Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAII INTERNAIONALE, TIINE POLITICE I ADMINISTRATIVE

REFERAT
Serviciul consular i !i"lo#a$ic %n Marea &ri$anie

A e'ec$ua$( Marin &o!ru) Mas$eran! an* II s"eli$a$ea PSP A con$rola$ &or Vla!i#ir

C+i inau, ,-./

CUPRINS
In$ro!ucere***************************************************************************************************0 .*. Carac$eris$ica )enerala a serviciului consular si !i"lo#a$ic in Marea &ri$anie**********************************************************************************************************************12.. .*, Di"lo#a3ia euro"ean4 a Marii &ri$anii**********************************************************..2.5 .*/ Da$e )enerale !es"re Marea &ri$anie**************************************************************.52.6 &i7lio)ra'ie*******************************************************************************************************************,-

INTRODUCERE Serviciul diplomatic si consular este conceput ca o totalitate de norme juridice, principii organizatonale, metode si mijloace de activitate diplomatice si consulara. Descrierea acestui domeniu va facilita insusirea si aprofundarea de catre cei interesati a normelor de drept diplomatic si consular ale Marii Britanii, care pe viitor ar putea fi aplicate in diverse domenii de activitate. Pentru pregatirea acestui referat am consultat literatura engleza, rusa si romna de specialitate. Lucrarea este destinata studentilor, masteranzilor fiind o caracteristica generala a serviciului consular si diplomatic in Marea Britanie, cuprinzind structura cu toate componentele ei si exemplu de diplomatie engleza. Suportul metodologic al lucr rii! " metoda analizei, prin care se #ncearc s se pun #n eviden$ structurile serviciului consular si diplomatic al Marii Britanii% -metoda descriptiv, cu ajutorul c reia se descriu elementele structurale! secretarul de stat, sunt oferite informatii referitoare la &ommon'ealt(% sunt enumerati secretarii de stat ai Marii Britanii incepind cu anul )*+2 pina in prezent, la fel sunt enumerati ,m-asadorii si .naltii &omisari in /egatul 0nit si in lume. " metoda functionala, prin intermediul careia am elucidat functiile secretarului de stat, ai adjunctilor acestuia. &ercetarea prezentat cuprinde #n sumar introducerea lucr rii, trei paragrafe. Paragraful I este consacrat naturii juridice a serviciului diplomatic si consular in Marea Britanie. La prezentarea acestui su-iect s"a pornit de la identificarea aspectelor institu$ionale 1i legale. Paragraful II ofera o prezentare a Secretarului de stat pentru afaceri externe 1i al &ommon'ealt("ului.

.*. Carac$eris$ica )eneral4 a serviciului consular i !i"lo#a$ic %n Marea &ria$anie


3ficiul 4xtern al Marii Britanii este condus de catre Secretarul de Stat pentru ,facerile 4xterne, care are patru adjuncti politici: doi adjuncti ministri de stat , care sunt mem-ri ai guvernului in rang de ministru si sunt numiti in functie de catre Prim"ministru si doi adjuncti parlamentari, care sunt responsa-ili pentru pro-lemele de politica externa in camerele parlamentului, neavind influenta asupra aparatului central al ministerului. ,tit Secretarul de Stat cit si cei patru adjuncti politici ai sai isi numesc secretari personali, de regula, din rindul tinerilor parlamentari.) Secretarul de Stat impreuna cu patru adjuncti politici si secretarii lor personali formeaza nucleul politico" parlamentar in conducerea ministerului. ,ceasta conducere a ministerului se sc(im-a in dependenta de rezultatele alegerilor parlamentare si de apartanenta sa la partidul majoritar din parlament. Spre deose-ire de conducerea ministerului care permanent se sc(im-a, personalul ministerului, format din functionari de cariera, nu se sc(im-a in dependenta de alegerile parlamentare. Secretarul de Stat mai are inca un adjunct 5 ,djunctul Permanent 5 care este functionar din minister fara apartenenta de partid. ,djunctul permanent al Secretarului de Stat este o figura c(eie in Serviciul 4xtern al Marii Britanii, uneori c(iar mai importanta ca majoritatea adjunctilor in rang de ministru si adjunctilor parlamentari. 2 ,djunctul permanent este un sim-ol al sta-ilitatii in Marea Britanie, sim-olizind continuitatea politicii externe. 4ste necesar de mentionat ca serviciul -ritanic de informatie 6Sicret .nteligence Service7 este su-ordonat anume ,djunctului Permanent al Secretarului de Stat. ,djunctul permanent are ase adjunci si opt ajutori. 8n rang de adjunct al ,djunctului permanent este si &onsilierul pentru comertul european. 9oti adjunctii impreuna cu ,djunctul permanent formeaza nucleul profesionist in conducerea ministerului, numit 6marele opt7. ,paratul central al ministerului este divizat in 2+ de sectii, dintre care ): operativ"teritoriale, )+ functionale si ): administrativ"organizatorice. Sectiile operativ"teritoriale sunt divizate dupa criteriul regional"geografic! ,merica, 3rientul 8ndepartat, 3rientul ,propiat, 3rientul ,ra-, ,frica 3rientala si de ;ord, ,frica 3ccidentala si &entrala, ;ordul</usia si 4uropa 3rientala=, 3ccidentul <4uropa 3ccidentala=, ,sia &entrala, ,sia de Sud"4st. >iecare sectie are consilieri juridici si referenti in diverse domenii. Sectiile functionale sunt divizate in! 0niunea 4uropeana, 3;0, &omisia economica a 3;0 pentru 4uropa, 3rganizatiile europene, ;,93, /elatii 4conomice, Sectia generala, Sectia informatie, Sectia cultura, Sectia consulara, Sectia tratate, Serviciul protocol, etc.
) 2

Matveev ?.M. Britans@aia diplomatices@aia sluj-a 5 Mos@va )+AB, p. )C) D. London. ;e' >oreign PolicE is made 5 ;e' For@, )+B+, p. )2:

