Sunteți pe pagina 1din 33

Proiectarea unui depozit

pentru refrigerarea prin


hidrocooling a 25 to ciree


Indrumtor proiect: Nume/prenume student:
Dr. Adriana DAVID Anamaria DAVID
an II. T.P.P.A.

2011-2012
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 2
Cuprins
1.Caracteristici cirese
1.1.Caracteristicile chimice ale cireelor proaspete
1.2.Caracteristicile fizice i termofizice ale cireelor proaspete
1.3.Caracteristicile termofizice ale cireelor
1.4.Caracteristicile biochimice i fiziologice ale cireelor proaspete
2.Principalele soiuri de ciree
3.Tehnologia de valorificare n stare proaspt a cireelor
4.Refrigerarea
4.1.Alegerea variantei de refrigerare- hidrocooling
5.Proiectarea depozitului
5.1.Studiul meteo
5.1.1.Amplasarea depozitului- zona geografica
5.1.2.Variatia temperaturii in lunile mai, iunie, iulie
5.2.Ambalarea cireselor
5.3.Predimensionarea depozitului de pastrare
5.4.Partitionarea depozitului
5.5.Materiale utilizate la constructive depozitului
6.Determinarea necesarului de frig
6.1.Determinarea necesarului de frig pentru hidrocooling
6.2.Calculul necesarului de frig pentru depozitarea produselor
6.2.1.Sarcina termic tehnologic de la produs
6.2.2.Caldura dat de reaciile biochimice
6.2.3.Sarcina termic dat de ambalaj
6.2.4.Sarcina termic produs prin deschiderea uii
6.2.5.Sarcina termic produ de corpurile de iluminat
6.2.6.Sarcina termica produsa de izolatie
6.3.Sarcina termica totala
7.Alegerea instalatiilor frigorifice
7.1.Prezentarea instalatiilor de frig
8.Bibliografia
9. Anexe
Anexa 1- Schita depozitului







U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 3

1. Caracteristicile cireelor
1.1. Caracteristicile chimice ale cireelor proaspete

Compoziia chimic a fructelor proaspete este complex i variat, fiind o particularitate
genetic de specie i soi. Condiiile pedo-climatice i tehnologia de cultur aplicat, influeneaz
an de an, n limite restrnse, compoziia chimic a fructelor.
Apa este component de baz a fructelor, prezent n ciree n procent 83.25% din greutatea
individual. Provine din apa absorbit de plante din sol i o foarte mic cantitate din atmosfer. Se
gsete ca ap liber i ap legat, mpreun formnd apa total a cireelor. Apa liber se prezint
sub form de ap lichid i ap n stare de vapori.
Apa asigur cireelor proaspete frgezime i suculen. Pe perioada pstrrii, apa liber
trebuie meninut la valorile specifice, pentru a asigura turgescena celulelor i esuturilor i
pentru a menine nsuirile calitative ale unui produs proaspt. Componentele chimice dizolvate n
ap coboar temperatura de nghe sub 0C, cu att mai mult cu ct concentraia acestora este mai
mare. Sunt evitate astfel deprecierile cauzate de temperaturile sczute, pe timpul pstrrii.
Substanele minerale formeaz n totalitatea lor cenua care rmne dup calcinarea
fructelor. Substanele minerale se gsesc sub form elementar, de combinaii anorganice
(carbonai, fosfai) i de combinaii organice (pigmeni, vitamine, substane proteice etc.).
Principalele elemente chimice prezente n compoziia chimic a cireelor: K, Ca, Mg, Fe,
Co, Cu, Mn, Zn, P .a. Unele din acestea au rol plastic ( Mg, P, Ca) iar altele au rol catalitic ( Fe,
Cu, Zn, Co, Mn). Coninutul n elemente minerale este de 0.48g la 100 grame , ciree proaspete.
Cirele au un coninut de vitamina C de aprox. 8.64 g, iar pe lng aceasta mai sunt
prezente vitaminele C, B1, B2, E, provitamina A.
Glucidele sunt componente chimice de baz ale produselor horticole n care se gsesc sub
form de: monoglucide, diglucide i poliglucide.
Monoglucidele importante din compoziia chimic a cireelor sunt glucoza i fructoza.
Glucoza (dextroza C6H12O6) este prezent n compoziia chimic a cireelor proaspete.
Fructoza (levuloza - C6H12O6) este izomerul glucozei pe care o nsoete n toate produsele
horticole, fiind n cantitate mai mare n fructe dect n legume.
Diglucidele sunt reprezentate n principal prin zaharoz. Glucoza, fructoza i zaharoza
reprezint glucidele solubile ale produselor horticole, sunt solubile n ap i confer acestora
gustul dulce. Cireele au un coninut ridicat de glucide de 12.06 % , de aceea diabeticilor le este
recomandat sa manance acetse fructe in cantiti mici.
Poliglucidele(amidonul, celuloza, hemiceluloza i substanele pectice), provin n produsele
horticole prin condensarea mai multor molecule de glucoz n urma procesului de fotosintez. Cu
ct cireele au o maturare mai timpurie cu att amidonul se hidrolizeaz mai repede.
Glucidele prezint importan din punct de vedere al conservabilitii cireelor proaspete
datorit rolului nutritiv i plastic pe care l au. Glucidele asigur gustul dulce de diferite intensiti
pentru fructe, n funcie de soi i de faza de evoluie a fructelor, iar mpreun cu taninurile i acizii
determin gustul specific al fiecrui fruct.
Celuloza se gsete n cantiti mici n toate produsele horticole, formnd structura pereilor
celulari, mpreun cu hemicelulozele, lignina, substanele pectice. Hemiceluloza particip la
formarea pereilor celulari.
Prezena substanelor pectice n compoziia chimic a cireelor, mrete fermitatea acestora,
avnd rol important n pstrarea integritii esuturilor n timpul transportului, diferitelor
manipulri i depozitrii. In ciree substanele pectice se gsesc n proporie de 0,06-0,39%.
Acizii sunt compui chimici care se gsesc n toate fructele, n stare liber ct i sub form
de sruri acide. Aciditatea este dat de prezena simultan a mai multor acizi organici, ca: acidul
malic, citric, tartric, oxalic, formic, acetic, benzoic, .a. i ntr-o msur foarte mic de acidul
fosforic, care este un acid anorganic. Primii patru acizi sunt bine reprezentai n fructe, ceilali
acizi gsindu-se n cantiti mici.
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 4
Acizii sunt compui chimici care au valoare organoleptic. n funcie de raporturile n care
se gsesc cu glucidele solubile i taninurile, determin gustul caracteristic pe care l au fructele.In
ciree acestia se gasesc in procent de 0,49-1,37%.
Taninurile, sunt substane chimice nelipsite din compoziia chimic a fructelor. Taninurile
au valoare organoleptic, fiind compui chimici care mpreun cu zaharurile i acizii formeaz
gustul caracteristic al fiecrui fruct ca specie i soi. Prezena lor n compoziia chimic a fructelor
proaspete intensific gustul acid. Taninurile particip la formarea suberinei, care are rol de esut
de protecie i de vindecare a rnilor la fructe.
Pentru fructele destinate consumului n stare proaspt sunt importante ceruri vegetale.
Cerurile de origine vegetal sunt solide la temperatura mediului ambiant, au culoare alb cu
reflexe albstrui, fiind exudate ale epidermei i formnd o pelicul de grosimi variabile pe
suprafaa fructelor. Integritatea stratului de cear vegetal pe suprafaa fructelor este un indiciu de
prospeime. Prezena cerurilor vegetale pe suprafaa fructelor, micoreaz evaporarea apei din
esuturi, meninnd turgescena celulelor i deci a produselor, izolnd esuturile superficiale de
aciunea vtmtoare a microflorei care determin numeroasele forme de alterare.
1.2. Caracteristicile fizice i termofizice ale cireelor proaspete

