Sunteți pe pagina 1din 39

Partea I Eficiena politicilor comerciale externe

Masterate AFACERI INTERNATIONALE & DEZVOLTARE REGIONAL DURABIL Documentar : Eficiena o!itici!or comercia!e e"terne #cu a !ica$ii%

2013-2014

SISTEMUL POLITICILOR COMERCIALE EXTERNE 1. Politica comercial extern


Politica comercial reprezint una dintre componentele de baz ale politicii economice generale a fiecrui stat, viznd sfera relaiilor economice e terne! "tribut al suveranitii de stat, politica comercial reprezint unul din instrumentele principale prin care se urmre#te realizarea funciei e terne a statului! $pecificul relaiilor economice internaionale face ca #i reglementrile de politic comercial s fie adaptate %n mod corespunztor, ceea ce determin e istena unor deosebiri importante %ntre acest tip de reglementri #i alte msuri de politic economic ale statului respectiv! &eglementrile de politic comercial vizeaz - %n principal - e porturile, importurile #i operaiunile de cooperare economic #i te'nico-#tiinific, urmrind promovarea cu prioritate a intereselor naionale, folosirea relaiilor economice e terne ca factor ct mai activ #i eficient al creterii economice! POLITICA COMERCIAL cuprinde totalitatea reglementrilor utilizate de un stat (administrative, bugetare, financiar-bancare, valutare i de alt natur) prin care se urmrete impulsionarea sau restrngerea schimburilor comerciale externe, n scopul promovrii cu prioritate a intereselor economiei naionale i limitrii influenelor nedorite pe care economia i circuitul economic mondial le pot produce asupra rii respective Politica comercial trebuie s %ndeplineasc trei f!nc"ii care se regsesc, cu ponderi sau intensiti diferite, %n reglementrile tuturor statelor, #i anume ( funcia de promovare, funcia de protejare, funcia de realizare a unui ec'ilibru dinamic %n balana comercial #i de pli #i, concomitent, de sporire a rezervei valutare a statului! )ea dinti, f!nc"ia #e $romo%are, asigur impulsionarea acelor flu uri comerciale *pe grupe de mrfuri sau ri+ care sunt avanta,oase pentru ara respectiv, iar cea de a doua, f!nc"ia #e $rotec"ie, folose#te prg'iile prin care se diminueaz sau c'iar se elimin complet legturile economice e terne neavanta,oase! -n plus, se poate numra tot ca funcie a unei politici comerciale juste realizarea unui ec&ili'r! #inamic %n balana comercial #i de pli #i concomitent, sporirea rezervei valutare a statului, cu efecte macroeconomice cone e *mai ales monetare+ benefice! &eglementrile de politic comercial se elaboreaz %ntr-o viziune strategic, urmrind - %n principal - realizarea obiectivelor pe termen lung ale statului respectiv. aceasta nee cluznd %ns posibilitatea folosirii unor reglementri cu caracter con,unctural sau care urmresc obiective imediate! Pe termen l!n(, politica comercial urmre#te atingerea unor ritmuri %nalte ale cre#terii economice prin intensificarea sc'imburilor comerciale #i a e ploatrii #i %mbuntirii poziiei de pia a economiei naionale pe piaa mondial. Pe termen )c!rt, obiectivele de politic comercial pot fi e trem de diverse, deosebiri importante %nregistrndu-se de la o ara la alta, sau c'iar de la o etapa la alta %n evoluia aceleia#i tari! /in aceast grup fac, de regul, parte reglementrile urmrind( %mbuntirea structurii sc'imburilor comerciale, restrngerea sau stimularea e porturilor ori a importurilor la anumite produse sau grupe de produse, modificarea orientrii geografice a sc'imburilor comerciale e terne, %mbuntirea raportului de sc'imb, a cursului monedei naionale, sporirea %ncasrilor la bugetul de stat sau ec'ilibrarea 0alanei comerciale *la finele unui an financiar+! -n acela#i timp, fiind un domeniu de grani %ntre politica economic general #i politica e tern, politica comercial poate urmri #i obiective *cum ar fi cele de natur politic sau militar+ care dep#esc sfera propriu-zis a intereselor economice! -n elaborarea politicii comerciale, statele suverane, ca subieci ai relaiilor economice internaionale adopt, %n mod autonom reglementri proprii, care trebuie s rspund obiectivelor naionale de ordin strategic sau imediat! 1otodat, %n procesul elaborrii sau al perfecionrii politicilor comerciale, se ine cont

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

de starea general a economiei #i de tendinele ce se manifest %n relaiile economice internaionale, de acordurile sau %nelegerile la nivel bi- sau multilateral *la care particip ara respectiv+ ct #i de uzanele #i principiile statuate %n comerul internaional *cu condiia ca acestea s fie compatibile cu interesele proprii #i cu principiile ce caracterizeaz politica economic intern sau internaional a statului respectiv+! Perioada postbelic se caracterizeaz prin instituionalizarea reglementrilor de politic comercial, att %n plan interna"ional* m!ltilateral, o dat cu intrarea pe scena internaional a 2"11-ului, 1&3P$-ului #i a 2"11$ #i ulterior, a crerii 4rganizaiei 5ondiale a )omerului, ct #i +n $lan re(ional, prin formarea unor blocuri comerciale instituionalizate, cum ar fi 6"71", "89$-ul sau, pe un plan superior, al :niunii 8uropene! /e#i se caracterizeaz printr-o foarte mare varietate, reglementrile de politic comercial contemporane au unele elemente com!ne, #i anume( a+ reglementrile vizeaz o sfer foarte larg de probleme, aceluia#i obiectiv fiindu-i consacrate mai multe instrumente *cu aciune direct sau indirect+. b+ ca regul, msurile care urmresc stimularea e porturilor sunt active, %n timp ce restriciile asupra importurilor au un caracter pasiv. c+ problemele de ec'ilibru valutar-financiar *#i altele+ se soluioneaz prin reglementri diferite, %ntr-un fel pentru e porturi #i %n alt fel pentru importuri. d+ e istena unor diferene importante %ntre reglementrile referitoare la produsele manufacturate #i cele cu privire la produsele de baz *acestea din urm, %ndeosebi cele de provenien agricol beneficiind de o protecie mai ridicat+. e+ sunt prote,ate cu intensitate si eficien deosebite interesele diferitelor grupuri sociale sau profesionale ori categorii de productori, in funcie de capacitatea acestora de a face fa concurenei internaionale. f+ se utilizeaz numeroase reglementri difereniate de la un partener la altul. reglementrilor generale li se adaug e trem de numeroase ;particularizri<, valabile numai pentru legturile comerciale cu un anumit partener *sau grup+! 1.1 Princi$alele ti$!ri #e $olitici comerciale Pentru a caracteriza principalele tipuri de politic comercial vom utiliza drept criterii orientarea general a sc'imburilor #i scopul principal urmrit prin politica comercial! "nalizate dup aceste criterii politicile comerciale %mbrac trei forme principale( 1! autarhia, sau substituirea importurilor ca urmare a izolrii economice. 2! liberul schimb, sau liberalizarea sc'imburilor comerciale. 3! protecionismul i neoprotecionismul! AUTAR,IA se caracterizeaz printr-o stare general de izolare a economiei, printr-o orientare exclusiv spre interior, ignorndu-se (cu sau fr bun tiin) avanta$ele ce se pot obine prin participarea la circuitul economic mondial! -n aceste condiii, comerul e terior este practic ine istent, sau %nregistreaz valori total nesemnificative! "utar'ia presupune msuri foarte severe de oprire a importurilor #i eforturi deosebite pentru asigurarea, din producia intern *indiferent de costuri sau condiii+ a nevoilor de consum! :n asemenea tip de politic comercial este de domeniul trecutului. la baza unor asemenea practici, care au determinat stagnarea, ineficiena #i c'iar %napoierea, au stat o serie de factori interni, cum ar fi bogia resurselor sau unele programe ;ambiioase< de dezvoltare *bazate mai mult pe pre,udeci+, ori factori externi *%n perioadele de rzboi, embargo etc!+ sau conjuncturali1! LI-ERUL SC,IM- are ca punct de pornire teoria lui /avid &icardo asupra avanta,elor comparative ce pot fi obinute %n condiiile absenei totale a restriciilor din calea sc'imburilor internaionale! /up opinia lui /avid &icardo, ;avanta,ul relativ ar asigura %n mod spontan #i automat nu numai alocarea raional a
1

"stfel, potrivit lui &obert &eic' * Munca Naiunilor, 8d!Paideia, 0ucure#ti, 1==>+, la ,umtatea acestui secol $tatele :nite nu erau deloc o ar important din punct de vedere comercial *doar apro ! 3-4? din bunurile cumprate de americani erau produse %n strintate+, deoarece prea puine ri dezvoltate ale cror economii fuseser distruse de rzboi erau n stare s vnd ceva americanilor *adic ceva ce nu ar fi putut fi cumprat mai bun sau mai ieftin pe piaa intern+ sau s cumpere ceva vndut de ace#tia!

resurselor, deci o diviziune optim a muncii, ci #i avanta,ul reciproc %n favoarea tuturor partenerilor, realiznd armonia universal a intereselor acestora< 2! @ecAsc'er #i 4'lin au artat cum avanta,ul comparativ este bazat pe diferenele de %nzestrare cu factori #i cum o ar poate beneficia e portnd bunuri intensive %n factorul de producie cu care este mai abundent %nzestrat! 5odelele comerului cu produse manufacturate, inclusiv comerul intra-ramur, au indicat modul %n care sc'imburile bazate pe e ploatarea economiilor de scar #i a diferenierii produselor pot satisface cererea pentru varietate, spori venitul real #i pot servi ambelor pri anga,ate, c'iar %n cazurile %n care proporiile factorilor #i preferinele consumatorilor sunt identice! 1oate aceste modele sugereaz implicit importana vital a comer"!l!i li'er pentru ma imizarea avanta,elor din participarea la diviziunea internaional a muncii! -n perioada interbelic, att %n teorie ct #i %n practic, problemele liberului sc'imb au %nregistrat nuane noi( libera concurena a fost %neleas #i practicat %n condiiile absenei barierelor vamale #i netarifare, admindu-se *prin e cepie+ adoptarea de msuri protecioniste doar pentru prote,area industriilor *ramurilor+ %n formare sau %n domenii ce vizau securitatea naional! )onsecina general a acestui tip de liber sc'imb a fost *#i nici nu putea fi alta+ de meninere sau c'iar agravare a decala,elor economice dintre state! -n perioada postbelic, numeroase studii au fost consacrate susinerii #i fundamentrii doctrinei oficiale a liberalizrii dar, %n practica relaiilor internaionale, comerul liber continu s fie o excepie, realizndu-se mai mult la nivel zonal sau %n cadrul unor grupri economice de tipul uniunilor vamale! Pornind de la realitatea c, #i %n prezent, caracteristica de baz a comerului internaional este tot protecionismul, sunt tot mai frecvente #i 'otrte lurile de poziie %n favoarea trecerii treptate la o liberalizare real a comerului internaional, pe baze reciproc avanta,oase #i care s asigure spri,inirea efectiv a rilor %n curs de dezvoltare, respectiv trecerea treptat de la un comer prote,at *#i puternic discriminatoriu+ la unul mai puin %ncorsetat de restricii, fr a fi totu#i deplin liber! -n acest sens, )i)temele (lo'ale #e re(lementri *de tip &unda :ruguaB+, ct #i unele reglementri regionale *pentru partea care prive#te relaiile intracomunitare+, poart tot mai vizibil amprenta unor efecte de liberalizare #i promovare att a comerului #i investiiilor ct #i a cre#terii economice %n ansamblu! "titudinea rilor dezvoltate, dominant #i determinant prin ponderea #i rolul pe care aceste ri le au %n comerul mondial, este %n fapt, destul de rezervat fa de introducerea msurilor pentru o liberalizare real! -n mod obi#nuit, acceptarea programelor de liberalizare este %nsoit de introducerea unor msuri direct restrictive de tip neoprotecionist! /octrina comer"!l!i li'er or(ani.at, serve#te %n esen la promovarea intereselor marilor productori care, %n competiia cu statele sau productorii ;din linia a doua<, %#i rezerv %ntotdeauna poziiile privilegiate! ;)omerul liber<, ve'iculat tot mai mult %n ultimul timp #i alturi de ali doi termeni( ;globalizare< #i ;liberalizare< nu trebuie luat %ns ca ceva neaprat bun %n orice %mpre,urare #i pentru orice participant la sc'imburile internaionale! /esc'iderea frontierelor #i admiterea masiv a importurilor poate produce grave dezec'ilibre economice dac nu este %nsoit de msuri care s duc la stimularea comparabil a e porturilor! -n plus, uneori c'iar dac o ar cu o situaie economic mai puin bun e port, c#tigurile sale din aceast activitate nu sunt semnificative, preurile fiind %mpinse %n ,os %n mod artificial de ctre cumprtori 3! 1otu#i s-a constatat empiric c rile al cror comer e terior este mai influenat de msuri protecioniste sau mai distorsionat %nregistreaz o cre#tere comparativ a productivitii mai sczut dect rile care promoveaz liberul sc'imb4! Procesul de liberalizare - pentru %nfptuirea cruia se depun eforturi considerabile la nivel internaional - se %nfptuie#te pe calea ;pa#ilor mruni<, prin ajustri ale sc'imburilor comerciale la noile interese sau raporturi de fore! /n $re.ent, teoria economic asupra liberalizrii este concentrat asupra argumentelor care trebuie s susin eliminarea treptat a obstacolelor protecioniste din calea sc'imburilor! -n acest sens, %n spri,inul ideii de liberalizare se aduc urmtoarele argumente principale(
2 3

/avid &icardo, pere alese, vol! 3, 8ditura "cademiei, 0ucuresti, 1=C0, pag!124 se mai pot %ntlni #i astzi practici care aduc a diviziune a muncii de tip colonial( statul metropol produce #i e port bunuri industriale cu valoare adugat mare #i la preuri ridicate, importnd din ;colonii< materii prime #i materiale de baz la preuri foarte sczute! 4 8 emple %n acest sens constituie )'ile, @ong-Dong sau $ingapore

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

sporirea volumului produciei *prin lrgirea pieelor+. cre#terea competitivitii produciei indigene. %mbuntirea gradului de satisfacere a nevoilor de consum intern. realizarea unei mai bune corelri a preurilor de pe pieele naionale cu cele internaionale. cre#terea stabilitii economice! 1eoria liberalizrii sc'imburilor internaionale este con,ugat cu eforturile care se fac %n direcia restructurrii diviziunii internaionale a muncii %n concordan cu noile transformri pe care le-a %nregistrat economia mondial %n ultimii ani! PROTEC0IONISMUL i NEOPROTEC0IONISMUL comercial au ca principal trstur restricionarea accesului produselor strine pe piaa naional! 1rebuie, mai %nti de toate, s facem distincie %ntre msurile de prote,are 1!)tificate, determinate de necesitatea de a apra suveranitatea #i ec'ilibrul economiei naionale ct #i interesele productorilor #i ale consumatorilor indigeni, pe de o parte, #i msurile de protecionism comercial, a#o$tate #e $e $o.i"ii #e for" *mai ales economic+, prin care se urmre#te restrngerea artificial a sc'imburilor %n condiii de discriminare a partenerilor, pe de alt parte! 4rientarea spre protecionism poate fi argumentat de datele statistice C, care atest c la mi,locul ultimului deceniu circa C0? din sc'imburile comerciale mondiale aveau %n calea lor diverse bariere, %n special netarifare! Ar(!mentele interne ale $rotec"ioni)m!l!i sunt %n general legate de urmtoarele aspecte( 1! "rgumentul economic clasic %n favoarea proteciei este argumentul e istenei unor industrii nceptoare a cror cre#tere este dificil %ntr-o ar mai puin dezvoltat >, ele trebuind s fac fa concurenei acerbe din partea industriilor similare dar mature, bine stabilite, ale altor state! -n aceste condiii, avanta,ul comparativ potenial nu va putea deveni efectiv dect dup o anumit perioad de timp, %n care ramura respectiv s creasc pentru a putea realiza economii de scar sau de gam, s dobndeasc e perien etc! 2! 5surile protecioniste sunt %ns ,ustificate doar pe o perioad determinat i rezonabil de timp, aplicate n exclusivitate acelor ramuri %n care e ist #anse reale nu numai de a deveni profitabile pe plan e tern, dar de a aduce beneficii care s dep#easc costurile impuse consumatorilor interni pe perioada proteciei! /e asemenea, msurile protecioniste %n sine nu sunt cel mai adesea suficiente pentru a transforma ramurile potenial competitive %n sectoare ale economiei ce aduc un avanta, competitiv real! ;9a adpostul< acestor politici, piaa capitalurilor #i piaa muncii trebuie s ofere %ntreprinztorilor resursele necesare dezvoltrii, altfel protecionismul fiind inutil #i %n plus soldndu-se cu pierderi interne nete! 3! :n alt argument oarecum similar de#i bazat pe alte considerente %l constituie cel al susinerii unor industrii mbtrnite, cum sunt de e emplu %n economiile dezvoltate industriile siderurgice, e tractive etc!, la care datorit %n principal costului ridicat al forei de munc s-a pierdut avanta,ul comparativ! Ei aici msurile trebuie s aib un caracter temporar, fiind ,ustificate doar pe durata restructurrilor necesare #i alocrii resurselor ctre alte sectoare #i doar din considerente sociale, de protecie a forei de munc anga,at! 4! :n argument distinct este cel al sporirii veniturilor bugetare! )re#terea nivelului proteciei este %ns un factor al cre#terii intrrilor la buget doar pn la atingerea unui prag sau nivel critic, care face nerentabil *deci pro'ibitiv+ importul #i %ncepnd de la care veniturile se %nscriu pe o pant descendentF! C! "rgumentul redistribuirii interne a veniturilor ntre ramuri sau industrii poate fi invocat %n msura %n care se urmre#te prote,area sectoarelor care utilizeaz cu preponderen factori relativ deficitari sau rari, asigurnd cre#terea veniturilor realizate %n aceste domenii #i determinnd scderea relativ a veniturilor sectoarelor intensive %n factorii mai abundeni G! 1a ele vamale prote,eaz astfel veniturile factorilor specifici din sectoare ce nu dein avanta,e comparative pe plan e tern, cum ar fi de e emplu profiturile
C >

Hezi %n acest sens 74):$ 45) - 0ulletin dI3nformation no!>, oct!-nov!1==C! "#a cum era "nglia atunci cnd acest argument a fost prima dat utilizat %n timpul reginei 8lizabet' 3 sau cum era 2ermania atunci cnd doctrina protecionist a fost popularizat de ctre 7riederic' 9ist *1FG=-1G4>+ F principiul este ilustrat de curba "affer #i este aplicabil %n general domeniului fiscal G deci inversnd sau compensnd oarecum rezultatele demonstrate de ctre modelul @4$, care indica o cre#tere a remunerrii factorilor de producie mai abundeni %n urma specializrii %n producia intensiv %n ace#tia #i diminuarea veniturilor aduse de resursele deficitare *vezi )ap! 1!1+!