Sectiile administrativ"organizationale sunt! ar(iva, telecomunicatiile, administratie si gospodarie, personal, finante, securitate, dactilografiere etc. Su- egida secretarului de Stat sunt inca doua structuri statale care au atri-utii in domeniul relatiilor externe! Ministerul pentru &omunitatea Britanica <&ommon'ealt(= si Ministerul &oloniilor. &ommon'ealt("ul intruneste treisprezece state, foste colonii ale Marii Britanii <,ustralia, &anada, ;oua Geelanda, /epu-lica ,frica de Sud, .ndia, Pa@istan, Sri Lan@a, MalaEsia, H(ana, ;igeria, Sierra Leone, 9anzania, DenEa=. .n competenta &ommon'ealt("ului sunt relatiile -ilaterale si multilaterale intre mem-rii comunitatii si coordonarea politicii externe. Commonwealth provine din lim-a englez , are sensul de -inele pu-lic, de interes general sau avantaj, dateaz din secolul al cincisprezecelea. Co##on8eal$+ul Na3iunilor, numit #n mod uzual 1i $+e Co##on8eal$+, este o asocia$ie voluntar a C2 de state suverane, dintre care cele mai multe au fost colonii -ritanice, sau teritorii dependente ale acestor colonii. 4xcep$iile sunt /egatul 0nit #nsu1i, /'anda 1i Mozam-ic. ;ici un guvern al &ommon'ealt(ului, <-ritanic sau din alt $ar =, nu exercit putere asupra unui altuia, a1a cum se #ntmpl #ntr"o uniune politic . Mai degra- , rela$iile dintre guvernele &ommon'ealt(ului sunt unele caracteristice unei organiza$ii interna$ionale prin care, $ rile cu diferite condi$ii sociale, politice 1i economice sunt tratate ca fiind egale #n statut 1i coopereaz #ntr"un cadru al valorilor 1i o-iectivelor comune, a1a cum este su-liniat #n Declara$ia de la Singapore. ,cestea includ promovarea democra$iei, drepturilor omului, statului de drept, li-ert $ii individuale, egalitarismului, comer$ului li-er multilateralismului 1i p cii mondiale. ,ceste o-iective sunt #ndeplinite prin proiecte 1i #ntlniri multilaterale, ca 1i prin Iocurile &ommon'ealt(ului, care au loc o dat la patru ani. Sim-olul acestei asocia$ii este regina 4lisa-eta a .."a, cunoscut pentru acest motiv ca Jef al &ommon'ealt(ului. ,ceast pozi$ie nu"i confer monar(ului -ritanic nici un fel de putere politic sau executiv asupra statelor mem-re al &ommon'ealt(ului. ,ceast pozi$ie este pur sim-olic , 1eful executiv al organiza$iei fiind Secretarul Heneral al &ommon'ealt(ului. 4lisa-eta a .."a este de asemenea 1eful statului, <separat=, a )K state mem-re ale &ommon'ealtului, numite colectiv /egatele &ommon'ealt(ului. &um fiecare regat este independent, 4lisa-eta a .."a, ca monar(, de$ine un titlu distinct pentru fiecare, de1i, dup conferin$a premierilor &ommon'ealt(uluil din )+C2, toate includ la sfr1it 1i pe cel de ef al Commonwealthului. De exemplu, #n cazul ,ustraliei, titlu regal este Eliza eth the !econd, " the #race of #od, $ueen of %ustralia and of &er other 'ealms and (erritories, &ead of the Commonwealth )Elisa eta a doua, prin gra*ia lui +umnezeu, regin a %ustraliei ,i a altor regate ,i teritorii ale ei, ,ef al Commonwealthului-. 8n afar de aceste regate, majoritatea mem-rilor &ommon'ealt(ului au propriul lor 1ef de stat, 22 sunt repu-lici, cinci sunt monar(ii cu proprii lor monar(i, <Brunei, Lesot(o, Malaeziei, S'aziland 1i 9onga=.2 Ministerul coloniilor exercita politica Marii Britanii in coloniile sale si dirijeaza cu teritoriile acestora. Misiunile diplomtice ale Marii Britanii au fost infiintate in peste +: de state ale lumii. Sefi ai misiunilor sunt numiti am asadori <trimisi= si inalti comisari <in statele &ommon'ealt("
2

(ttp!LLro.'i@ipedia.orgL'i@iL&ommon'ealt(

ului=, carora li se su-ordoneaza toti functionarii de stat -ritanici aflati in tara respectiva. , doua persoana in misiune este consilierul, care in cazurile de a-senta a sefului misiunii il inlocuieste in calitate de insarcinat cu afaceri ad interim. Misiunile diplomatice sunt divizate in sectii si referenturi! " " " " " " " " " " " " " cancelaria% sectia politica% sectia economico"comerciala% sectia informatie% sectia cultura si mass"media% ar(iva si secretariatul, et. securitate% comunicatii% dactilografiere% traduceri% criptografie% administratie% finante, etc. Organizarea activitii diplomatice . 8n conformitate cu sistemul constitu$ional englez, regina ,ngliei este #mputernicit #n pro-leme importante ale rela$iilor externe! declararea de r z-oi sau a st rii de r z-oi 1i #nc(eierea p cii, #nc(eierea 1i ratificarea tratatelor interna$ionale, numirea am-asadorilor 1i a altor reprezentan$i diplomatici. ,ceste prerogative sunt considerate formale, pentru c #n activitatea practic curent ele revin &a-inetului de mini1tri. Parlamentul -ritanic, cu o structur -icameral <&amera &omunelor 1i &amera Lorzilor= dispune de asemenea de o serie de prerogative #n domeniul rela$iilor externe, mai ales rolului ce revine &amerei &omunelor! discutarea 1i apro-area unor proiecte de legi, sta-ilirea -ugetului na$ional care include 1i sta-ilirea -ugetului institu$iilor pentru rela$ii externe, dez-ateri anuale #n pro-leme de politic extern 1i interpel rile mem-rilor parlamentului adresate industriilor. 8n comapara$ie cu celelalte organe de stat <Huvernul, &a-inetul de mini1tri, Ministerul ,facerilor 4xterne=, influen$a Parlamentului asupra politicii externe este mult mai mic . Huvernul 1i &a-inetul s u <din ca-inet fac parte principaii mini1tri ai Huvernului, dintre care un rol deose-it de important #i revine prim"ministrului 1i ministrului de externe= reprezin organe centrale care au o importan$ (ot r#toare #n sta-ilirea orient rii politicii externe 1i modului de aplicare a acesteia #n practic . 8n atri-u$iile &a-inetului se #nscriu! " " precizarea final a liniei politicii prezentate #n Parlament% exercitarea controlului asupra principlelor institu$ii guvernamentale% K

Personalul nediplomatic activeaza in servicii!

"

coordonarea activit $ii diferitelor ministere.B

0nele prerogative regale, cum ar fi dreptul de a declara r z-oi 1i a #nc(eia pace sau #nc(eierea tratatelor interna$ionale apar$in #n ultim instan$ tot &a-inetului. 0nul dintre organele cenrale de stat, privilegiate #ntr"un anumit sens, este &onsiliul Secret, #n componen$a c ruia intr persoane desemnate de regin <#n mod o-i1nuit mem-rii &a-inetului de mini1tri 1i politicieni cu renume ai partidelor -urg(eze=. &onsiliul Secret, care se #ntrune1te foarte rar 1i numai #n pro-leme deose-ite, este condus de lordul pre1edinte al &onsiliului. 3rganul central operativ #n pro-lemele rela$iilor externe este Ministerul de 4xterne <>oreign 3ffice=, care are o structur mai deose-it oarecum de a celorlalte ministere prezentate mai sus. 4xist o a1a numit conducere politic 1i o conducere permanenmt a >oreign 3ffice"ului. &ea dint#i, format din mem-ri ai guvernului aflat la putere, care lucreaz pentru >oreign 3ffice 1i se sc(im- o dat cu sc(im-area guvernului, se compune din! secretarul de stat pentru afacerile externe <ministrul de externe=, care este 1i mem-ru al ca-inetului de mini1tri, doi mini1tri de stat 1i doi su-secretari parlamentari de stat. 8n aceea1i ec(ip intr 1i su-secretarul permanent de stat, care face parte din personalul >oreign 3ffice"ului 1i reprezint figura cea mai important dup ministerul de externe. 4l are sarcina s asigure elementul de continuitate 1i de experien$ #n cadrul conducerii politice a ministerului. Su-secretarii de stat parlamentari asigur coordonarea ac$iunilor #ntre Parlament 1i >oreign 3ffice. Mini1tri de stat 5 unul din ei, mem-ru al &amerei Lorzilor 5 au sarcina s ajute su-secretarul permanent #n pro-leme economice 1i sociale 1i, respectiv, #n c(estiuni privind ;a$iunile 0nite sau conferin$e la nivel #nalt. Ca7ine$ul #inis$rului. Secretarul de stat al >oreign 3ffice"ului dispune dup , de un secretar particular care tre-uie s ie la curent cu #ntreaga activitate curent a ministerului. &u toate c denumirea de ca-inet al secretarului de stat nu exist , rolul acestuia este #ndeplinit d un grup de exper$i format din! secretarul particular, trei asisten$i ai secretarului particular 1i secretarul particular parlamentar. Direc3ia a'acerilor "oli$ice . Sc(ema structural a >oreign 3ffice"ului nu cuprinde o direc$ie a afacerilor politice, #nsa de aceste pro-leme se ocup + departamente teritoriale. &ela aproximativ B: de departamente ale Ministerului ,facerilor 4xterne -ritanic sunt repartizate dup criterii geografice, func$ionale, de ordin administrativ 1i de informare. Direc3ia a'acerilor econo#ice. Din cele )+ departamente ale >oreign 3ffice"ului face parte 1i Departamentul rela$iilor economice. Preocup rile acestui Departament se concentreaz #n jurul a dou aspecte principale referitoare la c(estiuni generale economice 1i financiare 1i, respectiv pro-leme economice care nu pot fi tratate su- raport geografic, cum ar fi reconstruc$ia economic , repara$ii etc. De activitatea de informare a >oreign 3ffice"ului se ocup o agen$ie special din cadrul Departamentului de cercet ri 1i inform ri. 8n plus, de pro-lemele economice r spunde 1i Departamentul de ajutor reciproc <se ocup de rela$iile cu organiza$iile economice europene 1i cu pro-lemele emigr rii 1i for$elor de munc = 1i
B