Proprietile fizice i termofizice ale cireelor cu influen asupra conservabilitii
acestora sunt: mrimea, forma, greutatea specific, greutatea volumetric, cldura specific,
fermitatea esuturilor, elasticitatea, conductivitatea termic, conductivitatea electric i
valoarea energetic.
Mrimea reprezint proprietatea fizic a fructelor, care se exprim prin calibru i masa.
n mod frecvent n procesul de valorificare se folosete pentru a aprecia vizual volumul
fructelor, apreciate ca fiind de mrime mic, mijlocie, mare i foarte mare. Nu are unitate
proprie de msur, ea se apreciaz prin unitile de msur ale calibrului (mm) i masei (g). n
vederea valorificrii pentru consum n stare proaspt cireele sortate se calibreaz,
separndu-se pe clase de calitate. Aceast separare se face pe calibre, dup diametru i n mai
mic msur dup lungimea lor.
Masa cireelor, este greutatea individual a fructului determinat prin cntrire. Este o
caracteristic de soi i este influenat de condiiile pedoclimatice, agrotehnica aplicat i
greutatea specific (densitatea). n interiorul speciei, fructele diferitelor soiuri, la acelai
volum, au greuti diferite, datorit variaiei greutii specifice. Cele cu greutate specific
unitar i supraunitar, au totdeauna o mas mai mare dect cele la care greutatea specific
este subunitar.
Forma cireelor, este o caracteristic de specie i soi, reprezentnd i un indiciu de
calitate. Este determinat cu ajutorul indicelui de form (I.F.) de raportul ntre nlimea sau
lungimea i media celor dou diametre msurate n zona ecuatorial a cireelor.
n funcie de valoarea indicelui de form, la ciree se ntlnesc 3 forme de baz: sferic,
turtit i alungit. Forma sferic este caracteristic produselor care au indicele de forma l,
adic au nlimea egal cu media celor dou diametre. Forma turtit este caracteristic
cireelor la care indicele de form are valoarea subunitar ( < 1), adic nlimea este mai
mic dect media celor dou diametre. Forma alungit este ntlnit la cireele la care indicele
de form are valoarea supraunitar >1.
Simetria i starea suprafeei sunt elemente importante care definesc n ansamblu forma
cireelor. Forma, ca proprietate fizic este implicat n operaiile de sortare, calibrare i
ambalare a cireelor proaspete.
Greutatea specific (G.Sp) sau densitatea, este raportul dintre masa n aer (G) a
fructelor i volumul acestora (V), determinat prin introducerea n ap la temperatura de 4C,
sau ntr-o soluie standard. Apa la temperatura de 4C are greutatea specific = 1.
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 5
Greutatea specific a cireelor variaz cu soiul, fiind determinat de mrimea spaiilor
cu aer, compoziia chimic, condiiile pedo-climatice, agrotehnica aplicat .a. Are valori
subunitare, supraunitare sau egal cu 1. Cireele au greutatea specific supraunitar (>l).
Condiiile pedoclimatice, prin factorii lor, influeneaz greutatea specific. n anii cu
precipitaii n cantiti mai mari dect media normal, fructele i mresc volumul, avnd o
greutate specific mai mic dect valoarea medie normal.
Din punct de vedere tehnologic, greutatea specific influeneaz pozitiv greutatea
volumetric, rezistena la transport, manipulare, ambalare i pstrarea fructelor proaspete.
Conductibilitatea termic este proprietatea de transmitere a cldurii prin masa cireelor
la variaia de temperatur. Se exprim n W/ml/h/K sau Kcal/ml/h/oC.
Cireele proaspete, au tendina s capete temperatura mediului de depozitare prin
schimb de cldur (cedare i absorbie). Modificarea temperaturii cireelor proaspete din
spaiul de depozitare este influenat de coninutul n ap, volumul, i de cantitatea de aer din
esuturi.
Cireele sunt apreciate ca rele conductoare de cldur, ntruct se nclzesc i se rcesc
ncet. Pe aceast proprietate fizic se bazeaz prercirea, pstrarea prin refrigerare. Cu ct
conductibilitatea termic este mai sczut cu att produsele horticole se nclzesc mai greu,
respiraia i transpiraia decurg lent i i menin calitatea iniial un timp mai ndelungat.
Cldura specific reprezint cantitatea de cldur necesar pentru a ridica temperatura
unui kilogram de ciree cu 1C. Se exprim n j/Kg/K i n Kca1/ kg/C i se calculeaz
folosind relaia:
C.sp.= 100- (0,66 x S.U.T.)
100
unde:
C.sp. = cldura specific.
S.U.T. = coninutul n substan uscat total, n %
0, 66 = cldura specific a S.U.T.
Pentru ciree avem: S.U.T= 16.85 % de unde rezult c:

C.sp

=0.89

Cldura specific a cireelor prezint valori mai mari, pe msur ce coninutul n ap al
acestora este mai mare. Apa are cldura specific mare (C.sp. a apei =1,00), ceea ce
evideniaz un consum de cldur mare pentru a ridica temperatura unitii de masa cu 1C.
Valorile mari ale cldurii specifice determin o activitate metabolic intens i pierderi
cantitative i calitative la cireele proaspete. n vederea evitrii valorilor mari ale cldurii
specifice n masa fructelor, n timpul transportului i depozitrii, se utilizeaz ambalajele
corespunztoare i modul de organizare al ambalajelor n mijlocul de transport sau spaiul de
pstrare, care va permite circulaia aerului i rcirea cireelor.
Cunoaterea cldurii specifice a fiecrei specii i soi de fruct proaspt este necesar la
stabilirea duratei prercirii, regimului de ventilaie, temperatura optim de pstrare.
Elasticitatea fructelor este proprietatea pe care o au esuturile fructelor de a se
deforma sub aciunea unei fore de presiune i de a reveni la forma iniial imediat ce fora
nceteaz de a mai aciona. Fructele sunt supuse unor fore de presiune la ambalare n vederea
transportului, depozitrii i livrrii pe pia. Fructele aflate la baza ambalajului, suport
presiunea exercitat de masa produselor situate deasupra lor. Fora acestei presiuni este n
funcie de grosimea stratului de produse i de rezistena mecanic a acestora. Cnd aceast
for de presiune acioneaz un timp ndelungat, produsele, n special cele de la baz nu mai
revin la forma iniial. La presiuni mari care depesc rezistena mecanic a esuturilor,
acestea sunt strivite, nregistrndu-se pierderi cantitative de produse.
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 6

1.3.Caracteristicile termofizice ale cireelor
-n tebelul 1.1. sunt prezentate caracteristicile termofizice ale cireelor
tab.1.1.
Caracteristicile termofizice ale cireelor


