Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau

UNIVERSITATEAVASILE ALECSANDRI DIN BACU FACULTATEA DE INGINERIE SPECIALIZARE : INGINERIE SI MANAGEMENT IN DOMENIUL MECANIC

Notiuni generale in C#

Student: Manta Co tel!Marian Gru&a: '((

Indrumator : Pro"#uni$#dr#ing#"i% Mariu Stamate

)a*au +,((

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau

Microprocesoarele executa instructiuni binare, stocate in memorie pentru a realize o suita de instructiuni. O colectie de instructiuni se numeste Program. Programele pentru calculator se mai numesc si Programe de aplicatii, aplicatii, software sau aplicatii software. Toti acesti termini denumesc un grup de instructiuni care dau calculatorului posibilitatea sa indeplineasca o anumita sarcina. Programele dau calculatorului posibilitatea de a deveni o unealta deosebita. De exemplu, un program pentru editare de text da calculatorului posibilitatea sa devina o unealta de scris si de asezare a textului in pagina. Un program pentru prelucrarea sunetului transforma calculatorul intr-un instrument cu care se poate compune, inregistra sau reda muzica. Pentru a da programatorilor posibilitatea de a introduce mai usor instructiunile in calculator, cateva persoane foarte inteligente au inteles ca programatorii ar putea scrie instructiuni asemanatoare cuvintelor din limba ul oamenilor. Un calculator ar putea apoi transforma instructiunile scrise in insctructiuni binare. !umim programele care realizeaza aceasta transformare compilatoare sau interpretoare. Primul limba de programare s-a nmit Assembler(limbaj de asamblare). "imba ele de asamblare folosesc instructiuni ca MO- si LOAD pentru a spune procesorului sa mute date dintr-o locatie de memorie in alta locatie de memorie. # existat adesea o relaie de ec$ivalenta intre instructiunile binare ale microprocesorului si acceasi instructiune scrisa in assembler. De aceea, programele scrise in assembler au un mare grad de subtilitate si sunt relative greu de inteles. %n anii &'(, a fost inventat un limba numat ) la Bell Labs. *-a dovedit a fi unul dintre cele mai populare si flexibile limba e concepute vreodata. "imba ul de programare ) este stramosul direct al limba ului )+. "imba ele de programare ) si )+ sunt considerate limbaje de nivel inalt fata de assembler pentru ca o instructiune in ) sau )+ se poate translate in mai multe instructiuni binare. )+ provine din limba ele de programare ) si ),,. "imba ele provenite din ) au fost intotdeauna printer favoritele programatorilor. Unul din avanta ele programului ) este ca are o sintaxa foarte compacta. Din nefericire, ),, are o sintaxa usor diferita. %n ),, sunt adaugate mai multe cuvinte c$eie si operatori noi. )+ este sinonimul Microsoft pentru -ava. )+ si -ava au in comun multe facilitate. *unt amandoua orientate pe obiecte, amandoua au o sintaxa mai simpla decat ),,, amandoua sunt proiecttate pentru a fi mult mai portabile decat ) si ),,. %n momentul de fata, Microsoft .isual *tudio.!/T este singurul compilator pentru )+. Mcrosoft este in procesul de predare a specificatiilor pentru limba ul )+ catre o organizatie de standarde, pentru ca oricine sa poata scrie un compilator pentru )+.

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau

%n plus fata de creearea programelor executabile, .isual *tudio.!/T va da posibilitatea de a crea componente. )omponentele sunt fragmente refolosite de cod, salvate in biblioteci. 1ibliotecile care contin componente )+ ce numesc agregate sau grupuri (assemblies). Programatorii creeaza aplicatii profesioniste in )+ folosind mai multe fisiere sursa. De asemenea, combina fisierele sursa cu componente de agregate. Pentru a combina toate fisierele sursa si agregatele intr-un program, veti crea un proiect 2

