Sunteți pe pagina 1din 36

1. Filosofia este o forma specifica a constiintei umane.

Timp ndelungat filosofia a fost considerata ca stiint a stiintelor, regina a stiintelor, cheita de aur cu alutorul creia poti deschide toate usile. Aceast conceptie s-a pstrat pin in perioada dezvoltrii accelerate a stiintelor.O problema care s-a aflat mereu in centrul discutiei a fost si ramine: cind si unde a aprut filosofia?Filosofia a fost creat in mi. I i.e.n., sec. VII-V. Unii ISTORIA (NDI RII Egiptul; FILOSO FICE cercettori sustin c Patria filosoficiDIN a fost China, India, altii cred c filosofia n-ar fi existat far Grecia si Roma. Noi sustinem conceptia c atit China, cit si India, Grecia si Roma antic au contribuitin mare msur la aparitia filosofie!. ns mentionm c fiecare popor, fiecare natiune a avut si are filosofia sa. Fiecare popor, tar, stat a contribuit la dezvoltarea culturii, inclusiv si a filosofiei. Notiunea, termenul filosofie se traduce ca dragoste de intelepciune, iubire de adevr". Se sustine c Pitagora este primul care a folosit aceast notiune, dup el a utilizat-o activ Platon.Care a fost necesitatea aparitiei filosofici? De cind a aprut fiinta uman pe pmint, ea a fost preocupat de problemele: ce este omul, de unde vine el, incotro merge si unde poate alunge.Pin la aparitia filosofiei au existat asa forme de gindire uman ca: mitul (legendele, mitologia) si religia. Numai dup eie a aprut filosofia, care s-a bazat pe mit si, mai ales, pe religie.Filosofia are specificul su, ea se deosebeste de religie. Ea creeaz doctrine, formuleaz sisteme, conceptii despre lume. Multi ginditori incercau s determine calea dezvoltrii lumii. Ei sustineau adesea c filosofia studiaz cele mai generale legi de dezvoltare ale naturii, societri si gindirii umane. Aceasta este o definitie prea generaL, care ne aminteste de formula filosofia e stiinta stiintelor.Obiectul de studiu al filosofiei intotdeauna a fost OMUL. Socrate a fost acela, care a coborit filosofia din ceruri pe pmint si a spus c obiectul filosofiei este omul. El nu era de acord cu Thales, Anaximandros, Anaxime si alti filosofi care vorbeau despre diferiti factori, diferite stihii puse la baza existentei lumii.Socrate sustinea c filosofia studiaz omul si nu natura. El considera c filosofia nu trebuie s se amestece in domeniul naturii unde totul depinde de zei, dumnezei. 2.Mitul este o reflectare denaturata ,o reflectare fantastica in cunostinta omului.Insa este o reflectare interesanta.Fiecare popor,natiune are mitologia sa.Noi romanii depretutindeni avemMiorita,Mesterul ManoleToti autorii:Mihai Eminescu,Ion creanga pornesc de la mitologie.Religia este o treapta mai superioara.Religia este credinta,la inceput a fost religia pgn,credinta mai mult in zei.Mai tirziu a fost iudaismul,islamul,budismul.Religia are

canoanele sale,are cartile sale sfinte care este biblia iar la evrei talmurul,la arabi cananul.Filosofia apare la treapta superioara avind specificul sau.Specificul filosofiei consta ca in cadrul ei sunt create scoli filosofice,curente ,tendinte.Filosofia se bazeaza pe dialog,pe discutie.Fondatorul dialogului in filososfie a fost marele Socrate.Exista filosofiidealista(subiectiva,obiectiva),scrisa,materialista,dualista.Filosofia are metodele sale: met.metafizica DIN ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE ,met.dialectica,met.socratica,met.empirica,met.analitica, helmeneu tica. Metode filosofice au un caracter mai general decit metodelealtor stiinte3.Filosofia are misiunea sa , anumite functii:functia cognitiva de cunoastere.Principalul e ca omul doreste sa cunoasca adevarul. functia metodologica-de totalizare.Filosofia prezinta interes pentru celelalte stiinte.Intre filosofie si alte stiinte exista o conexiune strinsa.Metodele filosofice au un caracter mai general si sunt folosite si de alte stiinte.functia educativa-toti marii ginditori au fost si mari moralisti,sau ocupat de problemele educatiei si a instruirii.Pedagogia si psihologiaia au fost create in cadrul filosofiei.Astazi ele sunt stiinte surori. functia de pronosticare-de prognozare.Filosofia nu studiaza numai prezentul si trecutul dar formuleaza concepte despre viitor.In concluzie:pronosticarea,prognozarea prezinta interes dar pot fi realizate pronosticuri de durata scurta,max:15 ani.4.Filosofia ca conceptie generala despre lume are domeniile sale:Ontologia-notiune care este creata din 2cuvinte outos(existenta) si logos(stiinta,teorie),teoria existentei.Ontologia este domeniul principal al filosofiei.Exista ontologie:monista-care pune la baza existentei un singur factor material sau ideal.dualista-care sustine ca la baza existentei lumii stau 2 factori:material si ideal.pluralista-care pune la baza mai multi factori.globala,regionala,sociala,a omului,a culturii,etc.gnosiologia-provine de la gnosis(cunoastere),logos(stiinta,teorie),teoria cunosterii.De la aparitia omului dorind sa cunoasca pe sine,lumea.Logica-studiaza formele,legilegindirii.Fondatorul logicii formale afost Aristotel.Maionescu tot a contribuit la dezv. logicii.Istoria filosofiei-au creat sisteme filosofice asa ca Platon,Seneca,Becon,Lock,tot ei au creat istoria filosofiei.Eticastudiaza normele de conduita morala.Estetica-studiaza teoria frumosului.Ecosofia-provine de la cuvintele ecologie si sofie(intelepciune).Este un domeniu relativ nou,care a fost creat in sec 20.Ecologia a devenit problema globala.Ecosofia studiaza aspectele filosofice ale trairii mediului ambiant.Axiologia-toria valorilor.Omul este fiinta care creaza valori morale si spirituale.Filosofia sociala,filosofia culturii.5.Filosofia greaca a avut si continue sa aiba o mare insemnatate

pentru omenire.In grecia au activat asa ginditori ca:Thales,Democrit,Platon,Aristotel, Pitagora,Socrate,Heraclit, Epicur,etc, care au sustinut conceptii filosoficesi au creat scolile lor filosofice.In cadrul filosofiei Greciei au existat 3 perioade:preclasica, clasica, elenista.Aceste perioade mai pot fi numite:presocratica,socratica ,postsocratica,tine de numele lui Socrate. Una din scolile filosofice din perioada presocraticaeste si scoala milesiana.Reprezentantii de vaza DIN ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE sint:Thales,Anaximandros,Anaximene.Problema principala pusa de ei in discutie este:de unde vine lumea,care este originea omului,ce reprezinta cosmosul,natura. Ginditorii cauta raspuns la intrebarea:care eprincipiul, factorul,stihia ce sta la baza existentei lumii?Ei au dat raspuns diferit.Thales sustine ideia ca principiul de baza il constituie apa.Totul provine din apa,totul exista datorita apei,totul se transforma in apa.Thales afirma ca si pamintul pluteste pe apa.Thales a fost o mare personalitate si era considerat unul dintre cei 7 intelepti ai Greciei Antice. Anaximandros crede ca factorul primordial il constituie o substanta nelimitata-apeironul.Apeironul e o substanta infinita,vesnica,ce se afla in miscare.Anaximandros nu neaga rolul apei ,sustinind ca lumea vie,inclusiv omul,provine din apa.Omul provine din lumea pestelui.Anaximene sustinea ideia ca stihia principala,factorul esential il constituie aerul.De miscarea aerului depinde existenta lumii,dezvoltarea ei.Dupa Anaximene aerul se ramifica si devine vag,apoi eter,iar compriminduse se transforma in vint ,nori ,piatra ,pamint.Conform conceptiei lui Anaximene,nu Dumnezeu a creat aerul,ci Dumnezeu e facut din aer.6. La dezvoltarea gndirii filosofice din Grecia antic a contribuii fi marele savant Pytagora, filosof, matematician, astronom. A fost o personalitate original. A cltorit mult.Pytagora a ntemeiat o comunitate religioas (Uniunea pytagorienilor).Pytagora ia in discutie problema omului, a sufletului omenesc. EI a fost unul din primii gnditori, care a emis ideea nemuririi sufletului. Pytagora credea c sufletul e vesnic si transmigreaz de la un corp la altul. Deci el sustine ideea ncarnrii sufletului in corpul omenesc. Pytagora demonstra, c stia in ce corp a existat sufletul lui cu 207 ani in urm. Ideea vesniciei, a nemuririi sufletului a fost ulterior sustinut activ de multi filosofi si, in primul rind, de ctre Socrate si Platon.[Pytagora} afirma c exist trei categorii de fiinte dotate cu ratiune: zeii, oamenii si demonii. Despre sine spunea c se aseamn cu demonii. n genere despre el exist multe istorii, legende interesante.Ei sustineau c cifrele constituie temelia, substratul obiectelor si lucrurilor si stau la baza intregii lumi. Pytagorieni declarau c numrul exist impreun cu lucrul. Ei au analizat si au interpretat in mod specific lumea cifrelor. Astfel, cifra 1