>

%ntreprinztorilor #i salariile forei de munc din agricultur! $-a determinat totu#i %n urma unor studii = c restriciile comerciale de acest tip %n cazul multor ramuri pot spori de fapt pe termen lung inegalitatea veniturilor! >! "rgumentul ocuprii forei de munc este unul prezent colateral #i %n cadrul celorlalte argumente prezentate mai sus, fiind %ns ,ustificat doar pe o perioad determinat #i din considerente ce in de costurile restructurrii! Protecia unor ramuri care nu dein avanta,e comparative %nseamn %ncura,area specializrii %n producii cu costuri ridicate, care se pot transforma %n surse ale inflaiei interne! F! "rgumentul aprrii naionale i al comerului strategic susine c barierele la import sunt necesare pentru asigurarea capacitii de a produce bunuri vitale %n condiii de urgen naional! /ac acest argument pare a indica %n primul rnd o aplicare %n domeniul industriei aprrii, cererile %n favoarea proteciei vin din partea multor altor ramuri care pretind a fi incluse pe lista celor considerate strategice#$! "rgumentul ignor evident posibilitatea ac'iziionrii bunurilor strategice *a armelor de e emplu+ de la state considerate prietene precum #i opiunea stocrii prealabile a acestora! G! %rgumentul tarifului optim se aplic situaiilor %n care o ar *sau un grup de ri+ deine fora economic de a influena preurile mondiale, fiind un productor sau, dup caz, un consumator foarte important! Prin impunerea unui tarif la anumite bunuri, ara importatoare respectiv poate fora %n ,os preul mondial al bunurilor strine, %mbuntindu-#i astfel propriul raport de sc'imb! $ituaiile de acest gen sunt totu#i rare! =! 6umeroase state iniiaz politici comerciale protecioniste din dorina *de sorginte mercantilist+ de a elimina un deficit comercial sau de a spori un surplus de balan! %rgumentul balanei comerciale poate fi criticat pentru lips de consisten, deoarece %n primul rnd deficitul comercial poate %nsemna doar o cre#tere economic mai rapid %n ara respectiv dect %n rile partenere, iar %n al doilea rnd politicile protecioniste de reducerea a importurilor tind *%ntr-o economie relativ desc'is+ s antreneze un declin comparabil al e porturilor! 10! -n ultimii ani au fost avansate o serie de alte argumente aplicabile %ntr-o mai mare msur statelor %n curs de dezvoltare, sugernd c tariful vamal #i alte instrumente de politic comercial pot fi utilizate pentru a corecta imperfeciunile pieei e istente %n economiile naionale! 11! %rgumentul efectelor colaterale11 invocat pentru ,ustificarea prote,rii unei industrii conine adesea sugestia referitoare la generarea *revrsarea+ unor beneficii asupra unor industrii tere, pentru care ramura nu este compensat! -n ciuda legii patentelor, se argumenteaz c anumite domenii nu sunt compensate suficient #i c'eltuielile lor de cercetareJdezvoltare nu sunt prote,ate 12! Problemele antrenate de luarea %n considerare a argumentului nu sunt u#oare, fiind legate de imposibilitatea cuantificrii transferului clandestin de cuno#tine te'nice #i de alt natur, de dificultatea identificrii beneficiarilor acestor efecte, de pericolul apariiei unor disensiuni politice care s conduc spre un rzboi comercial distructiv pentru ambele pri! 12! :n ultim argument invocat %n favoarea protecionismului este cel al meninerii unei reciprociti13 %n ceea ce privesc sc'imburile internaionale %n sensul onestitii participanilor #i respectrii de ctre ace#tia a regulilor comerciale negociate %n cadrul 2"11J45)! Productorii interni ai unei ri care practic liberul sc'imb motiveaz cererea de protecie prin aceea c barierele comerciale strine %i plaseaz %ntr-un dezavanta, comparativ! Protecionismul mai poate fi ,udecat #i %n termenii cererii #i ofertei de msuri protecioniste la nivel naional! "stfel, cererea pentru o politic comercial protecionist este susinut de urmtoarele fenomene( concentrarea de ageni economici favorabili proteciei #i avnd o mare for de presiune *anga,eaz un procent important al forei de munc naionale+. efectul reducerilor tarifare este difuz *fiind %mprit unei mase mari de consumatori+ #i impactul su benefic relativ sczut.
=

@icAoA, 1=GC %n istoria mai %ndeprtat sau mai recent protecionismului, aproape orice, de la %nclminte la buturi rcoritoare a fost considerat, pe rnd, %n funcie de prioritile momentului, ca fiind ;strategic< 11 spillover effects, eng! 12 vezi 7rieden K 9aAe %n %nternational &olitical 'conom(, &out'ledge, 6eL-MorA, 1==C 13 )eeping the pla(ing*field level, eng!
10

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

supra-reprezentarea curentelor protecioniste %n Parlament 14 #i realizarea unui sistem de aliana de tip log rolling, de susinere reciproc %ntre diferitele grupuri de interes %n favoarea prote,rii anumitor sectoare. constituirea ta elor vamale ca surse importante de venituri %n cadrul impozitelor indirecte! -n paralel, oferta de msuri protecioniste este asigurat de factorii politici, fiind influenat de impactul presiunilor grupurilor de interes, de situaia balanei comerciale! $-a constatat c acei consumatori care agreeaz ideea de liber sc'imb nu se constituie cel mai adesea %n grupuri de presiune, %n timp ce patronatul #i salariaii prin sindicate preseaz puternic %n favoarea proteciei! -n relaiile comerciale dintre rile industrializate #i cele %n curs de dezvoltare, %n pofida frecventelor declaraii de bune intenii din parte celor dinti, practicile neoprotecioniste sunt realiti care frneaz, de o manier foarte eficient, %ncercrile celor din urm de a participa mai activ, #i mai ales mai eficient, la diviziunea internaional a muncii! -n esen, doctrina neoprotecionist are un caracter retrograd #i, de regul, nu aduce avanta,e dect pe termen scurt, fiind contra$ro#!cti% %n esen! 5ulte din msurile din aceast categorie au *%n plus+ un caracter clandestin, fiind folosite %n total contradicie cu acordurile sau uzanele internaionale, sau constau %n neaplicarea *sau %ntrzierea aplicrii+ unor msuri care trebuie s devin operante *cum ar fi reducerea unor ta e vamale, diminuarea unor obstacole netarifare, etc!+ %n baza unor convenii semnate la scara internaional *inclusiv de ctre statul respectiv+! $e %nregistreaz, de asemenea, o politic de proliferare a soluiilor cu caracter +temporar, sau bazate pe ;negocieri< bilaterale *cum ar fi restriciile voluntare, acordurile pentru comercializare ordonat, #i altele+! 2ormele protecionismului tind de asemenea s fie foarte complexe #i uneori greu de depistat, fiind nu de puine ori ;camuflate< sub aspectul altor msuri de politic economic dar avnd de fapt aceea#i finalitate! -n multe ri %n curs de dezvoltare spre e emplu, la tarifele vamale de import se adaug #i alte taxe de frontier, cum sunt ta ele de timbru sau ta ele de consum, care se pot aplica doar produselor de import sau pot %nregistra rate mai ridicate %n cazul acestora dect %n cazul bunurilor produse local! /e asemenea, e istena cursurilor de schimb multiple nu pare a indica un instrument de intervenie %n domeniul comerului, dar dac cursul la care pot fi sc'imbate c#tigurile din e port din valuta strin %n moneda naional este diferit de cel al tranzaciilor care implic importul, atunci msura poate fi identificat cu o form de subvenionare a e portului *sau dimpotriv, de impozitare a acestuia, %n funcie de modul de fi are a cursurilor, de relaia de mrime dintre acestea+! :n alt e emplu este cel al politicilor industriale sau regionale %n rile dezvoltate, care pot fi iniial dedicate unor scopuri fr legtur cu comerul1C! $usinerea de ctre guvern *pe calea subvenionrii+ a industriei interne a crbunelui din motive de politic strategic sau regional poate afecta semnificativ competitivitatea internaional a altor ramuri( electricitatea mai ieftin provenit de la termocentralele ce funcioneaz cu crbune subvenionat acioneaz ca o subvenie implicit de producie sau e port pentru industria siderurgic intern! 3octrina $rotec"ioni)t contem$oran se fundamenteaz a#adar pe intervenia statului %n relaiile economice e terne, %n scopul de a suplini *sau c'iar substitui+ mecanismele de pia ce acioneaz %n comerul internaional! 8a vizeaz %n primul rnd produsele manufacturate provenind din rile %n curs de dezvoltare sau recent industrializate #i urmre#te prote,area industriilor naionale din rile dezvoltate! 8ste interesant modul %n care aceast caracteristic esenial a economiei mondiale contemporane, inte(rarea economic regional, mbin %n fapt cele dou variante de politic comercial, liberul sc'imb %ntre membri #i protecionismul comun fa de teri, acesta fiind uneori mai restrictiv, rezultat din armonizarea #i agregarea politicilor comerciale ale statelor participante la forma respectiv de integrare economic %n funcie de particularitile #i interesele lor specifice!

4 In)tr!mente ale $oliticilor comerciale

14

de e emplu agrarienii, care beneficiaz de o reprezentare *#i un lobbB+ mult peste ponderea forei de munc ocupat %n agricultur %n totalul forei de munc naionale 1C vezi N! Oilliamson K )!5ilner %n -he .orld econom(, @arvester O'eats'eaf, 1==1

-nfptuirea politicii comerciale se bazeaz pe utilizarea, %ntr-o ct mai strns corelaie - a unui sistem de prghii i instrumente, dintre cele mai diverse, publice sau cu caracter secret, generale ori cu caracter particular, definite pe o lung perioad de timp sau cu titlu con,unctural! INSTRUMENTELE 3E POLITIC COMERCIAL sunt mi$loace prin care statul reglementeaz comportamentul agenilor economici anga$ai n afaceri economice internaionale ! "ceste instrumente sunt adoptate prin acte normative *legi, 'otrri de guvern etc!+ care instituie un anumit regim comercial al importurilor #i e porturilor de mrfuri #i servicii, indiferent dac aceste flu uri comerciale se deruleaz prin firme de stat, mi te sau cu capital privat! 9iteratura de specialitate clasific multitudinea de reglementri de politic comercial dup numeroase criterii! )riteriul cel mai rspndit reflect influena diferitelor msuri de politic comercial asupra preului de comercializare a bunurilor ! -n conformitate cu criteriul de mai sus se disting( instrumente de protecie tarifar, instrumente de protecie netarifar #i instrumente de stimulare #i promovare a sc'imburilor economice e terne! 4.1. Re(im!l %amal i $rotec"ia tarifar POLITICA 5AMAL , component de baz a politicii comerciale a unui stat, cuprinde totalitatea reglementrilor legale cu privire la formalitile vamale, procedura de vmuire i sistemul de taxe vamale, aplicabile produselor care fac obiectul activitii de comer exterior 1a ele vamale reprezint cea mai vec'e modalitate de control a statului asupra relaiilor economice e terne, aplicarea de ta e vamale ec'ivalnd cu o intervenie indirect a statului %n afacerile pe care agenii economici indigeni le au cu parteneri din alte tari! 1a ele vamale se folosesc pe scar larg %n sistemul reglementrilor de politic comercial contemporane deoarece relaiile de tip marf-bani reacioneaz foarte prompt la asemenea prg'ii! 3mportana ta elor vamale se desprinde din rol!l pe care %l au %n procesul sc'imbului de mrfuri pe piaa mondial( reprezint una din principalele modaliti de influenare a sc'imburilor comerciale internaionale. dein un loc important %n teoria #i practica politicilor comerciale, %n procesul de formare a uniunilor vamale sau al integrrii economice. multe din instrumentele de politic comercial se elaboreaz %n funcie de regimul vamal al fiecrui partener. reprezint un instrument simplu de politic comercial, prin care se asigur venituri *importante+ pentru bugetul de stat. reprezint un instrument eficient de formare a preurilor *interne sau e terne+ #i de orientare a comerului. regimul vamal produce repercusiuni asupra raportului de sc'imb, a competitivitii, determin redistribuirea veniturilor %ntre ramuri, subramuri, clase sociale, influeneaz nivelul costurilor, structura #i ec'ilibrul *sau dezec'ilibrul+ balanei comerciale #i de pli e terne! TAXELE 5AMALE )!nt in)tr!mente #e $olitic comercial #e forma im$o.itelor in#irecte $erce$!te #e ctre )tat* ce )e a$lic a)!$ra mrf!rilor care trec 6intr7!n )en) )a! alt!l8 frontiera %amal a )tat!l!i re)$ecti%* a%9n# menirea #e a $romo%a : c! $rioritate : intere)ele $ro#!c"iei i con)!m!l!i intern. /in aceast definiie rezult c ta ele vamale sunt un instrument de natur fiscal, constituind o surs de venit la bugetul statului, cu o inciden direct asupra preurilor produselor care fac obiectul comerului e terior! Pentru a asigura %nelegerea mai e act a coninutului #i rolului ta elor vamale %n comerul internaional, vom utiliza mai multe criterii de clasificare! "! clasificarea #!$ o'iect!l im$!nerii fi)cale separ ta ele vamale %n( 1! ta ele vamale de im$ort 2! ta ele vamale de ex$ort 3! ta ele vamale de tran.it

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

1! 1"P898 H"5"98 /8 35P4&1 sunt cele mai frecvent folosite! "cestea se aplic asupra mrfurilor de import, obligaia de plat *a ta elor+ revenind *%n mod obi#nuit+ firmelor importatoare! "u rolul de a prote,a producia #i consumul intern, de a diminua competitivitatea produselor strine #i de a asigura venituri pentru bugetul de stat! "tunci cnd au un nivel diminuat *sau cnd lipsesc+ ta ele vamale de import pot determina %ncura,area unor flu uri comerciale *cu unele ri sau la unele grupe de mrfuri+! 1a ele vamale de import sunt suportate de ctre consumatorul final al mrfurilor respective, pentru c, de regul, c'eltuiala cu ta ele vamale este inclus %n preul de vnzare ctre consumatori. mai rar, #i parial, ta ele vamale de import sunt suportate de e portator prin reducerea voit a preului de ofert, cu scopul asigurrii meninerii competitivitii produselor proprii pe piaa respectiv, ori ca urmare a presiunilor fcute de importator! Perceperea de ta e vamale de import produce mai multe efecte *doar o parte a acestora fiind benefice pentru economie+! Pentru ilustrarea celor mai importante efecte vom utiliza metoda grafic! &igura ' P Efectele taxelor %amale #e im$ort oferta cererea -n absena ta elor vamale, preul de comercializare va fi P0, cruia %i va corespunde o cerere solvabil la nivelul /0! -n aceste condiii, corespunztor costului marginal pe care-l indic linia ofertei, producia $1 /1 intern va putea livra doar cantitatea $0, diferena P0t 50 Q / 0 R $0 urmnd a fi acoperit din import! -n condiiile folosirii ta elor vamale de import, preul de comercializare pe piaa intern se ridic$ la nivelul /0 0 P P1 Q 0 P0 S ta a vamal dar cererea solvabil scade la nivelul /1! 1otodat, %n noile condiii de pre, vnzrile din producia intern *care devine mai rentabil+ sporesc de la $0 la $1, diferena 51 Q /1 - $1 urmnd s fie acoperit din import! -n concluzie1>, productorii indigeni c#tig de pe urma Ucre#terii cantitii de produse vndute #i a 51 de producie, %n timp ce preurilor, ceea ce reprezint efectul consumatorii pierd #i sunt nevoii s-#i restrng consumurile - efectul de consum! 3mpunerea unei ta e vamale nepro'ibitive asigur un c#tig 50 pentru stat *efectul de venit sau de ncasare +, prin %ncasri sub form de ta e vamale pe importuri de mrime egal cu volumul importurilor multiplicat cu cuantumul ta ei vamale! 1a a tinde s fie redistribuit de la consumator ctre stat *51 t!v!+ #i productorii interni *50-51+ t!v!J2, ceea ce reprezint efectul redistributiv al proteciei tarifare! )ele mai multe piee *poate cu e cepia celor ale produselor agricole #i financiare+ sunt dominate de monopoluri #i oligopoluri care %ntreprind un lobbB susinut %n favoarea proteciei prin ta e vamale a propriei lor poziii pe piaa naional pentru diminuarea competitivitii produselor concurente *efectul competitiv+! Sco$!l $rinci$al al perceperii de ta e vamale de import este deci protejarea produciei indigene! 5rimea ta elor vamale trebuie astfel determinat %nct s asigure un raport optim %ntre elementele ecuaiei (

/rpn =

&c! imp + -v x100 &c!int*aut!+

unde( 2rp - ;ra#!l #e $rotec"ie 6nominal8 Pc! imp - preul complet de import P!int *aut+ - preul produselor indigene 1v - cuantumul ta ei vamale! 6ivelul impunerii este, ca regul, direct proporional cu gradul de prelucrare al produselor, din care cauz este necesar s se determine #i indicatorul de protecie efectiv(
1>

Hezi %n acest sens Peter 936/8&1, 'conomie internationale, GT edition, Paris, 1==0, pag!1>3!