?. >. Petrov. Serviciul 4xterior al Marii Britanii 5 Moscova )+CA

departamentul general <din sarcinile c ruia fac parte pro-leme concrete, cum ar fi transporturile, metodologia, avia$ia, etc.=. Direc3ia Or)ani9a3ii In$erna3ionale . 8n >oreign 3ffice, responsa-ilit $i #n leg tur cu activitatea organiza$iilor interna$ionale revin urm toareor departamente! " " " Departamentul 3;0, cu atri-u$ii privind rela$iile Marii Britanii cu ;a$iunile 0nite% Departamentul 3rganiza$iilor 3ccidentale care se ocup de! &onsiliul 4uropei, 9ratatul ;ord" ,tlantic, 9ratatul de la Bruxelles, 0niunea 4uropei 3ccidentale% Departamentul ,dministrativ pentru &onferin$e 1i ,provizionare are sarcini #n leg tur cu aspectul material al organiz rii conferin$elor interna$ionale #n ,nglia 1i #n str in tate 1i al vizitelor oficialit $ilor str ine #n Marea Britanie etc. Direc3ia rela3iiloe cul$urale. >oreign 3ffice dispune de un departament al rela$iilor culturale care se ocup de pro-leme apar$in#nd, prin excelen$ , acestui domeniu. &ooperarea te(nico"1tiin$ific nu face parte din preocup rile departamentului.

S$ruc$ura serviciului consular si !i"lo#a$ic in "re9en$(


Minis$rul Por$'oliu / spunderea general pentru activitatea &omunitatii Milliam Nague Secretar de stat Britanice<&ommon'ealt(= Ministru de Stat David Lidington Ministru pentru 4uropa 1i ;,93 4uropa ,sia de Sud"4st L 3rientul 8ndep rtat, &arai-e, 4uropa &entral L ,merica de Sud, ,ustralia 1i Pacific, drepturile IeremE Bro'ne Ministu de Stat omului,consular, migra$ie, drogurile 1i criminalitatea interna$ionala, diploma$ie pu-lic 1i Iocurile 3limpice Lord No'ell of Huildford Ministru de Stat &ommon'ealt( ,ffairs and .nternational 4nergE Ministru de Stat% Lord Hreen of Ministru de stat Strategia guvernamentala pentru comer$ 1i investi$ii interne Nurstpierpoint pentru &omer$ 1i .nvesti$ii Su-"Secretar ,frica, 3rganiza$ia ;a$iunilor 0nite, pro-lemele economice, NenrE Belling(am Parlamentar de solu$ionarea conflictelor, 1i sc(im- rile climatice stat ,fganistan L ,sia de Sud, com-ateriea terorismului L Su-"Secretar ,merica de ;ord, 3rientul Mijlociu 1i ,frica de ;ord, ,listair Burt Parlamentar de &omunitatea Britanica<&ommon'ealt(=, finan$e 1i resurse stat umane Ran)

Misiunile !i"lo#a$ice ale Marii &ri$anii* Serviciul diplomatic al Majest $ii Sale este serviciul diplomatic al /egatului 0nit, care se ocup cu afacerile externe, spre deose-ire de Serviciul Pu-lic, care se ocup cu afacerile interne. Sunt aproximativ )K.::: de angajati in 3ficiul 4xtern 1i al &ommon'ealt( in Londra, A

precum 1i 2B: posturi <am-asade 1i alte -irouri= #n jurul lumii, al turi de personalul angajat pe plan local 1i mem-rii altor departamente ale Huvernului. Secretarul de Stat pentru ,faceri 4xterne 1i &ommon'ealt( este, de asemenea, 1eful serviciului diplomatic. 3ficiul 4xtern a fost odat un serviciu separat de Ministerul de 4xterne, dar mai tirziu a fost com-inat cu serviciul diplomatic #n )+)A. Serviciul diplomatic a a-sor-it, de asemenea, Serviciul &olonial la sfr1itul anilor )+K:. !ecretarul de !tat pentru %faceri E.terne ,i Commonwealth , denumit #n mod o-i1nuit ca ministrul de externe, este un mem-ru al Huvernului Majest $ii Sale 1i al &ommon'ealt("ului, este responsa-il pentru rela$iile cu $ rile str ine, c(estiunile legate de &ommon'ealt(, de teritoriile Marii Britanii de peste m ri 1i de promovarea intereselor -ritanice #n str in tate. Poziia Postul de secretar de stat pentru afaceri externe a fost creat #n reorganizarea guvernamentala a /egatului 0nit in )*A2, #n care Departamentele de ;ord 1i de Sud au devenit, respectiv, Serviciul &ivil si 3ficiul 4xtern. Postul de secretar de stat pentru ,faceri 4xterne 1i &ommon'ealt( a luat fiinta #n )+KA, cu fuziunea func$iilor de secretar de stat pentru afaceri externe 1i secretar de stat pentru afaceri &ommon'ealt( #ntr"un singur departament de stat. Secretarul de Stat este un mem-ru al &a-inetului, iar postul sau este considerat unul dintre Marile 3ficii ale statului. Secretarul de 4xterne isi desfasoara lucr rile in Ministerul ,facerilor 4xterne #n M(ite(all. /esedinta oficiala a postului este in &arlton Hardens din Londra 1i #n Dent &(evening. 8n remanierea din 2::K, Margaret Bec@ett, a devenit prima <1i singura= femeie care a de$inut acest post. Lis$a #isiunilor !i"lo#a$ice ale Re)a$ului Uni$( /egatul 0nit are o re$ea mare, la nivel mondial de misiuni diplomatice. Pentru cele trei $ ri &ommon'ealt(, <1i anume .ndia, ;igeria 1i Pa@istan=, &ommon'ealt( #nc folose1te termenul 6,djunctul 8naltului &omisar7 pentru &onsulate " Heneral <condus de ,djunctul 8naltului comisar=, de1i aceast terminologie este eliminat. 8n 2::B, >&3 a efectuat o revizuire major a desf 1ur rii misiunilor sale diplomatice, 1i, ulterior, pe o perioad de doi ani a #nc(is misiunilor sale la ;assau <Ba(amas=, ,sunciOn <ParaguaE=, Dili <9imor Leste=, Maseru <Lesot(o=, M-a-ane <S'aziland=, ,ntananarivo <Madagascar=, ;u@ualofa <9onga=, 9ara'a <Diri-ati= 1i Port ?ila <?anuatu=. 8n plus, mai multe consulate 1i -irouri comerciale au fost, de asemenea, #nc(ise, inclusiv cele din >u@uo@a <Iaponia=, ?ientiane <Laos=, Douala <&amerun=, P(oenix, San Iuan 1i Dallas <Statele 0nite=, Porto <Portugalia= 1i >ran@furt, Leipzig 1i Stuttgart < Hermania=. alte consulate #n ,ustralia, Hermania, >ran$a, Spania, ;oua Geeland 1i Statele 0nite au fost declasate si girate doar de catre personalul local.