era apreciat ca un inceput pozitiv de genul masculin. Cifra 2" ca un inceput negativ si de genul feminin. Cifra 10 este o cifr divina, o cifr sfint, simboliznd desvirsirea, perfectiunea.Pytagorienii reduceau mrimile geometrice la cele aritmetice. De exemplu, punctul era echivalent cu 1 (unu), linia dreapt echivaia cu 2 (doi), ptratul corespundea numrului 3 (trei), iarcubul - numrului 4 (patru).'Pytagorieniijsi-au expus conceptia cu privire la armonia contrariilor. Contrariul principal este constituit din limitat GNDIR1I FILOSOFICE si nelimitat. De la acest contrariu isiDIN iauISTORIA inceputul alte contrarii, pare si impare, unicul si multul, repausul si miscarea. Este interesant conceptia pytagorienilor despre cosmos, despre miscarea planetelor. Ei sustineau c in centrul cosmosului se afl un focar ceresc Tn jurul cruia se misc celelalte planete. Astfel, pytagorienii au pus bazele teoriei heliocentrice.Pytagorienii/au vorbit despre planete si acustica muzical. Studiind legittile miscrii astrilor, ei au dedus c acestia reprezint o intruchipare veridica a unei armonii astrale, Universul fiind parca un instrument muzical.Filosoful si matematicianul Pytagora a intrat in istoria stiintei universale, a fost si ramine o personalitate care trebuie studiat si cunoscut.7. Heraclit punnd n discutie problema originii lumii, stihiei principale care st la baza ei, formuleaz ideea c factorul primordial este focul. El concepe lumea ca un foc vesnic ce arde continuu, uneori parca e gata s se sting, ns izbucneste cu o fort nou.Heraclit)sustine c lumea se dezvolt prin cicluri. Conform opiniei lui, dup 360 de generatii, iar flecare generatie trieste n medie 30 ani, adic dup 10.800 ani solari, are loe o rotatie nou, un ciclu nou de dezvoltare. Heraclit a intrat n istoria filosofiei prin aceea c a pus bazele dialecticii. Filosoful afirma c totul se afl n procs de miscare, transformare, schimbare. El a formult maxima Totul curge (Panta rei) Intrm n aceleasi valuri si nu intrm. Sntem si nu sntem. Celui ce se scald n acelasi ru, i curge ntotdeauna un alt suvoi de ap.1 (Cizelat, ideea s-a cristalizat n dictonul: nu putem intra de dou ori n acelasi ru). Gratil, discipolul lui Heraclit, a absolutizat aceast maxim, zicnd c n ru nu poti intra nici o singur dat. Heraclit a fost printre primii care a ncercat s demonstreze de unde se ia miscarea, care e sursa ei. Fiecare obiect e constituit din laturi contrare si lupta contrariilor duce la miscare.Heraclit a pus n discutie si problema gnoseologiei (teoriei cunoasterii). A vorbit despre rolul cunosterii senzoriale si cel al cunoasterii rationale. Reflect asupra adevrului concret. Totul depinde de viziunea omului, de aprecierile lui valorice. Calitatea, nsusirile obiectelor snt

relative. EI aduce asa exemple: aunjl pentru om e scump, e de mare prt, ns mgarii prefer fnul si nu aurul. Apa de mare este foarte curat si n acelasi timp - foarte poluat. Ea este folositoare pentru pesti, iar pentru oameni este duntoare. Cea mai frumoas maimut este dezgusttoare in comparatie cu genul uman. Cel mai ntelept dintre oameni, fiind comparat cu Dumnezeu, va prea o maimut in raport cu ntelepciunea, frumusetea si alte calitti. Fericirea poate fi interpretat in mai multe sensuri, dar dac DIN ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE ea ar fi redus numai la piaceri trupesti, atunci cei mai fericiti ar fi boii, TntrucTt ei mninc pe saturate.Vorbind despre rolul gndirii, despre cunoastere, filosoful conchide: Gndirea este generala pentru toti. Astfel, toti doritorii de a vorbi rational trebuie s se bazeze pe acest generai. 8. Democrit a activat n diferite domenii: filosofie, logic, matematic, astronomie, biologie, fizic. El este considrt filosof materialist, fondator al teoriei atomiste. n domeniul ontologiei Democrit sustinea existente obiectiv a lumii. La baza existentei lumii filosoful pune atomul. Toat lumea obiectelor, lucrurilor, inclusiv omul, snt create din atomi. Atomul e vesnic, indivizibil. Asa cum cuvintele snt create din litere, la fel si obiectele snt create din atomi. Atomii se deosebesc ntre ei prin form, ordine si pozitie. Chiar si sufletul omului e creat din atomi. ns atomii sufletului snt specifici, mai rotunzi, mai mobili. Democrit nega conceptia vesniciei sufletului omenesc, sustinnd c dup moartea omului moar, dispare si sufletul, iar atomii sufletului se mprstie n aer. Democrit recunostea miscarea atomilor, miscarea lucrurilor. El vorbea despre miscarea haotic a atomilor.Democrit a sustinut idei cu privire la dezvoltarea lumii. El era adept al determinismului, recunoscnd cauzalitatea si necesitatea. E cunoscut maxima lui Democrit: "Dac mi s-ar propune s aleg ntre tronul persan si cunoasterea unei necesitti, as prefera-o pe ultima. Democrit nega ntmplarea.Vorbind despre cunoastere, el reflecta despre rolul organelor de simt n procesul cunoasterii senzoriale, mentionnd totodat rolul cunoasterii ragionale. El sustinea c stiinta, tinznd s cunoasc adevrul, trebuie sa parcurg calea de la slmplu la compus, de la singular la generai, universal.Democrit era preocupat de problema omului, expunndu-si prerea despre relatiile sociale existente n Grecia antic. El pleda pentru rela^ii democratice. Critica sistemul aristocratiei sclavagiste. Filosoful sustinea necesitatea conexiunii dintre democratia sclavagist si politica. Conform opiniei lui, politica e o art ce contribuie la reglementarea relatiilor sociale.Democrit s-a manifestai si printr-o conceptie etic originala, plednd pentru educatie si instruire. El afirma c omul trebuie s se afle ntr-o stare calma, n armonie cu natura. Democrit considera c nu banii i fac pe

oameni fericiti, ci libertatea, dreptatea si ntelepciunea.9. Istoria filosofie Greciei antice nscrie o perioad nou, perioada clasic, care incepe cu numele lui Socrate centrul filosofiei lui Socratil a fost omul. Se zice c Socrate a cobort filosofia din ceruri pe pmnt. El nu era de acord cu Thales, Anoximandros si alti filosofi care sustinea necesitatea studierii cosmosului, a naturii. Socrate considera ca dezvoltarea cosmosului depinde de zei, dumnezei, iar omul nu trebuia s intervin in problemele cosmosului, DIN ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE fiindc el nu poate schimba nimic acolo. Socrat'era convins de faptul c natura fizic a lucrurilor arel caracter incognoscibil si omul se poate cunoaste doar pe sine. Lui inc in tinerete i-a plcut mult inscriptia de la intrarea in orasul Delfi: Cunoaste- te pe tine insuti.Marele Socrate a folosit o metod original, metoda discutiei, a polemicii. El punea intrebri oponentului su, orientind discutia in asa fel ca s se ajung la adevr. Contemporanuii lui Socrate mentionau c filosoful ntretinea discutii peste tot: pe strzile Atenei, in preajma teatrului etc. Unde era un grup mare de oameni, in centrul lor il aflai si pe Socrate. Se zice c odat Platon, care a fost discipolul lui Socrate, mergind la teatru s prezinte o pies, l-a ntilnit in fata teatrului pe Socrate discutind cu un grup de oameni. S-a incadrat si Platon in discutie, a lsat literatura si s-a ocupat de filosofie.Socrate)compara metoda sa de cercetare cu arta unei moase (maeutica - iscusinta de moas).Filosoful antic promova si o alta maxim: Eu stiu c nu stiu nimic, pledind pentru ideea cunoasterii. Cunoscindu-se pe sine insusi, omul intelege c numai in sufletul su va putea gsi temelia religiei si moralei.Socrate este convins c lumea e creat de zei, de dumnezei, de forta divin. Ca si Pytagora el sustine ideea vesniciei, nemuririi sufletului omenesc. Socrate era de prerea c sufletele filosofilor sint strmutate in Cosmos si c ele nu particip, nu se incadreaz in ciclurile vesnice, fiind izbvite de reintruprile infinite. Sufletele oamenilor se vor chinui pin se vor purifica, pin vor deveni mai curate. Deci, ca si Pytagora Socrate sustinea incarnarea sufeltului in corpul omenesc.Interesant este faptul c Socrate nu se considera intelept, ci numai filosof, declarind c numai Dumnezeu poate fi intelept. El ii critica pe politicienii din Atena care se considerau mari intelepti. Socrate formuleaz concluzia, c Dumnezeu este izvorul cunostintelor si c adevratele cunostinte-si iau inceputul de la Dumnezeu si duc spre el. Socrate a luptat pentru libertatea omului, pentru o moral nou, pentru o credint adevrat. ns politicienii din Atena l-au nvinuit c el, chipurile,Jnduce in eroare tineretul, introducind alti zei, dumnezei si marele Socrate a fost condamnat la moarte. La virsta de 70 de ani filosoful a but cupa cu otrav. El declarase c dup moarte sufletul lui

se va intilni cu sufletele unor oameni vestiti, cum sint: Orfeu, Hesiod, Homer, Odiseu. ^ _____ Numele lui Socrate ca mare ginditor si remarcabil personalitate, a rmas nu numai in istoria filosofiei, ci si in cultura universai. Desi de la el nu s-au pstrat lucrri, totusi conceptia lui in filosofie a infptuit o adevrat revolutie, numit revolutie socratic. Ideile lui au fost sustinute si promovate de discipolii si si, in primul rind, de Platon.10. Platon a creat sistemul su DIN ISTORIA GNDIR1I filosofie, pornind de la filosofia lui Heraclii, Pytagora si FILOSOFICE Socrate. Punind in discute probelma ontologiei, el creeaz conceptia care sustine primatul lumii ideilor. Pentru Platon lumea obiectelor, lucrurilor e secundar, e o umbr a lumii ideilor. Vorbind despre primatul lumii ideilor, el acord mare atentie notiunii, notiunilor generale. La inceput exist notiunile generale si numai dup ele urmeaz lucrurile individuale.Platon a fost un mare filosof, fondator al sistemului idealist obiectiv. La Atena el a creat o scoal filosofic, care a fost numit Academie si care a functionat 915 ani. Prin Academia platonic au trecut majoritatea filosofilor din Grecia Antic. in cadrul sistemului su filosofie el vorbeste despre miscare, ins mai tirziu formuleaz teza c in lumea ideilor lipseste orice miscare.Platon) e automi multor lucrri, printre care: Statu, Politica, Legile", Fedon, Parmenide, Banchetul, Menon etc. Lucrrile lui Platon, expuse in form de dialog, sint prezentate in stil literar-artistic.Paton ca si Pytagora si Socrate, sustinea nemurirea, vesnicia sufletului, a spiritului omenesc. Conform opiniei lui, corpul omului este temnita sufletului, el se elibereaz, devine liber numai dup moartea corpului. n dialogurile din Statu Platon descrie minunea", care, conform conceptiei lui, confirm invttura despre nemurirea sufletului. descrie istoria unui ostas - Irinarh, care mrturiseste impresine ta de dincolo de mormint. Asa s-a ntmplat, c in timpul unei btlii Irinarh a czut pe cimpul de lupt. Sufletul lui a prsit temporar corpul si a inceput sa cltoreasc prin lumea cealalt. El privea ce se intimpla in acea lume. Dup o perioad de timp, sufletul lui Irinarh se intoarce in corp si el isi revine, povestind ce a vzut. Platon descrie concefjia^sa despre nemurirea sufletului si in alte lucrri.Platon\s-a ocupat de gnoseologie. ns el neag cunoasterea senzorial, cunoasterea ca interactiune dintre subiect si obiect, dintre subiect si lumea inconjurtoare. Cunoasterea, sustine ginditorul, are locin lumea ideilor. El formuleaz conceptia reamintirii, afirmind c omul trebuie s mediteze, sa se concentreze si atunci sufletul, spiritul lui, isi reaminteste cele cunoscute in lumea ideilor. Sufletul isi aminteste despre idei (despre generai) atunci, cind lucrurile singulare influenteaz asupra lui prin organele de simt. Dar, intrucit