10

2rpeQ

*-fx0f -mx0m+ x100 , 0f 0m

unde( 2rpe - ;ra#!l #e $rotec"ie efecti% 1f - ta a vamal la produsele finite *e primat procentual ad valorem+. 1m - ta a vamal la materiile prime *idem+. Hf - preul produselor finite. Hm - preul materiilor prime! &elaia de mai sus e prim protecia asupra valorii adugate, #i arat orientarea general pe care sistemul ta elor vamale de import o asigur comerului #i produciei indigene! /in analizele concrete, pe grupe de mrfuri, se poate observa c ;legiuitorul< a intenionat s %ncura,eze importul de materie prim *pentru a fi prelucrat %n ar+ la unele bunuri, sau direct importul de produse finite, la alte produse! Principalii factori care influeneaz nivelul proteciei efective sunt( nivelul proteciei nominale, dispersia tarifar *diferena dintre ta ele vamale la produsele finite #i la materiile prime+ #i ponderea manoperei %n preul produsului finit *e presie a gradului de prelucrare a produsului respectiv+! 2! 1"P898 H"5"98 /8 8PP4&1 - se percep asupra produselor destinate e portului, se pltesc de ctre firmele e portatoare #i, %n mod normal, sunt suportate de ctre consumatorul final al produsului respectiv! 4piunea statelor pentru folosirea ta elor vamale de e port este fundamental diferit de cea privind ta ele de import! "vnd %n vedere faptul c toate statele sunt practic interesate %n stimularea e porturilor #i c ta a vamal de e port reprezint o cheltuial suplimentar pentru exportator, folosirea acestui tip de ta e vamale poate fi determinat doar de unele )it!a"ii )$eciale, cum ar fi( pentru descura,area e porturilor la produsele neprelucrate *bumbac, ln, minereuri, etc+, %ncura,nd astfel prelucrarea lor %n ar sau pstrarea unor rezerve! 4 serie de state %n curs de dezvoltare au recurs #i recurg destul de frecvent la impunerea unor ta e vamale de e port la unele materii prime sau c'iar semifabricate pentru a %ncura,a prelucrarea %n ar a unei cantiti mai mari de astfel de produse #i a mri e portul de produse manufacturate rezultate prin prelucrarea lor %n industria naional! pentru a limita e porturile %n ramurile %n care producia indigen nu acoper nevoile de consum. %n situaiile %n care preurile mondiale sunt mai mari dect cele de pe piaa intern. %n aceste situaii ta ele vamale de e port se fi eaz ca prg'ie de reglare a rentabilitii obinute de e portatori. %n toate situaiile %n care - prin fora lor economic - firmele auto'tone pot controla preurile de pe piaa e tern! 9a o prim vedere s-ar prea c un astfel de comportament nu ar trebui s ridice probleme la nivelul altor state, dar efectele att pe termen scurt ct #i pe termen mediu-lung ale unor astfel de aciuni pot avea consecine negative asupra mediului comercial internaional #i, %n mod ironic, c'iar asupra intereselor rii e portatoare! $tatele vor dori s-#i diminuezeJrestrng e porturile %n situaia %n care oferta mondial a bunului respectiv este %n scdere #i deci, veniturile din e port cresc! "cest mod de a aciona poate fi ,ustificat %n cazul %n care produsul %n cauz constituie un input esenial %ntr-o anumit industrie naional #i atunci este de dorit a se limita flu urile e portatoare pentru a menine preurile interne la un nivel sczut! 3! 1"P898 H"5"98 /8 1&"6V31 - se percep asupra mrfurilor ce tranziteaz teritoriul statului respectiv! $-au folosit pe scar larg %n perioadele de %nceput ale utilizrii ta elor vamale, fiind surse importante de venituri pentru autoritile locale *nobili, ora#e, etc!+! -n prezent se folosesc foarte rar, doar pentru utilizarea unor amenajri speciale *canale, tuneluri, etc!+ sau %n situaiile %n care unele trasee scurteaz substanial rutele tradiionale de transport, #i au un nivel redus! )ele mai multe state, prin convenii multilaterale, au renunat s mai perceap ta e vamale de tranzit deoarece folosirea acestor ta e #i %n prezent pe scara larg, ar avea drept consecin o ncrcare general #i ne,ustificat a costurilor tuturor exporturilor! $uspendarea folosirii de ta e vamale de tranzit, ca de altfel %ntregul proces de reducere a presiunii fiscale la

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

11

frontier, determin, mai mult dect compensatoriu, obinerea altor categorii de venituri pentru bugetul de stat *ta e de autostrad, de depozitare, pentru prelucrri u#oare, etc!+! 0! )lasificarea #!$ mo#!l #e $erce$ere grupeaz ta ele vamale %n( 1! 1a e vamale ad valorem1 2! 1a e vamale specifice1 3! 1a e vamale mixte! 1! 1"P898 H"5"98 "/ H"94&85 se percep asupra valorii *declarate+ %n vam a produselor #i se stabilesc %n cote procentuale care se raporteaz la valoarea vamal a mrfurilor respective*de e ! 10 ? din valoarea vamal a unui automobil+! Haloarea vamal este e primat %n moneda naional a rii importatoare #i se calculeaz prin transformarea preului mrfii importate, e primat %ntr-o valut strin, %n moneda naional la un curs dat de 7ondul 5onetar 3nternaional! A%anta1!l $rinci$al al utilizrii ta elor ad valorem este determinat de faptul ca asigur o procedur de percepere foarte simpl, lista vamal putnd fi elaborat mai sintetic *pe grupe de produse+! 3e.a%anta1ele acestui mod de percepere sunt determinate de influenele nefavorabile pe care le pot produce oscilaiile preurilor de pia *scderea preurilor de pe piaa internaional sau cre#terea celor de pe piaa intern+ asupra eficacitii ta elor vamale #i asupra veniturilor bugetului de stat! 1otodat e ist pericolul evaziunii fiscale, prin %nscrierea %n 2eclaraia vamal a unor valori mai mici dect cele reale pentru mrfurile de import! -mpotriva acestui risc se poate aplica #re$t!l #e $reem"i!ne1< al statului *prim-cumprtor+, sau - pentru infraciuni mai grave ori repetate - se poate proceda la confiscarea mrfurilor respective! Pentru a putea identifica practicile neloiale %n domeniul stabilirii valorii %n vam1G, organul vamal trebuie s dispun de liste de preturi *fie preturi minimale care stabilesc valoarea %n vam a produsului, #i care sunt fi ate prin 'otrri de guvern, fie liste ale preturilor efective, practicate pe principalele piee+! /at fiind diversitatea foarte mare a soluiilor folosite, ultimele dou runde ale negocierilor multilaterale *1oABo #i :ruguaB+ au definit o procedur ce trebuie folosit de toate statele membre 2"11, privind stabilirea valorii n vam a mrfii de import, #i care se bazeaz pe valoarea stabilit de piaa mondial! "ceast soluie urmre#te s elimine practicile abuzive, %n baza crora valoarea %n vam se stabilea mult peste nivelul preturilor de pe piaa mondial, ceea ce conducea la niveluri de-a dreptul pro'ibitive ale ta elor vamale! 2! 1"P8 H"5"98 $P8)373)8 - se stabilesc n sum fix pe unitate fizic de marf importat sau e portat*bucat, ton, m3 etc!+ #i se stabilesc sub forma unei cifre *sume+ absolute %n moneda rii respective *de e ! 1000 u!m! pentru o ton de gru, pentru un automobil marca 7ord etc!+! 5odul de percepere asigur un nivel mult mai ridicat al proteciei tarifare iar eficiena ta elor nu este influenat de oscilaia preurilor! /e asemenea, veniturile bugetului de stat sunt mai puin fluctuante! Protecia asigurat este %ns variabil tocmai pentru c evoluia preurilor produselor pe pieele internaionale nu este luat %n calcul! 1a ele vamale specifice %nltur posibilitatea apariiei tentativelor de evaziune fiscal, dar perceperea se face cu mai mult dificultate, deoarece, pentru o corect %ncadrare #i percepere a ta elor vamale, este necesar o detaliere foarte analitic a listei vamale *practic pn la nivel de produs+, list ce trebuie actualizat foarte des *altfel e istnd pericolul ca produsele noi, %nc necuprinse %n liste, s poat fi importate fr a se putea %ncasa asupra lor ta e vamale+! 1a ele vamale specifice au un efect protecionist mai puternic %n raport cu ta ele ad valorem, iar efectul protecionist este cu att mai mare cu ct preurile sunt mai sczute! 3! 1"P898 H"5"98 53P18! Pornind de la avanta,ele #i dezavanta,ele folosirii celor dou moduri de percepere a ta elor vamale, %n multe state a %nceput s se bucure de o utilizare pe scara tot mai larga sistemul mi t de percepere! 5etoda se bazeaz pe #o! mo#!ri #e com'inare a utilizrii ta elor vamale ad valorem cu specifice! "stfel, se pot utiliza ta ele vamale ad valorem, de regul ca form principal, pentru cele mai multe poziii din lista vamal, combinat cu cele specifice, care se percep doar la bunurile la care este necesar un grad de protecie foarte ridicat! Practica a consemnat #i varianta stabilirii att de ta e vamale ad valorem
1F

Preemiunea reprezint, conform /icionarului de &elaii 8conomice 3nternaionale, calitatea de care se bucur o persoan fizic sau o persoan juridic de a fi preferat, naintea oricrei alte persoane, la ncheierea unui contract 1G declaraii vamale nesincere

12

ct #i de ta e specifice pentru acela#i produs, organul vamal fiind abilitat s aplice modul de percepere care asigur protecia cea mai ridicat! )! )lasificarea #!$ mo#!l #e fixare, structureaz ta ele vamale in( 1! ta e vamale autonome1 2! ta e vamale convenionale1 3! ta e vamale autonomo * convenionale1 4! ta e vamale asimilate! 1! 1"P898 H"5"98 ":146458 se instituie %n mod independent, de ctre fiecare stat, pentru mrfurile sau relaiile comerciale cu anumite ri, cu care n! sunt %nc %nc'eiate nici un fel de %nelegeri de natur vamal! /e regul, se fi eaz mai multe niveluri *ma ime, minime #i intermediare+, urmnd ca %n practic s se aplice taxe vamale difereniate, %n funcie de interesele comerciale #i de alta natur dominante la produsul respectiv, ori %n funcie de politica comercial promovat fa de un stat sau altul! 1a ele vamale autonome se instituie ca prim form a ta elor vamale folosite de un stat independent *ca ta e vamale noi sau %n urma restructurrii radicale a regimului vamal vec'i+! 2! 1"P898 H"5"98 )46H86W346"98, *contractuale+ se fi eaz %n baza unor %nelegeri, bi- sau multilaterale, cu alte state! )a regul general, aceste ta e se percep asupra mrfurilor provenind din rile care %#i acord reciproc clauza naiunii celei mai favorizate #i de aici decurg dou trsturi caracteristici( sunt mult mai reduse dect cele autonome, pe care - tot de regul, le %nlocuiesc, sau %mpreun cu care pot coe ista #i, %n general, fac obiectul negocierilor tarifare %n cadrul "cordului 2eneral pentru 1arife #i )omer *respectiv 45)+! 3! 1"P898 H"5"98 ":146454-)46H86W346"98 sunt rezultatul aplicrii simultane a primelor doua categorii de ta e vamale! 4rganul vamal trebuie s asigure, mai %nti, stabilirea originii mrfurilor #i abia pe urm, %n funcie de regimul comercial practicat %n relaiile cu statul respectiv, va stabili ta ele vamale corespunztoare! Procedura de stabilire a originii mrfurilor este relativ complicat deoarece, urmare a sistemului e trem de larg de cooperare internaional, unul #i acela#i produs poate suferi transformri succesive %n uniti productoare aparinnd de state diferite! /in aceast cauz nu ntotdeauna ara e portatoare este una #i aceea#i cu ;ara de origine< a produsului! )riteriul cel mai des utilizat pentru stabilirea originii mrfurilor este valoarea adugat! -n baza acestui criteriu, ara de origine a unei mrfi devine aceea %n care bunul respectiv a %ncorporat cea mai mare parte din valoarea adugat, sau %n care a suferit o transformare substanial! 8ste varianta ce se bucura de cea mai larg utilizare pe scar internaional, deoarece permite o %mbinare fericit a tuturor intereselor ce trebuiesc promovate prin practicarea politicilor comerciale e terne! 4! 1"P898 H"5"98 "$3539"18 nu mai au %n prezent dect valoare istoric! $-au practicat %ns, pe scar destul de larg, %ndeosebi %n primele doua decenii postbelice! /in punct de vedere te'nic ta ele asimilate se bazau pe preluarea regimului vamal de la un alt stat! "cest sistem a fost utilizat mai ales de ctre statele care #i-au c#tigat independena de stat *fostele colonii+, state care, neavnd o e perien proprie relevant pentru a-#i defini un regim vamal autonom, au procedat la preluarea regimului vamal al fostei metropole! )um este firesc, aplicarea unui asemenea regim vamal nu putea determina rezultatele dorite %n plan comercial, drept pentru care, dup o perioad de e perimentare, necesar definirii unui regim comercial propriu, se procedeaz la abandonarea acestor practici! /! )lasificarea #!$ )co$!l !rmrit! /up acest criteriu ta ele vamale se %mpart %n( 1! ta e vamale protecioniste1 2! ta e vamale prefereniale1 3! ta e vamale de retorsiune! 1rebuie remarcat faptul c toate ta ele vamale urmresc *mai mult sau mai puin, %n funcie de nivelul concret al acestora+ #i un )co$ fi)cal! 1! 1"P898 H"5"98 P&418)W3463$18 urmresc diminuarea capacitii concureniale a mrfurilor de import %n raport cu produsele similare din producia indigen, %n beneficiul ramurilor proprii de producie #i

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

13

al balanei comerciale! "ceste ta e vamale au niveluri relativ ridicate #i se aplic, de regul, %n mod difereniat, %n funcie de nat!ra i ori(inea mrfurilor respective! $e poate argumenta aici c, indiferent de scopul lor direct, toate restriciile tarifare au un efect protecionist implicit! 2! 1"P898 H"5"98 P&878&86W3"98 au, %n raport cu celelalte ta e vamale, un nivel mai redus, fiind aplicate tuturor sau numai anumitor mrfuri importate din anumite ri %n scopul de a stimula sc'imburile comerciale cu tarile respective #i nu se e tind asupra mrfurilor provenite din alte ri! /e regul re(im!l comercial $referen"ial nu se e tinde in mod automat asupra tuturor mrfurilor sau partenerilor! &egimul comercial preferenial este considerat excepie de la prevederile )lauzei naiunii celei mai favorizate, fcnd obiectul unor prevederi speciale %n acordurile comerciale bilaterale sau a unor sc'eme de preferine aplicate %n mod nereciproc cum ar fi $istemul 2eneralizat de Preferine vamale! /e#i ma,oritatea membrilor 6aiunilor :nite sunt state %n curs de dezvoltare, relaiile economice internaionale au fost #i sunt dominate de cteva state industrializate! Pentru a contracara aceast tendin #i a %nfiina o platform pentru solicitrile lor, rile mai puin dezvoltate au iniiat %n 1=>4 o conferin internaional cunoscut ca UNCTA31=! )ele mai multe dintre solicitrile rilor %n curs de dezvoltare au rezultat din dependena lor cronic de e porturile de materii prime #i produse agricole! /enumite global produse primare, acestea formeaz mai mult de trei ptrimi din c#tigurile lor din e porturi ne-petroliere! 5ai mult, %n treizeci din aceste state trei produse primare ocup peste G0? din total venituri! 6emulumirile statelor %n curs de dezvoltare #i crora :6)1"/ trebuie s le ofere o soluionare adecvat izvorsc din faptul constatat pe scar larg c termenii comerului 20 acestor ri se afl %ntr-un proces continuu de deteriorare! -n privina produselor manufacturate, argumentele acestor state vizeaz %ndeosebi structura tarifelor aplicate de ctre rile dezvoltate care prevd niveluri %nalte la produsele intensive %n munc #i produse pe baza unei te'nologii nesofisticate, niveluri sczute sau nule la materii prime, descura,ndu-se astfel industrializarea! Pus la punct %n urma acordului :6)1"/, Si)tem!l ;enerali.at #e Preferin"e 5amale Nereci$roce i Ne#i)ciminatorii *$2P+ implica scutirea de ta e vamale sau reducerea acestora la importul %n rile dezvoltate a mrfurilor provenite din state care fac parte din categoria celor %n curs de dezvoltare! "ceste preferine comerciale tarifare sunt generalizate pentru c urmau a fi aplicate de ctre toate statele industrializate semnatare #i pentru ansamblul produselor manufacturate #i semimanufacturate! 8le mai sunt #i nediscriminatorii, deoarece se prevedea a fi acordate tuturor rilor %n curs de dezvoltare #i %n plus nereciproce, adic nu obligau statele beneficiare la nici o concesie similar pe baze mutuale cu toate ca $2P nu se aplic in mod uniform de ctre toate statele dezvoltate ci pe baza unor sc'eme individuale de preferine, acest sistem prezint cteva caracteristici generale( statutul ,uridic indic faptul c preferinele tarifare au un caracter temporal, produsele incluse in $2P sunt in general cele manufacturate si semifabricate21, si, ca e cepie fa de regula general, c $2P nu este destinat produselor de baz R unele produse agricole si alimentare. rile Xdonatoare< de preferine prevd anumite mecanisme a#a zise de )al%(ar#are pentru a pstra controlul asupra unor eventuale implicaii negative pentru economia proprie induse de noile flu uri de sc'imburi care iau na#tere ca urmare a facilitailor, caz in care aceste ri %#i rezerv dreptul de a modifica, dup caz, modalitatea de aplicare sau amploarea concesiilor comerciale22! 3n cadrul aplicrii in practic a $2P se disting dou tipuri de strategii( strategia reducerii nivelului ta elor vamale *printr-una din urmtoarele metode( produs cu produs, ar cu ar, reducere liniar sau armonizat+ #i respectiv strategia consolidrii sau meninerii ta elor vamale la un nivel constant *de a le %mpiedica s creasc+ pe o perioad de timp determinat! 3! 1"P898 H"5"98 /8 &814&$3:68 sunt componente ale re(im!l!i comercial )anc"ional. acestea se instituie - de regul - ca msuri de rspuns la politicile comerciale discriminatorii sau neloiale practicate de unele state sau firme partenere! 6ivelul acestor ta e este prestabilit #i este astfel calculat %nct s produc efectele urmrite, deci au niveluri foarte ridicate atunci cnd se dore#te obinerea efect!l!i $ro&i'iti% sau suficient de ridicat pentru a ani'ila avanta,ele pe care unii parteneri doresc s #i le creeze prin practici
1= 20

:nited 6ations )onference of 1rade and /evelopment, eng! raportul dintre indicele preurilor importurilor #i indicele preurilor e porturilor 21 incluse %n capitolele 2C #i 2= ale nomenclatorului de la 0ru elles 22 unele state stabilesc anticipat plafoane cantitative Xde siguran< pentru importurile prefereniale in scopul salvgardrii inreselor proprii si pe cele ale partenerilor