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau

Proiectele pot fi programe sau componente. Puteti crea mai multe proiecte intr-o solutie. %n softul scris de profesionisti, nu este neobisnuit sa existe mai multe proiecte intr-o singura solutie. %n mod obisnuit, mai multe dintre ele sunt componente. )el putin unul este un program. Tip *b6te 16te *$ort %nt "ong Uns$ort Uint Ulong 3loat Double 1ool )$ar Decimal Descriere %ntreg cu semn pe 7 biti %ntreg fara semn pe 7 biti %ntreg cu semn pe 18 biti %ntreg cu semn pe 20 biti %ntreg cu semn pe 85 biti %ntreg fara semn pe 18 biti %ntreg fara semn pe 20 biti %ntreg fara semn pe 85 biti !umar zecimal cu vigula flotanta, simpla precizie !umar zecimal cu vigula flotanta, dubla precizie .aloare booleana9 true sau false: )$aracter Unicode !umar zecimal "imba ul )+ ca da posibilitatea de a scrie programe care proceseaza date cum sunt numerele, caracterele si sirurile. 3iecare dintre acestea reprezinta un alt tip de date. )and create variabile in programele dumneavoastra, limba ul )+ va cere sa declarati tipul de date pe care-l vor contine variabilele. 3iecare variabila trebuie sa aiba un tip de date. /xista multe tipuri de date folosite in programare. Multe dintre ele sunt incluse in limba ul )+. #cestea sunt numite tipuri de date simple. Ti&urile im&le de date din C#

Tipurile simple de date se impart in categoriile4 intregi, numere reale. *ara*tere i $alori logi*e# !umerele de tip integer sunt numere care nu contin zecimale

Valori intregi si neintregi

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau

ntreg 10< 1(((( -<1<1<1 ( 7 10<,<01 (,((((1 -<1,<1<1 1,(1 7,(

#u este intreg

%n tabelul de mai sus, toate numerele care nu sunt intregi contin zecimale. Daca numarul contine un punct zecimal, atunci nu este un numar de tip integer. #cest lucru este valabil c$iar si in cazul in care numarul de dupa delimitatorul decimal este (. ;rupul datelor de tip integer include sbyte, byte, short, int, long, ushort, uint si ulong. !umerele de tip signed pot fi positive sau negative. #ceste tipuri sunt sbyte, short, int si long. Documentatia )+ numeste tipurile de date "loat si dou/le tipuri de date cu virgula mobila. Pe cele zecimale le numeste tipuri precise. )and se folosesc aceste tipuri de date, este posibil sa apara erori de rotun ire. O eroare de rotun ire poate sa apara datorita faptului ca numarul de acest tip nu poate fi reprezentat exact. Daca doriti sa eliminate erorile de rotun ire, folositi tipul de date decimal, deoarece contine 107 biti. )and au fost inventate calculatoarele, au fost folosite numai caracterele existente in limba engleza. *etul de caractere folosit de cele mai multe calculatoare a fost setul ASC (American Standard Code for nformation nterc!ange) . %n setul de caractere #*)%% sunt 10' de caractere. *etul de caractere Unicode are primele 10' de caractere identice cu cele din codul #*)%%. #cest lucru face ca programele scrise folosind setul Unicode sa fie compatibile in sens restrans cu cele create folosite de setul #*)%%. Programele profesioniste sunt lungi. #desea, ele contin sute de mii de linii de cod sursa. Data fiind lungimea ma oritatii progamelor, nu are sens sa se incerce introducerea intregului cod sursa in Main9:. %n loc sa faca asta, programatorii impart programele in functii. ! "unctie este un bloc de cod sursa in )+ caruia ii dati un nume. *crieti functia o data si apoi in mod repetat folositi codul sursa continut de ea in cadrul programului. )and un program executa codul unei functii, spunem ca apeleaza sau invoca functia. 3iecare