1.4.Caracteristicile biochimice i fiziologice ale cireelor proaspete

Procesul de transpiraie este un proces fiziologic de natur fizic i const n pierderea
apei, sub form de vapori, din cireee n mediu ambiant i n atmosfera spaiilor de pstrare,
fiind determinat de diferena dintre presiunea vaporilor de ap din esuturile cireelor i cea
din atmosfer.
Pierderea apei are loc prin lenticele, stomate, caliciu, peduncul, esuturile vtmate i
determin scderea turgescenei esuturilor, fructele devenind moi i cu suculena redus.
Datorit transpiraiei, se concentreaz substana uscat solubil, avnd ca efect scderea
temperaturii de nghe, modificarea gustului la ciree n pregnant mai dulce.
Nivelul intensitii transpiraiei pentru cireele proaspete, depinde de locul n care se
gsesc acestea. Cnd sunt pe pom, ele transpir, ns apa eliminat este nlocuit de apa
absorbit din sol de ctre copac. n acest caz modificrile fizice i chimice se manifest, dar
sunt foarte mici. Fructele recoltate i pstrate n condiiile unui anumit mediu ambiant, sunt
lipsite de posibilitatea recuperrii apei pierdute prin transpiraie, devenind evidente
modificrile biochimice ireversibile. Cu ct temperatura aerului este mai ridicat i umiditatea
relativ a aerului mai sczut, cu att diferena dintre cele dou presiuni ale vaporilor de ap
este mai mare iar intensitatea transpiraiei este mai ridicat. n situaia fructelor proaspete
depozitate n spaiile de pstrare, (celulele depozitelor), intensitatea transpiraiei este
controlat prin meninerea la valorile optime ale condiiilor de pstrare sau factorii regimului
de pstrare.
Procesul de respiraie reprezint un lan ntreg de reacii, un proces fiziologic de natur
biochimic, care se caracterizeaz prin consum de substane organice (glucide, protide, lipide)
i de oxigen, cu eliminarea de energie liber i energie termic. Relaia dintre energia liber i
energia termic, n cazul celulelor vii, este guvernat de legile termodinamicii. Respiraia
cireelor proaspete poate fi aerob i anaerob, n funcie de momentul cnd are loc procesul
fiziologic, de condiiile de pstrare i de gradul de sntate al acestora.
Respiraia aerob are loc n prezena oxigenului din atmosfer fiind n fapt o reacie de
oxidare. Ca urmare a consumului de oxigen n procesul de respiraie i de eliberare a
dioxidului de carbon, are loc o modificare a atmosferei n spaiul de pstrare, constituindu-se
ca principiu de pstrare a cireelor n atmosfera modificat (controlat).
Respiraia fructelor este influenat de numeroi factori: starea de activitate biologic,
gradul de sntate, temperatura aerului, compoziia aerului etc. Respiraia decurge cu
intensitate mic n timpul repausului, n cazul produselor sntoase, la temperaturile optime
de pstrare, ntr-un mediu n care coninutul n oxigen este sczut iar coninutul n dioxid de
carbon este crescut.
Apa sub form de vapori i cldura degajat n timpul respiraiei creeaz condiii
necorespunztoare de pstrare, conducnd la ridicarea umiditii relative a aerului n spaiile
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 7
de pstrare, la umezirea produselor i la creterea temperaturii produselor i a aerului.
Intensitatea respiraiei este diferit pe parcursul creterii i maturrii cireelor. Este
foarte mare n perioada de formare i nceputul creterii fructelor, dup care scade treptat.
Respiraia anaerob, este o respiraie de tip fermentativ, ntlnit n spaiile de pstrare n care
oxigenul se gsete n cantitate sub 3%, pentru fructele care trec n faza de supramaturare.
Gradul de maturare la recoltarea fructelor i la introducerea la pstrare
Maturarea fructelor reprezint un complex de reacii chimice, care transform componentele
chimice complexe n componente chimice simple. n timpul maturrii predomin procesele de
hidroliz. Ca urmare a modificrilor biochimice care ncep n faza de prg i se continu n
faza de maturare, fructele capt noi proprieti care le mbuntesc gustul, aroma, suculena
i culoarea.

2. Principalele soiuri de ciree
Prin soiurile existente, piaa poate fi aprovizionat cu fructe proaspete circa doua luni de
zile ncepnd cu mijlocul lunii mai. Principalele soiuri de cire cultivate sunt:
2.1. Cea mai timpurie (Fruheste der Mark) - este un soi de vigoare mijlocie, autosteril cu
fructe mici, alungite, cu o depresiune n zona punctului stilar, de culoare roie-nchis, cu
nsuiri gustative mediocre. Se matureaz la mijlocul lunii mai.
2.2. Bigarreau Morreau - soi viguros, autosteril, are fructul mijlociu-mare, larg cordiform,
de culoare rou-viu, lucios, pulpa pietroas, bine colorat, de calitate bun. Se matureaz n a
doua jumtate a lunii mai.
2.3. Bigarreau Burat - soi de vigoare mijlocie, autosteril, foarte productiv, cu fructul mare,
cordiform, rou-viu, pulpa semipietroas. Se matureaz la sfrit de mai.
2.4. Negre de Bistria - soi de vigoare mare, fructul mijlociu, rou-vineiu, cu o depresiune n
vrf, cu pulpa semipietroas, colorat, de calitate bun. Se matureaz la sfrit de mai i
nceput de iunie.
2.5. Cerna - are vigoare mijlocie, este autosteril, este bun polenizator, are fructul mare,
tronconic, cu pielia roie strlucitoare, pulpa roie semipietroas i gust echilibrat. Se
matureaz la mijlocul lunii iunie.
2.6. Van - are vigoare medie, este autosteril, precoce i productiv, are fructul mare,
sferictrunchiat, de culoare roie, pulpa pietroas, rezistent la crpare, de calitate foarte bun.
Se matureaz n ultima decad din iunie.
2.7.Pietroase de Cotnari - are vigoare mijlocie-mare, este autosteril, produce foarte mult,
fructul este mare, cordiform-rotunjit, galben-auriu, acoperit cu rou-corai, pulpa pietroas,
suculent de calitate foarte bun. Se matureaz la sfrit de iunie.
2.8. Gersmersdorf - soi foarte viguros, autosteril, cu fructul foarte mare, larg cordiform,
rou-nchis, cu pulpa pietroas de calitate foarte bun. Se matureaz n decada a treia a lunii
iunie.
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 8
2.9. Stella - soi de vigoare mijlocie, autofertil, are fructul mijlociu-mare, ovoid-alungit, rou-
anilin, cu pulpa pietros, foarte bun pentru mas. Se matureaz n decada a treia a lunii iunie.
2.10.Hedelfinger - soi viguros, autosteril, foarte productiv, cu fructul mare, ovoid alungit,
rou-violaceu, pulpa pietroas, semiaderent la smbure, de calitate foarte bun pentru mas i
industrializare. Se matureaz la sfrit de iunie i nceput de iulie.
2.11. Lambert compact - soi de vigoare mijlocie, cu fructul mare, scurt cordiform, de
culoare roie-nchis, pulp pietroas, gust plcut. Se matureaz n prima jumtate a lunii iulie.
2.12. Silva - soi autosteril, viguros, cu fructul mic-mijlociu, de culoare neagr i gustul amar.
Se maturaz la sfrit de iunie.
2.13. Amara - soi viguros, cu fructul mijlociu, negru i gust amar. Se matureaz n prima
decad a lunii iulie.