14

neloiale! /in categoria ta elor de retorsiune *dar avnd o dubl natur, att tarifar ct #i netarifar+ mai cunoscute #i folosite sunt taxele antidumping #i cele compensatorii! TAXELE ANTI3UMPIN; se percep asupra produselor de import %n scopul de a ani'ila efectele dumpingului comercial practicat de unii e portatori! 7iind o msur de retorsiune, se aplic numai la acele produse la care strategia de penetrare pe piaa internaional este dumpingul *inclusiv cel valutar+! 3UMPIN;UL const n folosirea unui pre de export mai sczut dect cel normal (determinat de condiiile de producie sau de cele ale pieei respective) )a urmare a unei asemenea practici rezult un avanta, important care permite firmei respective s ptrund, sau s-#i consolideze poziia, pe o anumit pia, %n dauna concurenei! Pentru realizarea acestui obiectiv *cucerirea unei piee sau consolidarea poziiei pe pieele mai importante+ firmele care practic dumpingul renun %n mod deliberat la o parte a profiturilor *uneori preul de ofert fiind egal sau c'iar mai mic %n raport cu costul produciei+, se folosesc de pieele ce ofer fora de munc cea mai ieftin *dumping social+. e ist situaii %n care practicile de dumping sunt spri,inite printr-o politic oficial de depreciere a monedei naionale * dumping valutar+, practicat %n scopul asigurrii unei competitiviti sporite *relative #i limitate ca durat - dumping sporadic sau persistent+ a produselor indigene! Potrivit teoriei economice, dumpingul este o form a diferenierii preurilor *sau discriminrii prin preuri+ fiind posibil %n condiii de conc!ren" im$erfect! )el mai adesea, o firm productoare vinde acelea#i produse la preuri diferite pe piaa naional fa de oferta pe care o face pe piaa mondial %n ansamblu, respectiv pe pieele tere! "ceast practic se bazeaz a#adar %n primul rnd pe e istena concurenei imperfecte #i posibilitatea firmei de a-#i stabili %n mod autonom propria politic de preuri *nefiind obligat la alinierea preurilor+, iar %n al doilea rnd pe segmentarea pieelor23, care se numr printre operaiunile ce pot genera efecte anticoncureniale, aflndu-se astfel %n atenia organismelor antitrust24 #i pe ine istena unei comunicaii u#oare #i rapide %ntre pieele e tern #i intern divizate! 7irma care practic dumpingul va vinde *de regul+ mai scump pe piaa intern *unde se presupune c deine o cot de pia mai important+ #i mai ieftin la e port, vnzrile %n strintate fiind *tot de regul+ confruntate cu o cerere mult mai elastic #i impactul fluctuaiilor de pre - mult mai importante datorit competiiei mai intense! "tunci cnd preul de vnzare la e port este foarte mult diminuat, uneori sub costuri pe o perioad de timp determinat, iar operaiunea este practic destinat scoaterii de pe pia *falimentrii+ concurenei #i cre#terii puternice a cotei sau prii de pia, pentru ca apoi s se revin la preuri normale sau crescute pentru a recupera pierderea anterioar, avem de-a face cu ceea ce se nume#te dumping distrugtor sau prdtor! -n aceste cazuri msurile luate %mpotriva firmei iniiatoare sunt ,ustificate! /umpingul este %ns o practic controversat #i contestat de economi#ti, ne%nsemnnd %n mod necesar ceva ru intenionat sau neloial, ci putnd face parte din strategia de marAeting proprii unei firme %n condiii de concuren normale! "#a-zisul dumping poate fi determinat de considerente microeconomice de ma imizare a profiturilor proprii, finalitatea fiecrei %ntreprinderi lucrative! -n aceste cazuri, msurile antidumping adoptate %mpotriva e portatorilor #i solicitate de regul de grupuri de interes interne reprezentnd industriile naionale %n cauz - au un caracter pur protecionist! )a mrime, ta a antidumping n! poate fi mai mare dect mar$a de dumping! "ceasta se calculeaz ca diferen %ntre preul normal, practicat pe piaa mondial, sau caracteristic unei anumite piee #i preul artificial, diminuat %n mod voit, prin politica de dumping! -n practic, instituirea regimului sancional #i perceperea de ta e antidumping n! opereaz %n mod automat. procedura de instituire a regimului sancional *vezi &unda 1oABo #i :ruguaB de negocieri 2"11+, urmre#te evitarea situaiilor conflictuale prin efectuarea unor analize *de ctre e peri 45)+, din care s rezulte %n mod indubitabil c este vorba de o politic de dumping #i nu de altceva *nepricepere %n comercializare, lic'idarea unor stocuri etc!+! TAXELE COMPENSATORII se percep asupra mrfurilor de import care au beneficiat - %n ara de origine - de subvenii *sau prime de e port, etc!+ din partea bugetului de stat! 6ici %n acest caz mrimea ta ei n! poate dep#i diferena de pre *%ntre cel normal #i cel diminuat pe seama subsidiilor primite din partea bugetului de stat de ctre e portator+! -ntruct folosirea de subvenii la produsele destinate e portului poate aduce pre,udicii partenerului, prin convenii internaionale *%ndeosebi prin documentele &undei 1oABo+,
23 24

vezi Drugman #i 4bstfeld, %nternational 'conomics, 6eL MorA 1==4 sau de protecie a concurenei

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

1C

statele au decis inter.icerea )!'%en"iilor! $unt admise, cu titlul de e cepie, doar subveniile folosite de statele cele mai srace pentru a-#i spri,ini ptrunderea pe piaa internaional a produselor ramurilor industriale %nceptoare *%n formare+! -n celelalte cazuri, cnd constat utilizarea de subvenii la produsele pentru e port, statul importator poate institui regimul sancional prin perceperea de ta e compensatorii, calculate tot ca diferen %ntre preul normal de ofert #i cel artificial *datorat subveniilor+! Prin aplicarea ta elor antidumping sau a ta elor compensatorii se urmre#te readucerea costului total al importului produselor respective la un nivel ct mai apropiat de cel normal! /up aplicarea ta elor %n regim sancional asupra valorii %n vam *care cuprinde #i c'eltuielile cu ta ele antidumping sau compensatorii fcute de importatori+ se aplic regimul comercial obi#nuit *deci se percep ta ele vamale obi#nuite, accizele sau alte elemente de fiscalitate prevzute pentru produsele respective+! :tilizarea ta elor vamale produce asupra funcionrii economiei o serie de efecte $o.iti%e, %ntre care cele mai importante sunt( protecia vamal - prin care se limiteaz sau c'iar se elimin concurena *nedorit+ a firmelor #i produselor strine, ncura$ndu-se totodat ramurile i subramurile proprii , cu importan deosebit din punct de vedere economic, social, etc!, %ndeosebi a ramurilor tinere, aflate %n plin proces de formare. folosirea ta elor vamale poate conduce la reducerea importurilor #i stimularea produciei indigene, ducnd la cre#terea gradului de ocupare a forei de munc. ta ele vamale de import $rote1ea. deci for"a #e m!nc in#i(en #i locurile de munc. un regim vamal propriu permite adoptarea de m)!ri c! caracter )anc"ional fa de acei parteneri comerciali care promoveaz o politic discriminatorie sau care instituie *%n mod unilateral #i ne,ustificat+ msuri protecioniste. permite statului respectiv s participe la ne(ocierile interna"ionale #i s beneficieze de consecinele pozitive ale reducerilor tarifare reciproce ori de msurile cu caracter preferenial. folosirea de ta e vamale de import genereaz ins, $entr! con)!matori* $ier#eri importante ca urmare a fenomenului de cre#tere a preurilor pe piaa intern ceea ce determin #i o reducere general a consumului! TARI2UL 5AMAL cuprinde 6omenclatorul mrfurilor supuse impunerii vamale ct #i ta ele vamale aferente fiecrui produs sau grupa de produse!)a regul general, sunt cuprinse %n acest catalog #i produsele scutite de impunerea vamal la importul lor pe teritoriul vamal al rii respective *sau la e port+! &edactarea tarifului vamal presupune utilizarea unuia sau mai multor criterii de clasificare a mrfurilor, criterii care servesc la or#onarea mrfurilor %nscrise %n lista vamal! Princi$alele criterii utilizate %n prezent sunt( originea mrfurilor *produse vegetale, minerale sau animale+. gradul de prelucrare *materii prime, semifabricate sau produse finite+. destinaia mrfurilor *bunuri pentru consum sau pentru investiii+! -n afara criteriilor de mai sus, mai larg rspndite, se mai utilizeaz #i alte criterii, de clasificare, proprii anumitor state *e !( $:" #i )anada+, cu a,utorul crora se opereaz o detaliere foarte amnunit a poziiilor tarifare, prin care se instituie un regim vamal protecionist foarte eficient! :rmare a eforturilor fcute la scar internaional pentru uniformizarea sistemelor de clasificare #i a 6omenclatoarelor ca atare, %n prezent se utilizeaz urmtoarele clasificri ( 1! Cla)ificarea ti$ $entr! comer" interna"ional *$tandard 3nternaional 1rade )lassification sau $!3!1!)!+, elaborat de )omisia de statistic a 46: %n 1=C0 *#i revizuit %n 1=FC+, dup care mrfurile se ordoneaz %n 1=24 poziii tarifare, fiind o clasificare pe cinci cifre *volum valoric, dinamic, structur pe mrfuri, orientarea geografic a e portului #i importului etc!+!"cest nomenclator se mai utilizeaz %n mod efectiv pentru perceperea de ta e vamale doar de Naponia #i "ustralia, celelalte ri folosindu-l doar la elaborarea de statistici solicitate de 46:! 2! Nomenclator!l %amal #e la -r!xelle), elaborat de )onsiliul de )ooperare Hamal %n anul 1=C0 *cu trei amendamente ulterioare, ultimul datnd din 1=FG+, este folosit %n prezent de circa 13C de state, inclusiv de unele grupri economice *:niunea 8uropean, Pactul "ndin, #!a!m!d!+! -n acest 6omenclator mrfurile sunt grupate %n == de capitole, ce cuprind %n total 1011 poziii, folosindu-se drept criteriu gradul de prelucrare combinat cu cel al originii mrfurilor! -n primele 24 de capitole se cuprind produsele de baz iar %n urmtoarele *de la 2C la ==+ produsele manufacturate!

1>

)a urmare a dificultilor ce decurg din folosirea %n paralel a mai multor sisteme de clasificare a mrfurilor, )onsiliul de )ooperare Hamal a adoptat ;)onvenia cu privire la sistemul armonizat de descriere #i codificare a mrfurilor<! /ocumentul la elaborarea cruia s-a asigurat o veritabil cooperare internaional *au participat( 0iroul de $tatistic al 46:, 4rganizaia internaional pentru $tandardizare 3$4, :6)1"/, 2"11 #i, bine%neles, ))H+ a intrat %n vigoare %n 1=GF, procesul de ratificare fiind accelerat dup finalizarea &undei :ruguaB de negocieri 2"11! "cest sistem de clasificare este considerat polivalent pentru c( a+ faciliteaz negocierile comerciale, b+ u#ureaz acordarea #i gestionarea preferinelor tarifare, c+ asigur colectarea, prelucrarea #i analiza datelor statistice, d+ permite simplificarea #i standardizarea documentelor comerciale #i e+ determin accelerarea procesului de transmitere a informaiilor! 6oul 6omenclator are o structur cu nivele progresive de detaliere, alctuit din 21 seciuni, => capitole #i 1241 poziii, identificabile prin codificri de 4 cifre, #i C01= grupe de mrfuri pentru clasificarea crora se utilizeaz codificarea cu #ase cifre! 6omenclatorul propriu-zis poate fi utilizat prin transpunerea tarifelor vamale ;vec'iI pe structura noii clasificri, proces ce presupune respectarea riguroas a noilor reguli #i principii care stau la baza acestui $istem de )odificare a 5rfurilor! -n practica relaiilor comerciale internaionale se %ntlnesc #o! ti$!ri de tarife vamale ( tarif vamal simplu. tarif vamal compus! 1ariful vamal $35P9: are o singura coloana de ta e vamale pentru toate mrfurile, indiferent de proveniena acestora! -n prezent este folosit foarte rar *doar de unele ri %n curs de dezvoltare cum ar fi 1unisia sau 8tiopia+ #i ec'ivaleaz cu nediferenierea pe parteneri a regimului vamal! 1ariful vamal )45P:$ cuprinde cel puin dou coloane de taxe vamale, difereniate pe mrfuri %n funcie de proveniena acestora! -n mod practic, fiecare coloan de ta e vamale fi eaz regimul vamal pentru o anumit ar sau grup de ri! -n unele cazuri, cum ar fi &usia sau )'ina *&!P!+ se folosesc doar dou coloane %n care sunt stabilite ta ele vamale minime #i ma ime, pentru fiecare produs. cele mai multe state utilizeaz trei coloane de ta e vamale *de regul ta ele autonome, cele aferente 3N4- )lauza naiunii celei mai favorizate, #i ta e prefereniale+! :n numr mai restrns de ri folosesc tarife vamale avnd mai mult de trei coloane de ta e. spre e emplu $:" utilizeaz 4 coloane iar )anada C coloane de ta e vamale! 1arifele vamale, implicnd impunerea vamal, sunt instrumente de politic comercial admise de ctre 2"11, cu condiia s nu fie pro'ibitive *%n ce prive#te nivelul ta elor vamale+, cu a,utorul crora se prote,eaz piaa intern de concurena strin, pe baza crora se pot negocia concesii tarifare sau se pot institui uneori msuri de discriminare %n relaiile comerciale cu anumite state! 6egocierile internaionale, avnd ca obiectiv reducerea discriminrii vamale #i a nivelului protecionist, au ca punct de pornire tariful vamal al fiecrui stat! Conce)iile tarifare au %n vedere aplicarea unor reduceri directe de ta e vamale la anumite mrfuri sau grupe de mrfuri, aplicabile pentru toate statele sau doar pentru unele dintre acestea, sau consolidri de ta e vamale, adic meninerea nivelului ;de baz< *cel de la negocieri+ al ta elor pentru o perioad de timp, ori neimpunerea de ta e vamale la produsele la care nu au mai fost utilizate asemenea impozite! 6egocierile privind reducerea ta elor vamale se desf#oar dup una din urmtoarele te&nici *metode+( 1! reducerea direct1 2!reducerea linear1 si 3! reducerea armonizat1 Re#!cerea #irect, sau =$ro#!) c! $ro#!)> se utilizeaz mai cu seam la negocierile bilaterale, #i doar pentru un grup restrns de mrfuri! Prin negocierea reducerilor tarifare dup metoda direct, se pot crea unele avanta,e reale pentru parteneri, fr a se ani'ila complet eficacitatea ta elor vamale la produsele respective! 6egocierile de acest tip sunt foarte laborioase, din care cauz se practic doar pentru produse de foarte mare interes pentru parteneri! Re#!cerea linear, se practic %n cazul tratativelor multilaterale! :rmre#te diminuarea efectelor protecioniste #i se folose#te prin aplicarea aceluia#i nivel de reducere pentru toate poziiile din lista vamal, sau pentru un grup determinat de mrfuri! &educerile de acest fel se aplic ealonat %n timp #i cu toate c

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

1F

determin o reducere a ;poverii fiscale<, n! conduc la diminuarea marilor diferene, care %nc mai e ist %ntre ri, %n privina gradului de protecie tarifar! )'iar dac se a,unge la o %nelegere internaional privind - s presupunem - reducerea cu 1C? a ta elor vamale la produsele industriale, dup aplicarea acestei reduceri, se vor pstra diferenele dintre nivelurile la care sunt impozitate mrfurile respective %n diferitele state! Re#!cerea armoni.at urmre#te nu numai diminuarea nivelului general al ta elor vamale, ci #i o reducere a dispersiei dintre mrimile acestora! "ceast idee a fost avansat %n cadrul &undei 1oABo de negocieri 2"11, #i se bazeaz pe folosirea urmtoarei relaii (
7 = 6x 5 6+5

unde(

P - este ta a vamal iniial *care trebuie redus+. V - este ta a vamal nou *redus+. " - este o constant *al crei nivel optim este 1>+, de a crei mrime depinde gradul de armonizare obinut prin reducerile tarifare realizate prin aceast metod! ;ra#!l 6ni%el!l8 #e armoni.are se calculeaz comparnd raportul dintre (
5 ma 7 ma cu 5 min 7 min

"plicarea metodei reducerii armonizate determin obinerea unei reduceri mult mai importante la ta ele mari, #i mult mai sczute la ta ele mici! 7olosirea acestei metode are %ns #i un important inconvenient, armonizarea e agerat genernd scderea la un nivel uneori inacceptabil a eficacitii %ntregului regim vamal!

#fectele aplicrii de taxe vamale 1a ele vamale se instituie %n principal %n scopul de a prote,a producia #i consumul indigen! 3ntroducerea de ta e vamale la import produce %ns efecte mult mai ample!

)ostul de producie al tv! OI O $c P PI

$d /d )I 8 )
)ostul de consum al ta ei vamale

$L /c

<

I<

1G

&igura ( Efectele intro#!cerii !nei taxe %amale #e im$ort $emnificaiile notaiilor de mai sus( Y preul mondial. preul de import %n condiii de liber sc'imb. $c$d Y curba ofertei funcie de pre. /d/c Y curba cererii funcie de pre. OLI Y cuantumul ta ei vamale. 0 <I -10!000 tone Y consumul intern %n condiii de liber sc'imb. P <I - G000 tone Y importul %n condiii de liber sc'imb. 0L-2000 :$/Jt Y preul mondial $c$d Y cre#te sau scade cu C,0 tone la o cre#tere sau scdere cu 1 :$/ a preului. /d/c Y cre#te sau scade cu 2,C tone la o scdere sau cre#tere cu 1 :$/ a preului! 4L 1! 2! Presupunem c se introduce o ta normal de 20% ad valorem, putem astfel s determinm( Producia intern competitiv %n condiii de comer liber *la preul mondial+ 0 <I - <I Q 10!000 - G!000 Q 2!000 tone Producia intern competitiv %n condiii de ta e vamale de 20% ad!valorem! - cuantumul ta ei vamale 2000Z*20J100+ Q 400 :$/ - cre#terea ofertei interne ca urmare a cre#terii preului de vnzare pe piaa intern I Q 400 C Q 2000 tone - producia intern competitiv devine 0 I Q 0 S I Q 2000 S 2000 Q 4000 tone &educerea cererii interne ca urmare a cre#terii preului de vnzare < <I Q 400 *-2C+ Q -1000 tone Preul intern de vnzare %n condiii de ta e vamale 0L S LLI Q 2000 S 400 Q 2400 :$/Jton )onsumul intern %n condiii de ta e vamale 0 < Q 0 <I - < <I Q 10000 - 1000 Q =000 tone 3mporturile %n condiii de ta e vamale I < Q 0 < - 0 I Q =000 - 4000 Q C000 tone *importurile s-au redus cu 3000 tone+! )ostul de consum al ta ei vamale
'3 '3 [ 1000 400 = = 200!000 :$/ 2 2
PD DP \ 2000 400 = = 400!000 USD 2 2

3! 4! C! >!