el cunoaste lucrurile particulare, amintindu-si de generai, lucrurile acestea nu au o atitudine anumit fat de generai. Lumea lucrurilor particulare are atitudinea sa fat de lumea ideilor. Senzatiile nu pot servi drept surs a cunostintelor adevrate.Filosofia lui Platon a fost interpretat in mod diferit. Unii il idealizau, considerindu-l cel mai mare ginditor al antichittii, altii il negau. Platon a fost si rmine un mare ginditor. Cu toate c multi filosofi si, in primul rind, discipolul lui Aristotel, n-a sustinut in toate sistemul filosofie ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE al lui Platon, mai ales, conceptia lui DIN despre statu ideal, aceasta nu stirbeste marele prinos pe care l-a adus el gindirii umane.11. cel care a sustinut teoria atomist a lui bemocrif si a dezvol- tat-o in continuare a fost Epicur. El a crt scoala sa filosofic ce se numea Gradina lui Epicur}. Pe poarta casei lui era scris: Cltorule, aici te vei simti bine, aici domin binele suprem desftarea. Epicur a vorbit despre locul si rolul filosofiei pentru om si societate. El diviza filosofia n trei parti: 1) nvttura despre natur (fizic); 2) nvttura despre cile cunoasterii naturii si a omului; 3) nvttura despre fericirea omului.lat formula lui Epicur despre rolul filosofiei: Nici n tinerete nu trebuie cineva s refuze de a se ocupa de filosofie, si nici cnd ajunge la btrnete s se sature de a filosofa, c nici o vrst nu-i prea timpurie sau prea trzie pentru sntatea sufletului. Cel ce spune c timpul pentru studierea filosofiei nu a sosit nc sau c a trecut, e asemenea unuia care ar spune c timpul fericirii nc n-a sosit sau deja s-a dus".Epicur, ca si Democrit, pune la baza existentei lumii, inclusiv a omului, atomul. Atomul, conform prerii lui, e vesnic, e indivizibil. ns el vine cu o idee nou, sustinnd c atomii se deosebesc ntre ei nu numai prin form, ordine si pozitie, ci si prin greutate. Anume greutatea contribuie la miscare. Sursa, izvorul miscrii tine, depinde de greutatea atomului. Datorit greuttii atomii cad ca ploaia de sus n jos. Ei se misc, ns nu pe linie dreapt. Are loc procesul devierii de la linia dreapt, atomii se lovesc unul de altul si asa se formeaz lumea obiectelor, a lucrurilor. Epicur a promovat ideea c sufeltul omului e creat din atomi.n domeniul teoriei cunoasterii fepicur este materialist-senzualist. El pune accentui pe rolul organelor de simt ale omului.n domeniul eticii Epicur a sustinut hedonismul (viat n placer distractii). Aceasta nu nseamn c el justifica comportamentul amorali Filosoful pleda pentru libertatea omului, concepind plcerea nu in mol vulgar, ca pe o desftare senzorial, ci ca pe o liberiate a nelinistilol corporale si sufletesti.12. . Aristotel (384-322 i.e.n.) la virsta de 17 ani vine la Academia lui Platon, unde se afl timp de 20 de ani. Aristotel aprecia inalt doctrina filosofic a dasclului su, ins n-a sustinut-o in intregime.

Aristotel a criticai indeosebi conceptia lumii ideilor a statului ideal platonian. Lui ii apartine maxima: Platon mi-e prieten, dar adevrul imi este mai scump.Aristotel a fost invttorul, dasclul si prietenul lui Alexandru Macedn. Marele filosof trimitea elevului su orice lucrare a sa.Aristotel a activat in diferite domenii: filosofie, logic, biologie, pedagogieetc. El este fondatomi logicii formale, in biologie Aristotel a descris 500 specii de animale, a fcut clasificarea lor. El a pus bazele DIN ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE psihologiei si pedagogiei. Filosoful e autor a multor lucrri: Fizica,Metafizica, Organonu!, Categoriile, Despre cer, Despre suflet, Despre somn, Despre insomnie etc. in genere, a scris si a lsat omenirii 146 de lucrari in diverse domenii ale stiintei. Aristotel spre deosebire de Platon, sustine existente obiectiv a naturii, a lumii lucrurilor, obiectelor. El a dat naturii urmtoarea definitie: natura e totalitatea lucrurilor, obiectelor, care au un substrat material si care se afla in continua miscare, transformare.Aristotep n-a sustinut teoria atomista a lui Democrit. El pleda in favoarea ideii c la baza lumii stau cele 4 elemente; apa, aerul, focul si pmntul. Stelele, sferele ceresti sint create din cel de-al cincilea ele- ment, din eter.Lucrurile, obiectele au o anumit structur. Filosoful vorbeste despre interactiunea dintre forma si materie. Forma, conform conceptiei sale, e primar, e activ. Materia e secundar, e pasiv. Forma se affa in continua miscare, schimbare si duce dup sine si materia. El sustinea forma formelor, afirmind c exist o form universal, un motor prin care a fost creat lumea.Materia fr form este numai posibiltate, devenind realitate doar dac are form. \ Aristotel'a formulai conceptia sa despre cauzalitate. El descrie 4 tipuri de cauze: 1) material (se bazeaz pe materie); 2) formal (forma se manifest activ, constituind esenta); 3) eficient, in actiune (dezvluie sursa miscrii si a transformrii posibilittii in realitate); 4) finit (demonstreaz scopul miscrii). si pin la Aristotel filosofii discutau despre miscare, o recunosteau drept categorie filosofic, dar el a fost primul care a analizat urmtoarele tipuri de miscare: 1) aparitia si distrugerea; 2) schimbarea calitativ; 3) schimbarea cantitativ; 4) deplasarea, schimbarea locului. Aristotel vorbea si despre dou forme universale ale miscrii: miscarea cereasc si miscarea pminteasc ristotel a fost primul in istoria filosofiei care a formulai o conceptie integr despre categorii. El a formulat, a descris si a analizat categoriile: substant, cantitate, esent, calitate, timp, loc (spatiu), relatie, pasiune,posesiune.Aristotel

nu recunostea vesnicia sufletului omenesc. El afirm c dac o fiint vie moar, atunci este distrus sufletul, deoarece el nu poate fi separat de corp. Aristotel sustinea posibilitatea cunoasterii lumii obiective. In domeniul gnoseologiei Aristotel evidentiaz urmtoarele trepte ale cunoasterii: senzatia, reprezentarea, experienta in legtur cu memo- ria, misiunea ei const in trecerea de la perceperea senzorial, simpl, la culmile DIN ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE abstractiunii (adic la gndirea abstracta). In procesul cunoasterii omul nu se opreste la nivelul reprezentrilor, imaginatiei, dar trece la gndirea abstracta. Filosoful separa cunostintele stiintifice de imaginatii ?i de opinii. \Aristotel/a acordat o mare atentie problemei omului, statului, societri. El sustinea c omul este un animai politic, o fiint politica, care tinde spre relatii sociale, comune. EI a creat istoria a 158 de state g recenti. Sistemul lui filosofie a influentat considerabil dezvoltarea filosofiei in perioadele ulterioare. si la etapa contemporan filosofia lui Aristotel se afl in centrul atentiei oamenilor de stiint si cultur.13.Filosofia romei antice sa dezvoltat sub influenta directa,nemijlocita a gindirii filosofice din grecia antica. Roma antic a fost un mare centru economie, stiintific, cultural. Aici s-au dezvoltat activ stiintele naturii, astronomia, ingineria. E cunoscut faptul c popoarele din Europa Occidental au preluat cultura oriental si greac in forma conceput si acceptat in Imperiul Roman.Roma antic n-a avut in filosofie asa mari personalitti ca Socrate, Platon, Aristotel. Dar si aici au activat filosofi, oameni de stiint si cultur care au contribuii la dezvoltarea gndirii umane a Romei antice, a culturii europene. n filosofia Romei antice s-au dezvoltat, sub influenza gindirii filosofice eleniste, trei tendinte: 1) epicurismul; 2) stoicismul; 3) scepti- cismul.Religia roman s-a dezvoltat sub influente nemijlocit a elinismului: zeii romani erau identificati cu zeii Olimpului grecesc.Titus Lucretius Carus (99-55 i.e.n.) a sustinut in Roma antic teoria atomist, filosofia lui Epicur,. El si-a expus conceptia filosofica in lucrarea Despre natura lucrurilor. Aceasta e o lucrare filosofico-literar, un poem despre natur. Poemul Despre natura lucrurilor contine multe idei pretioase pentru filosofie si stiint. Lucretius Carus admite conceptia c lumea obiectelor, a lucrurilor e creat din atomi. El nu numai c sustine teoria atomist a lui Democrit si Epicur, dar o apr de critica altor filosofi. Lucretius nu e de acord cu Thales, Heraclit si alti filosofi care pun la baza lumii asa elemente ca apa, focul, aerul etc. Conform opiniei lui totul e creat din atomi, atomii sint vernici si se afl in proces de miscare. lat ce scria el: Natura toat - asa cum e n sine/ Din dou lucruri deci e alctuit,/ Cci nu exist dect numai corpuri/ si vid, n care - acestea-s asezate/ si-n care eie

