirile pe mirele amplasate in colturile fiecarui patrat, fie se executa o drumuire de nivelment inchisa pe punctul de plecare. Patratele vor avea laturile de pana la 50-100 de metri, iar constructia se va realiza cu ajutorul uni teodolit sau a unui tahimetru. Ridicarea altimetrica in patrate izolate se efectueaza instaland instrumentul de nivelment la intersectia diagonalelor patratului (cu abatere de 2-3m). Din aceasta statie se radiaza toate cele patru colturi ale patratului. Din figura alaturata se observa ca nu este necesara stationarea in toate patratele ci numai in cele care asigura determinarea cotei colturilor. Punctul 8 este determinat din statiile S2 si S3, astfel ca nu mai este necesara stationarea in patratul delimitat de punctele 8, 9, 12 si 13.
c2
S3 9 8 7
S4 6 S5
12 S8 19
13 S7 18
14
15 S6 17 16
18
Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafetelor prin patrate mari.
Controlul citirilor se face pe diagonala fata de o latura si anume :
RN (HRN) 1 2 c2' S2 S1 10 S10 12 S9 19
50-200m
c2
S3 9 8 7
S4 6 S5
c2 + c9' = c2' + c9
Aceasta egalitate daca este satisfacuta cu o toleranta de 3mm, masuratorile se considera 11 bune si se pot folosi la calculul cotelor. Cotele se determina prin drumuire inchisa pe punctul de plecare pentru punctele situate pe 20 conturul suprafetei si prin drumuire sprijinita la capete pentru punctele situate in interiorul suprafetei. Un alt mod de efectuarea masuratorilor este si cel in care pe colturile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 15, 16,17, 18, 19, 20, 11 si 10 se executa o drumuire inchisa, iar cotele punctelor 7,8,9,12,13,14 se determina ca puncte radiate.
Anul univ. 2007 - 2008
13 S8 18 S7
14
15 S6 17 16
19
Metoda profilelor
Se foloseste la lucrarile in vederea proiectarii de drumuri sau cai ferate. Dupa felul lor, profilele pot fi longitudinale sau transversale. In proiectare, primele se folosesc la stabilirea profilului in lung al caii de comunicatie, in timp ce profilele transversale permit stabilirea amprizei (latimea totala) caii. Din punct de vedere al executarii lucrarilor topografice, aceasta metoda este o combinatie de drumuire de nivelment, care urmareste sa determine cotele punctelor situate in axul caii, simultan cu radierile de nivelment executate asupra unor puncte ce se situeaza pe un aliniament perpendicular pe axul caii. Atat punctele de drumuire cat si cele situate pe profilele transversale se aleg la schimburile de panta ale terenului. Cotele punctelor de pe profilele transversale se calculeaza cu ajutorul altitudinii planului de vizare din statia corespunzatoare.
1000
1001
S3
axul drumului
101
1002 1003
103
104
102
1004 1005
Anul univ. 2007 - 2008
S1
S2
20
S1 b1 a1 A b2
S2 a2 B
h AB =
h AB '+ h AB " 2
21
22
5.
23
Centrarea si calarea
Centrarea aparatelor
Opera ia de centrare implic" punerea n sta ie a instrumentului perfect deasupra punctului topografic, materializat n teren prin intermediul unui "ru& sau a unei borne topografice.
Firul cu plumb
Nivela sferic"
Anul univ. 2007 - 2008
Nivela toric"
24
Nivelmentrul Ni 030
Precizia de masurare 10c
1. trepied; 2. #uruburi de calare; 3. ambaza; 4. dispozitiv de blocare a mi#c rii lunetei n plan orizontal; 5. obiectivul lunetei; 6. dispozitiv de centrare pe mir ; 7. luneta topografic ; 8. dispozitiv de centrare pe mir ; 9. #urub de reglare a clarit &ii imaginii lunetei; 10. ocularul lunetei; 11. microscopul cu sc ri& ; 12. #urub de calare a lunetei; 13. cercul orizontal (alidad); 14. #urub de reglaj fin a mi#c rii lunetei n plan orizontal; 15. #uruburi de rectificare a nivelei sferice; 16. nivela sferic de calare a cercului orizontal; 17. ocularul dispozitivului de calare a lunetei cu coinciden& optic ; 18. #uruburile de rectificare a nivelei torice; 19. nivela toric de calare a lunetei.
Anul univ. 2007 - 2008
25
1. trepied; 2. #uruburi de calare; 3. ambaza; 4. clapet de blocare a cerului orizontal; 5. nivela toric de calare a cercului orizontal; 6. ocularul lunetei; 7. microscopul cu sc ri& ; 8. dispozitiv de centrare pe mir ; 9. inel de reglare a clarit &ii imaginii n lunet ; 10. luneta topografic ; 11. ocularul busolei; 12. busola; 13. oglinda de reflexie a imaginii nivelei torice pentru calarea cercului vertical; 14. obiectivul lunetei topografice;
15. nivela toric pentru calarea cercului vertical; 16. oglinda pentru reflexia luminii n microscop; 17. #urubul de calare a cercului vertical; 18. dispozitivul de centrare optic ; 19. #urubul de blocare a mi#c rii aparatului n plan orizontal; 20. nivela sferic pentru calarea cercului orizontal; 21. #urubul de reglaj fin a mi#c rii lunetei n plan vertical; 22. cercul vertical; 23. suport pentru fixarea busolei pe aparat; 24. #urub de blocare a mi#c rii lunetei n plan vertical; 25. #urub de reglaj fin a mi#c rii aparatului n plan orizontal; 26. cercul orizontal (alidad).
Anul univ. 2007 - 2008
26
2 S = xi ( yi +1 yi 1 )
i =1
Pct. Real 43 201 202 203 204 Coord. Rectangulare X Y 5803,62 5654,43 5654,64 5778,45 5887,74 7406,29 7496,35 7686,97 7744,72 7571,96
43 203
202
2S =yi ( xi+1 xi1) = y43 ( x204 x201) + y201 ( x43 x202) +y202 ( x201 x203) + +y203 ( x202 x204) + y204 ( x203 x43) =
i=1
28
S I ( m2 ) = S I ( mm2 ) N 2
S II ( m2 ) = S II ( mm2 ) N 2 =
Se verific dac valoarea absolut a diferen&ei dintre m rimile celor dou determin ri se ncadreaz n toleran&a prescris de instruc&iunile tehnice.
S2 S1
S I S II (1 400 ) S I
43
203 S3
media aritmetic
a celor dou
S4 202
S = ( S I + S II ) 2
Anul univ. 2007 - 2008
29
30
un dispozitiv electronic de setare a aparatului #i nregistrare a m sur torilor; o greutate polar", care trebuie s r mn nemi#cat pe toat durata unei m sur tori.
Anul univ. 2007 - 2008
31
Aplicatii
Metode de ridicare n planimetrie
Pe baza re elei punctelor de triangula ie geodezic" sau topografic", se trece la ridicarea punctelor detaliilor planimetrice de pe suprafa a topografic", folosindu-se metoda drumuirilor combinate cu metode ajut"toare (metoda radierelor, metoda coordonatelor polare). Punctele detaliilor planimetrice vor fi determinate n plan prin coordonate rectangulare sau prin coordonate polare, pe baza elementelor liniare &i unghiulare m"surate pe teren.
32
Aplicatii
45 204 B l 204
B l0 43 B l 43 B l 203 203
B l 201 201
B l 202
33
Aplicatii
Punctele de sprijin Puncte de triangulatie Punctele drumuirii
Punctele radiate
34
VA MULTUMESC!
35