3. Tehnologia de valorificare n stare proaspt a
cireelor

Cireele sunt produse foarte perisabile, datorit epidermei subiri i fermitii pulpei
reduse, ns sunt i unele soiuri din categoria produselor perisabile i anume cele cu o
fermitate mai bun i o suculen mai redus. Recoltarea pentru consumul n stare proaspt
se face la maturitatea deplin, cnd au cptat culoarea i nsuirile caracteristice soiului, fiind
ns n msur s suporte manipulrile i transportul. Dup recoltare, cireele nu i mai
continu maturarea i de asemenea prezena etilenei n mediul de staionare- pstrare,
nu accelereaz coacerea cireelor, aa cum se ntmpl la alte fructe(mere, caise, piersici
etc.)In multe tari criteriul calitativ principal dup care se eclanaz recoltarea este culoarea
fructelor, folosindu-se n acest scop codurile de culori sau colorimetrele.
Desigur c exist o legtur direct ntre culoarea fructelor iconinutul n susbstan
uscat solubil, aciditatea total titrabil i fermitate, dar se menioneaz c pentru aceeai
nuan de culoare la dou soiuri, de exemplu elementele fizico-
chimice precizate anterior sunt adeseori diferite, ceea ce determin ca folosirea acelor
instrumente de lucru s fie individualizat pe soiuri sau grupe de soiuri. Ca recomandare
general pentru nceputul recoltrii se indic un coninut minim n substan uscat solubil
de 10-12%.
3.1.Culesul se face manual, cu grij, concomitent cu presortarea, alegnd fructele ntregi,
sntoase, cu peduncul, curate, fr vtmri mecanice, fr urme de atac al bolilor i
duntorilor etc.Pentru prelucrarea industrial, se admit fructe fr peduncul, dar fr nceput
de zemuire n cavitatea peduncular i cu un coninut n substan uscat solubil de minim
10%, recoltarea putndu-se realiza mecanizat, prin vibrare scuturare.
Cele mai folosite ambalaje de recoltare pentru fructele destinate consumului n stare
proaspt sunt gleile din material plastic, cu o capacitate de 3-4 kg, sau n lipsa acestora,
courile din nuiele, de capacitate mic. Trecerea fructelor n ambalaje de transport
i depozitare trebuie s se fac uor, pentru a evita vtmarea fructelor, ca ambalaje
folosindu-se lzile tipul IV i model I (capacitatea 5-6 kg) i tipul III (capacitatea de 7-8 kg).
Recoltarea mecanic se practic n vederea valorificrii prin industrializare, ins
desprinderea fructelor este uneori greoaie. De aceea, se recomand efectuarea tratamentelor
cu Ethrel 750 ppm, cu 10-14 zile naintea recoltrii mecanice, pentru a favoriza desprinderea
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 9
pedunculului de ramur. Nu se recomand manipularea i transportul n bene cu ap (ca i la
viine), deoarece apare fenomenul de crpare a pieliei.
3.2.Transportul se va realiza n containere uscate, la temperatura de 0-5C,urmnd ca
prelucrarea s nu ntrzie mai mult de 24 ore. O alt posibilitate, mai eficace const n
semiconservarea n momentulrecoltrii, n soluie de SO2 n concentraie de 1,35%, ns
apare dificultatea preparrii i manipulrii conservantului.
Transportul de la locul de producie la depozit i locul de valorificare trebuie realizat
pe distane mici cu ajutorul camioanelor cu prelat, iar pe distane medii sau mari, cu mijloace
izoterme sau frigorifice, fr a depi durata de 3 zile.
3.3. Prercirea fructelor la 5-7C timp de 4-6 ore, cu aer rece are ca efect
meninerea calitii iniiale la parametrii optimi i prelungirea duratei de valorificare n stare
proaspt.Tratamentul cu CO2, n concentraie de 10-20%, pe durata transportului, realizat n
ncrctura paletizat acoperit cu folie, permite meninerea luciului,turgescena pedunculului
i prevenirea mucegirii.
3.4. Pstrarea temporar se realizeaz n depozite frigorifice cu atmosfer normal sau
cu atmosfer controlat. Lzile cu fructe se paletizeaz dup sistemul n coloan, pe paleti de
depozitare sau de uz general, prevzuti cu montani, care se depoziteaz pe un singur nivel
sau pe dou, n funcie de cantitate, lsnd un spaiu de 5-10 cm ntre coloanele de ambalaje,
pentru a favoriza circulaia aerului printre produse. Condiiile optime sunt: temperatura de 1-
2C, umiditatea relativ aaerului de 90-95% (necesar n special pentru meninerea culorii i
turgescenei pedunculului) i o circulaie moderat a aerului, evitnd deshidratarea
produsului. Temperaturile optime mai mici (-0,5C.+0,5C) recomandate ca optime
de unele standarde, dei asigur o calitate vizual (aspect) bun, afecteaz nefavorabil gustul
i aroma cireelor. Durata de pstrare, variabil cu soiul, n condiii optime de mediu, este
cuprins ntre 14-21 zile, limita superioar fiind caracteristic soiurilor cu pulpa ferma,
pietroase (Ex. Hedelfinger, Germersdorf). n atmosfer controlat, cele mai bune rezultate s-
au obinut nurmtoarea compoziie gazoas: 3-10% O2i 10-15% CO2. La concentraii de
O2 sub 1%, se formeaz caviti n pieli i fructele au o arom slab, n timp ce la
concentraia de CO2 de peste 30% se pot forma pe pieli pete de decolorare deculoare brun
i diminuarea aromei.
Atmosfera controlat tip ULO (ultra low oxygen), cu 1-2% O2 i sub 20% CO2, a permis
prelungirea duratei de pstrare n condiii optime, pn la 6-8sptmni.
3.5. Desfacerea loturilor de fructe pstrate prin refrigerare trebuie realizat n maxim 12 ore,
comercializarea fcndu-se direct din ambalajele de depozitare i transport.

4. Refrigerarea
Refrigerarea se produce prin transferul cldurii degajate de produse la un transportor de
energie termic, aerul rece, agenii frigorifici care sunt recirculai pn cnd temperatura
produselor atinge valori ce duc la reducerea proceselor metabolice fr a fi distrus
integritatea structural a acestora.
Temperatura final de refrigerare a produselor alimentare este de regul, deasupra punctului
de congelare a acestora situndu-se ntre 0 5
o
C. Mediul de rcire trebuie s aib temperaturi
cu 3 5
o
C mai coborte dect temperatura final a produselor. n funcie de modul de
conducere al procesului de rcire se deosebesc dou tipuri de refrigerare: lent si rapid
Refrigerarea lent a fost practic abandonat, excepie fcnd unele produse vegetale, la care se
impune aceast metod pentru a evita tulburrile de metabolism.



U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 10
4.1. Alegerea variantei de refrigerare- hidrocooling
Metoda de refrigerare cu ap rcit este o metoda de prercire a fructelor care permite
realizarea unei viteze mari de rcire, ca urmare a valorilor mari ale coeficienilor de convecie
a apei la suprafaa produselor. Acest procedeu de refrigerare asigur un coeficient de transfer
de cldur prin convecie de 10 ori mai mare dect cel corespunztor refrigerrii n aer cu
circulaie forat. Astfel, dac la refrigerarea n aer cu circulaie natural a aerului
con
=0,5-6
W/m
2
h, la refrigerarea prin imersie n ap glacial
conv
=1001000 W/m
2
h. Aceast metod
de refrigerare poate fi realizat n mai multe moduri: prin imersie, prin pulverizare sau
stropire i combinat (imersie i pulverizare). Produsele supuse rcirii pot fi dispuse n vrac sau
n ambalaje. Se prefer utilizarea produselor deja ambalate, deoarece permit o manipulare mai
uoar i expedierea imediat dup prercire. Ambalajele utilizate la prercirea cu ap sunt
confecionate din ipci de lemn sau din carton impregnate la interior i exterior cu substane
care le fac impermeabile pentru ap sau pot fi din material plastic. Atat produsul cat si
ambalajul trebuie sa tolereze si o concentratie cuprinsa intre 0,020,05 % clor, care este
folosit ca dezinfectant in apa. Indiferent de modul de realizare, refrigerarea cu ap rcit
cuprinde un recipient tip bazin, izolat termic, n care produsele supuse rcirii vin n contact cu
apa rcit, i un bazin termic n care apa este rcit fie cu vaporizatorul unei instalaii
frigorifice, fie cu ajutorul gheii. Ca avantaje ale acestei metode, sunt de menionat vitezele
mari de rcire, pierderea mic n greutate a fructelor refrigerate, eliminarea riscului de
depreciere a calitii produselor.
Procedeul este avatajos prin aspectul duratei de rcire dar i prin faptul c pierderile de
umiditate din produs sunt eliminate. n schimb, exist riscul contaminrii produselor
alimentare cu microorganisme (bacterii, drojdii, mucegaiuri), risc ce poate fi eliminat prin
adaos de antiseptice n apa glacial. Procedeul de refrigerare prin hydrocooling are o mare
flexibilitate tehnologic, permind att tratarea unui volum mare de produse alimentare, ct i
a unuia mai redus. Totodata, concomitent cu refrigerarea poate avea loc si splarea produselor
crescand valoarea sa comercial.
4.2. Schema hidrocooler-ului
Pentru refrigerarea cu apa glaciala am ales refrigeratoarele hydrocooling conventionale.
In acest caz, ciresele ambalate in lazi de P.V.C trec de-a lungul unui conveior sub un dus cu
apa glaciala. Viteza de deplasare a laditelor prin dusul cu apa glaciala este reglabila, fiind in
mod curent de 32 cm/min. Acest tip de refrigerator poate fi realizat intr-o gama larga de
tipodimensiuni in ceea ce priveste lungimea zonei active (de refrigerare), aceasta fiind
cuprinsa usual intre 3200-16000 mm. Lungimea zonei active de refrigerare determina
implicit capacitatea de lucru a instalatiei, acesta fiind un criteriu essential de alegere pentru
beneficiari.