F! )ostul de producie al ta ei vamal

G! )#tigul productorilor ca urmare a introducerii de ta e vamale


* 0x \+0 x + ww\ 4000 + 2000 = 400 = 1200 ! !000 USD 2 2

=!

c#tigul statului Q venituri din ta e vamale I < ! LLI Q C000 ! 400 Q 2!000!000 :$/ 10! Pierderea consumatorului

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

1=

prin reducerea consumului Q 8))I Q 200!000 :$/ prin cre#terea c'eltuielilor de consum 0 < ! LLI Q =000 ! 400 Q 3!>00!000 :$/ pierderea total a consumatorului 3!>00!000 S200000Q3!G00!000 :$/ 11! Pierderea total net pe economia naionalQ pierderea la consumator-*c#tigul productoruluiSc#tigul statului+ Q 3!G00!000 - *1!200!000 S 2!000!000+ Q 3!G00!000 - 3!200!000 Q >00!000 :$/ *adic suma ariilor celor dou triung'iuri+ )oncluzii( 3ntroducerea ta elor vamale de import produc urmtoarele efecte( 1! Y prote,area economiei naionale sau produciei interne. 2! Y reducerea consumului intern. 3! Y sporirea veniturilor bugetului de stat. 4! Y redistribuirea veniturilor %ntre productori, consumatori #i stat. C! Y se modific raportul de sc'imb al rii JSJ. >! Y se modific *reduce+ competitivitatea produciei. F! Y efecte asupra veniturilor diferitelor categorii sociale. G! Y efecte asupra balanei comerciale #i de pli. =! Y efecte asupra costurilor interne! 4.4. Teritori!l %amal )i $rinci$alele ti$!ri #e 'loc!ri comerciale TERITORIUL 5AMAL reprezint zona geografic n interiorul creia se aplic un anumit regim vamal! )a regul, teritoriul vamal coincide cu suprafaa teritorial a statelor independente! 8 cepiile *tot mai frecvente %n ultimele decenii+ arat c teritoriul vamal poate fi mai mare sau mai mic %n raport cu teritoriul statelor naionale! 1eritoriul vamal poate fi mai mare dect teritoriul naional prin formarea unor uniuni vamale, piee comune sau zone de liber sc'imb! "cestea sunt acordurile %ntre dou sau mai multe state prin care se elimin toate barierele tarifare din calea sc'imburilor lor reciproce, dar menin importante bariere tarifare %n relaiile cu terii #i reprezint de fapt blocuri comerciale! UNIUNEA 5AMAL se formeaz n situaiile n care dou sau mai multe state hotrsc, printr-un acord special, desfiinarea barierelor comerciale (n primul rnd a celor vamale) din relaiile reciproce i instituirea unui regim vamal comun (unic) n relaiile cu terii ! :niunile vamale determin a#a numita anexi!ne *e tindere sau includere+ %amal, noul teritoriu vamal %nsumnd teritoriile statelor naionale respective! :niunile vamale sunt de dou feluri( a+ perfecte *complete+ - atunci cnd %nelegerea vizeaz toat gama de produse att din relaiile reciproce ct #i din relaiile comerciale cu terii. b+ imperfecte *incomplete+ - atunci cnd acordul se refer doar la unele grupe de produse din sc'imburile reciproce sau cu terii! Prima uniune vamal a fost %nfiinat %n 8uropa %n anul 1GC2 #i cuprindea "ustria #i 9iec'tenstein, o alta denumit ;Vollverein< care a stat practic la baza formrii statului naional german! /up primul rzboi mondial, %n 1=23, 9iec'tenstein formeaz o uniune vamal cu 8lveia, iar 9u emburg #i 0elgia pun bazele %n 1=21 a :niunii belgo-lu emburg'eze! -n prezent funcioneaz numeroase uniuni vamale *perfecte sau imperfecte+ cea mai important dintre acestea fiind :niunea 8uropean! PIA0A COMUN con)tit!ie o !ni!ne %amal +n care "rile mem're $ermit li'era circ!la"ie a factorilor #e $ro#!c"ie +ntre ele 6for"a #e m!nc i ca$ital8 +ntre ele. UNIUNEA ECONOMIC ?I MONETAR +n care "rile reali.ea. !nificarea $oliticilor economice* '!(etare* monetare i )ociale* alt!ri #e $olitici comerciale i #e $olitici #e imi(rare i #e emi(rare a for"ei #e m!nc.

20

@ONELE 3E LI-ER SC,IM- re$re.int o alt form #e inte(rare %amal* mai $!"in an(a1ant #in $!nct #e %e#ere al in)tit!"ionali.rii le(t!rilor #intre )tatele mem're. Vona de liber sc'imb presupune %nlturarea, de obicei treptata, a barierelor tarifare #i netarifare, din sc'imburile reciproce, %n condiiile %n care nu se a,unge la formarea unui ; bloc comercial< %n relaiile cu terii! Wrile ce alctuiesc o zon de liber sc'imb nu utilizeaz o politic comercial comun fa de teri, elaborarea #i administrarea politicii fa de teri rmnnd un atribut al fiecrui stat naional! Ei %n domeniul zonelor de liber sc'imb e ist numeroase realizri, inclusiv la nivelul statelor aflate %n tranziie, cele mai importante fiind $paiul 8conomic 8uropean *888+ #i 1ratatul 6ord "merican de 9iber $c'imb *6"71"! -n cele ce urmeaz sunt e puse aceste tipuri mari de blocuri comerciale de unde reiese clar progresul acestora spre o integrare crescnd( )abelul ' Ti$!ri #e 'loc!ri comerciale2C
1ipul blocului 9iber sc'imb %ntre membri Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z 1ariful vamal e tern comun 9ibera circulaie a factorilor de producie "rmonizarea tuturor politicilor economice*bugetare, monetare+

Von de liber-sc'imb :niune vamal Pia comun :niune economic #i monetar

1eritoriul vamal poate fi #i mai mic dect teritoriul unui stat %n condiiile %nfiinrii unor @ONE LI-ERE, teritorii (*zone+) bine delimitate, de regul chiar ngrdite i pzite, unde se desfoar operaiuni de ncrcare-descrcare, depozitare, prelucrri (uoare) i expedieri de mrfuri, fr ca bunurile s fie supuse regimului vamal al statului respectiv Vonele libere, forme ale regimului vamal suspensiv, se %nfiineaz cu )co$!l de a favoriza dezvoltarea economic a unei regiuni sau localiti prin atragerea de investiii de capital strin, pentru a %ncura,a traficul de mrfuri pe anumite rute *%ndeosebi tranzitul+! 6mplasarea lor se asigur de regul %n puncte de frontier teritorial *porturi 2>, staii de cale ferat, noduri rutiere+ importante, sau care trebuie s devin importante, ori %n interiorul rii respective *de obicei %n ,urul unor aeroporturi importante+! /up specificul facilitilor acordate, zonele libere pot fi de tranzit, de prelucrare pentru e port2F, destinate importului de mrfuri, zone de promovare a investiiilor sau zone industriale #i zone libere comerciale, care au drept scop aprovizionarea marilor piee de consum! A%anta1ele funcionrii zonelor libere se %mpart %n trei categorii( a! pentru ara pe teritoriul creia sunt amplasate( atragerea #i dezvoltarea traficului de mrfuri, anga,area forei de munc auto'tone, folosirea facilitilor naionale de infrastructur #i dezvoltarea acesteia, utilizarea serviciilor auto'tone, atragerea masiv a investitorilor strini. b! pentru exportatorii care utilizeaz zona liber( reducerea sau scutirea de ta e vamale, posibilitatea stocrii fr plata ta elor vamale, scutirea de impozit pe cifra de afaceri pentru mrfurile produse %n zon #i e portate. c! pentru importatori( apropierea ofertei de mrfuri de piaa intern, posibilitatea de a dispune de stocuri de mrfuri la care s se poat apela %n timp util! 3e.a%anta1ele %nfiinrii de zone libere in mai ales de problema sporirii traficului clandestin cu arme, substane interzise, de scderea veniturilor statului prin eliminarea impozitelor #i ta elor, de sporirea concurenei pentru e portatori! $-a constatat %ns c efectele agregate sunt net pozitive mai ales pentru
2C 2>

3 Popa, 6! $ut( ;Programul de pregtire a specialistilor vamali<, 8d! 8conomic ,0ucure#ti, 2000 prima zona libera de tip P4&14 7&"6)4 a fost creat %n )artagina, %n anul G14 %en. 2F tendina de a stabili industrii %n zonele libere este specific rilor %n curs de dezvoltare

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

21

efectele de antrenare #i de stimulare a cre#terii economice nu doar %n zona respectiv, dar #i %n alte regiuni ale teritoriului naional *de e emplu )'ina+! :n statut similar zonelor libere %l au "61&8P4V31898 H"5"98, care sunt depozite unde se pot pstra *pe termen determinat+ diferite mrfuri, fr a se percepe ta e vamale. perceperea de ta e vamale opereaz numai %n situaiile %n care, dup e pirarea perioadei de pstrare, mrfurile sunt introduse pe teritoriul naional al statului respectiv! Vonele, #i deci porturile libere, au la baza concesii guvernamentale acordate acestor teritorii, care %n acest mod sunt e cluse din teritoriul vamal al statului respectiv *la noi, deocamdat, funcioneaz efectiv ca zone libere porturile $ulina #i )onstana-sud+! :niunile vamale #i Vonele de comer liber2G reprezint derogri de la prevederile /6-- privind acordarea )lauzei naiunii celei mai favorizate, determinnd deformri importante ale comerului zonal #i internaional! Inte(rarea %amal ct #i formarea de zone libere determin apariia fenomenelor de creare sau deturnare de flu uri comerciale! CREAREA 3E COMER0 este neleas ca procesul apariiei unor fluxuri comerciale noi, n interiorul unei uniuni vamale, prin nlocuirea furnizorilor tradiionali, cu alii mai avanta$oi, din punct de vedere al costurilor Prin suspendarea barierelor comerciale, %ndeosebi a celor vamale, competitivitatea diferiilor furnizori din cadrul uniunii vamale se modific *spore#te+, %n detrimentul terilor, ceea ce produce o creare intern de comer! $e poate produce #i o creare extern de comer, sau deturnare negativ de comer, atunci cnd sursele de aprovizionare din interiorul uniunii *devenite mai puin eficiente ca urmare a instituirii unui tarif vamal unic fa de teri+ sunt %nlocuite cu altele din e terior! -n figura de mai ,os se reprezint situaia rii P, ce import un anumit produs din ara M, care ofer bunul respectiv la un pre pB, mai mic dect preul pz folosit de un alt e portator *ara V+! "ceast orientare este rezultatul formrii unei uniuni vamale! -nainte de %nfiinarea gruprii economice, perceperea de ta e vamale *de regul difereniat de la o ar la alta+ a putut asigura o poziie mai avanta,oas pentru ara V!

c#tig %n termeni de producie

oferta c#tig la consumator

PBt Pzt Pz PB 0
2G

cererea " 0 ) / U

despre uniunile vamale #i zonele de liber sc'imb s-a afirmat, %nca din secolul trecut, c ar reprezenta o soluie eficient pentru cre#terea bunastarii mondiale *7riederic' 9ist+! 5ult mai tirziu *in 1=C0+, Nacob Hiner a demonstrat c formarea acestor ane iuni nu genereaz numai efecte pozitive!

22

&igur ,. Crearea #e fl!x!ri comerciale unde( pB Y preul de ofert din ara M. pz Y preul de ofert din ara z. pzt, pBt Y preurile de import *cu ta e vamale la produsele provenind din rile V #i M! -n condiiile perceperii de ta e vamale *difereniate+ importurile rii P, de dimensiunea 0) se vor efectua din ara V la preul pzt, iar producia intern va avea dimensiunile 40! Prin %nfiinarea unei uniuni vamale cu ara M #i desfiinarea ta elor vamale fa de aceast ar cel mai competitiv devine preul pB, importul spore#te la dimensiunile "/, diferena "0 S )/ reprezentnd fenomenul creare de comer *cu cele dou componente+! 3ETURNAREA 63E5IEREA SAU REORIENTAREA4A8 3E COMER0 se produce atunci cnd sursele externe (iniial) mai eficiente (sub aspectul costurilor) sunt nlocuite cu surse din interior (mai puin rentabile iniial), devenite mai avanta$oase ca urmare a liberalizrii schimburilor intracomunitare i instituirii unui protecionism colectiv fa de teri "naliza influenelor pe care %nfiinarea de uniuni vamale le produce asupra comerului mondial trebuie s reliefeze efect!l net pe care acestea %l determin, calculat ca diferen ntre efectele rezultate din creare i cele pe care le produc deturnrile de fluxuri comerciale ! /ac efectul net este crearea de flu uri comerciale, liberalizarea produce efecte pozitive asupra economiei #i comerului mondial. %n caz contrar, preponderena deturnrilor de comer influeneaz nefavorabil procesul liberalizrii comerului internaional! -n condiiile unui comer prote,at prin ta e vamale avnd niveluri nedifereniate, preurile complete la import sunt diferite astfel %nct, iniial, ara P se aprovizioneaz din ara V, pentru c pzt ] pBt Y pz Y preul de e port %n ara V. Y pB Y preul de e port %n ara M. Y pzt #i pBt Y sunt preurile de import *coninnd ta e vamale+ a produselor din rile V sau M %n ara P. Y 00 Y producia indigen vndut %n condiii de protecie tarifar. Y 0) Y importurile din ara V %n condiiile de protecie tarifar!

)#tig %n termenii de producie

oferta c#tig la consumator *pe seama uniunii vamale+

PBt

Pzt PB Pz 0
2=

cererea " 0 ) / U

trade distorsion, eng!

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

23

&igura - 3et!rnarea #e fl!x!ri comerciale /ac ara P #i ara M formeaz o uniune vamal, preul de import scade de la nivelul pzt la nivelul pB, care nu %nseamn cea mai ieftin ofert, are loc un dublu fenomen( 1+ de creare de flu uri comerciale *triung'iurile+. 2+ totodat se petrece un fenomen de deturnare de flu uri comerciale *dreptung'iul 'a#urat+ prin %nlocuirea furnizorului tradiional *ce produce cu costuri mai mici+ cu altul mai scump *sub aspectul costurilor+ dar care devine mai ieftin %n lipsa ta elor vamale! &ezultatul net al integrrii economice poate fi pozitiv sau negativ, semnul #i mrimea acestuia depinznd de urmtoarele( 1! )u ct tariful vamal *t+ este mai mare cu att componenta reprezentnd c#tigul este mai important, fcnd ca rezultatul final s reflecte un c#tig net mai ridicat. 2! )u ct este mai mic mrimea relativ a importurilor *dinainte de realizarea uniunii vamale+ %n raport cu cererea #i oferta *din aceea#i perioad+ cu att este mai mic partea reprezentnd pierderea #i deci #ansa de a obine un c#tig net este mai mare. 3! )u ct este mai mic preul impus de uniunea vamal %n raport cu preul %n condiii de liber sc'imb *cu ct pB este mai aproape de pz+, pierderea va fi mai mic, #i deci #ansa de c#tig va fi mai mare. 4! )u ct elasticitatea cererii #i a ofertei naionale pentru produsul importabil sunt mai ridicate cu att este mai mare componenta de c#tig din ecuaie! 3nfluena uniunilor vamale asupra sc'imburilor comerciale poate fi observat cu a,utorul unor e emple numerice, %n primul rnd urmrind crearea de flu uri comerciale, apoi urmrind deturnarea de flu uri comerciale pentru ca %n final s poat fi determinat efectul global al formrii unei uniuni vamale! "! "stfel, %n cazul crerii de sc'imburi, vom avea( Pm - preul mondial. PB - preul de ofert din ara M. Pz - preul de ofert din ara V. Pzt, PBt - preul de import %n condiii de ta e vamale! 3! -n condiii de comer liber furnizorii M #i V se aliniaz la preul mondial Pm *vnznd %n pierdere+!

P PBt Pzt Pz PB Pm

$ *oferta+ 5I 5
B @

6I 6

/ *cererea+ 0 " 0 ) / U

24

&igura . Infl!en"a formrii #e !ni!ni %amale 6ca.!l crerii #e comer"8 33! -n condiii de protecia vamal difereniat cea mai avanta,oas valoare %n vam o au produsele din ara V *de unde se vor face importuri de dimensiunea 0)+! 333! -n situaia %n care %ntre ara P #i rile M, V se realizeaz o uniune vamal, mai competitiv devine oferta din M! Prin sc'imbarea furnizorului se creeaz flu uri comerciale *furnizorul mai scump este %nlocuit cu altul mai competitiv+! 8tapa 3 - %n condiii de comer liber Pm Q 100 :$/Jbucat PB Q 120 :$/Jbucat Pz Q 12C :$/Jbucat importurile se realizeaz la preul de 100 :$/ bucata din ri tere *sau de la M #i V dac accept s vnd %n pierdere+! 8tapa 33 - $e introduce protecie vamal difereniat^ 1H - pentru ara M Q 2C% *deci PBt Q 120 S 30 Q 1C0 :$/Jb+ 1H pentru ara V Q 1G%, deci Pzt Q 12C S 22,C Q 14F,C :$/Jb presupunem c importurile *0)+ %n condiii de comer prote,at reprezint 0) Q 100!000 buci 8tapa 333 prin formarea uniunii vamale preul cel mai competitiv va fi al rii M, de unde se va importa "/ Q 200!000 buci Y presupunem c cele dou curbe $ #i / au acela#i coeficient de elasticitate *sunt simetrice+! /imensiunea fenomenului creare de comer este(

)re#terea importurilor 3mp Q 200!000 - 100!000 Q 100!000 5D Q V6 Q 100!000 ( 2 Q C0!000 "ria MM \ K =

C0!000 *14F,C 120 + C0!000 2F,C = = >GF!C00 USD 2 2 C0!000 *14F,C 120 + = >GF!C00 :$/ "ria NN\ Z = 2

)rearea de flu uri comerciale prin formarea uniunii vamale Q Q >GF!C00 2 Q 1!3FC!000 :$/ 0! -n cazul deturnrii de flu uri comerciale, vom evidenia urmtoarele(

oferta

PBt Pzt PB Pz

5I 5 D DI 0 " 0 V VI

6I 6

cerere / U

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

2C

&igura / Infl!en"a formrii #e !ni!ni %amale 6ca.!l #et!rnrii #e comer"8 3! -n condiii de comer prote,at *%n mod nedifereniat+ prin ta e vamale oferta cea mai avanta,oas *sub aspectul preului complet de import S ta a vamal+ vine din ara V! 33! ara P #i ara M se asociaz formnd o uniune vamal *sau o zon de comer liber+! /in acel moment oferta cea mai avanta,oas devine cea din ara M asupra creia nu se mai aplic ta e vamale! $e produc dou fenomene( Y creare de flu uri comerciale *triung'iurile+. Y deturnare de flu uri comerciale *dreptung'iul+! /iferena dintre cele dou efecte ne arat efectul global pe care-l produce %nfiinarea uniunii vamale asupra comerului rii respective! 3! $ presupunem c Pz Q 200 :$/Jton PB Q 22C :$/Jton ta ele vamale 20% ad valorem! /8)3 Pzt Q 200 S 200 *20!J 100+ Q 240 :$/Jton PBt Q 22C S 22C *20 J 100+ Q 2F0 :$/Jton -n aceste condiii ara P import C0!000 tone de produse din ara V la preul Pzt Q 240 :$/Jton! 33! /up formarea uniunii vamale %ntre ara P #i ara M vor fi Y pentru ara V tot Pzt Q 240 :$/Jton Y pentru ara M doar PB Q 22C :$/Jton! 3mporturile se reorienteaz spre ara M #i se ma,oreaz la 100!000 tone! Y presupunem c cele dou curbe *$, /+ au acela#i coeficient de elasticitate *sunt simetrice+! $ se determine efectele apariiei unei uniuni vamale! CREARE 3E COMER0C 5D Q *100!000 - C0!000+ ( 2 Q 2C!000
SMM \ K =