peste tot se misc. Deci orice lucru constituie niste mbinri ale atomilor. Lucretius Carus, ca si Epicur, sustinea c atomii se deosebesc ntre ei prin form, ordine, pozitie, greutate. El recunostea existenta obiectiv a spatiului. n gnoseologie el sustine rolul cunoasterii senzoriale, mentionnd totodat rolul gindirii teoretice.Unul din filosofii de vaz ai Romei antice a fost Seneca, reprezentant al stoicismului roman, poet si om de stat. El e automi lucrrilor: Scrisori ctre Lucilius, Studii despre natur, Despre DIN ISTORIA FILOSOFICE binefacere, Despre o viat fericit. Seneca a GNDIR1I contribuii la aparitia crestinismului in Roma antic. Filosoful considera c in viata omului domin necesitatea, destinul. Dac vrei s fii liber, atunci supune-te destinului tu, supune-te cu corpul, sufletul, rminnd liber ntotdeauna, chiar dac vei pierde viata.n genere, el cugeta, rationa foarte interesant despre viat, despre locul si rolul omului in societate. Viata este lunga, dac este deplin si ea se implineste atunci, cind sufletul isi d msura binelui si ajunge deplin stpin pe sine. Ce-i folosesc unuia optzeci de ani care s-au scurs degeaba? El n-a trit, ci a tnjit toat viata; n-a murit trziu ci pe ncetu. Cutare a trit optzeci de ani. Important este de cind incepi s-i socotesti moartea. Cutare in schimb a murit n puterea vietii. si-a mplinit ins Tndatoririle de bun cettean, de bun prieten, de bun fiu; in nici o privint n-a lipsit de la datorie. Chiar dac nu si-a mplinit anii, viata si-a implinit-o.Seneca se adresa oamenilor, compatriofllor si cu propunerea ca ei s nu tind spre mari bogtii, posturi inalte de stat, fiindc toate acestea nu aduc fericire. ns cind unii din oponentii lui ii reprosau, intrebindu-l de ce el e asa de bogat si ocup un astfel de post de stat, Seneca rspundea: cind filosoful sustine unele idei si le adreseaz oamenilor, el nu se are in vedere pe sine, ci apeleaz la constiinta altora.Filosofia, etica lui Seneca ulterior au fost sustinute si aprecate la justa lor valoare de multe personalitti de stiint si cultur. pictet, care, fiind sclav, a dus o viat grea, a fost deseori insultat si batjoc5nfTs-a ocupat activ de filosofie. El era preocupat de problemele omului, ale vietii si mortii, normelor de conduit n societate. 'Cicero,,mare politician si orator, a sustinut o filosofie eclectic. El n-a creat sistemul su propriu, ci a studiai diferite conceptii si se interesa de problemele omului, ale statului, de frmele de guvernare. Studiind si apreciind diferite forme statale, ca monarhia, repblica, aristocracia, el propunea ca s se selecteze cele mai interesante si pozitive forme de administrare, procedee de guvernare si s se creeze o structur statal nou. Dac s-ar reusi crearea unei asemenea forme statale, tip de stat, atunci s-ar forma relatii sociale, conditii favorabile oamenilor

.14. Omenirea a trecut prin diferite perioade de dezvoltare. O perioad istoric de existent si activitate uman a fost si epoca! medieval.Referitor la locul si rolul filosofiei medievale, a culturii evului mediugenere, exist diferite opinii. In literatura filosofica si istoric circulau idei de tipul c in evul mediu filosofia, stiinta si cultura nu s-au dezvoltat.i Erau constatri de felul c evul mediu a fost o noapte intunecoas de o mie de ani. Nu sint de acord cu astfel de aprecieri. Fiecare perioad istoric are particularittile ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE sale, de altfel ca si evul mediu. Dar DIN filosofia a existat si s-a dezvoltat. In Europa in aceast perioad s-a infptuittrecerea la crestinism. Au aprut si sau dezvoltat relatii sociale si politice noi. Trecerea la religia crestin a avutlocin rezultatul unorcontradictii, discutii aprinse. Au aprut asa tendinte ca patristica (printii religiei) si apologetica (aprtorii religiei). n genere, in aceast perioad istoric rolul primor- dial il avea filosofia religioas. Adeptii patristicii puneau credinta mai presus de filosofie, considerfnd c e nevoie mai intii de toate de credint si apoi de filosofie. Se sutinea c filosofia inainteaz anumite probleme, vine cu diferite conceptii, viziuni si influenteaz negativ asupra omului. Tertulian zicea: Cred, cu toate c e absurd. Dar aceasta nu inseamn c in acea perioad n-a existat filosofie si cultur. Dimpotriv, anume n evul mediu in Europa au fost create citeva centre universitare ce au si contribuii la dezvoltarea culturii.n evul mediu punctul de vedere centrai era: lumea e creatia fortei divine. Omul trebuie s tind in primul rind spre cunoasterea lui Dumnezeu. Pentru evul mediu e caracteristic o filosofie scolastic, apreciat astfel fiindc nu avea caracter creator, constructiv.Filosofia scolastic a trecut prin trei perioade: 1) secolele VIII-XI;2)secolele XI-XIII; 3) secolele XIV-XV. In cadrul filosofiei scolastice existau dou tendinte principale: realismul (realistii) si nominalismul (nominalistii). ntre aceste dou tendinte, din cadrul aceleiasi filosofili religioase, se ntretineau discuoi active. Obiectul discutiilor il constituia problema universaliilor, a notiunilor generale. Adeptii realismului porneau de la filosofia lui Platon si sustineau primatul universaliilor, al notiunilor generale negau lumea lucrurilor, lumea obiectelor. Adeptii nominalismului sustineau viceversa, c reale sint lucrurile, obiectele, iar notiunile sint niste denumiri (nomen), niste generalizri.Si in evul mediu au activat diferiti filosofi.Prezint interes filosofia lui A. Augustin si Thomas dAquino. Filosofia lor a influentat gindirea umana din Europa si in perioadele ulterioare.15. A. Augustin fost o personalitate interesant. A scris multe lucrri printre care Contra academicos, Despre nemurirea sufletului, Despre libertatea vointei etc. El a sustinut filosofia religioas, considerind c lumea e creat de

Dumnezeu. Destinul omului, a lumii in genere, depinde de Forta Divin. Augustin nu era de acord cu acei filosofi care sustineau c, dup ce Dumnezeu a creat lumea, nu se mai amestec in problemele ei. Augustin zicea c dup actul de creatie Dumnezeu continu s dirijeze lumea, c are loc procesul creativ continuu. In lucrarea Despre nemurirea sufletului Augustin, ca si Pytagora, Socrate, Platon sustine vernicia sufletului omenesc. Sufletul e superior corpului omenesc. n lucrarea Despre DINproblema: ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE libertatea vointei Augustin inainteaz depinde vointa omului de Dumnezeu sau nu? Dac admitem libertate vointei absolute a omului atunci unde e rolul lui Dumnezeu. Dac vointa omului, depinde de Dumnezeu, atunci cele ce face omul sint acte dumnezeiesti. Filosoful conchide: omul, libertatea vointei lui are loc, ins aceast libertate e determinat, limitele ei sint stabilite de forta divin.Augustin este cea mai mare figur a patristicii latine (patristica - filosofia printilor bisericii). Filosofia sa poate fi considerat ca un platonism crestin. Platon este pentru el filosoful care, fr a fi crestin, s-a apropiat cel mai mult de adevrul si viata crestin. Tema participrii este esentialul augustinismului, dar nu mai este participarea platonic la lumea ideilor, ci participarea la stiinta divin. Dumnezeu este pentru Augustin realitatea ultim, Adevrul, Binele.Lumea este pentru Augustin, ca si pentru toti crestinii, orinduit si ierarhizat de ctre si in raport cu Fiinta divin. Chiar si materia are in ea ceva divin, urme ale materiei divine: ea cuprinde n sine virtualitti care se dezvolt dup ordinea fixat de ntelepciunea divin. n ordinea stiintelor create, cea mai nalt creatur este omul. El este fcut dup chipul si asemnarea lui Dumnezeu. Sufletul poate contempla in el ideile eterne, care vin de la Dumnezeu.Filosofia lui Augustin se completeaz cu o filosofie a istoriei. Augustin opune cetatea terestr cettii lui Dumnezeu. Istoria umana este pentru Augustin o lupt intre cele dou Tmprtii: terestr si celest (divin). Augustin se ocup de istoria uman de la Adam, israeliti, greci, romani. Istoria se imparte pentru el in trei prti mari: inainte de lege, in lege, in epoca gratiei. Ordinea divin se realizeaz in istorie, rscumpr istoria. 16. Gndirea scolastic a atins apogeul n filosofia lui Thomas dAquino. El e autorul multor lucrri, ins lucrarea principal e Summa theologic. in cadrul sistemului su filosofie el sustine c lumea e creat de Dumnezeu. El nu nega cognoscibilitatea lumii, dar mentiona necesitatea cunoasterii primordiale a lui Dumnezeu.Prima ntrebare pe care si-o pune orice filosofie crestin si care se refer in special la filosofia medieval, este cea a raporturilor dintre filosofie si dogma supranatural a bisericii. Thomas stabilente intre eie un hotar extrem de dar. Procedura rational a intelectului