U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 11
Fig. 4.1. Constructia unui refrigerator cu apa glaciala conventional


Fig. 4.2. Refrigerator cu apa glaciala conventional

Fig. 4.3. Refrigerator cu apa glaciala conventional- sistemul de dusuri


U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 12
Fig. 4.4. Refrigerator cu apa glaciala conventional- schema
Fig. 4.5. Schema instalatiei de refrigerare cu apa glaciala tip hydrocooling




Hidrocoolerul trebuie sa aiba o contructie care sa poata permite o intretinere si curatare
usoara. Toate partile din panoul de distributie a apei trebuie sa fie accesibile. Rezervorul de
asemenea trebuie sa fie accesibil pentru a putea indeparta sedimentul si ramasitele cand se
schimba apa. Scurgerea trebuie sa fie mare si plasata la un nivel cat mai scazut pentru o
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 13
evacuare rapida a apei uzate. Majoritatea hidrocooler-elor sunt dotate cu ecrane pentru auto
curatare a rezervoarelor.
Intrucat apa folosita pentru racirea cireselor intra in contact cu acestea , apa trebuie sa fie
curata, dezinfectata si fara riscuri de contaminare. De aceea in apa de racire se introduce
solutie de clor. Clorul este o substanta coroziva pentru majoritatea metalelor de aceea unele
parti ale hidrocoolerului care intra in contact cu apa pot fi realizate din plastic, intrucat otelul
inoxidabil (care este rezistent la clor) este destul de scump. Capacitatea benzii transportoare a
hidrocoolerului poate fi estimata cunoscand cantitatea de fructe vehiculata si timpul de racire
a acestora.



P=cantitatea de produs racita intr-o ora;
T=timpul de racire(minute);

Aria benzii transportoare(suprafata aflata sub dusuri) poate fi calculata raportand capacitatea
benzii transportoare la greutate de produs pe unitate de suprafata.


A-aria de racire a hidrocooler-ului;
C- capacitatea de racire a benzii transportoare;
B- greutate de produs pe unitate de suprafata (kg/m
2
);

Ciresele au un timp de racire de 10 minute, intrucat sunt fructe cu un diametru de
maxim 2 cm. Ciresele sunt ambalate in ladite de plastic cu dimensiunile de 40x30x10. Prin
urmare relatiile de mai sus vor avea urmatoarele valori:



/h
C-capacitatea de transport a benzii



m
2


U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 14
10 Kg..1.2 m
2

x kg.1m
2

x=

=8.33 kg (greutatea de produs pe 1 m


2
banda)
A- Aria de racire
Lungimea benzii transportoare depinde de alegerea unei latimi convenabile a benzii. Intrucat
laditele pot fi asezate pe banda hidrocoolerului una cate una pe latime (0.4 m) prin urmare
banda transportoare va avea o latime de maxim 0.7 m, sau asezand cate doua ladite in paralel
pe latime vom avea nevoie de banda cu latimea de 1-1.1 m. Vom alege o varianta
convenabila pentru amandoua tipurile de asezare a laditei si anume latime de 1 m.



=10 m
L- lungimea benzii
A-aria de racire
W-latimea benzii
Viteza benzii transportoare se calculeaza cu urmatoarea formula:



1m/min
Schimbatorul de caldura care realizeaza racirea apei este montat in rezervorul de apa, deobicei
acesta fiind pozitionat sub banda transportoare. Plasand schimbatorul de caldura deasupra
panoului de distributie a apei se permite o trecere mai rapida a debitului de apa peste
schimbatorul de caldura, avand o rata de transfer termic mai buna, si se poate folosi un
schimbator de caldura mai mic si mai economic.
Capacitatea pompei de apa poate fi calculata luand in considerare un debit de apa, bazandu-
ne pe relatiile anterioare. Presiunea impotriva careia lucreaza pompa este presiunea
hidrostatica si se masoara in inaltimea coloanei de apa. Un hidrocooler care realizeaza racirea
cireselor ambalate in ladite, cu schimbatorul de caldura plasat deasupra panoului de distributie
a apei va avea inaltimea de pompare a apei de aproximativ 3 m. Marimea motorului pompei
trebuie sa se bazeze pe datele furnizate si de producatorul hidrocooler-ului. Poate fi
aproximata cu ajutorul urmatoarei formule:




M-puterea motorului
Q- debitul apei
H- inaltimea coloanei de apa
eficienta pompei ( uzual intre 0.50 si 0.70)
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 15


5. Proiectarea depozitului

5.1.Studiul meteo
5.1.1. Amplasarea depozitului- zona geografica
Depozitul va fi amplasat in localitatea Zalau, judetul Salaj, Romania. Judeul Slaj este
aezat n partea de Nord-Vest a Romniei i se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de
legtur dintre Carpaii Orientali i Munii Apuseni, cunoscut sub denumirea de Platforma
Somean. Dup expoziia lui, judeul Slaj se afl sub directa influen a maselor de aer din
vest, ncadrndu-se n sectorul cu clim continental moderat. Circulaia maselor de aer de
nlime, precum i relieful, prin aspectul i altitudinea lui, creeaz diferenieri climatice, pe
de o parte ntre vestul i estul judeului, iar pe de alt parte, ntre principalele unitai geo-
morfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse ntre 8C si 10C n cea mai mare
parte a judeului, excepie facnd culmile mai nalte ale muntilor Mese i Plopi, precum i
zona dealurilor nalte Simina Grbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse ntre
6C si 8C. Precipitaiile atmosferice medii anuale prezint valori cuprinse intre 600 mm si
800 mm, valori mai mari inregistrndu-se in muntii Mese i Plopi, iar mai mici
in Depresiunea Alma Agrij i pe valea Someului.
5.1.2. Variatia temperaturii in lunile mai, iunie, iulie
Fig. 5.1. Temperaturi medii multianuale luna mai 2005-2008


Fig. 5.2. Temperaturi medii multianuale luna iunie 2005-2008
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 16



Fig. 5.3. Temperaturi medii multianuale luna iulie 2005-2008


Din valorile medii multianuale pe cele 3 luni in care se depoziteaza ciresele (mai,
iunie, iulie) se obtine o temperatura medie maxima in valoare de 24.93 C, si o temperatura
minima de 11.7C.
T
max
=24.93C
T
medie
=


T
min
=11.7C

U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 17
5.2.Ambalarea cireselor
Ciresele vor fi ambulate in ladite de P.V.C gaurite cu dimensiunile de 40x30x20. La
iesirea din hidrocooler laditele vor fi preluate de un manipulator care va stivui acestea pe un
europalet cu dimensiunile de 120x100x15 pe 8 randuri.

Fig. 5.4. Ladita P.V.C




Dimensiuni ladita: Dimensiuni europalet:
-lungime: L=0.4 m -lungime: L=1.2 m
-latime: l=0.3 m -latime: l=1 m
-inaltime: h=0.2 m -inaltime: h=0.15 m
-capacitate: 10 kg
-masa proprie: 1.5 kg

Laditele vor fi aranjate pe palet dupa schema urmatoare:
Fig. 5.5. Aranjarea laditelor pe palet


U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 18
5.3.Predimensionarea depozitului de pastrare

- Calcul teoretic

Capacitate depozit = 25 to = 25000 kg
n ldi intr 10 kg
Numr ldie = n
2500
10
25000
kg/ladita
capacitate
n = = =
V
ldi
=Llh
V
ldi
=0,40,30,2 = 0,024 m
3

V
util
= V
ldi
n
V
util
= 0,024

2500 = 60 m
3

V
total
= 1,25V
util

V
total
= 1,2560=75

m
3

h
depozit
= 3 m


2
depozit
total
dep
25m
3
75
h
V
S = = =

- Calcul practic

Dimensiuni europalet: 1.2x1x0.15m
Pe nivel la europalet ncap 10 ldie i n nlime 8 ldie.
8x10 = 80ldie pe europalet
Pentru a afla numrul de europalei necesari se raporteaz numrul de ldie la
numrul de ldie pe europalet
32
80
2500
= europalei
S
europalet
= L l =1,2 1 = 1.2 m
2
S
u
= S
europalet
n
europalet
= 1.2 32 =38.4 m
2

l
depozit
= 3m + 2 L
europalet
+ 2 0,1 =3+2.4+0.2=5.6 m 6 m
L
depozit
=

( l
europalet
+0,1 ) + 0,1 2 = 161.1+0.2=17.8 m 18 m
S
depozit
= l
depozit
L
depozit
=6 18= 108 m
2


Fig. 5.7. Model aranjare paleti in depozit
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 19

5.6. Partitionarea depozitului
Depozitul va fi format din:
-rampa de descarcare
-camera cu rampa de cantarire
-vestiare
-camera de refrigerare prin hidrocooling
-camera de pastrare