<

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau

functie trebuie scrisa in asa fel incat programatorul care o foloseste san u fie nevoit sa cunoasca constructia functiei. Pentru a crea o functie, mai intai trebuie sa ii dam un nume. 3iecare functie dintr-un spatiu de nume trebuie sa aiba un nume unic. 3unctiile )+ au nevoie de liste de parametric si declararea tipului de rezultat. 3unctiile au liste de parametric inclusi in paranteze. Programele folosesc listele de parametric pentru a transmite informatii functiilor. %n esenta, fiecare parametru este o variabila folosita numai de functie

$unctii cu liste de parametri )alculate)ircel#rea9double circleCadiius: .alidateCange9%nt min.aleu, int max.alue: %sFesOr!ot9c$ar user%nput: DraG)ircle9int centerH,int centerF, float radius: Iait9: 3iecare functie returneaza date de un anumit tip. #cesta este tipul de date pe care il trimite functia programului care a apelat-o. 3unctiile trimit datele rezultate folosind cuvantul c$eie return Declaratia return face ca executa programului sa se intoarca la priogramul care a apelat-o. De aceea, trebuie sa apara la sfarsitul functiei. /x4 Double 3ind)ircle#rea9double radius: = >> #rea? pi times radius s@uared Double area?2.151<ABradiusBradius Ceturn9area:D E 3unctia Double 3ind)ircle#rea9: returneaza valori de tip double. Declaratia return9area: din linia < trimite valoarea variabilei area programului care a apelat functia 3ind)ircle#rea9:. Programele iau decizii prin evaluarea datelor. "imba ul )+ defineste un tip special de date numit bool tocmai pentru a lua decizii. !umele bool este prescurtarea de la Boolean. .ariabilele de tip bool pot lua valori true sau "alse. #cestea nu sunt siruri. .alorile lor sunt definite de limba ul )+, ca si valorile numerice 1 si 0. /xista moduri in care puteti

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau

face ca programele dumneavoastra sa ia decizii bazate pe rezultate ale expresiilor care nu sunt de tip 1oolean. Un mod este formatarea tipului rezultatului ca bool O metoda mai buna este compararea rezultatelor unor expresii cu o valoare folosind operatori lgici. !peratori logici din C% Operator J J? ?? K? K L? L MM NN Descriere Mai mic decat Mai mic sau egal /gal Diferit !OT9negatie logica: Mai mare sau egal Mai mare #!D9con unctie logica: OC9dis unctie logica:

%n concluzie, limba ul )+ este un limba simplu, modern, orientat pe obiecte conceput pentru a dezvolta aplicaOii care sP ruleze pe platforma .!et 3rameGorQ. )ombinP productivitatea limba elor de dezvoltare rapidP a aplicaOiilor cu puterea brutP a limba ului ),,. )odul )+ este compilat ca Ri cod de bazP, ceea ce SnseamnP cP beneficiazP de serviciile )"C. #ceste servicii includ interoperabilitea limba elor, garbage collection, securitate ridicatP Ri suportul versiunilor imbunPtPOite. )+ este un limba , avTnd o sintaxP asemPnPtoare cu cea din )>),, Ri -ava, care permite programatorilor sP construiascP rapid o varietate largP de aplicaOii pentru platforma Microsoft .!et, platformP care asigurP instrumente Ri servicii pentru exploatarea sistemelor informatice Ri comunicaOiilor. DatoritP designului elegant orientat pe obiecte, )+ este o alegere bunP pentru conceperea a variate componente U de la aplicaOii la nivel de sistem Ri pTnP la realizarea aplicaOiilor comerciale de nivel ridicat.

'

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau

1ibliografie4 1. David )onger V Programarea in )+W, /ditura #ll 0((2 0. %magine4 $ttp4>>GGG.google.ro>searc$Xum?1M$l?roMclient?firefoxaMrls?org.mozillaY2#ro Y2#officialMc$annel?sMbiG?107(Mbi$?725Mtbm?isc$Msa?1M@?.isual,*tud io.!/TMo@?.isual,*tudio.!/TMa@?fMa@i?Ma@l?MgsZsm?eMgsZupl?05'7<l0 <22Al(l1l1l(l(l(l(l181l181l(.1