Lis$a A#7asa!elor si #isiunilor !i"lo#a$ice ale Marii &ri$anii(


,fg(anistan : ,l-ania : ,lgeria : ,ngola : ,rgentina : ,rmenia : ,ustria : ,zer-aijan : Ba(rain : Belarus : Belgium : Bolivia : Bosnia"Nerzegovina : Brazil : Bulgaria : Burma : &am-odia : &(ile : P/ &(ina : &olom-ia : D/ &ongo : &osta /ica : &roatia : &u-a : &zec( /epu-lic : Denmar@ : Dominican /epu-lic : +

4ast 9imor : 4cuador : 4gEpt : 4ritrea : 4stonia : 4t(iopia : >inland : >rance : Heorgia : HermanE : Hreece : Huatemala : Huinea : NolE See : Nonduras : NungarE : .celand : .ndonesia : .ran : .raP : .reland : .srael : .talE : .vorE &oast : Iapan : Iordan : Daza@(stan : Dorea, DPD : Dorea, /3D : Du'ait : Laos : Latvia : Le-anon : Li-Ea : Lit(uania : Luxem-ourg : Macedonia : Mexico : Mol!ova : Mongolia : Montenegro : Morocco : ;epal : ;et(erlands : ;or'aE : 3man : Panama : Peru : P(ilippines : Poland : Portugal : Qatar : /omania : /ussia : Saudi ,ra-ia : Senegal : Ser-ia : Slova@ia : Slovenia : Spain : Sudan : S'eden : S'itzerland : SEria : 9aji@istan : 9(ailand : 9unisia : 9ur@eE : 9ur@menistan : 0@raine : 0nited ,ra4mirates : 0nited States : 0ruguaE : 0z-e@istan : ?enezuela : ?ietnam : Femen : Gim-a-'e <):C= Inal$e Co#isaria$e( ,ustralia : Banglades( : Ba(amas : Bar-ados : Belize : Bots'ana : Brunei : &ameroon : &anada : &Eprus : >iji : 9(e Ham-ia : H(ana : HuEana : .ndia : Iamaica : DenEa : Mala'i : MalaEsia : Malta : Mauritius : Mozam-iPue : ;ami-ia : ;e' Gealand : ;igeria : Pa@istan : Papua ;e' Huinea : /'anda : SeEc(elles : Sierra Leone : Singapore : Solomon .slands : Sout( ,frica : Sri Lan@a : 9anzania : 9onga : 9rinidad and 9o-ago : 0ganda : Gam-ia <2+= Consula$e ;enerale( Nong Dong : Ierusalem Re"re9en$an$e Per#anen$e! 0nited ;ations in ;e' For@ : 4uropean 0nion naltul Comisar este titlul de rang #nalt, pozitie executiva speciala o-tinuta printr" o comisie de numire a &ommon'ealt("ului, Diploma$ia Bilaterala. 8n &ommon'ealt( 8naltul &omisar este diplomat <cu rang de am-asador=, responsa-il al misiunii diplomatice a unui guvern al &ommon'ealt("ului la altul. ,stfel, .nalta &omisie a na$iunii &ommon'ealt( este de am-asada sa intr"un alt stat &ommon'ealt(. Deoarece mem-rii &ommon'ealt("ului au sau au avut un 1ef de stat comun, ele nu au am-asadori, dar #n sc(im- au .nalti comisari, care reprezint guvernul, mai degra- dect 1eful statului. 8n lim-ajul diplomatic, 8naltul &omisar este considerat un rang ec(ivalent cu rangul de am-asador. Ambasadorii din /egatul 0nit sunt acreditati de &urtea /egala din St. Iames <referindu"se la St. IamesRs Palace=.

):

.*, Di"lo#a3ia euro"ean4 a Marii &ri$anii


8n )+C:, c#nd s"a produs pentru prima dat #nfiin$area &omunit $ii 4uropene a & r-unelui 1i 3$elului <&4&3=, guvernul -ritanic a (ot r#t, de1i era de accord cu aceast idee, c nu ar fi cel mai potivit lucru pentru Marea Britanie s devin mem-ru #ntr"o organiEa$ie suprana$ional . Huvernul -ritanic fusese preg tit s participle #ntr"un num r mare de organiEa$ii europene, dar numai dup ce principiul interguvernamentalismului, sus$inut de proceduri de vot, care cereau unanimitatea, fusese sta-ilit. 8n plus, Huvernul ,ttlee a considerat c Marea Britanie, datorit intereselor sale glo-ale, nu ar tre-ui s se limiteze la un statut regional. 8n cele 1ase state, care au f cut parte ini$ial din 04, fundamentale suveranit $ii e1uaser #n deceniul precedent 1i exista o predispozi$ie spre g sirea unor noi modalit $i de administrare a rela$iilor intraeuropene. 8n Marea Britanie, singurul stat care a intrat #n cel de"al .."lea / z-oi Mondial de -un voie 1i a ie1it victorios, nu era nevoie de a"1i contesta organizarea intern 1i alian$ele externe, care r m seser #n principiu nesc(im-ate dup r z-oi. ,nii )+K: au fost pentru diploma$ia -ritanic o perioad de austeritate ca r spuns la dovezile tot mai clare ale sc derii influen$ei economice 1i politice pe plan extern. Deprecierea lirei, retragerea militar for$at de la est de Suez 1i recunoa1terea faptului c marea Britanie, precum 1i celelalte state din &44, dovedeau pu$in interes sau a-ilitate de a lupta al turi de S0, #n ?ietnam a #nsemnat c apartene$a la &44 devenea tot mai atractiv 1i era asociat cu no$iunea de modernizare 1i re#nnoire.. Din )+K* Marea Britanie a #ncercat active s adere la &44 #n timpul guernului Milson 1i pe urm Neat(. Decizia lui Neat( de a o-$ine statutul de mem-ru a fost #nt rit de primul refuz al unui prim"ministru -ritanic post-elic de a acorda #nt#ietate rela$iei speciale cu S0,. Neat( a acceptat sugestia francez c tre-uia f cut o alegere #ntre rela$ia cu S0, 1i aderarea la &44, perioada mandatului lui Neat( este important din perspectiva succesului negocierilor pentru aderare 1i a reducerii semnificative a importan$ei rela$iilor dintre Marea Britanie 1i S0,. Huvernele -ritanice care au urmat au respins ideea c apartenen$a la 04 necesit neglijarea Srela$iilor speciale7, de1i to$i prim"mini1trii -ritanici #ncep#nd cu )+*2 au avut la un moment dat pro-leme #n administrarea 1i ec(ili-rarea dimensiunii transatlantice 1i europene a diploma$iei -ritanice. &eea ce este ciudat cu privire la rela$ia dintre ideea -ritanic a imperativelor rela$iei speciale 1i political or vizavi de 04 este faptul c Statele 0nite nu au avut acee1i atitudine. 4ste greu s ne imagin m vreo administra$ie american dup )+BC, care ar fi #ncercat s exercite presiune asupra Marii Britanii pentru a face o alegere #ntre 4uropa 1i ,merica, dimpotriv , majoritatea conduc torilor americani au precizat #n nenum rate r#nduri, c Marea Britanie este important pentru S0,, #n principal, #n calitate de mem-ru cu influen$ #n 04. ,ceast stare de lucruri s"a datorat guvernelor -ritanice successive, care au acordat tot mai mult importan$ rela$iei dintre leg turile cu S0, 1i leg turile cu 04. Neat( a respins leg turile speciale, ))