este o introducere n credint, o preambula fidei." Adevrurile stiintei, ale lumii naturale, formeaz o treapt anterioar credintei, tot asa cum natura este o treapt anterioar gratiei. Ratiunea natural nu duce dect pn la pragul sfinteniei. Actul de credint este un act al vointei libere si toemai prin aceasta mai meritoriu. Nu exist ns un adevr dublu: adevrul este unul si acelasi. Toemai de aceea ratiunea si dogma nu se pot contrazice. Una explic, prin Lumina natural, ceea ce cealalt arat ca revelat. Sint ns DIN ISTORIA de GNDIR1I FILOSOFICE adevruri pe care ratiunea nu le poate ntelege: exemplu, misterul pcatului originar, crearea omului prin Logos etc. Nu toti oamenii pot ajunge la adevrurile grele de cptat ale intelectului filosofie; de aceea credint este necesar. Pe de alt parte ns, filosofia este necesar teologiei; ea apr adevrurile credintei contra oricrui atac, pe cale rational. Vorbind despre miscare, cauzalitate, necesitate filosoful rationa in felul urmtor: Da, miscarea exist, au loc schimbri, transformri. Dar de unde porneste totul, care e forta initial, de unde ncepe rniscarea?De la Dumnezeu. Dumnezeu e sursa, izvorul miscrii. Cauza, cauzalitatea, necesitatea exist. Anumite procese sint cauzate, sint necesare. Dar de unde s-a luat prima cauz, care e cauza primar? si rspunde: "de la Dumnezeu". Omul in activitatea sa formuleaz un anumit scop final, sustine teleologia, ins scopul final, universal e de a ajunge la Dumnezeu.Thomas dAquino a promovat un realism moderat, incercind s impace realismul cu nominalismul. El sustinea urmtoarea conceptie: 1) universaliile, notiunile generale exist inaintea lucrurilor, obiectelor; 2) universaliile, notiunile generale exist in cadrul lucrurilor, obiectelor; universaliile, notiunile exist dup lucruri ca generalizri, abstractizri a gindirii umane.Filosofia lui Thomas dAquino a fost recunoscut drept doctrin oficial a Vaticanului, a bisericii catolice.In cadrul filosofiei contemporane exist o tendint, o scoal a filosofiei religioase care se numeste neotomism, avind la baz filosofia lui Thomas dAquino.17.Epoca Renasterii (Renesansul) e o treapt foarte important in istoria omenirii. Ea este o treapt nou, prima treapt a perioadei istoriei moderne. Din punct de vedere cronologie e caracteristic secolelor XV-XVI. Tns aceast determinare cronologic are caracter relativ, fiindc tendinte noi, relatii noi economice, sociale, spiritualencepinc in secolele XIII-XIV.Perioada Renasterii se caracterizeaz printr-o critica profund a filosofiei scolastice medievale, prin fondarea metodelor cercetrilor experimentale, avntul mare al stiintelor naturii.In epoca renasterii in filosofie, stiint si art in centrul

atentiei se afl omul, relatiile umane. Savantii au formulat idealul unei dezvoltri multilaterale a personalittii. Pentru Renastere e caracteristic umanismul. Se fac descoperiri mari in stiint. Au fost inventate microscopul, luneta, telescopul, tiparul.In perioada Renasterii au activat asa mari personalitti ca Michelangelo, Boccaccio, Cuzanus, Copernic, G.Galilei, G.Bruno, Leonardo da Vinci, Kepler s.a. Au loc mari descoperiri geografice (Columb, Magellan). Galilei pune bazele cinematicii, Kepler descoper GNDIR1I FILOSOFICE legile miscrii planetelor.18. Bacon DIN s-a ISTORIA pronuntat impotriva metodei deductive, care predomina in filosofia medieval. El inainteaz o nou metod a cunoasterii legata de cercetarea experimental a naturii. Savantii scolastici sint comparati de Bacon cu pianjenii, care tes pienjenisul stiintei din ei insisi. El critic si o alta extremitate - savantii-furnici, care string orice fapte ce se tvlesc sub picioare, arunc aceste fapte n grmad si declar aceast grmad stiint. Bacon este impotriva rationalismului abstract si empirismului mrginit. El declar c un savant adevrat trebuie s fie asemntor cu o albin ce stringe nectarul faptelor si le prelucreaz in mierea stiintei. Bacon consider c cea mai insemnat problem pentru filosofie este elaborarea unei metode juste de cercetare stiintific. A te foiosi in stiint de o metod gresit, e acelasi lucru, ca si cum ai tinde spre un scop, mergind pe alt cale, spunea el. Bacon elaboreaz metoda inductiv de cercetare stiintific (adic prin ridicarea de la individuai la generai). In lucrarea Noul Organon sustine c misiunea stiintei este de a studia natura, viata uman: orice sfer a existentei, orice fenomen al naturii si vietii umane sint demne de a fi studiate. Ceea ce este demn de a exista, este demn si de a fi cunoscut. Valoarea adevrului nu este determinat de obiectul studiai, la fel cum soarele ptrunde si in palate si in cocioabe fr s se murdreasc. 'Bacon dezvolt o filosofie materialist legat in mare parte de practic si de studierea fenomenelor naturii. nssi cunoasterea Bacon o intelege ca reflectare a naturii obiectiv existente, infptuite de tortele interne ale materiei. El mentiona adesea: A cunoaste natura, materia - inseamn a cpta o fort mare, capabil s aduc oamenilor mult bine. Bacon critica acele conceptii filosofice, pe acei savanti, care negau cognoscibilitatea lumii. Asemenea savanti, declara Bacon, transform slbiciunea stiintei lorintr-o clevetire mpotriva naturii. Ceea ce ei nu pot explica este declarat ca imposibil si inexistent. John Locke (1632-1704). si-a fcut studiile in scoala clerical din Oxford, dar a renuntat la teologie, ocupindu-se mai cu seam de stiintele naturii si medicin. Locke sustine sursa dubl a experientei. Conform opiniei lui, exist, pe de o parte, experient extem

cptat in rezultatul actiunii obiectelor asupra organelor de simt ale omului - experient prin intermediul senzatiei si, pe de alt parte, experient intern prin reflecfle, ori autoobservarea sufletului. Deci Locke afirm, c obiectul senzatiei este primul izvor al ideilor, iar cel de-al doilea izvor, din care experient alimenteaz intelectul cu idei, este perceperea proceselor luntrice ale propriei noastre minti, cind ea se indreapt asupra ideilor pe care le-a dobindit, proces care, atunci cind sufletul ajunge s reflecteze DIN ISTORIA FILOSOFICE asupra lor si s le examineze, dau intelectului o GNDIR1I alt categorie de idei pe care nu le-ar fi putut obtine numai de la lucrurile din afar. Asemenea idei sint perceptia, gindirea, indoiala, credinta, rationamentul, actul de cunoastere, actul de voint si diversele actiuni ale mintii omenesti. Filosofia lui Locke are caracter metafizic. EI concepe materia ca o mas inert, iar despre miscare crede c este provocata din afar de o putere misctoare initial, de Dumnezeu.19. Descartes considera c prima sarcin a filosofiei consta in a se lepda de orice teze dogmatice si a cuta un principiu initial absolut autentic, o metod care trebuie s devin punctul initial al filosofiei. n calitate de astfel de metod Descartes formuleaz indoial". La inceput (Descartes pune la indoial existenta lucrurilor senzoriale, a adevrurilor si chiar a Atotputernicului Dumnezeu. Dar, indoindu-se in totul si negnd totul, Descartes sustinea c numai un singur lucru nu se poate nega - existenta gindului indoielnic. In lucrarea Discurs asupra metodei el subliniaz: ...am hotrt s presupun c toate lucrurile care imi venir vreodat in minte nu erau mai adevrate decit iluziile din visurile mele. Dar, indat dup aceea, mi-am dat seama c, in timp ce voiam s gindesc c totul este fals, trebuia neaprat ca eu, cel care gindesc aceasta, s fiu ceva; si observind c acest adevr: gindesc, deci exist, era atit de puternic si de cert, incit toate presupunerile cele mai extravagante ale scepticilor nu erau in stare s-l zdruncine, am socotit c pot s-l iau, fr nici o sovire, drept primul principiu al filosofiei pe care o cutm. Astfel, el ajunge la incheierea, c unicul fapt neindoelnic si adevrat este gindirea. De aici expresia sa vestit: Cuget, deci exist (Cogito, ergo sum)Pe asa cale Descartes a transformat gindirea intr-o esent absolut. Criteriul gindirii adevrate, dup Descartes, este claritatea si precizia reprezentrilor noastre. Adevrat e tot, sustine Descartes, ce eu percep clarsi precis. Perceperea dar si precis, dup Descartes, este rezultatul nemijiocit al contemplrii, al intuitiei. Descartes imparte toate ideile existente n constiinta omeneasc n: derivate, care provin din simturi, si nnscute (ideea despre Dumnezeu, axiome matematice etc.),'care se stabilesc eu ajutorul intuitiei si dispun de o exactitate adevrat. Omul, rationeaz Descartes, posed ideea nnscut

despre substanta infinit sau Dumnezeu. ns, omul ca fiint finit n-a putut crea ideea despre substanta infinit. nseamn, deduce Descartes, c ea poate s-si aib cauza numai n Dumnezeu.Cea mai caracteristic trstur a filosofiei lui Descartes a fost dualismul pronuntat. Descartes recunoaste existenta a dou substante complet independente una de alta. Prima material - substanta fizic eu atributul ntinderii, a doua - substanta spiritual eu atributul gndirii. Aceste doua substante, dup Descartes, nu pot DIN GNDIR1I FILOSOFICE s aib ntre eie nimic comun, nu pot sISTORIA interactioneze una cu alta. Numai n persoana omului ambele substante se mbin ntr-un singur corp si interactioneaz. Descartes sustine c Dumnezeu a crt si a pus n actiune reciproc ambele substante. Vorbind despre rolul filosofiei, el o imparte n dou parti independente: nvttura despre natur (fizica) si nvttura despre supranatural (metafizica). Fizica lui Descartes a jucat un rol deosebit n dezvoltarea stiintei. Identificnd materia eu ntinderea, Descartes a ncercat s lmureasc structura fizic a materiei. Materia, conform opiniei filosofului, const din particule mici - corpusculi, pe care el, spre deosebire de atomistii nreni le consider divizibile pn la infinit si repartizate n spatiu.20. El s-a nscut la Amsterdam n familia unui emigrant evreu din Spania, in copilrie Spinoza a studiai Biblia si talmudul, dar n curnd a trecut la studierea fizicii si lucrrilor lui Descartes. Spinoza acorda mare atentie problemelor naturii. in lucrarea sa "Etica el serie: ...natura este totdeauna aceeasi, iar virtutea si puterea ei de a lucra este pretutindeni una si aceeasi; adic legile si regulile naturii, potrivit crora se ntmpl toate si trec de la o form la alta, snt pretutindeni si totdeauna aceleasi si, prin urmare, calea pe care cunoastem natura lucrurilor, oricare ar fi eie, trebuie s fie una si aceeasi, n teoria cunoasterii Spinoza rmne in limitele rationalismului. El deosebeste trei genuri de cunoastere: cunoasterea senzorial - formeaz reprezentri cetoase si neadevrate despre lucruri; - o treapt mai inalt prezint cunoasterea prin intermediul ratiunii, care-i in stare sa cunoasc modusurile infinite ale miscrii si repausului, atribtele intinderii si gindirii;forma superioar a cunoasterii Spinoza o numeste, ca si Descartes, intuitie, care, dup prerea sa, dintr-o data deschide adevrul fr activitatea intermediar a gindirii Spinoza expune conceptia sa despre necestate, cauzalitate, liberiate, ntimplare. in una din scrisorile sale el mentiona: Eu numesc liber un lucru care exist si lucreaz numai din necesitatea naturii sale, iar constrns - acela care este determinat de altul s existe si s lucreze intr-un fel anumit si