5.7. Materiale utilizate la constructive depozitului
Regimul de funcionare al spatiilor frigorifice i climatizate, caracterizat prin valori
coborte ale temperaturii, prin variaia rapid a acesteia i printr-o umiditate mare a aerului
din ncperi, impune pentru izolarea termic a pereilor, plafoanelor i a pardoselilor condiii
deosebite, a cror realizare practic prezinta o serie de dificulti.
Rolul izolaiei termice const n reducerea fluxului de cldur ce ptrunde prin pereii
camerelor frigorifice, n vederea meninerii unui regim de microclimat ct mai stabil,
indiferent de condiiile de mediu.
Pentru constructia depozitului, pentru o buna izolatie termica am ales ca peretii si plafoanele
sa fie realizate din panouri termoizolante tip sandwich.Panourile termoizolante sunt elemente
prefabricate compuse din doua foi de tabla in otel inoxidabil, cu protectie de vopsea colorata
si un miez izolator.
Specificaiile panourilor termoizolante:
conductivitate termica: = 0,023 W/mK;
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 20
coeficient de transfer termic: k
a
=0.21 W/m
2
K
material izolator: spuma poliuretanic rigid;
densitate spum poliuretanic: 41 kg/m3;
grosime: 180 mm (pereti exteriori); 150mm(pereti interiori);
acoperire: tabla galvanizat, vopsit n camp electrostatic;
alb RAL9010 (vopsea agreat n industria alimentar);
sau inox pentru industria alimentar ANSI 304 2B;
grosimea filmului de vopsea: 30 m;
grosime tabl: 0,4 0,6 mm;
lime panou: 1 - 1,16 m;
lungime: 3 m;
etanare: prin garnituri speciale (nu necesit siliconare);
mbinare: nut i feder;
rezisten la foc: clasa C1.

Uile utilizate penru a putea intra n depozitul frigorific trebuie s fie izolate cu cel
puin 50mm de poliuretan i s fie suficient de late pentru a permite utilizarea
electrostivuitoarelor. Uile ce nu se etaneaz adecvat sau nu opereaz eficient vor pierde
energie costisitoare, vor reduce productivitatea i vor genera chieltuieli nalte de ntreinere.
Manoanele uilor trebuie s etaneze bine pentru a reduce infiltrarea aerului cald. Se
recomand atrnarea perdelelor de vinil n form de panglici n interiorul deschizturii ui
pentru a minimiza i mai mult intrarea aerului cald ct timp ua este deschis. Panglicile se
despart suficient pentru a permite trecerea unei persoane sau a unui electrostivuitor. Restul
panglicilor rmne nchis, iar cele desprite revin imediat la locul lor, asigurnd pierderi
minime a aerului rece.

Specificatii ui frigorifice:
conforme normelor n vigoare pentru industria alimentar;
nchidere cu cheie la exterior;
protectie om nauntru la interior;
izolatie spuma poliuretanica rigida (caracteristici similare cu panourile);
ram din aluminiu alimentar pentru ranforsarea foii de u;
toc din PVC dur ranforsat la interior cu lemn de esenta tare
prinderea tocului se realizeaza cu sisteme speciale pentru a evita formarea de puni termice;
uile pentru temperaturi negative sunt prevzute cu rezisten pentru nclzirea tocului,
protejat la pardoseal printr-un prag de inox;
etanarea se face cu doua garnituri din cauciuc special cu rezistent termic i mecanic
foarte bun (una de contur i una de prag).

Fig. 5.8. Structura panou termoizolant





U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 21



Fig. 5.9. Structura pardoselii
1 - start de uzur;
2 - plac de egalizare beton armat;
3 - strat de izolaie;
4 - plas de srma de oel;
5 - bariera de vapori ;
6 - placa de beton armat;
7 - plac de beton cu rezistenta electrica;
8 - strat de balast;
9- strat de pmnt compact.





Tab. 5.1. Caracteristici fizice pardoseala

n aceast situaie coeficientul K pentru pardoseal va fi:
44 . 0
06 . 0 197 . 2
1
1 1
1
K
i n
n n
1 j
e
=
+
=
+ +
=
=
o
o
o
,[W/m
2
K]

n care:

Caracteristici
fizice


Strat
de
uzur


Plac de
egalizare
beton
armat


Strat de
izolaie


Plac
de
beton
armat

Plac de
beton cu
rezistent
electric


Strat de
balast



Strat de
pmnt


o [mm]

20-30

60-80

50


50-80

50 200-400
500

fW/(mK)]

0,62

0,9

0,035

1,25

1,25

0,75

0,7

U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 22
e
1
o
=0 pentru c pardoseala este realizat pe pmnt, conventia prin care miscarea aerului este
nul
i
1
o
=0,06[m
2
K/W]

n
n n
1 j

o
=
=2,197[m
2
K/W]

6. Determinarea necesarului de frig
6.1. Determinarea necesarului de frig pentru hidrocooling
Intrucat la intrarea in depozit a cireselor acestea sunt introduse in hidrocooler, se va calcula
necesarul de frig pentru hidrocooler intr-o prima faza.
In interiorul hidrocooler-ului caldurile care intervin sunt caldura sensibila si latenta a
produsului, caldura cedata la racirea ambalajului, caldura patrunsa in interiorul
hidrocoolerului prin gurile de alimentare si evacuare.
La refrigerarea prin hidrocooling timpul de racire este relativ scurt (10 minute pentru cirese).
Datorita contactului cu apa nu exista pierderi de vapori din fruct(este exclusa deshidratarea
fructelor) iar caldura produsa in urma reactiilor biochimice este nula intrucat timpul este scurt
iar ciresele au o activitate biochimica redusa dupa recoltare.
Necesarul de frig se va calcula cu relatia:
Q
0
=Q
S
+Q
L
+Q
a
+Q

Tab. 6.1. Caldura specifica si caldura latenta de solidificare in cazul unor produse de origine
vegetala
Produsul
alimentar
Masa
volumica
[kg/m3]
Continutul
de apa [%]
Punct de
congelare
[C]
Caldura specifica,
[kcal grd]
Caldura
latenta de
solidificare
[kcal/kg grd]
Inainte de
congelare
Dupa
congelare
Cirese 540 83 -3.3 0.87 0.45 67

a) Sarcina termic tehnologic de la produs
Q
p
=Q
S
+Q
L
Q
p
=


t=t
f
-t
i
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 23
Qp=


86400=24 ore3600 secunde
b) Sarcina termic dat de ambalaj

kw 91 , 1
600
17 / 9 . 0 75
600
t c G
Q
a a
a
=

=

=
kgK kJ kg


n care:
G
a
= masa ambalajului = 1,5kg/ladita 50 buc=75
-tinand cont de calculele facut anterior intr-o sarja in hidrocooler intra aproximativ 50 ladite
20500 numrul de caserole
c
a
= 0,9 [kJ/kgK] - este cldura specific a pvc-ului (ladita)
t = (t
1
t
2
) = 290 273 = 17 [K] - diferena de temperatur
600=10 min60 s
c) Sarcina data de caldura infiltrata in hidrocooler

Intrucat nu are o izolatie propriu-zisa caldura infiltrata in interiorul hidrocoolerului poate avea
o valoare semnificativa din totalul de caldura care intra in calculul necesarului de frig.
Cantitatea de caldura totala poate fi estimata prin racirea rezervorului de apa pana la
temperatura de functionare. Cu pompa de apa in mod de functionare si sistemul de racire
oprit, se masoara fluxul de temperatura a apei din rezervor. Temperatura trebuie masurata in
fiecare minut timp de 15 minute. Formula urmatoare se refera la rata medie de incalzire a apei
la capacitatea de refrigerare:


Unde:
Q- capacitatea de refrigerare (tone sau kW)
mc- greutatea cooler-ului gol, inluzand toate partile care se racesc in timpul procesului;
cc- caldura specifica a cooler-ului (pentru otel 0.46kJkg
-1
C
-1
);
mw- masa de apa din cooler;
cw- caldura specifica a apei (4.19 kJkg
-1
C
-1
);
DT- fluxul mediu de temperatura (Ch
-1
);
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 24
Qp= caldura adusa de pompa de apa, tinand cont ca 90% din enrgia folosita de motorul
pompei se transforma in caldura care este transferata apei (ex. um motor de 22kW aduce o
cantitate de caldura de 19.8 kW)