2C000 240 22C = 1GF!C00 USD 2 SNN' Z = tot 1GF.C00

3ETURNARE 3E COMER0C "ria DVVIDI Q C0!000 2C Q 1!2C0!000 :$/ E2ECTUL ;LO-AL 3FC!000 - 1!2C0!000 Q -GFC!000 cost suplimentar al importurilor A.4.D Re)tric"iile netarifareE inci#en"a o')tacolelor netarifare a)!$ra )c&im'!rilor interna"ionale INSTRUMENTELE NETARI2ARE reprezint un complex de msuri i reglementri, publice sau cu caracter secret, altele dect cele vamale, care au, n principal, rolul de a limita sau chiar face imposibile schimburile comerciale (cu unele ri sau mrfuri), n scopul prote$rii pieei interne de concurena strin i echilibrrii balanei de pli "mportana reglementrilor netarifare a %nregistrat o cre#tere permanent %n ultimele decenii, ca urmare a eficienei tot mai limitate a regimului vamal, a faptului c, %n urma negocierilor internaionale, s-a

Creare = 1GF.C00

2 =3FC.000 USD

2>

a,uns treptat la o slbire a proteciei tarifare. interesul pentru folosirea cu precdere c'iar a restriciilor netarifare %n ansamblul reglementrilor de politic comercial se datoreaz #i tendinelor neoprotecioniste ce se manifest foarte puternic %n ultimii ani 30! #ficacitatea instrumentelor netarifare este, %n general, mai mare dect a ta elor vamale, ca urmare a $artic!larit"ilor acestor reglementri de politic comercial( 1! 3nstrumentele netarifare produc efecte protecioniste mult mai puternice *#i mai comple e+, %ncepnd din etapa iniial, a negocierii unei tranzacii, #i pn %n cea final, a %ncasrii sumei de bani cuvenite e portatorului! 2! 0arierele netarifare se prezint %ntr-o foarte mare diversitate de soluii, producnd efecte protecioniste cu grad ridicat de diversitate #i eficien! 3! &eglementrile netarifare au domenii e trem de variate de aplicabilitate 8le produc efecte att asupra relaiilor comerciale, ct #i asupra celor de cooperare sau valutar financiare! 4! &eglementrile cu privire la instrumentele netarifare #i modul lor de folosire nu sunt ntotdeauna *sau integral+ publice, din care cauz este greu de determinat gradul lor efectiv de protecie sau nivelul discriminrii! C! 3nstrumentele netarifare au, %n mod dominant, rolul de protecie, fiind concepute ca restricii cu caracter imperativ, obligatoriu *de#i de multe ori foarte greu+ de respectat! Pentru caracterizarea principalelor tipuri de restricii netarifare vom utiliza cea mai rspndit clasificare a acestora *realizat de 2"11+! 3nstrumentele din aceasta categorie se pot %mpri %n( a+ instrumente care produc efecte directe asupra volumului importurilor, mai frecvent numite restricii cantitative. b+ instrumente ce influeneaz preurile mrfurilor importate. c+ bariere ce decurg din formalitile vamale #i cele administrative, din normele te'nice, de calitate #i sanitare ct #i din participarea statului la activitatea de comer e terior, numite %n mod obi#nuit msuri de protecionism administrativ! a+ RESTRIC0IILE CANTITATI5E ! -n aceasta grup sunt cuprinse instrumentele de politic comercial ce se utilizeaz cu scopul de a limita n mod direct - %n primul rnd %n plan cantitativ importurile de mrfuri. aciunea restriciilor cantitative este e tins %ns de multe ori #i asupra e porturilor ct #i asupra altor componente ale relaiilor economice internaionale *tranzaciile valutar financiare, transferul de te'nologii #i altele+! 7olosirea acestor restricii este reglementat prin con%en"ii interna"ionale, partenerii putnd fi a #i anumite concesii, pe care #i le pot acorda %n mod reciproc! /in acest grup de reglementri fac parte numeroase #i foarte rafinate, soluii practice de instituit a restriciilor, intre care cel mai des utilizate sunt( #! interdicia sau prohibiia 8! contigentele sau cotele de import sau export 9! licene de import export :! limitri voluntare la export ;! extinderi voluntare ale exporturilor <! acordurile pentru comercializarea ordonat1 1! INTER3IC0IA constituie un mi$loc de protecie radical, care const n blocarea, pentru o perioad de timp limitat sau nu, a importurilor sau exporturilor unor produse ! 3nstituirea interdiciei poate fi determinat de factori economici *cum ar fi nevoia ec'ilibrrii balanei comerciale, a prote,rii unor valori deosebite din patrimoniul naional, etc!+ sau extraeconomici *politici31, militari, ideologici, etnici, religio#i, de protecie a sntii sau securitii+! 3nterdiciile se realizeaz de regul, prin refuzul organelor de stat de a elibera licene de import pentru produsele supuse interdiciilor! 3nterdicia se poate institui pentru a prote,a consumatorii interni *#i se aplic %mpotriva produselor nocive, insuficient verificate, etc!+ sau pentru a spri,ini productorii indigeni care, %n urma interzicerii
30

Potrivit estimrilor 2"11 restriciile netarifare au %nregistrat, %n ultimul deceniu, o cre#tere n!meric substanial *de la circa G00 la peste 2000 %n prezent+! 31 -n mediul afacerilor din $tatele :nite, sanciunile americane impuse unor ri pe motive politice provoac, datorit %n special amplorii pe care au luat-o %n ultimul timp, reacii de total dezaprobare din parte companiilor multinaionale cu interese %n zon! "cestea argumenteaz c obligativitatea respectrii sanciunilor comerciale nu face dect s afecteze firmele americane %n competiia lor pe tere piee cu rivalele europene sau asiatice! *vezi Paul )raig &oberts, 6 gro.ing menace to free trade= >!?! ?anctions, 0usiness OeeA, 6ov!24, 1==F+

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

2F

importurilor la mrfurile similare, %#i pot valorifica produsele proprii la preuri mai avanta,oase! 3nterdicia se poate iniia din motive interne sau poate fi rezultatul unor decizii adoptate la nivel internaional *embargo+, poate fi instituit cu caracter temporar sau pe o perioad nedeterminat de timp, poate viza importul sauJ#i e portul anumitor grupe de mrfuri ori ansamblul relaiilor economice cu unele ri! :n e emplu ilustrativ %n acest sens ar fi cazul rilor din :niunea 8uropean, unde se folosesc a#a-numitele interdicii selective #i temporare la importul de produse agricole din rile tere, cu scopul de a pstra ec'ilibrul necesar %ntre cererea #i oferta de produse agricole comunitare #i pentru a asigura prioritar desfacerea %n rile membre a produselor agricole comunitare! Potrivit acestor reglementri, se admite importul de produse agricole numai la produsele la care gradul de autosatisfacere %n )omunitate este de sub 100- #i numai %n alte perioade dect cele %n care se comercializeaz produsele agricole indigene! 2! CONTIN;ENTELE sunt plafoane cantitative (sau valorice) care limiteaz importul (sau exportul) unor bunuri pe o perioad de timp (de regul se stabilesc anual) ! $unt obstacole mai eficiente dect ta ele vamale #i au ca principal obiectiv asigurarea ec'ilibrului pieei interne! -n timp ce barierele tarifare pot fi dep#ite pe diferite ci *reducerea preului de e port, ma,orarea preului la consumator, diminuarea profiturilor etc!+ contingentele stabilesc ni#te limite ferme, cu caracter obligatoriu! $tabilirea de contingente urmre#te corelarea importurilor cu cererea solvabil *mai mare+ #i cu oferta intern *insuficient+ ori a e porturilor cu producia intern *e cedentar+ #i cererea de consum *mai redus+! 3nstituire de contingente produce efecte puternice att %n ara importatoare ct #i la e portator! 5ecanismul contingentelor genereaz urmtoarele efecte( a+ %n situaiile %n care importurile, %n absena contingentelor, se realizeaz la preuri mai mici dect preul de ec'ilibru intern *determinat de raportul dintre cererea #i oferta intern+ se produce o cretere a cererii, ceea ce determin #i cre#terea preului, sporul cererii fiind acoperit prin importuri. b+ odat cu introducerea restriciilor cantitative, importurile se reduc *neputnd dep#i contingentele+, preul de ec'ilibru se ma,oreaz iar oferta *competitiv+ intern spore#te. niciodat %ns creterea ofertei interne nu este la fel de mare cu reducerea importurilor ca urmare a contingentrii , ceea ce %nseamn c introducerea contingentelor la importuri determin o reducere a consumului intern, ca urmare a cre#terii preului la consumator! 8fectele pe care le produc contingentele sunt similare cu cele pe care le produce limitarea valorica a importurilor, cu deosebirea c primele *restriciile cantitative+ favorizeaz importatorii #i productorii interni, %n timp ce limitrile valorice la import sunt, %n general, favorabile consumatorilor! )ontingentele pot fi( globale sau bilaterale! Contin(entele (lo'ale se stabilesc pe fiecare produs %n parte fr specificarea furnizorilor. ele servesc la realizarea obiectivelor generale de politic comercial, si, pentru c determinarea lor se face dup criterii obiective, se dau publicitii! Contin(entele 'ilaterale fi eaz plafonul ma im admis la importul unui produs dintr-o anumit ar! "cestea se %nscriu %n protocoalele anuale *ane e ale "cordurilor comerciale - care nu se dau publicitii+ #i asigur diferenierea foarte pronunat a facilitilor pe care fiecare ar le acord *sau nu + partenerilor si! 3! LICEN0ELE de import sau export sunt autorizaii acordate contra cost de stat, prin organismele sale de resort, firmelor care desfoar activitate de import-export pentru un anumit produs sau grup de produse i pe o perioad de timp rezonabil(( luni, - luni, . luni etc ), n funcie de natura produsului i distana geografic a rii de provenien ! Prin intermediul licenelor statul poate realiza un control foarte eficace asupra sc'imburilor comerciale e terne, %n primul rnd asupra respectrii contingentelor! 9icenele sunt de doua feluri( automate #i neautomate! Licen"ele a!tomate se acord necondiionat, pentru orice cantitate de marf, indiferent de provenien! $e folosesc la produsele a cror import este liberalizat, statul urmrind doar s pstreze un anumit control asupra acestora! $unt utile %n scop statistic pentru evidena operaiunilor de comer e terior! Licen"ele nea!tomate se folosesc la produsele la care s-au instituit contingente, acordarea fcndu-se selectiv, dup un control riguros din partea organismelor guvernamentale! 9icenele neautomate pot fi( globale sau bilaterale! 9icenele (lo'ale *sau generale+ se elibereaz pentru produsele la care s-au fi at contingente globale #i stabilesc limita ma im a importurilor admise pentru fiecare produs, cu specificarea furnizorilor de la care se poate importa! "bia dup ce dobndesc licenele, importatorii

2G

pot contacta partenerul, pot negocia #i semna un contract de import a unor produse contingentate la care sunt necesare licene de import! 9icenele 'ilaterale *sau individuale+ se folosesc pentru urmrirea respectrii contingentelor bilaterale, #i se utilizeaz la produsele pentru care ara importatoare dore#te s asigure o protecie mai mare pe piaa intern! /intr-o alt abordare licenele pot fi( desc'ise sau specifice! 9icenele #e)c&i)e precizeaz ara de origine, fr a fi a cantitatea de marf admis la import. se utilizeaz pentru a realiza orientarea geografic a importurilor, #i c'iar favorizarea unor furnizori! 9icenele )$ecifice stabilesc nu numai ara de origine ci #i plafonul ma imal admis la import din ara respectiv. acestea din urm au deci un caracter mai restrictiv #i ofer posibilitatea adoptrii unor msuri rafinate de discriminare comercial! 4! LIMIT RILE 5OLUNTARE LA EXPORT *0oluntar( 'xports @estraints * 0'@s+ sunt de dat relativ recent %n practica sc'imburilor internaionale, fiind introduse de ctre rile dezvoltate! "cestea nu vor fi regsite %n reglementrile importatorilor, deoarece se adopt din iniiativa e portatorilor! -n situaiile %n care balana comercial devine cronic deficitar, e portatorul, pentru a asigura ec'ilibrarea sc'imburilor reciproce, reduce in mod ;deliberat< e porturile ctre partenerul cu deficit! H8&s %mbrac de obicei forma unor %nelegeri oficiale %ntre pri! 6u de puine ori limitarea e porturilor este ;decis< ca urmare a presiunilor fcute de ar importatoare! "ceasta face ca, uneori, pentru H8&s s fie utilizat termenul de ;autolimitri forate<! -n statele cu economie puternic #i mai ales %n $tatele :nite se susinea c productorii strini erau subvenionai de guvernele lor pentru a ;invada< piaa american, ,ustificnd astfel reacii de aprare 32! /e foarte puine ori o astfel de *real sau pretins+ lips de loialitate a determinat $tatele :nite s impun %n mod unilateral ta e sau contingente la import, deoarece acestea ar fi intrat %n contradicie cu principiile 2"11 #i cu acordurile semnate %n cadrul diferitelor runde de negocieri! "stfel tendina mai frecvent era ca productorii strini s-#i limiteze %n mod voluntar e porturile %n $tatele :nite *sau alte state dezvoltate+, #tiind c %n caz contrar cotele care le-ar fi fost aplicate ar fi fost #i mai restrictive! /e#i sunt concepute ca msuri temporare, e periena a artat *%ndeosebi dup 1=G0+ c e ist tendina de permanentizare a lor, ceea ce conduce la crearea, pe timp nelimitat, de faciliti pentru productorii necompetitivi din rile importatoare! C! EXTIN3ERILE 5OLUNTARE ALE IMPORTURILOR *0oluntar( %mport 'xpansions * 0%'s + reprezint prevederea omoloag a &estrngerilor voluntare la e port, avnd acelea#i efecte, dar care de aceast dat sunt adoptate de ctre ara importatoare! 0eneficiind de un e cedent comercial cronic %n relaiile cu un anumit partener #i pentru a nu se a,unge la deteriorarea legturilor bilaterale, un stat poate decide *de obicei %n urma e ercitrii unor presiuni+ s adopte msuri de stimulare a importurilor din ara partener! )aracteristici recente ale politicilor comerciale33 #i aparent un pas ctre liberalizarea comerului internaional, aceste forme de ;desc'idere a pieelor< pot cu u#urin degenera %ntr-o simpl form de comer controlat! >! COMERCIALI@AREA OR3ONAT * rderl( Mar)eting 6rrangements * M6s+ este de asemenea o soluie relativ nou! "cordurile pentru comercializare ordonat se realizeaz prin %nelegeri, de obicei multilaterale, %ntre state, prin care se urmre#te limitarea negociat a comerului internaional cu unele mrfuri! "cordurile pentru comercializarea ordonat presupun nu numai limitarea voluntar a e porturilor de ctre fiecare partener ci #i respectarea unor restricii *negociate+ privind preurile sau clauzele de salvgardare! 8 tinderea treptat a acestor %nelegeri la un mare numr de produse manufacturate va determina apariia comerului liber organizat, care presupune negocierea, %ntr-un conte t global, a unor acor#!ri )ectoriale pentru %mprirea pieelor de desfacere, #i care, la rndul lor, vor determina limitarea *din e terior+ a importurilor *pentru diferite grupe de mrfuri+ pn la nivelurile convenite %n 45"s-uri! b+ &estriciile ce determin limitarea importurilor prin MECANISMUL PRE0URILOR
32

"ceste acuze erau %ns departe de a fi grave dat fiind ;drnicia< guvernului american pentru propria industrie, sub forma burselor de cercetare, imenselor contracte destinate aprrii rii #i %nc'eiate doar cu corporaii americane etc! *dup &eic', op!cit!+ 33 %ndeosebi americane! Hezi Nagdis' 0'agLati, 0'@s, Auid &ro Auo 24% and 0%'s= &olitical*'conom(*-heoretic 6nal(ses, 3nternational 8conomic Nournal 1 *1=GF+(1-14

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

2=

Principalele instrumente de politic comercial, de natur netarifar, ce produc efecte restrictive prin mecanismul preurilor sunt( 1! prelevrile variabile. 2! preurile limit. 3! ajustrile fiscale la frontier1 4! restriciile valutare! 1! PRELE5 RILE 5ARIA-ILE sunt prghii prin care se urmrete reducerea, ntr-o proporie ct mai mare, a influenei preurilor mondiale asupra preurilor de pe o anumita *pia+ ! $istemul prelevrilor variabile la importuri s-a practicat de ctre statele membre ale Uni!nii E!ro$ene #i au vizat importurile de produse agricole *din afara :8+ ce intrau sub incidena politicii agricole comunitare! Taxele #e $rele%are fiind stabilite ca diferen *avnd un mecanism similar ta elor antidumping sau compensatorii+ %ntre preul de import *deci preul mondial+ #i preul comunitar, la care se comercializau produsele respective pe piaa rilor membre, din care se scad c'eltuielile de transport pe parcurs intern comunitar *respectiv preul prag+! 6ivelul ridicat al preurilor produselor agricole din :niunea 8uropeana a condus, %n condiiile folosirii ta elor de prelevare, la un regim protecionist mai eficient dect prin ta e vamale. perceperea ta elor de prelevare aducea costul total al importului *indiferent ct de competitiv era preul mondial+ la dimensiunile preurilor intracomunitare! 2! PRE0URILE LIMIT au efecte similare sistemului prelevrilor variabile, #i se utilizeaz, pe scar destul de larg, de ctre statele dezvoltate! "ceste preuri se practic la importul de produse agricole, sau alte bunuri de consum. mecanismul preurilor limit se bazeaz pe obligaia importatorului de a nu %nclca aceste limite de pre, indiferent ct de mare este diferena dintre acestea #i preurile mondiale sau cele de pe pia intern! $e folosesc doua variante ale preurilor limit( preuri minime #i preuri maxime! Preurile minime la import se utilizeaz %n rile %n care produsele auto'tone au costuri de producie mult mai mari dect ale concurenei #i se comercializeaz la preuri mari *cum ar fi preurile produselor agricole %n :!8!+ sau %n cazul %n care pe piaa internaional de mrfuri preurile la anumite produse scad #i produsele respective devin din acest punct de vedere mai competitive la e port! Pentru produsele de import se impune un pre de comercializare sensibil apropiat de al celor indigene, pentru a nu le putea concura! /ac, %ntr-un interval de timp orict de mic, preurile produselor de import este inferior preurilor produselor indigene se procedeaz la perceperea unor ta e compensatorii egale cu diferena dintre cele doua preuri! Preurile maxime se folosesc ca instrument de politic comercial %n cazul %n care unele ri %ncearc o ridicare artificial a preuirilor la anumite produse pe care le e port! )a rspuns la o asemenea politic, rile importatoare stabilesc preuri ma ime de import la produsele respective la un nivel care s nu dep#easc preurile produselor similare indigene sau s le dep#easc cu un anumit procent *2->?+! 8fectul realizat prin stabilirea preurilor ma ime este limitarea importurilor #i reducerea preurilor de e port la produsele respective! )a regul general, pot recurge la stabilirea de preuri ma ime la import acele ri care ,oac un rol %nsemnat ca importatori pe piaa mondial la produsele respective! 3! AFUST RILE 2ISCALE LA 2RONTIER se realizeaz prin restituirea impozitelor indirecte pltite de e portator, pentru mrfurile destinate pieei e terne #i aplicarea de impuneri fiscale suplimentare %n ara importatoare! /e#i, %n principiu, regimul fiscal pentru produsele de import este similar celui practicat pentru produsele indigene, totu#i, %n multe situaii apar elemente de discriminare, ca urmare a folosirii unor baze de impunere diferite *att %n structur ct #i %n ce prive#te ordinea %n care se percep anumite impozite #i ta e+! /ac, la produsele de import, elementele de fiscalitate specifice rii importatoare se aplic asupra preului )37 *)ost 3nsurance K 7reig't+, baza de impunere este nefireasc, iar suma absolut a ta elor datorate mult mai mare dect cea normal. %n situaiile %n care se folose#te acest sistem costul importului cre#te mult peste limitele normale! /iscriminarea se mai poate realiza #i prin pragul impunerii progresive, mrimea impozitelor percepute fiind funcie direct de calitatea, cantitatea #i caracteristicile te'nice ale mrfurilor de import! 8fectul imediat al aplicrii acestor msuri este o restrngere foarte puternic a importurilor, deoarece preul de vnzare devine necompetitiv *foarte mare, c'iar inaccesibil consumatorilor+! -n sistemul a,ustrilor fiscale la frontier impozitele cel mai frecvent percepute %n acest mod sunt( taxa asupra valorii adugate, accizele,