9(atc(er a f cut opusul, iar pentru Milson, &allag(an, Major 1i Blair, aceast rela$ie a reprezentat o surs continu de dificult $i. De #ndat ce Neat( a o-$inut aderarea Marii Britanii la &44 #n )+*2, a fost demis din func$ie 1i #nlocuit cu Narold Milson 1i, #n cele din urm , cu Iames &allag(an. 8n principal, din motive interne, guvernul Milson a #nceput o Srenegociere7 nelegitim a termenilor ader rii, culmin#nd cu recomandarea #ncununat de success adresat poporului -ritanic de a vota pentru aderare #n /eferendumul din )+*C. 8ntre )+*B 1i )+*+, la-uri1tii s"au aflat pe pozi$ii din ce #n ce mai contradictorii cu partenerii lor europeni #n ceea ce prive1te direc$ia viitoare a &44, dar #n acela1i timp #mp rt 1eau cu ace1tea o dorin$ pe termen scurt de #nc lcare a regulilor 04 referitoare la ajutorul acordat de stat, #n condi$iile unei recensiuni economice interna$ionle. Huvernul &allag(an a demnstrat o lips evident de entuziasm vizavi de participarea activ pe pia$a comun suprana$ional , dar o aten$ie din ce #n ce mai mare vizavi de procedurile interguvernamentale de la -aza sistemului de sc(im-uri diplomatice cunoscute su- numele de &ooperare Politic 4uropean <&P4=, rezultatul a fost #ndep rtarea politicii -ritanice de 4uropa, c(iar #n momentul c#nd un pre1edinte -ritanic al &omisiei 4uropene</oE Ien@ins= lucra cu conduc torii >ran$ei 1i ai Hermaniei #n vederea promov rii cauzei cooper rii monetare. ,-ia #n )+*+, c#nd Margaret 9(atc(er a devenit prim" ministru, s"a conturat o strategie clar pentru &4. 8ntre )+*+ 1i )+AB, guvernul -ritanic a #ncercat s opreasc planurile de regenerare &4 p#n c#nd se rezolv pro-lema contri-u$iei -ritanice la -ugetul net al 04. Doamna 9(atc(er #1i dorea S-anii #napoi7 1i era preg tit s #mpiedice continuarea integr rii dac nu #i rau respectate cererile. 8n )+AB, dup c#teva acorduri -getare disputate pe termen scurt, s"a ajuns la o #n$elegere final la >ontain-leu. 3piniile cu privire la condi$iile acestui accord sunt #mp r$ite, dar Marea -ritanie a primit un ra-at la contri-u$ia ei -rut la -uget, ra-at -azat pe o formul care func$iona o prioad mao lung 1i nu doar un an <guvernele -ritaice succesiva au reu1it s p streze aceast m sur #n ciuda eforturilor depuse pentru a se renun$a la ea=. &ei care au v zut acest accord -ugetar drept un triumf al diploma$iei -ritanice sunt contrazi1i de cei care au v zut gra-a Marii Britanii de a accepta acest ra-at ca o recunoa1tere t#rzie a faptului c partenerii &4 se s turaser de o-struc$ionismul -ritanic 1i ar fi continuat revitalizarea &4 c(iar 1i f r Marea Britanie, dac ar fi fost necesar. &u alte cuvinte, #n$elegerea -ugetar in )+AB putea fi v zut ca o recunoa1tere a faptului c strategia -ritanic de -locare nu mai era acceptat . Doamna 9(atc(er a fost #ntr" adev r unul sin Sar(itec$ii7 politici care au stat la -aza revitaliz rii &4 de la mijlocul anilor )+A:% Programul pentru Pia$a 0nic a fost sus$inut de 9(atc(er 1i preluat de &omisia Delors de un &omisar -ritanic, Lord &oc@field. Pentru a facilita Programul pentru Pia$a 0nic , guvernul -ritanic a semnat ,ctul 0nic 4uropean 1i astfel a fost de acord cu un sistem reformat de luare a deciziilor, acre com-ina votului cu majoritate calificat #n &onsiliu cu puteri legislative importante pentru Parlamentul 4uropean. &alculele gre1ite ale Doamnei 9(atc(er au provenit din efectul dEnamic al ,40 1i PP0 asupra evolu$iei &4. 4a a crezut #n Pia$a 0nic , darn u a acceptat logica, exploatat at#t de -ine de Delors, care necesita m suri integrative suplimentare 5 #n mod clar, 0niunea 4conomic 1i Monetar . Pe m sur ce Delors, cu sprijinul fran$ei 1i al germaniei, f cea progrese, Doamna 9(atc(er a #ncercat s apeleze din nou la politica de rezisten$ . 4ra totu1i )2