Aceasta procedura va determina caldura exterioara infiltrata in hydrocooler in conditii medii
de testare. Cantitatea de caldura variaza odata cu temperatura aerului si umiditatea, orientarea
depozitului, etc. De exemplu un test realizat intr-o zi calduroasa cu un vant puternic va
determina o cantitate foarte mare de caldura.
6.2. Calculul necesarului de frig pentru depozitarea produselor
Cantitatea de caldura Q
0
care trebuie preluata la refrigerarea produselor
alimentare(necesarul de frig) este alcatuita din mai multe componente si poate fi calculata
cu ajutorul relatiei urmatoare:

Q
0
=Q
S
+Q
L
+Q
rb
+Q
a
+Q
g
+Q
iz
+Q
u
+Q
i
+Q
alt
In care:
Q
S
, Q
L
sunt caldura sensibila si latenta a produsului, in kcal
Q
rb
- caldura produsa prin reactii biochimice, in kcal
Q
a
- caldura cedata la racirea ambalajului, in kcal
Q
g
- caldura latenta de solidificare a apei evaporate din produs, in kcal;
Q
iz
-pierderile de caldura prin izolatii, in kcal;
Q
u
- caldura patrunsa in interiorul spatiului frigorific prin sectiunea usilor, in kcal;
Q
i
- caldura produsa de instalatiile de iluminat, in kcal;
Q
alt
-caldura necesara din alte cauze, in kcal;

6.2.1. Sarcina termic tehnologic de la produs

Q
p
=Q
S
+Q
L
Q
p
=


t=t
f
-t
i
Qp=


Qp=1,03 kW
86400=24 ore3600 secunde
6.2.2. Caldura dat de reaciile biochimice

Caldura rezultata din reactii biochimice provine din respiratia produselor vegetale,
tranformarile post mortale din tesuturile musculare sau fermentatiei. Valoarea sa specifica se
determina experimental in functie de temperatura.
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 25
Tab. 6.2. Caldura de respiratie pentru fructe si legume
Denumire kJ/(kg24 h) la temperature de [C] de:
0 2 5 10 15 20
Cirese 1,88 2,9 4,6 9,2 15,88 20,9

kW 51 , 6
86400
3 ) 9 , 2 6 , 4 ( 25000
86400
q m
Q
rb1
n
1 i
rb
=
+
=

=
=

Q
rb
=6,51 kW
n care:
m = 25t = 25000kg - reprezint masa cireselor
rb1
q = cldura degajat prin respiraie de 1 kg cirese n 24 ore
= nr de ore necesar coborrii temperaturii pe palierul de temperatur luat n calcul
86400 = 24 ore 3600 secunde
rb1
q =4,6kJ/kg 24ore (pentru 5
o
C)
rb2
q = 2,9 kJ/kg 24ore (pentru 2
o
C)
6.2.3. Sarcina termic dat de ambalaj

kw 195 , 0
86400
5 / 9 , 0 3750
86400
t c G
Q
a a
a
=

=

=
K kgK kJ kg

Q
a
=0.195 kW
n care:
G
a
= masa ambalajului = 1,5kg/ladita 2500 =3750kg
2500 numrul de ladite
c
a
= 0.9 [kJ/kgK] - este cldura specific a P.V.C.-ului(ladita)
t = (t
1
t
2
) = 278 273 = 5 [K] - diferena de temperatur
86400 = 24 ore 3600 secunde
6.2.4. Sarcina termic produs prin deschiderea uii

( ) ( ) ( )
i e
i
e
u u i e u
i i

1 h S s t 0.04 0.48 1 Q + =
n care:

e
= randamentul de etanare a sistemului de protecie a golului uii ( perdea de vinil) =30% = 0,3
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 26
t = (t
1
t
2
) = 290 273 = 17 [K] - diferena de temperatur
s = durata de deschidere a uii n secunde i durata de ncrcare a depozitului (durata de incarcare a
tunelului fiind de maxim 1 ora)
s = 3600 s

i
,
e
= greutatea specific a aerului interior i exterior (kg/m
3
)
S
u
= sectiunea golului uii = lh
u
= 33 = 9m
2

h
u
= nlimea golului uii = 3m
i
e,
i
i
=entalpiile specifice ale aerului interioar i exterior *kcal/kg+

001696 . 0
273
1
0039 . 0 622 . 0
0039 . 0 1
289 . 0
T
B
x 0.622
x 1
0.289
s
s
i
=
+
+
=
+
+
= kg/m
3

B = 1atm
T = 0+273=273K
x
s
=0,0039 kgf/kgf aer uscat la 273K

001587 . 0
273
1
01519 . 0 622 . 0
01519 . 0 1
289 . 0
T
B
x 0.622
x 1
0.289
s
s
e
=
+
+
=
+
+
= kg/m
3

B = 1atm
T = 17+273=290K
x
s
=0,001519 kgf/kgf aer uscat la 273K

i = 0,24t+x
s
(600+0,45t)*kcal/kg+
i
i
= 0,240+0,0039(600+0,450) = 2,34 *kcal/kg+
i
e
= 0,2417+0,001519(600+0,4517) = 13,31 *kcal/kg+

( ) ( ) ( ) kW 214 , 0 34 . 2 31 . 3 1
0.001696
0.001587
1 3 9 001696 . 0 3600 7 1 0.04 0.48 3 . 0 1 Q
u
= + =
Q
u
=0.214 kW




U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 27
6.2.5. Sarcina termic produ de corpurile de iluminat

Toate depozitele de refrigerare trebuie dotate cu sisteme de iluminat (reci). Se folosesc lmpi
fluorescente cu grad de protecie IP68 i o putere ntre 30 400W
W 072 , 0
3600 24
3600 3 36 16
3600 24
P n
Q
il i
il
k =


=

Q
il
=0.072 kW

Unde:
n = 16 ,nr de lmpi
P = 36 W ,putere lmpi

il
= 3 ore ,timpul de iluminat
6.2.6. Sarcina termica produsa de izolatie
Q
iz
= KSt, *kW+

S suprafaa medie a peretelui considerat *m
2
]
t diferena de temperatur ntre partea inferioar i exterioar a peretelui *K+
K coeficient global de schimb termic al peretelui [W/m
2
K]
k
panou
=0.21 W/m
2
K

Deoarece temperatura pentru fiecare element al nveliului poate diferi, se calculeaz perete cu
perete, adic pentru cei patru perei, apoi plafonul i pardoseala
Consider c temperatura din exterior este de 18
o
C intrucat in urma studiului meteorologic a
rezultat o medie de 18.3 pe cele trei luni.

- pentru peretele exterior 1 (n exterior 18
o
C)

Q1 = KSt = 0,213018= 113,4[W] = 0,113 [kW]

K = 0,21 W/m
2
K
S = l h =65 = 30 m
2
t = 291 - 273 = 18
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 28

- pentru peretele exterior 1-4

Q
2
= KSt = 0,219018 = 340,2[W] = 0,34 [kW]

K = 0.21 W/m
2
K
S = l h = 18 5 = 90 m
2
t = 291 - 273 = 18

- pentru peretele exterior 4

Q
3
= KSt = 0,213018 = 113,4[W] = 0,113[kW]

K = 0,21 W/m
2
K
S = l h = 6 5 = 30 m
2
t = 291 - 273 = 18


- pentru peretele interior 1-4

Q
4
= KSt = 0.219015 = 283.5[W] = 0.283[kW]

K = 0,21 W/m
2
K;
S = l h = 18 5 = 90 m
2
t = 288 - 273 = 15

- pentru plafon

Q
5
= KSt = 0,2110818 = 408[W] = 0,408[kW]

K = 0.21 W/m
2
K
S = l h = 18 6 = 108 m
2
t = 291 - 273 = 18
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 29

- pentru pardoseala

Q
6
= KSt = 0,4410810 = 475.2[W] = 0,475[kW]

