Sunteți pe pagina 1din 6

UB_SAS/Scoala Doctorala/Noiembrie 2011

Construcia i validarea tipologiilor sociale: analize n spatiile de atribute prin tabele de contingenta , elaborare i regresie1
Suport de prezentare Dumitru Sandu Asupra perspectivei tipologice n sociologie Explicarea tipurilor de religiozitate De la tipologia weberiana a actiunilor sociale la tipologia actiunilor pentru rezolvarea problemelor sociale

Asupra perspectivei tipologice n sociologie2


Tipurile sunt instrumente de cunoatere. Asupra acestui aspect nu pare s existe controvers n tiinele sociale. ntrebrile ncep de aici ncolo: care este perspectiva de cunoatere care este servit mai eficient prin tipologii; unde se plaseaz tipurile sociale n spaiul metodologic al perspectivelor de cunoatere etc. Tipurile sunt combinri de atribute (Lazarsfeld 1972:99) sau de valori ale unor variabile. n msura n care tipurile sunt exclusive i exhaustive, tipologia se confund cu clasificarea. Situaia cea mai frecvent n tiinele sociale este cea de nesatisfacere a acestor condiii. Tipurile apar ca rezultat al transformrii unui spaiu de atribute prin reducie pragmatic. Operaiile de reducie din spaiul de atribute pot fi de tip funcional, permise de natura interrelaiilor dintre variabilele de clasificare, de tip numeric prin construirea unor indici numerici sau pragmatici, realizate prin combinarea unor clase datorit intereselor de cercetare (Lazarsfeld 1972). Tipurile ideale weberiene sunt rezultat al unor astfel de reducii pragmatice. Un al doilea sens al tipologiei n tiinele sociale este cel de structur (Boudon 1984:103). Tipurile sunt configuraii relativ stabile de caracteristici. Combinnd perspectiva generativ a reduciei propuse de Lazarsfeld cu cea structuralist a lui Boudon, vom spune c tipurile sunt configuraii de valori relativ stabile - n plan ontologic sau metodologic - realizate prin transformarea pragmatic a unui spaiu de atribute. Aceast transformare se face uneori explicit, pornind de la un set de atribute ale cror categorii se intersecteaz i se obin clase care prin combinare dau tipuri pragmatice, funcionale sau de alt natur. Alteori, cel mai adesea, poate, elaborarea tipologiilor se face prin combinarea intuitiv, nesistematic a atributelor. Tipurile singulare precum antreprenorul capitalist (Weber), strinul sau aventurierul sau sracul (Simmel) rezult, predominant, din astfel de construcii intuitive. Exist i o a treia cale de elaborare a tipurilor, prin substrucie, prin identificarea atributelor care au servit la realizarea unor tipologii pragmatice sau intuitive i prin generarea unor tipuri pornind de la spaiul de atribute reconstituit (Lazarsfeld 1972).

Pentru examenul aferent acestor lecii este necesara intelegerea tuturor temelor discutate cu ocazia prezentarii si incluse in suportul de curs. Bibliografia mentionata va fi consultata pentru a realiza acest obiectiv. 2 Extras din Sandu 1996, 269-270

Tipologia tipurilor sociale


Criterii de tipologizare situaionale conformism Tipologii orientate instrumental/neinstrumental ale polaritii scop-mijloc/ neinstrumentale individual-social (instrumentale) strinul (Simmel) conformism, ritualism, inovaie, rebeliune, defetism (Merton) filistin, boem, creator (Thomas) senzualist, ideatic, idealist (Sorokin) reformator, conservator adoptatori timpurii, trzii etc . capitalistul (Weber) (la Parsons) localist-universalist performan-calitate instrumental-final (neutru-afectiv) atribuit-ctigat individualist-colectivist prin tradiie interior prin imitaie (Riesman)

profilul cultural raportare la schimbare acionale exercitare rol

tip de control

Explicarea tipurilor de religiozitate


ntrebrile Care sunt valenele i limitele explicrii tipului de religiozitate prin categoriile de varstreziden (lumi sociale) ? Ipoteza de construcie a tipologiei religiozitatea se structureaza pe tipuri sau categorii funcie de raportul ntre practica de spatiu public si cea de rugaciune in spatiu privat (Sandu, 2006). Tipurile de religiozitate au corspondente specifice de conditionare in tipurile sociale de varsta-rezidenta. Procentele conditionate din tabelul 1 permit specificarea ipotezei anterioare. Reziduurile standardizate ajustate din tabelul 3 duc la o mai mare precizie in testarea ipotezelor generate prin analiza procentelor conditionate.

Ce reguli trebuie respectate , n principal, n construirea unui tabel de contingen3 ? Orice tabel se construieste astfel incat sa fie inteligibil prin el insusi Daca in cadrul unui tabel are sens distinctia dintre variabila dependenta si variabila independenta este indicata calcularea procentelor tabelare astfel incat sa fie luate ca baze de raportare totalurile marginale corespunzatoare valorilor variabilei independente (cazul tabelului 1). Pentru exemplu dat n tabelul 1 religioziatea este variabila dependenta . Totalurile marginale procentuale vor fi dublate de totaluri in frecvente absolute astfel incat orice analist sa poata reproduce distributia frecventelor absolute din tabel pentru eventualitatea efectuarii altor calcule.

Pentru o tratare detaliata a temei vezi Treiman 2009, capitolele 1-3 . Pentru analiza tabelelor de contingenta si a elaborarii vezi Babbie 2010:558-595. Pentru operatii de reductie , substructie n spatiile de atribute pot fi consultate
lucrarile Lazarsfeld 1972 , Bailey 1994, Sandu 1993.