30

taxele n cascad, ct #i unele impozite de importan mai redus, cum ar fi taxele portuare, sanitare sau consulare! Taxa a)!$ra %alorii a#!(ate este un impozit global, ce se percepe doar asupra valorii adugate, %n mod treptat, %n fiecare stadiu al produciei #i circulaiei mrfurilor! -n mod normal, preul produselor importate conine de,a c'eltuiala cu 1H", fcut %n ara de origine a mrfii respective! Perceperea din nou #i calcularea asupra preului )37 a acestui impozit, determin o majorare a preului ce poate produce efecte pro'ibitive la consumator! -n mod similar, taxele +n ca)ca#, percepute asupra %ntregii valori a mrfurilor %n fiecare stadiu al produciei #i circulaiei acestora *deci c'iar #i asupra impozitelor pltite anterior+ determin ma,orarea ne,ustificat a costului la importator #i a preului de vnzare ctre consumator! Taxele a)c!n)e se percep asupra bunurilor destinate consumului productiv, #i au un nivel relativ redus, %n timp ce acci.ele sunt ta e de consumaie #i se percep asupra bunurilor de consum cu cerere inelastic, avnd un nivel foarte ridicat *>0 - G0? la igri, CC - FC? la produse petroliere, #i circa >0?, %n medie, la buturile alcoolice+! "lte forme pe care le %mbrac impozitele indirecte sunt( ta ele $ort!are* care se percep asupra valorii documentelor de transport. ta ele )tati)tice, care se percep pentru serviciile statistice prestate %n vam. ta ele )anitare* care se percep cnd se face controlul sanitar sau fitosanitar la import. ta ele con)!lare care se percep de consulatul rii importatoare cu sediul %n ara e portatoare, pentru legalizarea unor documente sau pentru eliberarea unor facturi consulare! /e#i, %n general, nivelul acestor ta e este sczut, cumulate %ns ele adaug la preul produselor ceea ce face ca acestea s fie mai puin competitive %n raport cu cele indigene, limitnd astfel importul! ",ustrile fiscale la frontier, practicate %n mod abuziv, pot constitui piedici importante %n calea unor flu uri comerciale. %nc'eierea de acorduri pentru evitarea dublei impuneri reprezint una din puinele soluii prin care se poate diminua aceast presiune fiscal suplimentar! 4! RESTRIC0IILE 5ALUTARE! -n sistemul restriciilor netarifare instrumentele valutare au o importan #i eficien deosebite, ma,oritatea covr#itoare a tranzaciilor internaionale finalizndu-se prin pli e terne! &egimul valutar, propriu, %n mod obi#nuit, fiecrui stat, poate conine elemente restrictive sau favorizante, pentru productorii #i comercianii interni anga,ai %n afaceri economice internaionale! "stfel, reglementrile privind plile %n valut, sau cu privire la condiiile de acordare #i rambursare a creditelor %n valut, regimul cursurilor de sc'imb, se pot transforma %n bariere sau stimulente ale sc'imburilor e terne! )a restricii, se utilizeaz mai frecvent sistemul depozitelor %n valut, cursurile multiple, #i altele! 3e$o.itele %al!tare prealabile impun importatorului s constituie suma necesare pentru plata unui import cu 1-3 luni %nainte de scadena plii, aceasta urmnd s fie consemnat la banca central! $umele depuse %n contul organului vamal nu sunt purttoare de dobnzi! )a urmare, importatorul, %n msura %n care nu va renuna la import, va cuta s recupereze pierderea dobnzii, fie prin ridicarea preului de vnzare pe piaa intern la produsul importat. fie prin solicitarea unei reduceri de pre din partea e portatorului! -n acest mod, depunerile prealabile %n valut la import constituie msuri de politic comercial care acioneaz prin intermediul preului #i care descura,eaz importurile! Pe de alt parte, aceast msur reprezint %n acela#i timp #i creditarea statului, pe termen scurt, fr dobnd, mai ales %n perioade de dezec'ilibru ale balanei comerciale #i de pli! -n mod analog, %ncasrile rezultate din e porturi se ;pstreaz< la 0anca )entral cteva luni, #i abia apoi intr %n posesia e portatorului! )onsecina unor asemenea reglementri care genereaz costuri suplimentare la importator, respectiv diminueaz profitul e portatorilor, este una negativ %ntruct duce la o descura,are a flu urilor comerciale pentru care se folosesc! C!r)!rile m!lti$le, folosite %n rile cu moneda neconvertibile ct #i %n cele aflate %n tranziie, instituie un regim favorizant sau restrictiv pentru diferite operaiuni comerciale, %n funcie de preul *cursul+ la care se presc'imb moneda naional %n valut *necesar importurilor+ sau valuta rezultat din e porturi %n moned naional. acela#i curs poate fi deci avanta,os pentru importator dar nefavorabil pentru e portator, respectiv dac un curs valutar %ncura,eaz e porturile acela#i curs este neavanta,os pentru importatori! c+ PROTEC0IONISMUL A3MINISTRATI5

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

31

-n afara instrumentelor prezentate mai sus, practica a consemnat folosirea unei game foarte variate de soluii care, la prima vedere, par simple cerine de ordin te'nic, sanitar, etc!, dar care, %n realitate pot reprezenta bariere netarifare dintre cele mai eficiente! )ele mai frecvent folosite sunt urmtoarele( 1! 3ETERMINAREA 5ALORII /N 5AM a mrfurilor are %n vedere stabilirea bazei valorice asupra creia urmeaz a se aplica ta ele vamale #i celelalte elemente de fiscalitate *1H", accize etc!+ dup criterii obiective! Potrivit documentelor &undei 1oABo de negocieri 2"11, valoarea %n vam se stabile#te ct mai aproape de preul mondial *)37+! )u toate acestea, #i %n prezent, diferite state 34, c'iar #i cele care au ratificat /ocumentele 2"11, folosesc *cu caracter temporar sau pe o perioad de timp nedeterminat+ metodologii ;originale< de evaluare %n vam, practici ce au efecte restrictive foarte puternice! 2! 3OCUMENTELE ?I 2ORMALIT 0ILE CERUTE LA IMPORT! 6umrul mare de documente #i formaliti cerute la import, formatul #i structura lor, foarte diferite de la o zon *sau c'iar ar+ la alta 3C, regulile forte riguroase de completare, sanciunile ce se aplic pentru omisiuni sau erori, constituie obstacole e trem de greu de trecut, %mpiedicnd derularea normal a flu urilor comerciale! :rmare a eforturilor fcute de 2"11 #i )onsiliul de )ooperare Hamal, s-au realizat unele progrese pe linia simplificrii formalitilor #i a tipizrii documentelor cerute de circulaia mrfurilor pe plan internaional. cu toate acestea, este mare %nc numrul rilor care continu s pretind documente #i formaliti suplimentare *unele c'iar anacronice+, e igene care se transform %n bariere foarte serioase %n calea comerului e terior! 3! PARTICIPAREA STATULUI LA SC,IM-URILE ECONOMICE EXTERNE se concretizeaz %n achiziiile guvernamentale *sau piaa publica+, comerul de stat #i c'iar monopolul statului asupra comerului e terior! -n cazul ac&i.i"iilor (!%ernamentaleDG firmele naionale beneficiaz de prioritate *uneori deplin+ fa de cele strine %n aprovizionarea organelor de stat cu unele bunuri sau servicii. comer"!l #e )tat asigur %ntreprinderilor de stat unele privilegii fiscale sau de alt natur, pe care firmele particulare sau cele strine nu le pot obine, iar prin mono$ol!l )tat!l!i, %ndeosebi asupra importurilor, piaa intern devine dependent de activitatea firmelor #i organismelor de stat, iar preurile acestor produse pot fi controlate *c'iar impuse+ de stat, ceea ce poate perturba %n mod grav consumul! 4! LIMITAREA IMPORTURILOR PRIN RE;LEMENT RI TE,NICE! 1oate statele lumii utilizeaz norme te'nice, privind respectarea diverselor standarde. condiiile sanitare #i fitosanitare. cerine privitoare la securitate. ambalare, marcare #i etic'etare! "ceste cerine proprii, %n concordan cu specificul economiei #i modului de via din ara respectiv sunt, %n general, legitime #i ,ustificate de nevoia de a asigura protecia pieei #i a consumatorilor interni! "ceste reglementri pot deveni obstacole de netrecut atunci cnd e igenele fa de e portatori *uneori nefire#ti+ au caracter discriminatoriu *%n raport cu ali furnizori e terni sau cu productorii interni+! -n privina calitii mrfurilor #i a normelor sanitare i fitosanitare, alturi de e igene normale, folosite de cele mai multe state, se %ntlnesc #i cerine sau condiii *cu privire la compoziia c'imic, la te'nologiile de fabricaie, sau calitate+ a cror verificare *omologare+ necesit multiple testri #i analize, implicnd c'eltuieli suplimentare #i consum de timp! 1ot aici pot fi incluse #i restriciile sau regulile cu privire la originea produselor, care pot fi impuse din dou motive( fie pentru a restrnge %n mod direct importurile, fie pentru a preveni eludarea tarifului vamal, cel mai adesea cu ocazia aderrii unui nou stat la o uniune vamal sau alt form de integrare comercial3F! -n mod similar, se %ntlnesc reglementri foarte e igente cu privire la normele de ambalare, marcare #i etic'etare a produselor, ,ustificate prin gri,a fa de securitatea consumatorului! -ndeplinirea diferitelor standarde, de#i impus #i produselor naionale, are %n mod evident un impact mult mai pronunat asupra produselor care provin din import, datorit deosebirilor de limb, culturale, distanelor geografice #i timpului
34 3C

)um ar fi $:", spre e emplu! )t #i modificarea intempestiv a unor astfel de cerine! 3> "#a-numita pia public 3F "ceste aspecte au fost abordate cu ocazia analizrii tarifului vamal autonomo - convenional

32

minim de reacie al ofertei e portatorilor la frecventele modificri ce pot surveni 3G! /iferenele importante ce se %ntlnesc de la o ar la alta, abaterile de la normele #i uzanele internaionale, fac ca multe din aceste reglementri *care, %n condiii normale de e igen, sunt restricii ,ustificate+ s devin bariere *foarte greu sau c'iar imposibil de trecut+ %n calea comerului internaional contemporan! Efectele re)tric"iilor netarifare -n cadrul economiei de pia mecanismul restriciilor cantitative la import funcioneaz astfel( Y %n a')en"a restriciilor Y importurile se realizeaz la preuri mai mici dect preul de ec'ilibru determinat de raportul dintre cererea #i oferta intern. P / $
p1 pF p_ pi

"

U2

UC U3

U>

U4

U1

&igura 0 Efectele contin(entelor a)!$ra "rii im$ortatoare Y odat cu introducerea restriciilor cantitative preul de ec'ilibru cre#te *teoretic nivelul preului de ec'ilibru este ma im cnd se interzic importurile+. importurile se reduc iar producia intern cre#te. Y consumul total scade. Y comparaia efectelor contingentelor cu cele ale ta elor vamale 7uncionarea ca restricii a contingentelor %n situaia %n care produsele respective se produc #i %n ara importatoare Y %nainte de import Y preul de ec'ilibru era p1*$J/+ #i cantitatea consumat 48. Y admiterea importurilor nerestricionate la preul mondial *p i+ determin formarea unui nou ec'ilibru consumul 4U1 Q 4U2 *prod! intern+SU2U1*importuri+ Y dup impunerea de restricii cantitative la importuri, adic a unui contingent de import U3U4, se produc urmtoarele efecte( se formeaz un nou pre de ec'ilibru p_ se reduce consumul intern *total+*4U4+ cre#te producia intern *4U3+ importatorii obin $rofit!ri foarte mari *dreptung'iul "+. Y preul de ec'ilibru p_ este un pre 3/8"9 *oferta nu se orienteaz imediat %n funcie de pre+ preul poate fi ma,orat peste preul de ec'ilibru productorii interni c#tig corespunztor dreptung'iului *0+ )ol!"ie de protecie a consumatorilor( limitarea valoric a importurilor care nu permite o cre#tere att de rapid a preului!
3G

7recvena ridicat a sc'imbrilor %n barierele te'nice constituie un obstacol %n sine

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

33

0ara ex$. $

0ara im$.

$ p $ p 5

$ / D I VI V 6

U 0 &igura 1. Efectele re)tric"iilor netarifare Dmai sus( )onsidernd urmtoarele date #i graficele de 4c Q 20!000 tone producie %n ara e portatoare e f g ' a b c ac Q C!000 tone producie e portat spre ara importatoare p 4' Q G!000 tone consum total %n ara importatoare 4e Q 3!000 tone producie intern %n ara importatoare 4P Q 100 :$/Jton nivelul preului mondial $ se determine efectele pe care le produce instituirea - %n ara importatoare - a unui contingent cantitativ la import de 2C00 tone! -n ara importatoare curbele $ *ofert+ #i / *cerere+ arat o cre#tere *scdere+ cu 2C tone *fiecare+ #i o cre#tere sau scdere cu 1 :$/Jton a preului *#i invers+! &ezult c( 5D Q V6 Q [C000 - 2C00] ( 2 Q 12C0 tone iar cre#terea de pre determinat de ridicarea vnzrilor cu 14HI tone! 12C0 ( 2C Q C0 :$/ preul teoretic ( 100 S C0 Q 1C0 :$/Jton )re#terea produciei interne competitive cu 12C0 tone 3000 S 12C0 Q 42C0 )onsumul total se reduce la( 42C0 S 2C00 Q >!FC0 tone 8fectele contingetelor asupra importurilor, produciei interne #i asupra c#tigurilor importatorilor #i a productorilor pot fi urmrite %n figura =!=!

/ U

P1

Pz P_ Pi 0 "

U 2 C U3

U 8 U> U4 U1

34

&igura 2 Efectele contin(entelor $ Y curba ofertei Y aceasta cre#te cu 40 de buci la o cre#tere cu 2 :$/ a preului *#i invers+. / Y curba cererii Y aceasta scade cu 2C de buci la o cre#tere cu 1 :$/ a preului *#i invers+! 4P1 Q C00 :$/ bucata. 48 Q 10!000 buci! 3! Y la desc'iderea pieei Pi Q 4C0 :$/Jbucat Y consumul intern cre#te cu C0 2C Q 12C0 buci Y consumul total cre#te la 4U1 Q 48 S 8U1 Q 10!000 S1!2C0Q 11!2C0 buci Y Producia intern competitiv se reduce cu( C0 40 Q 2000 buci #i va fi 4U2 Q 48 - U28 Q 10,000 - 2,000 Q G!000 buci &ezult importuri egale cu U28 S OU1 Q 2000 S12C0Q 32C0 buci 33! 4dat cu introducerea de restricii cantitative *contingente+ U3U4 Q 1=C0 buci se reduc importurile cu 1300 buci Y cre#te preul cu 1300 ( *40 S 2C+ Q 1300 ( >C Q 20 :$/Jbucat la PU Q Pi S 20 Q 4C0 S 20 Q 4F0 :$/Jbucat Y Producia intern competitiv cre#te cu 40 20 Q G00 la U3 Q UU2 S U2U3 Q G!000 S G00 Q GG00 buci Y )onsumul intern se reduce la UU4 Q UU3 S U3U4 Q GG00 S1=C0Q10FC0 buci Pe seama cre#terii preurilor importatorii c#tig 1=C0 20 Q DAII :$/ 3ac PU cre#te mai mult s presupunem la Pz Q 4=0 :$/Jbucat )onsumul se reduce cu %nc *4=0 - 4F0+ 2C Q C00 buci #i devine 4U> Q 4U4 - C00 Q 10FC0 RC00Q102C0 buci 3mporturile de 1=C0 buci se realizeaz! /eci producia intern cre#te dar nu att de mult, numai cu 4UC Q 4U> - 3mp Q 102C0 R1=C0Q G300 buci G300 de buci se pot produce competitiv la preul G300 - G000 Q 300 300 ( 40 Q F,C 4C0 S F,C Q JH<*H :$/Jbucat )#tigul suplimentar al productorilor G300*4=0 - 4CF,C+ Q G300 32,C Q 2C=!FC0 2>0!000 :$/ )#tigul suplimentar la importator 1=C0 *PF - Pi+ Q 1=C0 40 Q FG!000