determinat. Vedeti, pentru mine, libertatea consta nu intr-o hotrire liber, ci intr-o necestate liber. Spinoza este determinisi Fiecare lucru, flecare fenomen al naturii este conditionat cauzal. Cauzalittii ii este supus si activitatea omului. El identific cauzalitatea cu necesitatea, iar ntimplarea o exelude sau o consider ca fenomen, cauzele cruia nu le cunoastem. Conceptia lui Spinoza prezint o etap important in istoria filosofiei. Ginditorii din secolele XVIII-XX au apelat adesea la filosofia lui ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE Spinoza.21. .Kant s-a nscut in anulDIN 1724 si toat viata si-a petrecut-o la Kienisberg.' A fost bibliograf, pedagog, profesor, decan si rector la Universitatea din Kienisberg.Kant filosofi a lui, pune n discutie problemele ontologiei,gnoseologiei, problema omului, liberttii, normelor de conduit, a statului, dreptului. n domeniul ontologiei sustine existenta obiectiv a lumii lucrurilor, obiectelor. ns el vorbeste despre existenta lucrului n sine. La acest capitol Kant formuleaz conceptia sa despre lucrul n sine care nu poate deveni lucru pentru noi. Aid si se manifest agnosticismul lui Kant, pentru care si a fost ulterior criticat de multi filosofi.Filosoful german acorda o mare important problemei educrii omului in spiritul disciplinei. intr-adevr, confirma Kant, omul are in mod naturai, o atit de mare Tnclinatie pentru libertate, incit cind e lsat s ia, mai ntii un lung obicei, el ii jertfeste totul. Dac n-ati recurs la disciplin, de timpuriu, va fi foarte greu de a-i schimba, in urm, caracterul lui. El va urma toate capriciile sale. Cind omul a fost lsat s-si fac toate dorintele, in timpul tineretii sale, si dac nu i s-a refuzat nici odat nimic, el pstreaz o oarecare slbtcie in timpul intregii durate a vietii sale. Lipsa de disciplina este un ru, mai ru decit lipsa de cultur, cci, aceasta poate s se repare mai tirziu. Kant acorda o mare atentie problemei educaci intelectuale. Un om, considera el, poate fi foarte dezvoltat fizic, poate avea spiritili foarte impodobit, ins ii poate lipsi cultura moral si s fie un om ru. Regula principal este de a nu cultiva, in mod izolat, nici o facltate pentru ea inssi, ci de a cultiva pe fiecare n vederea judectii, spiritul s1 imaginatiunea n profitul inteligentei. Ce este, de exemplu, un om care are mult memorie, dar putin judecat. Acesta nu este dect un lexicon vietuitor.Filosofia lui Kant a influentat dezvoltarea gindirii filosofice ulterioare. Au fost create tendinte, scoli noi neocantiene.22. Studiind filosofia lui Hegel (1770-1831 ), e necesar de mentionat perioada si evenimentele istorice in care a activat ginditorul. E vorba de revolutia francez pe care Hegel a salutat-o si situatia existent din Germania in ajunul revolutiei burgheze.Hegel a fcut un studiu profund al filosofiei predecesorilor si, avTnd o atitudine critic fat de unele sisteme, doctrine.

Hegel a criticat agnosticismul lui Kant. Vaca e mai inteligent decit a gnosticul, fiindc ea nu se Tntreab, dac iarba ?i cognoscibil si, mincindo, dovedeste cognoscibjilitatea si utilitatea ei. Hegel g expus sistemul si metoda sa filosofic Tntr-o serie de lucrri: Fenomenologia spiritului, stiinta logicii, Enciclopedia stiintelor filosofice, Filosofia dreptului etc.n lucrarea stiinta logicii Hegel a descris detaliat metoda dialectic creat de el. EI a ocupat un loc de vaz in DIN ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE istoria gindirii filosofice datorit crerii unei metode noi, a metodei dialectice si a criticii metodei vechi, metafizice. Conform metodei dialectice, totul se afl in proces de miscare, dezvoltare, schimbare.Hegel a creat sistemul su filosofie, un sistem idealist, un idealism obiectiv. in acest sistem el identific existenta si gindirea. Hegel nu studiaz gindirea subiectului, nu vorbeste nici despre gindirea speciei umane, ci transform gindirea intr-o esent absolut, intr-o gindire supranaturala. Meritul lui Hegei consta in faptul c el a fost primul in istorie care a formulai legile principale ale dialecticii, a supus criticii metoda metafizic.Filosofia lui Hegel a avut o mare influent nu numai in Europa, ci pe scar mondial. El a fost primul, care a prezentat problemele istoriei filosofiei ca stiint. Hegel considera c istoria filosofiei este un proces legic, o miscare cu caracter ascendent spre adevrul absolut, el a studiai sistemele filosofice de pin la el, mentionind, c fiecare din aceste sisteme corespundeau epocii, perioadei de pe atunci. Cind Hegel tinea prelegeri la Universitatea din Berlin, veneau s-l asculte filosofi, savanti, oameni de cultur din multe tri, inclusiv si din Romania. Dup moartea lui au aprut 2 tabere: asa-numitii hegelieni de stinga si hegelieni de dreapta. Primii puneau accentui pe metoda dialectic a lui Hegel, cei de ai doilea - pe sistemul lui idealist obiectiv. in multe tri au fost create scoli hegeliene, neohegeliene. Filosofia lui Hegel si astzi prezint mare interes23. O mare insemntate a avut formularea de ctre Hegel a celor trei legi ale dialecticii: legea trecerii schimbrilor cantitative in calitative, legea unittii si luptei opuselor, legea negrii negatiei.Lumea lucrurilor, a obiectelor poate s se transforme pin la o anumit limita si nu au loc nici un fel de schimbri, dar dac a trecut limita, atunci cantitatea a trecut intr-o nou calitate. Schimbrile calitative due si la schimbri cantitative. Trecerea de la o calitate la alta nou se face prin salt. Un obiect este ceea ce este numai datorit calittii. Unitatea dintre cantitate si calitate o constituie msura.Hegel vede sursa miscrii, dezvoltrii in lupta contrariilor. El a criticat meffizica, care nega existenta contrariilor. Contradictia - iat ce misc lumea inainte si e ridicol sa afirmi c-i imposibil s vorbesti despre contradictii. Hegel dovedeste existenta contradictiilor luntrice.

Contradictia... rdcina oricrei miscri si a oricrei manifestri, numai in msura in care ceva contine in sine contradictia, el se misc, posed impuls si activitate.Dezvoltarea se realizeaz conform legii negrii negatiei, avnd caracter de spirala. Hegel a formulai triada: tez, antitez si sintez, ceea ce e nou cu timpul se invecheste, pstrind ins tot ce e pozitiv. De aceea negarea nu e lichidare, distrugere, ci mentinerea a tot ce prezint interes pentru ciclu, treapta nou de dezvoltare.Meritul lui Hegel consta in faptul c DIN ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE el a fost primul in istorie care a formulai legile principale ale dialecticii, a supus criticii metoda metafizic.Ideea absolut, aflindu-se in continu miscare, dezvoltare si schimbare, la o anumit treapt d nastere naturii.24. Existentialismul - scoal, tendint filosofic contemporan. Sursele, izvoarele vin de la filosofia vietii germane. n secolul XX existentialismul sa dezvoltat in Germania, Franta, Anglia, Italia, Romnia etc. in cadrul lui sint cunoscute asa personalitti: J.P. Sartre, A. Camus, M.Heidegger, M. Eliade, M. lonescu etc. Categoria principal a filosofiei cu care opereaz adeptii existentialismului e cea a existentei. n centrul atentiei se afl problema existentei omului. Se pune accentui pe trsturile psihologice, insusirile emotionale, interne ale personalittii. problem major ce-i preocup pe existentialisti e cea a libertri omului. Adeptii existentialismului sustin conceptia libertri ab- solute a omului. Sartre a formulat maxima: Omul e condamnat la libertate Ei pledeaz pentru pace, pentru libertatea natiunilor,popoarelor, indiferent de forma statala.In cadrul existentiaiismului sint filosofi care sustin religia, credinta, reflectind despre locul si rolul ei in societateExistentialistii isi expun conceptiile nu numai in lucrri filosofice, ci si in opere literare, publicistic etc.Generalizind cele expuse mai sus, putem conclude c existen- tialismul ca scoal, ca tendint filosofica contemporan prezintS interes, dat fiind faptul c problemele principale puse n discutie tin de om, de societate, de libertatea personalittii, de viat si existenta ei.Personalismul e o tendint din cadrul filosofiei contemporane. Are nsubri comune cu existentialismul si filosofia religioas. Problema central e personalitatea omului, credinta lui. Personalistii consider c lumea,personalitatea sint creatia fortei divine. ns omul, afirm ei, e o fiint activ, viata pe pmint depinde de personalitate. 25. Pozitivismul a aprut n secolul XIX. Cei care au pus bazele pozitivismului au fost Conte si Spencer. In dezvoltarea sa pozitivismul a trecut prin diferite etape. in anii 80-90 ai secolului XIX a existt scoala, cercul de la Viena (Schliek, Carnap, Frans, etc.). Apoi a urmat pozitivismul logie, iarn secolul XX aceast tendint a filosofiei contemporane e numit neopozitivism.Problema principal care se afl in centrul atentiei