prea t#rziu pentru aceasta 1i p#n la sf#r1itul anilor A: era clar c restul &4 inten$iona s mearg #nainte cu sau f r Marea Britanie. /ezultatul #n Marea Britanie, de1i nu doar din cauza politicii europene, a fost #nl turarea Doamnei 9(atc(er de c tre propriul ca-inet% aceast m sur a fost primit cu u1urare de partenerii din &4 1i de c tre for$ele proeuropene din Marea Britanie. 4i au f cut #ns gre1eala de a considera ezit rile lui 9(atc(er cu privire la direc$ia viitoare a &4 drept personale 1i nu au recunoscut c ele reprezentau, de fapt, o versiune extrem a unei anxiet $i -ine #nr d cinate referitoare la evolu$ia integr rii. &u toate acestea, guvernul major a promis, 1i ini$ial a 1i oferit, o nou a-ordare. 8n timp ce Margaret 9(atc(er s"a retras din adun rile europene, Io(n Majr a r mas (ot r#t s sta-ileasc Marea Britanie S#n inima 4uropei7 1i a insistat s se acorde iportan$ preocup rilor $ rii sale. ,stfel, Marea Britanie a avut success #n cadrul negocierilor de la Maastric(t unde s"a #nc(eiat 9ratatul pentru 0niunea 4uropean . 8n cadrul acestor negocieri, #nc p $#narea lui Major, al turi de ostilitatea partidului s u #n $ar , au permis Marii Britanii s men$in structura pe piloni a 0niunii 4uropene 1i, astfel, s limiteze r sp#ndirea suprana$ionalismului. 8n plus, Major a c#1tigat aten$ie cu privire la conceptual de su-sidaritate, drepul de Sintra7 #n 0M4 la momentul ales de Marea Briatnie 1i de a Sie1i7 din &apitolul Social. 8n ceea ce prive1te diploma$ia european , Io(n Major, avea pro-a-il dreptate s afirme #n momentul #ntoarcerii de la Maastric(t c a fost Sgame, set 1i meci7 pentru Marea Britanie. Pro-a-il #ns 1i"a su-estimat pozi$ia intern c#nd a pronosticat #ncrez tor c va urma #n cur#nd ratificarea 904. Pu$in dup alegerile din aprilie )++2, pe m sur ce se apropia r#ndul Marii Britanii la pre1eden$ia 04, se p rea c valul 4uropean este #n favoarea Marii Britanii. 3dat ce 904 fusese realizat #ntr"un mod accepta-il pentru Marea Britanie, urm torul proiect important pentru 04 urma s fie cel mai pro-a-il, extinderea 0niunii pentru a include restu ,4&L 1i #n cele din urm $ rile nou"eli-erate din 4uropa de 4st 1i fosta 0niune Sovietic . 4xtinderea 0e a fost mereu un o-iectiv diplomatic major al Marii Britanii. 8n aceast pro-lem , Marea Britanie era de o-icei pe pozi$ii contradictorii cu >ran$a 1i aliat cu Hermania. Marea Britanie 1i >ran$a consider de o-icei c extinderea #mpiedic Saprofundarea7 04 5 am-ele cred c Smai mare #nseamn mai sla-7 1i acest lucru a determinat Marea Britanie s sus$in extinderea, iar >ran$a s se opun . ,stfel, Marea Britanie 1i"a sus$inut propria aderare #n care a fost sprijinit de Hermania, dar >ran$a s"a opus. ,cee1i linie a fost urmat #n toate etapele ader rii care au urmat, #n cazul ultimului val de ader ri din 2::B.C ?ictoria lui Major din alegerile din )++2 1i sc(im- ile gvernamentale variate #n statele partenere ale Marii Britanii au contri-uit la situarea guvernului -ritanic pe o pozi$ie puternic , care nu mai era izolat #n ceea ce prive1te pro-lemele europene, a1a cum se #nt#mpla anterior. ,genda imediat a 04, care includea finalizarea ini$iativei pentru Pia$a 0nic , se potrivea cu inten$iile Marii Britaninii 1i se p rea c , #n sf#r1it, se termina negativismul vizavi de 04 din perioada 9(atc(er. Dar totul a #nceput s se destrame, mai #nt#i danezii au votat respingerea 9ratatului de la Maastric(t 1i apoi Marea Britanie s"a retras #n mod ceremonios
C

Simon Bulmer, &(ristian LePuesne. Statele mem-re ale 0niunii 4uropene7 5 &(. &artier 2::+, p.BAA

)2

din Mecanismul /atei de Sc(im- <M/S= #n septem-rie )++2. ,ceste evenimente au contri-uit la su-minarea -azei interne a diploma$iei europene a lui Major, deoarece au #nt rit p rerile euroscepticilor din partidul s u. ,1adar, aceste evenimente au conspirat #mpotriva #ncerc rilor guvernului Major de a noemaliza rela$iile Marii Britanii cu partenerii ei europeni. La 4din-urg(, #n decem-rie )++2, teama colectiv cu privire la viitorul 04 a asigurat succesul unei pre1eden$ii -ritanice de altfel nefericite. ,cest success a fost datorat adun rii de for$e a statelor mem-re care au c zut de accord asupra unei perspective financiare pentru )++2" )+++, care #ntrerupea returul de fonduri pentru Marea Britanie, asupra extinderii ,4&L 1i a reinterpret rii 904 pentru a oferi danezilor posi-ilitatea de a"l vota #ntr"un referendum 1i Parlamentului -ritanic, posi-ilitatea de a"l ratifica. ,tmosfera de #n$elegere 1i solidaritate a fost totu1i iluzorie 1i, #ntre )++2 1i )++*, Marea Britanie a devenit din nou izolat #n diploma$ia sa european . Spre deose-ire de Doamna 9(atc(er, Io(n Major s"a trezit f r sus$in tori 1i pe plan intern, 1i pe plan extern. Sprijinul desc(is al guvernului conservator pentru realegerea lui Heorge Bus( Senior #n )++2 a #nsemnat c noua administra$ie &linton nu era preg tit s ". ofere lui Major solidaritatea transatlantic de care s"a -ucurat Doamna 9(atc(er #n fa$a dificult $ilor europene. Pe m ur ce guvernul Major devenea tot mai sl -it din cauza atacurilor euroscepticilor din ar#, lucrurile mergeau din ce #n ce mai r u 1i la nivel 4uropean. Mult elogiata Politic 4xtern 1i de Securitate &omun <P4S&= s"a destr mat aproape imediat pe m sur ce statele mem-re au #nceput adopte politici individuale 1i contradictorii cu privire la evenimentele din fosta .ugoslavie, #n timp ce, #n cadrul 0niunii 4uropene, Marea Britanie se situ ape pozi$ii contradictorii cu $ rile partenere cu privire la planurile institu$ionale pentru extinderea din )++C, cu privire la numirea unui nou Pre1edinte al &omisiei #n )++B")++C, iar #n )++K cu privire la pro-lema BS4<-oala vacii ne-une=. 8n )++K sarcina de a ini$ia urm toarea &.H a revenit Pre1eden$iei italiene, iar restul 4uropei s"a g sit #n situa$ia de a face fa$ #nc o dat unei Marii Britanii ostile 1i intrasingente. 3rice propunere de reform a 9ratatelor era respins 1i, pe m sur ce criza BS4 se agrava, -ritanicii au #nceput o perioad de non"cooperare #n &onsiliul Mini1trilor. ,colo unde >ran$a reu1ise c#ndva <#n )+KC")+KK= s sc(im-e cursul integr rii europene refuz#nd s participle la &onsiliu, -ritanicii au eu1it doar s creeze noi antagonisme, particip#nd la #nt#lniri, dar refuz#nd s sus$in vreo ac$iune care necesita unanimitate. Politica de non"cooperare nu a durat mult, dar p#n c#nd s"a terminat criza BS4, devenise clar pentru partenerii Marii Britanii, c nu se putea conveni asupra vreunui nou 9ratat p#n c#nd guvernul Major era #nl turat, sau, p#n ar fi c#1tigat un nou mandat.K 8n )++* guvernul Blair a fost ales cu o majoritate zdro-itoare 1i #nc o data, un nou prim"ministru -ritanic a #ncercat s "1i diferen$ieze strategia european de cea a predecesorilor, promi$#nd electoratului -ritanic 1i partenerilor europeni o nou a-ordare. La pu$in timp dup alegerea sa, la ,msterdam, Blair a intrat #n &apitolul Social, a fost de accord cu o relativ comunitarizare a pilonului Iusti$iei 1i ,facerilor .nterne 1i cu extindere semnificativ a votului cu majoritate calificat . &#nd 1i >ran$a, 1i Hermania 1i"au
K