Daca tabelul este complicat este indicata specificarea unor reguli de citire exemplificativa in subsolul tabelului. Analizele in termeni de profiluri ale unor categorii de interes trimit la calcularea procentelor din totalurile marginale ale respectivelor categorii (tabelul 2). Reziduurile standardizate ajustate (tabelul 3) indica asocieri statistic semnificative intre valorile pereche de rand-coloana pentru un nivel de incredere de 95% daca sunt mai mari de 2. Valorile mai mici de -2 sunt semnificative pentru relatiile de dezasociere intre perechile de valori rand-coloana.

Tabelul 1. Tipuri de religiozitate funcie de categorii de vrst-reziden (lumi sociale), 2006 (%)
Tip de religiozitate ateu tineri rural maturi rural varstnici rural tineri urban maturi urban varstnici urban Total 4 1 1 2 2 2 2 liber cugetator 9 3 4 7 7 6 6 religiozitate formala 8 9 3 15 9 2 7 religiozitate personala 11 16 21 19 12 17 16 religiozitate consistenta 69 71 71 56 70 72 69 Total 100 100 100 100 100 100 100 Total 105 426 370 177 641 285 2,004

Sursa de date: BOP- FSD, sondaj mai 2006.


Tabelul 2. Profiluri de varsta ale categoriilor de religiozitate , 2006 (%)
Lumi sociale ateu tineri rural maturi rural varstnici rural tineri urban maturi urban varstnici urban Total % N 11 14 14 8 36 17 100 36 liber cugetator 8 12 12 12 42 15 100 113 Tip de religiozitate religiozitate formala 5 25 8 18 38 5 100 146 religiozitate personala 4 22 24 11 25 15 100 322 religiozitate consistenta 5 22 19 7 32 15 100 1,387 Total 5 21 18 9 32 14 100 2,004

Sursa de date: BOP- FSD, sondaj mai 2006.


Tabelul 3Analiza relaiei dintre religiozitate i lumile sociale: reziduuri standardizate ajustate tiprelig religiozitate formala .1 1.3 -3.3 4.3 1.5 -3.4

tineri rural maturi rural varstnici rural tineri urban maturi urban varstnici urban

ateu liber cugetator 1.6 1.3 -1.1 -2.6 -.7 -1.7 -.1 1.0 .5 2.3 .4 .3

religiozitate personala -1.3 .2 2.9 1.2 -3.1 .6

religiozitate consistenta -.1 .7 .6 -3.8 .3 1.2

Chi-patrat=71.5, p=0.00

Tabelul 4Predicia tipurilor de religiozitate

Tip religiozitate
ATEU

LIBER CUGETATOR
Sig. 0.000 0.970 0.492 0.011 0.049 0.512 0.260 B -2.801 0.738 -0.009 1.204 0.143 -0.154 -0.043 Sig. 0.000 0.002 0.191 0.000 0.266 0.203 0.177

RELIG.FORMAL
B -2.374 -0.053 -0.023 1.109 -0.110 0.041 0.069 Sig. 0.000 0.804 0.000 0.000 0.362 0.701 0.020

RELIG. PERSONAL
B -0.689 -0.013 -0.003 0.441 -0.168 -0.012 -0.039 Sig. 0.083 0.926 0.492 0.001 0.040 0.882 0.053

Intercept urban varsta barbat satisf.sanat satisf.venit educatie

B -6.859 -0.016 0.008 0.987 0.470 0.132 0.062

Sursa: BOP-FSD, mai 2006. Tabelul prezinta un model de regresie multinomial. Categoria de referinta pentru variabila dependenta este religiozitatea consistenta. Prin umbrire au fost mentionati coeficientii d eregreseie semnificativ diferiti de 0 (cu nivel de semnificatie mai mic de 0.05).

De la tipologia weberiana a actiunilor sociale la tipologia actiunilor pentru rezolvarea problemelor sociale4

Figura 2 si tabelul 4 sunt preluate din Sandu. 2004. Forma redusa in romana a studiului este in Sandu 2011: 86-103. Modelul de interpretare de la pag. 5 si tabelul de la pag 6 sunt preluate din Sandu 2002. 4

Referinte

Earl Babbie, 2010 [1973] Practica cercetarii sociale. Iasi: Polirom

Boudon, Raymond, 1984, La place du desordre, Quadrige, PUF, 245p.


Kenneth Bailey. 1994. Typologies and Taxonomies. An Introduction to Clasification Schemes. London: Sage Dumitru Sandu. 1993. Clasificare multicriteriala in

Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu (coord.). 1993. Dictionar de

sociologie, Bucuresti: Babel. Dumitru Sandu 2004. Status Inconsistency as Predictor of Public Action Atitudes in Romania. Current Sociology 6/52, pp. Dumitru Sandu. 2011.Dezvoltare comunitara si regionala. Bucuresti. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Dumitru Sandu. 1996, Sociologia Tranzitiei. Valori si Tipuri Sociale in Romania. Bucuresti : Staff Dumitru Sandu. 2002. Status

Inconsistency, ISA Congress, Brisbane, Australia

Dumitru Sandu. 2006. Dialog imaginar despre mentalitati, in D.Sandu (coord.) Viata Sociala in Romania urbana, Iasi: Polirom
Lazarsfeld, Paul F, 1972, Some Remarks on Typological Procedures in Social Research, n Lazarsfeld, P., Pasanella, A., Rosenberg, M. (eds.), Continuities in the Language of Social Research, Free Press
Donald Treiman. 2009. Quantitative Data Analysis. Doing Social Research to Test Ideas. San Francisco: Jossey-Bass. A Wiley Imprint

S-ar putea să vă placă și