neopozitivismului e interactiunea dintre filosofie si stiint. Adeptii neopozitivismului sustin c n sec. XX s-a dezvoltat intens, accelerai stiinta si, mai aies, stiintele exacte, iar filosofia si-a pierdut nsemntatea de alt dat. Omul si omenirea apeleaz la stiintele exacte, la stiinta care opereaz cu date pozitive, fiindc au nevoie de eie si nu de filosofie. Fiecare stiint e in felul su o filosofie. stiinta dispune de notiuni, categorii, date concrete Neopozitivismul sustine c astzi domeniul principal al filosofiei poate fi DIN ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE problemele analizei lingvistice. Studierea notiunilor, constructia propozitiilor, expresiilor sint probleme ale analizei filosofice ale lumii. Semiotica si semantica contribuie, in mare msur, la dezvoltarea teoriei lingvistice contemporane.26. Neotomismul e o tendint din cadrul filosofiei religioase contemporane. Sursele, izvoarele lui vin de la filosoful ce a activat in perioada medieval Neotomismul sustine c omul, natura si, in genere, galaxia sint creatia Fortei Divine. Omul trebuie s sutin credinta, trebuie s tind, s fac totul pentru a-l cunoaste pe Dumnezeu. Reprezentantii de vaz ai neotomismului sint: I.Maritain, G. Lagrange, E. Gilson etc. Filosoful Maritain afirm, c notiunile generale exist ante- rior obiecrelor singulare si in afara constiintei umane. Dup cum s-a mentionat mai sus, neotomistii contemporani nu neag rolul stiintei. Ei apeleaz la terminologia stiintific, critic relatiile sociale existente care due la mizerie social. Neotomistii sustin conceptia c personalitatea este o substant spiritual activ, c atributele ei sint libertatea, convinta de sine, creatia. Ei pledeaz pentru morala crestin, principiul dragostei fat de aproapele tu. Conform conceptiei neotomiste, filosofia face drum credintei.27.La dezvoltarea gndirii umane romneti au contribuii Nicolaus Olahus, Dosoftei, Varlaam etc. O dezvoltare mai accelerat a gndirii filosofice are loc n secolele XVI-XVIII, cnd activeaz asa personalitti ca: G.Ureche, M.Costin, N.Costin, I.Neculce, D. Cantemir, N. Milescu- Sptaru etc. Cronicarul G.Ureche si altii au scris opera lor principal care se numea Letopisetul trii Moldovei, care reflecta diferite perioade istorice. Cronicarii au descris filosofia istoriei neamului nostru. Grigore Ureche punea accentui pe rolul documentelor istorice, considernd c totul trebuie s fie verificat, s corespund adevrului istorie. Cronicarii pledau pentru libertatea neamului, pentru cultura national. Ei au pus in discutie problema originii natiunii, locul si rolul limbii romne.28. . Secolul XIX constituie o etap nou in istoria neamului nostru. Se dezvolt relatii noi socialeconomice si politice. Are loc miscarea lui Tudor Vladimirescu, miscarea pasoptist, revolutia de la 1848. n secolul XIX au loc transformri esentiate in domeniul vietii spirituale, in dezvoltarea culturii, stiintei. Au fost create

scoli speciale, societrie savantilor naturalisti si a medicilor. in aceast perioad au activat marile personalitti: N.Blcescu, G.Asachi, M.Koglniceanu, V.Conta, A. Hjdeu, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, M.Eminescu, A. Russo etc. Marii poeti, scriitori, istoricieni, personalitti proeminente din sec. XIX, au contribuit si la dezvoltarea filosofiei. M. Koglniceanu acorda mare atentie libertri personalittii. Libertatea personalittii, spunea el, trebuie s fie la fel pentru omul de stat ca si pentru DIN ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE cettenii de rind. El pleda pentru libertatea presei, cuvintului, pentru dreptul cettenilor de a se uni in societri, dar cerea ca orice uniuni si adunri ale oamenilor s se fac in liniste, fr glgie si, ce-i mai important, fr arme.29. Secolul XX constituie o nou perioad n istoria filosofiei romneti. Constantin Rdulescu-Motr (1868-1957) a creat un sistem filosofie originai dedicat problemei personalismului energetic.Conform conceptiei sale, ca s ntelegem universul, galaxia trebuie mai nti de toate s concepem personalitatea, forta ei i Lucian Blaga (1895-1961), o mare personalitate a natiunii romne din secolul XX, a intrat in istoria culturii romnesti ca poet, filosof, sa- vant. L. Blaga a fcut un studiu profund al istoriei culturii, istoriei filosofiei, literaturii universale. Activitatea lui literar are un adnc continut filosofie. ntern. Energia intern l face pe om activ, Blaga expune viziunea sa cu privire la interactiunea dintre societate si natur. Omul, relata savantul, st pe o treapt mai inalt decit na La etapa contemporan in Romania exist mari centre stiintifice la Bucuresti, lasi, Cluj, Timisoara care contribuie si la dezvoltarea filosofiei. Aici au fost editate si reeditate operele marilor filosofi, sint organzate congrese, simpozioane internationale la care se discut problemele istoriei gindirii filosofice.30.Ontologia este domeniul principal al filosofiei.Ontologia prezinta mare interes pentru toate stiiintele,dat fiind ca orice stiinta incepe de la problema existentei.De acest domeniu sau preocupat filosofii inca din perioada antica:Aristotel.Obiectul ontologiei era existenta ca existenta.31.Ontologia poate fi clasificata in felul urmator:+ontologie globala,+ontologie regionala,+ontologia omului si a culturtii,+ontologia naturii si a societatii.Mare interes prezinta ontologia anturii si cea sociala,ele au trasaturi comune si specifice,ambele exista in mod obiectiv,sunt reale.Insa natura este primara,este ca o casa mare pentru om si societate.Pentru ontologia naturii sunt caracteristice relatiile materiale.Natura exista si se dezvolta dupa legile sale,legi obiective care nu depind de nimeni.La o anumita treapta de existenta a naturii a aparut omul,societatea.Societatea este o comunitate de oameni,un organism viu care se afla in continua miscare,dezvoltare,schimbare,la baza careia stau

relatiile economice ,materiale dar in care mare rol au si relatiile spirituale,ideale ,politice.Pentru natura sunt caracteristice numai relatiile materiale,dar societatea o creaza omul.Societatea se dezvolta dupa legile sale,si ele se deosebesc de legile naturii prin aceea ca ele se realizeaza numai datorita activitatii constiente a omului.32.Ontologia are categoriile sale:+existenta,+materia,+substanta,+realitatea fizica,+iscarea,spatiu si timpul.Categoria principalea este cea de existenta.Aceasta notiune este o DIN GNDIR1I FILOSOFICE forma substantivala de la verbula fi siISTORIA ea ne determina ca ceva exista.Categoria de existenta este cea mai larga categorie insa cea mai slab cunoscuta dupa continut.Ontologia are diferite niveluri ,orientari si tendinte.Exista ontologie monista,(materiala si idealista),cea materialista sustine ca la baza existentei lumii sta un singur factor material,cea idealista mentioneaza ca la baza sta un singur factor ideal.Exista si ontologie dualista care formuleaza conceptul ca la baza existentei lumii stau 2 factori(material si spiritual).Astfel de idei a sustinut Decartz,Lock.Mai exista si ontologie pluralista care sustine ca la baza existentei lumii stau mai multi factori.Aristotel punea:apa,aerul,focul.33.Exista o unitate indisolubila dintre miscare ,existenta,spatiu si timp.Lumea se afla in continua miscare.Hegel a demonstrat ca sursa miscariie izvorul in lupta contrariilor.Infilosofie sunt dunoscute urmatoarele forme de miscare:+miscare mecanica,+fizica,+chimica,+biologica, +sociala,+particulelor mici.Din aceste forme cea mai complexa este forma sociala.Societatea mereu se schimba,trece de la o perioada la alta,se schimba omul ,constiinta si existenta lui.Se zice ca miscarea aceasta si este existenta si viata omului.Dintre categoriile ontologiei prezinta interes spatiu si timpul.De aceste categorii sau preocupat filosofii din India,china si grecia antica.Idei interesante au avut Aristotel,Democrit,Kant.El a formulat o ideie specifica si a zis ca spatiu si timpul sint categorii apriorice,adica el a negat caracterul obiectiv al spatiului si timpului dar aici a gresit.Spatiu si timpul sunt forme reale de existenta a lumii inconjuratoare,adica totul exista in spatiu si timp .34.Determinismul este o teorie filosofica care sustine ca existenta si dezvoltarea lumii se realizeaza conform anumitor legi ,cauze si necesitati.Determinismul are categoriile sale:lege,legitate,cauzalitate,realitate, posibilitate,necesitate. Conceptul de determinism a fost sustinut de Democrit,Spinoza,Cantemir.In istoria filosofiei au existat 2 tendinte:Voluntarismul si Totalismul.Adeptii voluntarismului neaga legile obiective,si zic ca dezvoltarea depinde de vointa,de taria de caracter si de psihicul omului.Dar noi trebuie sa negam