.-idem, p.)KA

)B

exprimat dreptul de veto #mpotriva aplic rii ?M& #n domenii ale politicii #n care ei aveau propriile preocup ri interne, a devenit evident c se ascunseser #n spatele o-struc$iei exercitate de Marea Britanie cu privire la extinderea integr rii. Dup ,msterdam, Blair a #nceput s "1i dezam geasc colegii din 04, resping#nd, #n toamna anului )++*, posi-ilitatea de participare mai rapid a Marii Britanii #n sistemul monedei unice, prefer#nd #n sc(im- adoptarea unei politici de Spreg te1te 1i (ot r#1te7. Profilul 1i statutul #n cre1tere al Marii Britanii #n 04 a fost limitat de reticen$a Londrei de a adopta moneda euro. 8n )++:, Pre1eden$ia Marii Bitanii a reprezentat un impediment pentru dorin$a lui Blair de a de$ine suprema$ia #n 04, care era clar dominat de nevoia de a controla preg tirile pentru introducerea monedei unice #n )+++. 8nc nesiguri de Marea Britanie, 1i #n ciuda speran$elor lui Blair 1i Bro'n, $ rile din zona euro au (ot r#t s exclud Marea Britanie din deli-er rile pentru Seuro7 #naintea consiliului 4cofin. Prin aceast m sur , ei au demonstrate, c de1i apreciau sc(im-area atitudinii Marii Britanii, nu aveau de g#nd s se lase condu1i de o $ar non"participant #n sistemul monedei unice. ,ceast situa$ie ofer contextual pentru ini$iativa surprinz toare de ap rare convenit cu >ran$a la St Malo #n )++A, care a dus #n cele din urm la #nfiin$area >or$ei de /eac$ie /apid <>//=, din cadrul Politicii 4uropene de Securitate 1i ,p rare <P4S,=. ,ceast mi1care, care a dus la o repeti$ie a discu$iilor interne #ntre cei doi care considerau ap rarea european ca o amenin$are la ;,93 1i cei care considerau c #i #nt re1te puterea, este semnificativ , deoarece a fost oarecum finalizat , #n ciuda diferen$elor care existau #ntre Marea Britanie, >ran$a 1i Hermania cu privire la situa$ia din .raP. Progresele care s"au realizat pe frontal ap r rii reprezint o sc(im-are important de direc$ie pentru Marea Britanie. ,m-i$ia lui Blair de a face din Marea Britanie So punte7 #ntre 04 1i S0, nu putea s r m#n nesc(im-at #n momentul c#nd administra$ia &linton a fost sc(im-at cu cea a lui Heorge M. Bus(. &a reac$ie imediat , Marea Britanie a luat parte al turi de celelalte state mem-re 04 la un r spuns coordonat 1i solidar, dar pe m sur ce S0, a #nceput s exercite presiune serioas asupra alia$ilor europeni cu privire la ,fganistan 1i mai apoi .raP, a reap rut o pozi$ie -ritanic mai cunoscut . Pu #n situa$ia de a allege #ntre a sprijini (ot r#rea lui Bus( de a"l #nvinge pe Saddam Nussein folosind for$a 1i a sprijini un curs de ac$iune opus, sus$inut #n 04 de >ran$a 1i Hermania, Marea Britanie a ales din nou S0,. De aceast dat #ns , Marea Britanie a fost mai pu$in izolat dec#t #n alte situa$ii, deoarece 1i Spania, 1i .talia au oferit sprijin din cadrul 04, al turi de statele candidate la aderare din 4uropa de 4st 1i fosta 0niune Sovietic . * 8n ciuda ne#n$elegerilor care au ap rut #n 2::2 cu privire la / z-oiul din .raP, s"au f cut eforturi semnificative #n ultima parte a anului pentru a rezolva diviziunile interne din 04 1i a repara #mpreun daunele aduse rela$iei 04"S0,, #n am-ele cazuri u1ur#ndu"se pozi$ia Marii Britanii. 9imp de c#$iva ani Blair a #ncercat s resolve pro-lema duoului franco"german #ncerc#ns s "l divizeze 1i #n acela1i timp c ut#nd noi rela$ii -ilaterale #n cadrul 04. ,stfel Hermania este partenerul ferm pentru Marea Britanie #n ceea ce prive1te reforma P,&, restric$ionarea -ugetului 04, extinderea uniunii 1i unele aspecte institu$ionale. 8n ceea ce prive1te ini$iativa de ap rare, Marea Britanie s"a aliat cu >ran$a, #n timp ce Hermania a r mas ini$ial #n pozi$ia de o-servatorE
*

Ludlo' P. 69(e 0D PresidencE! , ?ie' from Brussels7, Iournal of &ommon Mer@et Studies, 2)L), p.2BK

)C

reticent. Blair implicase 1i Spania 1i, #n mod nea1teptat, .talia, # #ncercarea de a face 4uropa competitiv , #n timp ce guvernul la-urist a conlucrat cu Pre1eden$ia suedez 1i cea danez #n scopul men$inerii ideii de extindere a 0niunii, care p rea c se #mpotmolise #n 2::)"2::2. ;oii alia$i ai Marii Britanii au fost pro-a-il dezam gi$i s o-serve c Marea Britanie, >ran$a 1i Hermania #ncepuser s "1i dea seama c un directoire a celor trei 5 fie c e vor-a de pro-leme e ap rare, fie de procesul de la Lisa-ona cu privire la rela$ia 04 cu .ranul 5 ar putea fi r spunsul la lipsa de direc$ie evident din 04 extins . 4ste totu1i prea devreme pentru a sus$ine c Marea Britanie 1i"a g sit locul permanent printer liderii 0niunii 4uropene. Diploma$ia european -ritanic va continua 1i #n viitor s fie limitat de lipsa consensului intern care se manifesta doar #n pro-leme m runte 1i pragmetice de adaptare #n cadrul 04 5 ina-ilitatea de a face parte din $ rile care au adoptat moneda euro este manifestarea cea mai evident 1i fatal a acestei limit ri. Marea Britanie a semnat 1i a ratificat un num r de tratate 04 1i a de$inut de c#teva ori pre1eden$ia &onsiliului, dar n toate situa$iile pragmatismul prev z tor a dominat #n fa$a conducerii eficiente. Dat fiind e1ecul deplor rii al guvernului Blair de a sus$ine pe plan intern Scazul 4uropei7, este greu de imaginat c lucrurile se vor sc(im-a foarte mult #n viitorul apropiat. Deci Merea Britanie #ntr"adev r este un govern europenizat, ca opereaz #ntr.un stat non"europenizat. 8n acest sens, #n ciuda am-i$iilor ini$iale clar formulate, prim.minisrul Blair nu a reu1it p#n n present s resolve o dat pentru totdeauna pro-lema particip rii Marii Britanii n experimental integrative 4uropean. 8n )++* Blair a venit la putere decis s relizeze o sc(im-are semnificativ #n rela$iile Marii Britanii cu 04, #n principal prin sta-ilirea consensului intern necesar pentru a asigura participarea entuziast 1i complet a Marii Britanii #n 1i la conducerea 0niunii 4uropene.