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

3C

4.J M)!ri i re(lementri #e )tim!lare i $romo"ionale 4 dat cu sporirea participrii statelor la circuitul economic mondial #i cu accentuarea concurenei pe piaa mondial, alturi de preocuprile pentru controlul #i limitarea importurilor, s-au accentuat tot mai mult eforturile pentru impulsionarea exporturilor. funcia de promovare a politicilor comerciale dobnde#te, %n acest sfr#it de mileniu, o importan covr#itoare! 3nstrumentele #i prg'iile practice ce se utilizeaz %n spri,inul e portatorilor #i a produselor pentru e port pot fi %mprite %n dou categorii( 1!msuri de promovare1 2!msuri de stimulare! 1! M SURILE 3E PROMO5ARE A EXPORTURILOR au drept obiectiv orientarea interesului clienilor *e terni+, a cumprtorilor poteniali, pentru produsele naionale, disponibile pentru e port ori care vor putea fi obinute pn la o anumita scaden! "ceste msuri au, de regul, un caracter macroeconomic, presupunnd alocarea unor resurse speciale de la bugetul statului, sau realizarea de aciuni accesibile doar organismelor de stat, #i %mbrac o multitudine de forme concrete, %ntre care cele mai des utilizate sunt urmtoarele ( a+ negocierea #i %nc'eierea de acorduri comerciale internaionale #i de pli, acorduri de cooperare economic internaional sau alte convenii economice, cu condiia ca acestea s cuprind #i unele clauze care s favorizeze sc'imburile comerciale. b+ spri,inirea participrii firmelor naionale la trguri sau e poziii internaionale sau organizarea - pe c'eltuiala statului - a unor astfel de manifestri pe teritoriul rii respective. cu participare internaional! "stfel de manifestri faciliteaz o mai bun cunoa#tere %ntre agenii economici din diferite state ale lumii, o mai bun informare a acestora cu privire la posibilitile de e port #i nevoile de import precum #i la nivelul la care se prezint concurena %n ce prive#te competitivitatea produselor oferite pe piaa internaional etc!. c+ organizarea de agenii #i reprezentane comerciale in strintate, a reelei de consilieri #i ata#ai comerciali permaneni %n cadrul ambasadelor din strintate! "ceast msur permite o mai bun cunoa#tere a pieei rii partenere, informnd %n timp util agenii economici naionali %n vederea efecturii unor operaiuni de e port sau de import. d+ organizarea, %n strintate, a informrii clienilor e terni, ct #i prestarea unor servicii de consultan sau asisten de specialitate in favoarea acestora. astfel clienii e terni pot fi bine informai cu privire la potenialul productiv #i de e port al rii care acord asisten, clieni care pot deveni viitori parteneri comerciali e+ asigurarea unei publiciti e terne ct mai eficiente pentru a face cunoscute produsele destinate e portului, publicitate care pentru a convinge potenialii clieni s opteze pentru produsele respective, trebuie s fie ct mai bine #i corect realizat. f+ participarea la activitatea organismelor internaionale #i la diferite aran,amente multilaterale, menite sa faciliteze sc'imburile economice e terne! 7iecare din instrumentele de mai sus are importana sa, primul loc deinndu-l acor#!rile comerciale %nc'eiate cu alte state! -n funcie de domeniul care face obiectul conveniilor, acordurile economice internaionale se clasific %n( acorduri comerciale, acorduri de cooperare economic #i te'nico#tiinific, acorduri financiar-bancare, acorduri de pli, convenii de garantare a investiiilor sau de evitare a dublei impuneri e terne. forma cea mai rspndit a %nelegerilor internaionale %n planul afacerilor economice o reprezint "cordul comercial #i de pli! ACOR3UL COMERCIAL este o nelegere ce se ncheie la nivel guvernamental cu privire la ansamblul schimburilor comerciale reciproce (sau doar la o parte a acestora - numite acorduri sectoriale sau pe produse) n care se stabilesc cadrul general (obiectul contractului i principiile ce vor fi promovate in relaiile bilaterale) i condiiile (de obicei prefereniale) n care se vor desfura schimburile reciproce de mrfuri )oninutul acordului comercial poate cuprinde *fr a fi obligatorii+ urmtoarele elemente ( a! CLAU@ELE ACOR3ULUI! /e comun acord, prile pot conveni pe baz de reciprocitate asupra folosirii uneia din urmtoarele clauze( a1. Cla!.a Na"i!nii celei mai fa%ori.ate : CN2 6n!mit +n $re.ent cla!.a Re(im!l!i Comercial Normal+. %n conformitate cu principiul nediscriminrii, ca principiu fundamental al relaiilor dintre statele membre 2"11, fiecare parte contractant se oblig s acorde celorlalte pri, %n mod necondiionat,

3>

tratamentul cel mai avantajos consimit oricrei alte ri, %n domeniul ta elor vamale, precum #i al reglementrilor #i formalitilor privind acestea, al eliberrii licenelor de import-e port, al tranzitului, al navigaiei maritime #i fluviale, al situaiei ,uridice a agenilor economici ce e ercit fapte de comer pe teritoriul celeilalte pri semnatare, al transferului de te'nologie, #i %n alte domenii! )lauza naiunii celei mai favorizate vizeaz deci ansamblul msurilor de politic comercial! 7iecare ar %#i define#te schema proprie a tratamentului comercial *concesiilor+ %n regimul clauzei, sc'ema ce urmeaz a fi aplicat, fr discriminare, tuturor partenerilor cu care se a,unge la semnarea unor acorduri in acest sens! /e la acest tratament fac excepie( preferinele vamale e istente la data intrrii in vigoare a acordului, %nelegerile privind traficul de frontier, zonele de comer liber sau uniunile vamale, msurile contra unor practici neloiale *ta e antidumping sau compensatorii ori alte msuri de retorsiune+ #i concesiile convenite %ntre membrii unor acorduri internaionale pe produse! -n practica relaiilor internaionale se cunosc #o! forme *variante+ ale clauzei regimului comercial normal( necondiionat i condiionat! 2orma necon#i"ionat, bazat pe principiul egalitii de tratament asigur acordarea %n mod automat #i fr compensaii, a tuturor avanta,elor #i privilegiilor - prevzute %n ;sc'ema ; )67 a fiecrui stat - #i acordate de,a altor parteneri de acorduri comerciale! 2orma con#i"ionat, se bazeaz pe principiul compensaiei #i presupune obligaia prilor contractante de a e tinde asupra partenerilor numai acele avanta,e #i privilegii care au fost acordate fr compensaii terilor! -n caz contrar sunt necesare compensaii corespunztoare *%n plus fa de cele acordate prin )67+ pentru a asigura avanta,e egale semnatarilor unui acord comercial *clauza american+! /in punct de vedere al numrului statelor care beneficiaz de acordarea clauzei, e ist cla!.a !nilateral, aplicat %n trecut #i care consta %n asumarea %n mod unilateral a obligaiilor legate de acordarea )67 de ctre una dintre ri creia i se impunea acest lucru prin tratate de pace. cla!.a 'ilateral, care se practic %n mod curent #i care presupune acordarea %n mod reciproc de ctre cele dou state a tratamentului naiunii celei mai favorizate #i cla!.a m!ltilateral! -n funcie de domeniul de aplicare, )&)6 poate fi (eneral, caz %n care se precizeaz doar sfera de aplicare sau )$ecial, %n care se indic domeniile vizate prin detalierea fiecrui element! a4. Cla!.a re(im!l!i na"ional 6CRN+ oblig statele semnatare s acorde persoanelor fizice #i ,uridice din ara partener, ce e ercit fapte de comer sau alte activiti economice pe teritoriul celuilalt stat, aceleai drepturi se obligaii %n domeniul economic cu ale cetenilor rii respective! $e apreciaz c aceast clauz promoveaz principiul posibilitilor egale, deoarece, cel puin formal, se asigur prilor posibilitatea de a beneficia %n mod reciproc *pe teritoriul celuilalt stat+ de acelea#i drepturi #i obligaii ca #i rezidenii! Practica arat c acest obiectiv *posibiliti egale+ este imposibil de atins %n situaiile %n care acordurile comerciale se %nc'eie %ntre state cu niveluri de dezvoltare diferite! b! "lturi de clauze, acordurile comerciale pot stabili - prin prevederi particulare fiecrei %nelegeri - m)!ri #e am$lificare a a%anta1elor de care vor beneficia prile semnatare, cum ar fi ( preferine tarifare #i netarifare suplimentare, in raport cu cele acordate prin clauze. operaiuni legate - flu uri comerciale condiionate. un e port *sau import+ devine operaional doar in condiiile in care partenerul realizeaz la rndul su flu urile comerciale ;legate< *alte e porturi sau importuri+, dinainte stabilite . contingentele de mrfuri sunt contingente bilaterale, ce se negociaz *prin protocoale speciale+ anual #i care garanteaz efectuarea livrrilor *sau ac'iziiilor+ convenite de ctre fiecare partener. stabilirea unor condiii mai avanta,oase de garantare #i asigurare a creditelor #i a unor modaliti de plat mai operative #i mai puin costisitoare! 3n partea final a acordului comercial se stabilesc condiiile %n care prevederile documentului pot fi modificate, durata de valabilitate #i condiiile de prelungire *sau reducere+ a acesteia, comisiile care vor urmri realizarea practic a prevederilor documentului! /up negociere #i semnare, documentul trebuie ratificat *acceptat %n mod oficial+ de organele legislative ale statelor participante! "ne ele la acordul comercial *%n care se stabilesc listele de mrfuri ce beneficiaz de preferine comerciale speciale, operaiunile legate sau mrfurile contingentate+ se negociaz #i detaliaz %n fiecare an de aplicare a prevederilor acordului respectiv!

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

3F

2. M SURILE 3E STIMULARE A EXPORTURILOR au drept scop cre#terea competitivitii mrfurilor destinate e portului #i sporirea gradului de cointeresare a productorilor #i e portatorilor %n realizarea #i livrarea de produse la e port! "ceste msuri pot fi aplicate att la scara macroeconomic ct #i la nivel de firm! La ni%el microeconomic msurile care se folosesc nu pot fi considerate dect componente indirecte ale politicii comerciale! 8le se bazeaz pe soluii #i practici care conduc la cre#terea nivelului te'nic #i calitativ al produciei pentru e port, la ridicarea competitivitii acesteia, la reducerea costurilor, la cre#terea productivitii muncii #i la stimularea personalului! -n relaiile contractuale dintre firme, se poate utiliza toata gama de clauze #i condiii pentru simplificarea negocierilor, pentru cre#terea gradului de %ncredere #i diminuarea msurilor *clauzelor+ de protecie %mpotriva riscurilor, inclusiv de creditare *creditul comercial+, cu a,utorul crora relaiile comerciale devin mai operative #i mai eficiente! La ni%el macroeconomic se urmre#te stimularea global a e porturilor, orientarea lor %n plan geografic #i structural. aceste msuri stimulative pot fi grupate in urmtoarele categorii ( a! msuri de stimulare bugetar1 b! msuri de stimulare fiscal1 c! msuri de stimulare financiar*bancar1 d! msuri de stimulare valutar1 a. M SURILE 3E STIMULARE -U;ETAR A EXPORTURILOR se realizeaz prin alocarea unor resurse speciale de la bugetul de stat. formele principale de spri,inire a e porturilor #i e portatorilor de la bugetul de stat sunt( - subveniile directe de e port. - subveniile indirecte pentru e porturi. - primele de e port! SU-5EN0IILE 3IRECTE sunt sume de bani acordate firmelor productoare de mrfuri pentru e port, %n situaiile %n care *ca urmare a lipsei de competitivitate sau a con,uncturii internaionale nefavorabile+ aceste produse se vnd pe piaa internaional, la preuri cel mult egale cu costurile interne de producie! $ubvenionarea e porturilor poate determina o sporire *artificial+ a competitivitii produselor respective, %n detrimentul altor oferte de pe piaa importatoare! $ubvenionarea e porturilor, cu e cepia unor produse eseniale din e porturile statelor in curs de dezvoltare, este considerat o practic neloial, ceea ce %ndrepte#te statele lezate s instituie un regim sancional fa de produsele respective *ta e compensatorii+ sau fa de rile %n cauz! )'iar #i atunci cnd se folose#te, subvenionarea e porturilor trebuie fcut selectiv *pentru ramurile de producie %n formare+ #i care, prin pierderea unor piee de e port, ar putea determina apariia unor grave dezec'ilibre economice #i sociale interne! $unt #i cazuri destul de frecvente, cnd unele state dezvoltate subvenioneaz uneori ramuri ale industriei %n declin considerate foarte sensibile la concurena strin! SU-5EN0IILE IN3IRECTE sunt practicate pe scar foarte larg, de foarte multe state, #i se realizeaz pe seama unor c'eltuieli fcute din bugetul de stat pentru crearea #i funcionarea unor structuri instituionale specifice promovrii produselor naionale pe piaa e tern! Principalele soluii folosite %n acest scop sunt( crearea unor sisteme informaionale moderne, elaborare de studii de pia, finanarea unor programe publicitare, acordarea de asisten te'nic e portatorilor, #i altele! $tatul efectueaz toate aceste c'eltuieli de la buget, iar firmele interesate vor beneficia -practic gratuit, sau la preuri simbolice - de efectele obinute economisindu-#i resursele proprii! PRIMELE 3E EXPORT nu urmresc rentabilizarea e porturilor *a#a cum este cazul subveniilor directe+ ci ncurajarea sporirii volumului vnzrilor pe anumite piee! Primele sunt sume acordate de la bugetul de stat firmelor e portatoare care au realizat *sau care vor realiza+ un volum important de e porturi pe o anumit pia, sau care e port produse din ramuri de mare importan pentru economia naional! '. M SURILE 3E STIMULARE 2ISCAL A EXPORTURILOR urmresc sporirea competitivitii e porturilor pe seama reducerii *sau c'iar eliminrii+ unor elemente de c'eltuieli de natura impozitelor #i ta elor, %n vederea sporirii c#tigului net realizat de e portatori! "ceste faciliti se pot institui in favoarea unor produse de e port sau a unor firme e portatoare!

3G

$timulentele fiscale pentru mrfuri de e port %mbrac forma unor scutiri sau reduceri de impozite #i ta e ori restituirea unor impozite pltite pentru produse importate care au fost incorporate %n mrfuri de e port! "ceste faciliti se acord difereniat, %n funcie de importana e portului respectiv, fiind, %n mod obi#nuit, proporionale cu gradul de prelucrare al produselor! "mportul cu scutire condiionat de la plata taxelor vamale de import, sau restituirea taxelor vamale pltite pentru produsele de import care se reexport sau se consum ca materii prime, materiale sau subansamble pentru realizarea de mrfuri destinate pieei externe, pe scurt SISTEMUL 3RAK-ACB, reprezint cea mai eficace form a stimulentelor aplicate asupra mrfurilor de e port! 4peraiunile de acest tip se ,ustific prin faptul c ta ele de import asupra inputurilor utilizate la fabricarea unui produs sunt de natura impozitelor asupra consumului, ele regsindu-se %n preul pltit de consumator! -n cazul %n care produsul este destinat e portului, ta ele vamale la importul materiilor prime *de e emplu+ ar greva %n mod artificial preul, diminund competitivitatea produsului #i urmnd a fi suportate fie de ctre agentul economic e portator, fie de ctre importator! 1e'nicile de tip draL-bacA au efecte stimulatorii asupra e porturilor asemntoare subveniilor dar de cele mai multe ori sunt preferate acestora deoarece datorit caracterului lor indirect determin mai puine reacii defensive din partea partenerilor comerciali! Stim!lentele fi)cale acordate exportatorilor urmresc s sporeasc gradul de cointeresare a productorilor #i e portatorilor *au deci un rol similar primelor de e port+! Principalele forme prin care se realizeaz sunt acordarea de reduceri *sau c'iar scutiri+ la impozitul pe profit prin stabilirea unor venituri neimpozabile ori prin reducerea cotei de impozit pe venitul total *se poate merge pn la scutirea complet dar evident pe un timp limitat - de la plata impozitului pe venit+!
C.

STIMULENTE 2INANCIAR7-ANCARE! 4rganismele financiar bancare naionale trebuie s asigure finanarea e portatorilor. aceast form a spri,inului acordat e portatorilor este esenial %n condiiile accenturii competiiei de pe piaa mondial! )ele mai importante mi,loace de spri,inire financiar-bancar a e portatorilor sunt creditele de e port #i asigurarea #i garantarea creditelor e terne! Cre#itele #e ex$ort ,oac un rol foarte important pentru stimularea e porturilor de valoare ridicat, producnd efecte benefice nu att pe termen scurt *deoarece nivelul dobnzii diminueaz %n mod substanial profiturile+ ct pe termen lung, permind intrarea #i consolidarea poziiei unor firme naionale pe piaa mondial! 7ormele principale ale creditului de e port *creditul cumprtor, creditul furnizor, liniile de credit+ vor fi e puse detaliat %ntr-un capitol distinct referitor la finanarea sc'imburilor e terne! !roductorii apeleaz la credite de prefinanare prin care %#i suplimenteaz resursele financiare proprii att de necesare pentru asigurarea unei producii la nivelul e igenelor pieei mondiale, pentru a putea cre#te rapid volumul produciei sau pentru a acoperi costurile suplimentare pe care le presupune realizarea unui e port *altele dect cele cu producia propriu-zis+! #xportatorii au nevoie de credite pentru ac'iziionarea mrfurilor de e port de la productori ct #i pentru a face fa %ntrzierilor *amnrilor+ la %ncasarea sumelor de la importatori Bpostfinanare+! 7acilitile pe linia creditelor se pot asigura att la acordarea propriu-zis a acestora *se pot constitui, la nivelul sistemului bancar naional, resurse speciale, %ndeosebi prin faciliti de refinanare acordate de bncile centrale, necesare %n acest scop+ ct #i %n privina condiiilor de rambursare *cu sau fr perioada de graie+, a dobnzilor practicate *de un real folos fiind subvenionarea unei pri a costului creditului+ sau a termenului de rambursare! A)i(!rarea i (arantarea cre#itelor *acordate de e portatori importatorilor+ este un mi,loc foarte eficace de stimulare a vnzrilor pe credit. aceasta soluie este practicat %n prezent de foarte multe state care apeleaz la serviciile unor instituii special %nfiinate %n acest scop! #. M SURI 3E STIMULARE 5ALUTAR ! Pe plan internaional aceste msuri se utilizeaz pe scar larg ca urmare a faptului c produc efecte imediate! Prin intermediul acestor msuri se urmre#te att cre#terea competitivitii mrfurilor de e port *pe seama reducerii preurilor de e port+ ct #i sporirea cointeresrii e portatorilor *care vor realiza c#tiguri suplimentare+! "lturi de regimul cursurilor multiple, de larg utilizare se bucur primele %n valut #i deprecierea periodic a monedei naionale! Primele +n %al!t au la baz regimul cursurilor multiple sau se aplic sub forma primelor indirecte ce se acord cu prile,ul efecturii sc'imbului valutar *att la e porturi ct #i la importuri+! Pentru flu urile

!artea " #fectele aplicarii politicilor comerciale externe

3=

comerciale *e porturi sau importuri+ de importan deosebit banca central poate institui un curs de sc'imb avanta,os pentru firmele naionale! Primele valutare se pot acorda difereniat, pe grupe de mrfuri sau zone geografice, urmrind s %ncura,eze e portul acestor mrfuri spre anumite ri sau grupe de ri! 3e$recierea mone#ei na"ionale se practic %n statele a cror moned naional are convertibilitate e tern! /eprecierea deliberat *#i de regul artificial+ a monedei naionale determin creterea competitivitii exporturilor statului respectiv *scumpind totodat importurile+ prin reducerea efortului pe care trebuie s-l fac importatorul din strintate pentru a-#i procura *cumpra+ valuta depreciat necesar plii mrfurilor respective! 8ste o msur pur monetar, ce trebuie utilizat cu mult pruden, pentru c nu produce efecte pozitive dect pe termen scurt! Pe termen lung, deprecierea monedei naionale conduce la %nrutirea raportului de sc'imb al rii care %#i depreciaz moneda naional #i la deteriorarea poziiei acesteia %n economia mondial iar scumpirea importurilor anuleaz, foarte rapid, avanta,ul iniial pentru produsele de e port #i determin o cre#tere general a preurilor %n %ntreaga economie!