rolul vointei,activitatea trebuie sa se bazeze pe cunoasterea realitatii obiective. Totalismul pune accentul pe destin si zice ca acestea sunt legi supraobiective,ce totul depinde de soarta omului.Exista legi universale de existenta a omului:+a cauzalitatii,+continuitatii,+trecerii schimbariii calitative in cantitative.Dar exista si legi specifice:legi de dezv. A societatii sau legi ce tin de miscarea mecanica.Mai exista si legi dinamice,statistice.Legile dinamice sunt caracteristice existentei si DIN ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE dezvoltarii naturii.Legile statistice sunt caracteristice existentei si dezv.a organismelor vii,a lumii sociale.35.Un mare rol in procesul cunoasterii il are constiinta,gindirea,limbajul.Constiinta este o insusire a materiei superior organizate,este o functie a creerului.Constiinta si gindirea sunt ideale iar creierul este material(materia cenusie).Exista o unitate insolubila dintre gindire si limba si are fuctiile sale anumite:functia cognitiva,de comunicare,educativa,de creare a valorilor materiale si spirituale,de transmitere a valorilor de la o generatie la alta.36.De problema omului in filosofie sau preocupat toti marii ginditori SOCRATE, PLATON, ARISTOTEL ,KANT,BLAGA.Meritul principal ii revine lui Socrate ,care aformulat ideia:ca problema omului este problema cheie,principala.Filosofia studiaza problema originii omului,gidirii,constiintei,libertatii umane,culturii.Omul este unica fiinta constienta,rationala pe pamint.Omul are urmatoarele trasaturi:constiinta,gindire,demnitate, moralitate libertate,responsabilitate.37.Individul este nou-mascutul,fiinta care are trasaturi biologice,genetice,transmise de la parinti.Individul inca nu esteom.El este candidat de ase transforma in om,cu conditia ca va fi educat in familie,scoala,societate.Daca nou-nascutul cade in mediu natural ,in lumea animala,el nu devine om.Omul este fiinta rationala constienta care poseda gindire,limba,care creaza valori materiale si spirituale.Creaza,dezvolta cultura.Personalitatea este fiinta umana,este omul care sa format sub influenta mediului social.Cum e mediul social asa si personalitatea .Exista personalitati istorice si eminente.Marele personalitati de stat care au contribuit la dezvoltarea societatii ,marii savanti,oameni de cultura,sunt apreciate ca personalitati istorice si eminente.Dar sunt si personalitati care au adus ceva negativ la dezvoltarea ei:stalin,hitler.Omul bine dezvoltat multilateral este o individualitate,chiar si gemenii fiecare din ei este o individualitate.38.In filosofie incepind cu antichitatea si pina in prezent se discuta aceasta problema.Socrate,Pitagora au sustinut conceptul nemuririi sufletului.Filosofii Epicur,Aristotel erau de parerea ca cu moartea corpului moare si sufletul.Oamenii cred in aceasta ideie.Dar astazi a aparut o alta problema dat fiind ca cu pareri de rau omul este afectat de unele boli

incurabile ca cancerul,sida,boli cardiace,a aparut conceptul eutanasiei adica omul are dreptul si la moarte nu numai la viata.Ca daca medicii vor stabili o boala incurabila,bolnavul inpreuna cu rudele au dreptul sa i se ciara sa i se administreze un preparat ca el sa moara.Religia si credinta este inpotriva eutanasiei.39. La nceputul secolului al XVII-lea, imaginea naturii era conturat de mecanica raional, astronomie, optica geometric, imagine iniial conceput de fizica clasic, un univers de corpusculi sau de mase n DIN ISTORIA GNDIR1I FILOSOFICE micare, supui unor legi matematice preciseRentoarcerea la natur, rennoirea ncrederii n natur, au devenit teme recurente a unui mit difereniat i difuz n cultura secolului al XVII-lea care au fost ulterior preluate de gnditorii iluminiti.40.Gnosiologia ca si ontologia este domeniu principal al filosofiei.Gnosiologia studiaza procesul cunoasterii ,proces care reflecta interactiunea dintre om cu lumea inconjuratoare.De atunci de cind a aparut omul pe pamint el dorea sa se cunoasca pe sine sa cunoasca natura,lumea.De problema cunoasterii sau ocupat filosofii antici si cei ai evului mediu.Si astazi teoria cunoasterii este o problema veche,fiindca toate stiintele se ocupa de cunoastere.La dezvoltatea cunoasterii au contribuit Aristotel,el a creat,a studiat si a elaboratcele 2 trepte ale cunoasterii.Sa ocupat de constiinta ,de intelectul omului. .41.O problema discutabila a fost si izvorul cunoasterii ,si la acest capitol in filosofie au existat diferite viziuni ca:Empirismul adica filosofii ca Becon,lock au pus accentul pe experienta, practica ,senzatii si perceptii ,au au idealizat forma empirica,forma senzoriala.Contrara a fost si este conceptul de rationalism.Filosofii rationalisti puneau accentul pe ratiune intuitie(Decartz,Spinoza)Kant in lucrarea sa Critica ratiunii a formulat conceptul despre asa numitaZestre apriorica adica el a zis ca exista cunostinte apriorice inainte de practica.,ca aceste sunt un fel de cunostinte inascute la om ,aceste idei au fost criticate de multi filosofi.42.O alta problema este problema obiectului si subiectului procesului cunoasterii,dearece cunoasterea este raportul dintre ceva si cineva.Cu privire la obiectul cunoasterii in filosofie au fost diferite idei,pentru milesieni obiectul cunoasterii era natura,pentru Socrate obiectul cunoasterii era omul,pt Becon obiectul cunoasterii erau legile,categoriile,pt Spinoza era materia,pt Hegel era ideia absoluta,pt Blaga era lumea misterilor.Cu privire la subiectul cunoasterii a fost si este o viziune unica ca subiectul este omul si toti asta au recunoscut.Dar este si oideie specifica cu privire la societate.Deci in societate omul este si obiectul si subiectul cunoasterii adica se identifica obiectul cu subiectul.43.Cunoasterea are ca scop de a ajunge la adevar,adica nu se realizeaza in procesul cunoasterii de dragul ei,ci omul are drept scop sa cunoasca adevarul.Sa deosebeasca

adevarul de erori,greseli.Exista citeva tipuri de adevar:adevar obiectiv-el ne vb ca lumea este obiectiva si de aceia si adevarul trebuie sa fie obiectiv.adevarul relativ-este un incomplet,omul niciodata nu poate sa cunoasca totul si despre tot.adevarul absolut-este un adevar complet definitiv.Dar este caracteristic numai relatiilor cotidiene.Adevar absolut nu exista in stiinta ,acolo totul este relativ,ramine loc pt sudiu continuu.Cu privire la problema adevarului in filosofie exista citeva teorii:teoria DIN ISTORIA FILOSOFICE corespondentei-adevarul trebuie corespunda cu GNDIR1I realitatea.t.pragmatistaraspindita in germania,s.u.a., si zicea asa:ca drept adevar trebuie luat ceea cei util si de folos.t.comentionalista-care sustine ca drept adevar trebuie de luat ceia ce sustine majoritatea populatiei,adica oamenii trebuie sa se inteleaga.conceptul relativist-care zice ca adevarul este numai si numai relativ.44.O alta problema este cunoasterea stiintifica ,ea este treapta superioara a cunoasterii.Exista diferite stiinte:reale,socioumane,si fiecare din ele are metodele si procedeele sale.Dar exista si unele forme,metode care sunt folosite de toate stiintele:OBSERVATIA-adica inainte de a incepe cercetarea trebuie sa te ocupi de observatie ,sa studiezi,sa cercetezi.DETERMINAREA PROBLEMEI-in rezultatul observarii este determinata tema,problema de cercetare de care si depinde succesul.EXPERIMENTU-se fac experimente in laborator sau sondaj de opinii.ANALIZA SI SINTEZA-cele acumulate trebuiesc analizate,sistematizate dupa problema.IPOTEZA-este o presupunere stiintifica,adica savantul,cercetatorul presupune ca ar vrea sa ajunga la niste rezultate si ipoteza ne dovedeste sau nu.MODELAREA-adica se modeleaza diferite sisteme ,structuri.se modeleaza si creierul omului.DESCRIEREA LOGICA-folosirea limbajului stiintific.TEORIA-scopul cercetarii este de a formula teorii si conceptii noi.45.Praxiologia studiaza activitatea practica o omului.Practica sta la baza procesului cunoasterii,prin practica noi verificam rezultatele cercetarilor.Deci ea este criteriul de baza a procesului de cunoastere.Activ. practica a omului se bazeaza pe anumiti factori sau motivatia:1.Motivatia nomologica,adica trebuie sa folosesti anumite legi,norme,reguli,si atunci incepi procesul de activitate practica.2.Motivatia psihologica adica omul trebuie sa se mobilizezepsihic,adica trebuie sasi dee seama ce doreste.3.Motivatia ecologica ,omul foloseste anumite valori pentru ca sa creeze alte valori.4.Motivatia teleologica adica omul trebuie sa tinda spre un scop final.Praxiologia este o conceptie filosofica care studiaza activitatea practica,eficienta a omului.46.Pentru J.S. Mill, libertatea este determinat de raporturile dintre individ i societate. Astfel, sfera libertii umane cuprinde urmtoarele:+libertatea luntric (libertatea de

contiin),+libertatea de exprimare,+libertatea alegerii unui stil de via,+libertatea de asociere liber consimit.Mill consider c n afara unor situaii excepionale (ex: scurte perioade de criz ale comunitii) societatea nu se poate amesteca n mod legitim n sfera privat a individului. 47. cultura se defineste prin opozitie cu natura,tot ce nu este dat de la natura tine de sfera culturii.In acest sens G.Calinescu ,spune ca natura omului este DIN ISTORIA GNDIR1I artificiala. .Cultura se refera la idealul de viata al omuluiFILOSOFICE care nu se limiteaza la viata intelectuala, ci inseamna inflorirea persoanei in intregul sau.48. Eminescu a subliniat rolul hotarator al economicului in dezvoltarea civilizatiei proprii. Astfel el spunea conditia civilizatiei statului este civilizatia economica, a introduce formele unei civilizatii straine fara sa existe corelativul economic, e curat munca zadarnica. Civilizatia si cultura au un caracter cumulativ, fiecare operatie se foloseste de rezultatele dobandite de generatiile anterioare, dar apropierea aceasta este posibila numai printr-o noua munca. Civilizatia omeneasca, sustinea Eminescu, incepe oarecum din nou si din fundament orice generatie noua, care trebuie sa-si castige prin propria memorie si judecata atat cunostintele anterioare cat si sa le creeze pe cele noi. Continutul unei civilizatii, spune Eminescu, nu poate fi decat rezultatul muncii prestate de societate: nici ziare, nici legi, nici academii, nici o organizatie asemanatoare cu cele de mai sus nu sunt in stare de a inlocui munca si o stare de lucruri care nu se intemeiaza pe ea, o fanstamagorie care va dura mai mult sau mai putin, dar se va face fum la suflarea rece-i realitati. Munca este izvorul, baza libertatii, culturii, civilizatie

Sereiu ROSCA

28

Sersiu ROSCA

52

DIN ISTORIA GNDIR11FILOSOFICE

49

DIN ISTORIA GNDIR11FILOSOFICE

50

Sergiu ROSCA

24

Sereiu ROSCA

20

DIN ISTORIA GINDIRII FILOSOFICE

21

Sersiu ROSCA

22