K = 0,44
S = l h = 18 6 = 108 m
2
t = 283 - 273 = 10

Q
iz
= Q
1
+ Q
2
+ Q
3
+ Q
4
+ Q
5
+ Q
6
= 1.732 [kW]
6.3. Sarcina termica totala
Qt=9,75 kW
Qalt=iQt, i=0.130.2
Qalt=9,750.15=1,46
Q
altele
= 1,46 kW, reprezentnd cldura degjat de personalul muncitor care i desfoar
activitatea
Qt=9,75+1,46=11,21 kW

Folosind programul CoolPack am determinat un necesar de frig in valoare de 20,54 kW.
Cunoscand sarcina termica(necesarul de frig) care trebuie asigurat de compresor, determinam
puterea frigorifica necesara a compresoarelor pentru depozitul de pastrare cu formula
urmatoare:


Q- puterea necesara compresoarelor
- coeficientul de pierderi la transportarea frigului, pentru sistemul cu racire directa
(1.051.07)
b- coeficientul timpului de lucru (0.750.9)





U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 30
7. Alegerea instalatiilor frigorifice
7.1. Prezentarea instalatiilor de frig

Compresoare cu piston
Compresoarele cu piston fac parte din familia compresoarelor volumice alternative.
Cilindri-pot fi prelucrati prin procedee de precizie ridicata, direct in corpul carterului,
pana la suprafata oglinda, sau pot fi realizati din camasi amovibile prelucrate din fonta
extrafina centrifugata, avand tot suprafata oglinda. Partea inferioara a camasii se monteaza pe
parter, iar in partea superioara a acesteia se monteaza supapele de aspiratie. Diametrul inferior
defineste alezajul D, exprimat in milimetri. Chiulasa care inchide cilindrii poate sa fie comuna
pentru mai multi cilindri.
Pistonul-este realizat din aliaj de aluminiu, cu o prelucrare particulara a capului,
conforma cu forma supapelor, in scopul reducerii la minim a spatiului mort. Pistonul este
prevazut cu doi sau trei segmenti din fonta cromatica si un segment reclor pentru uleiul de
ungere.
In fusta pistonului sunt prevazute orificiile pentru montarea boltului, realizat sub
forma tubulara din otel de inalta rezistenta (90 kg/mm
2
). Pe bolt este asamblat piciorul bilei.
Deplasarea pistonului intre punctul mort interior si punctul mort exterior, constituie cursa S,
exprimata in milimetri si indicata de firmele constructoare in cataloage.

Vaporizatoarele

In orice masina frigorifica, vaporizatorul este aparatul care absoarbe caldura din
mediul racit, realizand efectul util al masinii. Din acest punct de vedere se poate considera ca
este unul din cele mai importante aparate ale instalatiilor frigorifice si simplificand, se poate
considera chiar ca restul instalatiei nu are decat rolul de a permite intoarcerea agentului
frigorific lichid in vaporizator.
Exista numeroase tipuri de vaporizatoare, in functie de destinatia acestora, totusi se
remarca doua categorii importante: vaporizatoare pentru racirea aerului; vaporizatoare pentru
recirea lichidelor.
Proiectarea si alegerea corecta a vaporizatoarelor are o importanta mare pentru
functionarea corecta a instalatiilor frigorifice si pentru eficienta acestora. Un vaporizator
gresit dimensionat poate sa produca o scadere excesiva a temperaturii de vaporizare, iar la
reducerea acesteia cu fiecare grad, corespunde si o reducere aputerii frigorifice cu cca.3...4%.
Acesta este si motivul pentru care nu se poate disocia vaporizatorul de sistemul sau de
alimentare cu lichid. In practica, adesea fiecarui tip de vaporizator ii corespunde un sistem
propriu de destindere agentului frigorific.
Alimentarea cu agent frigorific a vaporizatoarelor se poate realiza in principal in trei
moduri:
1.prin detenta directa
2.circulare prin termosifon;
3.recircularea fortata;
In cazul utilizarii amoniacului ca agent frigorific, se utilizeaza mai rar detenta directa,
datorita posibilitatii contaminarii aerului cu amoniac.
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 31





Condensarea

In orice masina frigorifica, rolul condensatorului este de a evita caldura cedata de
agentul frigorific prin condensare. Caldura evacuata de condensator reprezinta practic suma
dintre caldura absorbita de vaporizator din mediul racit si echivalentul caloric al lucrului
mecanic din compresor. In pompele de caldura condensatorul are acelasi rol, dar este aparatul
care realizeaza efectul util, furnizand caldura mediului incalzit.
In functie de natura agentului de racire, exista trei tipuri de condensatoare:
1.racite cu aer
2.racite cu apa
3.racite mixt (cu apa si aer).
Dimensionarea condensatoarelor este foarte importanta, deoarece la fiecare grad de
crestere a temperaturii de condensare, puterea absorbita de compresor creste cu cca.4%.

Condensatoare racite cu aer

Aerul ca agent are avantajul ca este cel mai abundent si mai ieftin, deci este utilizat
intens, chiar daca prezinta proprietati termofile mediocre din punct de vedere termic.
Principalul parametru care influenteaza comportarea condensatorului este temperatura
termometrului uscat(temperatura aerului). Acest parametru variaza in timpul in timp, de la un
anotimp la altul, ziua fata de noapte, sau chiar de la o ora la alta. In aceste conditii trebuie sa
se aleaga totusi o valoare a temperaturii aerului in functie de care sa se determine temperatura
de condensare si trebuie sa se cunoasca si valorile maxime si minime pe care la va avea
temperatura de condensare in functie de temperatura aerului. In cazul pompelor de caldura,
problema se pune diferit, deoarece temperatura aerului la intrarea in condensator este
constanta, fiind apreciata de temperatura care trebuie realizata.
Condensatoarele cu circulatie naturala a aerului sunt utilizate in aparatele frigorifice,
casnice, friogidere si congelatoare.
Condensatoarele cu circulatie fortata a aerului sunt cele mai raspandite in instalatii
comerciale si industriale, iar curgerea aerului este asigurata de ventilatoare. Cele mai
importante caracteristici ale acestor aparate sunt urmatoarele:
-agentul frigorific, curge in curenti incrucisati (isi schimba sensul de curgere prin
condensator);
-zona de despuraincalzire a vaporilor, reprezinta 5......10% din suprafata
condensatorului si se gaseste la intrarea agentului frigorific in aparat;
-zona de subracire a vaporilor reprezinta tot 5...10% din suprafata condensatorului si
se gaseste la iesirea agentului frigorific din aparat;
-zona de condensare propriu-zisa, la temperatura constanta se gaseste in partrea
centrala a aparatului si reprezinta 80...90% din suprafata condensatorului;
-temperatura de condensare nu este riguros constanta datorita caderilor de presiune dar
pentru calcule preliminare sau de alegere, aceasta variatie a temperaturii poate sa fie neglijata;
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 32
debitul de aer este uzual inter 300-600 m
3
/h pentru fiecare kw de sarcina termica a
condensatorului;












































U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Proiect de an 33

Bibliografie


1. Banu, Constantin, Manualul inginerului de industrie alimentar, vol I, Ed.
Tehnic, 1998;
2. Marca, Gheorghe , Tehnologia produselor horticole, Ed. Risoprint, 2000;
3. Munten, Mircea, Adrian Molnar, Alexandru Naghiu, Aplicaii i ndrumtor
de proiect la tehnica frigului i climatizare n industri alimentar, Ed. Academic
Pres, 2003;
4. Naghiu, Alexandru , Tehnica frigului i climatizare n industria alimentar, Ed.
Risoprint, 2002;
5. Niculi, Petru , ndrumtorul specialitilor frigotehniti din industria
alimentar, Ed. Tehnic, 1991;
6. Perry, R. and R. Perkins, Hydrocooling sweet corn. St. Joseph MI, ASAE Paper
68-800,1968;
7. Porneal S., Porneal D., Instalaii frigorifice i climatizri n industria
alimentar, Ed. Alna, 1997;
8. Thompson, J. F., F. G. Mitchell. T. R. Rumsey, R. F. Kasmire and C. C.
Crisosto, Commercial cooling of fruits, vegetables, and flowers. Univ. Calif.
DANR Pub. No. 21567, 1998;