Da$e )enerale !es"re Marea &ri$anie


)K

Denu#irea o'icial4! /egatul 0nit al Marii Britanii 1i al .rlandei de ;ord <de o-icei prescurtat su- forma /egatul 0nit sau Marea Britanie=. Po9i3ia )eo)ra'ic4! Marea Britanie este situat #n vecin tatea coastei de nord"vest a &ontinentului 4uropean. 9eritoriul s u este compus din .nsula Marea Britanie, partea de nord a .nsulei .rlanda 1i un num r de mici insule aflate #n m rile #nconjur toare <circa )::: de insule=. Marea Britanie este m rginit de 3ceanul ,tlantic 1i m rile adiacente acestuia " Marea ;ordului, &analul Mnecii, Marea &eltic 1i Marea .rlandei. 8n .nsula .rlanda, provincia .rlanda de ;ord are o grani$ terestr cu /epu-lica .rlanda. Marea Britanie de$ine )B 9eritorii de peste M ri, r spndite pe tot glo-ul. ,cestea sunt de o mare diversitate, de la minuscula insul Pitcairn, #n mijlocul 3ceanului Pacific, cu cei B* de locuitori ai s i, pn la Bermuda, #n ,tlanticul de ;ord, care are o popula$ie de K2.:C+ locuitori 1i este unul dintre cele mai importante centre financiare din lume. 9eritoriile de peste M ri sunt! ,nguilla, 9eritoriul ,ntarctic Britanic, Bermuda, 9eritoriul Britanic din 3ceanul .ndian, .nsulele ?irgine Britanice, .nsulele &aEman, .nsulele >al@land, Hi-raltar, Montserrat, St Nelena 1i Dependen$ele <.nsula ,scension 1i 9ristan da &un(a=, .nsulele 9ur@ 1i &aicos, .nsula Pitcairn, .nsulele Sout( Heorgia 1i Sout( Sand'ic(, Gonele Bazei Suverane din &ipru. Su"ra'a3a! 2BB.A2: @m2 Uni$43i a!#inis$ra$ive! ,nglia </egat=, Sco$ia </egat=, Tara Halilor <Principat=, .rlanda de ;ord <Provincie= Ca"i$ala( Londra <*.C)*.*:: locuitori= Princi"alele ora e( Londra <capitala ,ngliei=, 4din-urg( <capitala Sco$iei=, &ardiff <capitala T rii

Halilor=, Belfast <capitala .rlandei de ;ord= Po"ula3ia! K:,2 milioane locuitori <a 2:"a popula$ie ca m rime din lume= S$ruc$ura "o"ula3iei( -ritanici <englezi, sco$ieni, galezi=, irlandezi, alte grupuri <peste AU din totalul popula$iei Marii Britanii se declar apar$innd unei 6minorit $i etnice7, cu origini #n ,frica, ,sia 1i, mai recent, 4uropa &entral = Reli)ie( predominant cre1tin <protestan$i, catolici 1i ortodoc1i= dar 1i musulmani, si@(, (indu1i. PI&( total = 2.2+ trilioane 0SD #n 2:): <locul K #n lume=% pe cap de locuitor 5 22.*+A 0SD <2::+=. e'ul s$a$ului! MS /egina 4lisa-eta a .."a, care a urcat pe tron #n )+C2 1i a fost #ncoronat #n )+C2. )*

e'ul ;uvernului! Prim Ministrul David &ameron <Partidul &onservator=, din mai 2:):. Li#7a na3ional4! De1i Marea Britanie nu are o lim- oficial , lim-a predominant este engleza. &elelalte principale lim-i indigene sunt lim-ile celtice insulare sau lim-ile celtice din .nsulele Britanice 5 galeza, corni1, irlandeza 1i sco$iana. 4migran$ii veni$i dup al doilea r z-oi mondial, inclusiv cei provenind din &onmon'ealt(, vor-esc un mare num r de lim-i, printre care gujarati, (indi, punja-i, urdu, -engaleza, cantoneza, turca sau poloneza. Marea Britanie are cel mai mare numar de vor-itori de (indi 1i punja-i care tr iesc #n afara ,siei. Si#7oluri( " Steagul Marii Britanii este Steagul 0nit <cunoscut su- numele de 60nion Iac@7=. ,cesta a fost creat prin suprapunerea steagurilor ,ngliei <&rucea Sfntului Heorge= 1i Sco$iei <&rucea Sfntului ,ndrei=, c rora li s" a ad ugat, #n )A:), &rucea Sfntului Patric@, reprezentnd .rlanda. " .mnul na$ional este 6Hod Save t(e Queen7. " Britania este o personificare a /egatului 0nit, care #1i are originea #n ocuparea sudului 1i centrului Marii Britanii de c tre romani. Britania este sim-olizat de o tn r femeie cu p r negru sau -lond, purtnd un coif corintian 1i ve1tminte al-e. 4a $ine #ntr"o mn tridentul lui Poseidon iar #n cealalt un scut #mpodo-it cu Steagul 0nit. 0neori ea este reprezentat c l rind un leu. 8n accep$iunea modern , Britania este adeseori asociat cu puterea maritim , de exemplu #n cntecul patriotic 6/ule Britannia7. " Leul este un alt sim-ol al Marii Britanii% un leu este reprezentat, #n spatele Britaniei, pe moneda de C: pence, iar moneda de ): pence are, pe verso, un leu% leul este folosit, de asemenea, ca sim-ol, pe steagul ne" ceremonial al ,rmatei Britanice. Leul a fost folosit frecvent ca element (eraldic, inclusiv pe stema /egatelor ,ngliei, Sco$iei 1i a /egatului H'Ened #n Tara Halilor. Leul este reprezentat pe stema ec(ipei na$ionale de fot-al a ,ngliei, aflndu"se la originea popularului imn fot-alistic 69(ree Lions7 <9rei Lei=. " Buldogul este, uneori, folosit ca sim-ol al Marii Britanii. " Marea Britanie mai este personificat de personajul Io(n Bull. >iua Na3ional4( 8n Marea Britanie nu se ser-eaz Giua ;a$ional ca #n alte $ ri. ;umai #n .rlanda de ;ord <1i #n /epu-lica .rlanda= Giua Sf. Patric@ este s r- toare oficial . 9oate celelalte zile na$ionale sunt zile normale lucr toare! " ) Martie " Sf. David 5 este Giua ;a$ional a T rii Halilor )A

" )* Martie 5 Sf. Patric@ 5 este Giua ;a$ional a .rlandei de ;ord 1i a /epu-licii .rlanda " 22 ,prilie 5 Sf. H(eorg(e 5 este Giua ;a$ional a ,ngliei " 2: ;oiem-rie 5 Sf. ,ndrei 5 este Giua ;a$ional a Sco$iei , doua zi de sm- t a lunii iunie este s r- torit , #n Marea Britanie, ca Gi 3ficial de ;a1tere a Majest $ii Sale /egina. Mone!a! Moneda Marii Britanii este lira sterlin , reprezentat prin sim-olul V. Banca ,ngliei este -anca central care emite moneda, dar - ncile Sco$iei 1i cea a .rlandei de ;ord p streaz dreptul de a emite propriile -ancnote de lire sterline, cu condi$ia s de$in #n rezerv suficiente -ancnote emise de Banca ,ngliei, care s acopere propriile emisiuni. Marea Britanie nu a adoptat moneda 4uro, Huvernul angajndu" se s organizeze un referendum pe aceast tem #n momentul #n care vor fi #ndeplinite 6cinci teste economice7. 8n prezent, opinia pu-lic din Marea Britanie se #mpotrive1te acestei op$iuni.

&I&LIO;RAFIE )+

). Matveev ?.M. Britans@aia diplomatices@aia sluj-a 5 Mos@va )+AB p.)C)% 2. D. London. ;e' >oreign PolicE is made 5 ;e' For@, )+B+, p. )2:% 2. ,lexandru Buruian. Drept diplomatic 1i consular 5 &(i1in u 2::), p. 2):% B. Simon Bulmer, &(ristian LePuesne. Statele mem-er ale 0niunii 4uropene 5 &(i1in u 2::+, p. BAA% B. '''.'i@ipedia.org C. (ttp!LLro.'i@ipedia.orgL'i@iL&ommon'ealt( K. ?. >. Petrov. Serviciul 4xterior al Marii Britanii 5 Moscova )+CA *. Ludlo' P. 69(e 0D PresidencE! , ?ie' from Brussels7, Iournal of &ommon Mer@et Studies, 2)L), p.2BK

2: