Sunteți pe pagina 1din 13

Imperiul Bizantin

Capitolul 2 lReali zdrrle

lui Iustinian

onstantin a fondat un ora! nou qi a dat Imperiului Roman o noul religie de stat, dar conducerea sa nu a schimbat caracterul esen{ial
al viegii romane. Lumea mediteraneani era inci un intreg, viagala ora; ql economia monetari erau in floare. Prima dintre loviturile care aveau

sI impingi Imperiul Bizantin cltre o lume nouI, mai periculoasl, a venit in secolul alv-lea, odatl cu seria de invazli barbare care au. dus in cele din urml la pribuqirea Imperiului Roman deApus. Dupi 476,BizanEul a rlmas singur in calea nivilitorilor. ,,Barbarii", nume inventat inifal pentru a denumi pe oricine care nu putea fi inleles pentru ci nu vorbea greacr, qi aplicat aici unei serii de triburi germanice, slave qi turceqti care trliau in Europa Centrall qi de Est, erau un fenomen bine cunoscut romanilor. Ei erau stabilif de multe secole ra graniqele impbriului de pe Rin qi DunIre, qi multi vreme au format o parte necesari qi importanti a armatei romane. Exista, cu toate acestea, o tentalie de a trece frontiera crtre piminturile mai bogate din jurul Mediteranei, iar de prin jurul anului 375 aceasti tentafie a devenit irezistibili, odati cu sosirea in Europa a hunilor, un trib nomad din stepele asiatice. Unele triburi au rlmas pentru a face parte dintr-un ,,imperiu" hun mai puEin inchegat, altele au inceput o lungr clutare pentru a glsi plmanturi pe care si se aqeze

in interiorul Imperiului Roman. vizigofii au fost primii care qi-au ficut simftl prezenla, invingind Lro.ata roman5 in Bltilia de la Adrianopole, in
378 d.C.,la mai pugin de 250 de kilometri deplrtare de Constantinopol. Ei l-au omorlt pe impiratulValens. Succesorul siu,Teodosie I (379-95),a folosit o tactici pe care mulli dintre impiralii care au urmat au copiat-o, o combinaqie de forgl qi mituire, mutindu-i pe vizigoqi dincolo de Balcani, in Italia. In loc sI ameninfe Constantinopolul, in 4IO d.C. ei au jefuit Roma. Deqi qocul contemporanilor faEi de jaful oraqului antic nu poate fi supraestimat, acest eveniment nu a avut un efect politic imediat in Italia sau in RIsirit. Cele doul jumitiEi ale imperiului au fost impi4ite in anul 395 intre cei doi fii ai lui reodosie, Arcadius qi Honorius, qi aceastl diviziune avea si se dovedeascl permanentl. Honorius iqi mutase deja scaunul de guvernare in partea de vest, la Ravenna, qi conducerea romani a continuat
acolo timp de alEi qase ani.Acesta a fost prima dintre mirelele perioade ale viegii de curte la Ravenna, care a llsat monumente cum ar fi Mausoleul Gallei Placidia, sora vitregi a iui Honorius. LJna cite una, totuqi, provinciile apusene au fost ocupate de citre barbari: Gatia de Sud qi Spania de citre vizigoEi, Africa de Nord de citre vandali; risturnarea de la guvernare a

17 impdratul lustinian, aclamat in latind ca Augustus Si Thtd al fdrii


sale; copie a

unui medalion de aur,

acum pierdut, emis de monetdria

Constantinopolului tn circa

5i4 d.C.

impiratului Romulus Augustus de citre generalul barbar odoacruin 476 este in general consideratr de istorici simbolul sfirqitului guvernlrii romane in partea de vest a Europei. Italia a fost qi ea ocupatl curind de un alt grup germanic, ostrogotii, al ciror conducltor, Teodoric, qi-a stabilit capitala tot
la Ravenna. Imperiul Bizantin nu a rrmas insl neafectat de aceste schimblri in Apus, in secolul al V-lea. A existat o perioadi lungl de dezechilibru

politic, intrucit practicarda succesiunii ereditare la tron a devenit tensionatl: Teodosie al Il-lea, fiul lui Arcadius, avea numai gase ani cind a devenit

20

Realizirile lui Iustinian

*o'

t r#I*:ffi
ke, MAREA MEDITERANA

Imperiul Bizantin in 565

moqtenitor, iar sora sa Pulcheria a fost nevoitl

si conducl in calitate

de

regentl; ulterior, cu diferite ocazii, succesiunea trebuia transmisl prin cisltoria unei viduve sau a unei fiice de impirat cu un general promiEltor (Zeno) sau cu un adrninistrator (Anastasius). De la mijlocul secolului, Imperiul de RIsIrit a resimqit qi ameninEarea rnilitarl a hunilor conduqi de Attila, care efectuau raiduri repetate qi care au jefuit sume enorme de bani. Ca rlspuns la aceasti ameninfare, in 447 au fost construite marile ziduri de

plmint

ale Constantinopolului. Constantinopolul se extinsese deja dincolo de planul slu original, iar zidurile sale, care nu au supravieEuit, s-au dovedit necorespunzltoare. Zidu::ile 1ui Teodosie erau la un kilometru qi jumitate

deplrtare, iar sistemul tripartit de perete interior, perete exterior qi

qanq

78 Pe acest mozaic din Cartagina,


datdnd din secolul alV-lea, un cdldrel pleacd din uila sa ruraldfortiJicatd. Jambierele Si pantalonii sdi scu$i, in stil german, cdt Si mustala sa,
sugereazd cd ar putea

Ji un uandal pus pe o proprietate care a stdpAnire


romand.

21

Imperiul Bizantin
79 Wrighetd de aur din circa 600 Sapte scene de pe cerc sunt din uiala lui Cristos, dar artistul

d,C. Cele
pare sd

nufifost

sigur de poveste:

Adorarea Magilor Si Prezentarea la Tbmplu apar in ordine inuersd.

cu ap5 a impus standarde de fortificaEie superioare celor din Antichitate. Acestea s-au dovedit impenetrabile pXni in anul 1453. AEadar.secolul alV-lea in partea de risirit este o poveste a supravieguirii precare, dar, pinl la sfirqitul secolului, stabiLitatea rnilitarl qi economici au inceput sI revini la normal. Monedele de aur, cunoscute sub numele de solidus stu nomisma, care qi-au pistrat valoarea aproape neschimbati pXnI la sfirqitul secolului al Xl-lea, au fost una dintre marile realiziri ale statului brzantin. Sub conducerea implratuluiAnastasie I (491-518) a fost bitutl o noui monedl din bronz, la rata nomismei, care permitea publicului accesul la facilitlEile unei economiei monetare, qi a mai creat de asemenea pentru stat o surs; adigionali de venit. Sistemul de impozitare a fost qi el reformat: crisargiron,impozitul pe vinzarc sau cump;rare, a fost desfiinqat. Deqi extrem de nepopular, acesta a contribuit puqin la veniturile globale, care in mare parte se strnngeau incl de pe terenuri. O reformi ulterioarl, care a schimbat sistemul de evaluare a acestor impozite agricole, ce1 pulin in parte, trecAnd de la plata in naturl la plata in aur, a uturat atit colectarea taxei, cit qi strAngerea unui surplus, Aceste reforme au fost in mare mlsuri cele care au dus la crearea enormelor tezetye financiare care urmau sI alimenteze
reaLizirile lui Iustinian. Iustinian provenea dintr-o familie de lirani dintr-o parte indeplrtatl a Balcanilor, un sat nurnit Bederiana, care poate {i localizat lAngi Ni3, in Serbia. El qi-a datorat avansarea unchiului s5u, Iustin, care venise la Constantinopol pentru a-qi gisi norocul, qi care a avansat in arrnti pinl cAnd, in anul 518,
a ajuns

in

situaEia de a-i succede lui Anastasie. Iustin era deja

bltrnn

qi avea

20 Cutie conlinAnd o balanld cu brale egale; o astfel de balanld puteaf folositd atdt pentru bunuri
mai usoare, cLt ti pentru monede, E posibil sdfiJost folositd pentru a uerffica greutatea peste care sau sub care o monedd nu arfiJost aueptatd.

22

Realizlrile lui Iustinian


nevoie de ajutorul nepotului slu. Iustinian a devenit co-implrat in anul 565. Aqadar, timp de aproape cincizect de ani el a deqinut autoritatea supremi in
2L Pe spatele medalionului de aur (17), Iustinian este prezentat cdlare, precedat de silueta zeilei Nike
(Victoria). Se crede cd medalionwl fusese bdtut pentru a celebra
inJrringerea de cdtre Belisarius a

imperiu. Domnia

sa a

fost caructerizatS,in primul rind de ambiEie. intr-un

fel,aceasta este o dezvoltare evidentl,in constrast cu constringerile secolului anterior: prosperitatea materialS mai ridicatl a Imperiului din RIsIrit qi-a

glsit expresia naturalS intr-o revenire artistici gi literar5. Dar seria uluitoare de reahziri ale Imperiului Bizantin in secolul alVl-lea pare a avea unitatea de scop care reflectl caracterul lui Iustinian insuqi, qi care provine direct din concepqia sa despre natura Imperiului Roman, deopotrivl filozofici gi practici. Era o concep(ie totodatl clasici gi creqtinS. O verigheti de aur care dtteazl de la sfhrqitul secolului alVl-lea expriml perfect viziunea care il insufleqea pe Iustinian: cuplul divin, Cristos qi Fecioara, binecuvAnteazi
cupiul uman deasupra unui inscripEii - Omonia,,,Armonie" sau,, tnqelegere". Personificarea clasicl a zeiqei Concordia o prezenta pe aceasta de multe ori in ipostaza de patroanl a clsniciilor. $i in lumea creqtin;, armonia este o calitate divini: aceasta existl in Rai, iar Imperiul serve$te pentru a o reflecta pe PImint. Cristos intruchipeazi armonia divinS;implratul este reprezentantul siu uman. Inelul evocl aqadar sferele intreite - umanul, imperialul qi universalul - care alcituiesc viziunea lumii bizantine. Iustinian a mo$tenit un Imperiu Roman care nu mai era universaL: de aceea, el a considerat cI o parte a responsabilitiqii sale imperiale era reintegrarea imperiului in lirnitele sale antice, qi mare parte a domniei lui s-a dedicat unirii resurselor financiare qi militare in mai multe rlzboaie defensive impotriva Persiei. E1 a inceput in Africa de Nord, unde Belisarius, generalul siu qef, a ajuns in anul 533 cu o mici armatS.Alegerea oamenilor potriviqi era una dintre cele mai mari calitiqi a1e lui Iustinian, iar Belisarius a fost unul dintre cele mai eficiente instrumente ale politicii sale. Regatul vandal a fost cucerit intr-un an, deqi rizboiul de rezistenfi a continuat, iar Belisarius a plecat mai departe citre Italia in 535. Degi se afla in degringoladl politici dupi moartea lui Teodoric, regatul ostrogot s-a dovedit a fi un adversar puternic. Ciderea Ravennei in 540 i-a permis lui Iustinian sI inceapl construirea de biserici (SanVitale qi Sant'Apollinare la Classe), intengionind sI le eclipseze pe cele ale lui Teodoric, dar supunerea definitivl a Italiei a epuizat toate resursele Bizanplui qi nu a fost realizatl timp de alqi cincisprezece ani. intre timp a fost deschis un al treilea front in anul 550 in Spania, unde armata bizantini a recuperat colgul de sud-est al peninsulei. Aqadar, plni la moartea lui Iustinian a fost recuperati o parte substanfali din pierderile Imperiului Bizantin din secolul al V-lea. La fel cum inelul Omonia expriml unitatea fil.ozofi.cl. a imperiului, la un nivel mai prozaic, un cadran solar de alami, insemnat cu numele greceqti a treizeci qi qase de oraqe qi provincii, expriml unitatea geograficl pe care au dobindit-o recuceririle lui Iustinian. Astfel, un cilltor din Constantinopol putea ;ti cnt e ceasul in diferite locaqii, folosind inSlqimea soarelui. Nu a fost o unitate de lungl duratl; un al doilea val de barbari, lombarzii in vest qi slavii in est, au inceput la sfirqitul secolului si reprezinte o ameningare qi mai mare pentru Imperiul Bizantin, dar, o scurti perioadS, forma clasici a lumii mediteraneene plrea

uandalilor din A;frica de Nord.

22 O greutate
prefectul

de ,sase

nomismata,

cu o monogramd a

lui Eudaimonos,

C ons t antinop olului in anii 530. Esteficutd dintr-un aliaj

de cupru tncrustat cu argint Si a

fort gdsitd aprodpe deThunton, ln


Somerset,fiind una din cele patru greutdli bizantine gdsite in Anglia.

23

Imperiul Bizattrn

23 Panou de mdtase de pe mineca unei tunici, circa 550-700. Descoperit in Egipt Si Jabricat probabil in Egipt sau Siyia. Inscriplia greceascd ,,al lui Zahaila" se referd probabil la atelieil de [esut mdtase, din moment ce aceeasi
inscriplie
se gdseSte

pe mai multe

panouri similare.

si fi fost recreati. Cu toate cl vrafa oamenilor din Imperiul de Risirit a fost afectatl in multe privinle, caracterul lumii clasice nu s-a pierdut niciodatS. Atit populaEia rurali, cit qi cea urbanl au continuat si se ocupe de meseriile ;i treburile lor sub un control de stat centraTizat la un nivel

firi

precedent. Existau nu mai pufin de trei categorii de oficiali financiari, cei care se ocupau iniqial de aLimentarea qi echiparea armatei, cei care erau responsabili pentru impozitul in naturi, cei responsabili pentru economia in bani, inclusiv mine qi monetlrii, qi prefecaii Constantinopolului qi ai altor oraqe, responsabili de economia urbanS. Obiectele de cintirit qi de mlsurat, dintre care au supravieEuit mai multe mii, reflecti prin diferitele 1or tipuri -

greutlli pentru monede, greut:fi pentru mlrfuri, greudri de sticli purtlnd


numele prefectului urban - eforturile de a elimina frauda qi de a impune integritatea fi nanqelor statului.

Realizlrile 1ui Iustiman

circa 500 d.C. Pus infuncliune, bralul de suspensie latitudinea corectd, iar gnomonul, indicatorul de umbrd la locul Si fixat (care acum lipseSte), erafxat in dreptul lunii calendarktice. Cadranul solar era suspendat $i rotit pLnd c|nd gnomonul iSi proieda wmbra.

24 Cadran solar portabil din


era

lustinian insuqi a creat un nou lnonopol de stat, prin care avea sI aduci o mare bogiEie qi un mare prestigiu Imperi.uiui Bizantin, trimiEind doi cilugiri in China pentru a descoperi secretul producerii mitisii: ei s-au intors cu ouI de viermi de mltase ascunse intr-un biq go1. Acest lucru a eliberat Bizangui de costurile mari de transport qi de taxele vamale pentru importul de mltase prin Persia, qi a fost elaborat un sistem de pregitire, producere qi comercializtte a fllaterialului brut, fiecare stadiu frind sub supravegherea atenti a statului. S-au plstrat fragmente din primele secole, majoritatea glsite in solul uscat al Egiptului, dar mitlsurile bizantine de mai tirziu au devenit cadouri diplomatice prequite, qi. se gisesc in multe comori importante din Europa deVest. Mltlsurile nu pot fi datate cu precizie, dar controlul de stat al unor aite mirfuri s-a dovedit a fi foarte folositor pentru istoricii de artL De exemplu, argintul bizantin a fost in secolul aiVl-lea qi inceputul secolului aIVII-lea subiectul mai multor marciri, care ne permit si datim piesele nu doar din punct de vedere al domniei impiratului, ci qi al duratei exercitirii funcEiei de cltre funcqionarul financiar din acea perioadl. Respectul impus de sistem este demonstrat printr-un episod din viaEa unui sfint din secolul aIVII-lea,Theodor din Sykeon,Asia Mici. Sfintul qi-a trimis arhidiaconul la Constantinopol pentru a cumpira un potir qi un di.sc de argint nou, dar apoi, cind s-a rugat peste ele,in ciuda ,,lucrlrii per{ecte qi a calitiEii dovedite de ceie cinci qtampile", acestea s-au ficut negre. Cercetlrile ulterioare au
stabilit cI argintul provenea de la oala de noapte a unei prostituate, probabil a uneia cu destul de mult succes.

25 Deasupra Sistemul bizantin


Stampilare a argintului cuprindea dnci Stampile deJorme diJerite, cu

de

busturi imperiale Si monograme de impdrali SiJunclionari de stat. CeI de mai sus dateazd din timpul domniei Iui Iustin al ll-lea, anii 555-578.

25

Imperiul Bizantin

26 AcestJragment de
ceramicd cu decoraliuni
reli ef

in

din Thnis i a, Afr i cd de Nord, reprezintd un


conducdtor de care uictorios

la hipodrom. Circa 360420.

lJn fragment de ceramici, reprezentind un conducltor de care victorios, aduce mirturie asupra unui alt aspect al vieqii clasice de tip citadin, inci infloritoare in Imperiul Bizantin al secolului alVl-lea, viaEa hipodromului qi

amfiteatrului. FacEiunile de circ ale Imperiului Bizantin - albagtrii ;i verzii au fost original organizate pentru a susfine echipele de conducltori de care qi alEi artiqti necesari in aceste spectacole pubLice, dar ele s-au transformat
a

supapa furiei qi nemulEumirilor poporului, iar structura lor reflecta diferitele poziEi sociale qi afilieri religioase.Teodora era o actriEi, fiica unui berar angajat de partida verzilor, dar ea a fost toati viaEa o susqinltoare a albaqtrilor, qi aceqtia au fost cei prin care 7-a cunoscut pe Iustinian. Ei s-au cSsitorit in 525; au avut nevoie de un edict special, din moment ce senatorii nu aveau voie si se clsltoreasci cu actriEe.Verzii qi albaqtrii nu erau intotdeauna pe poztEli de rivalitace: cele mai periculoase situaqii erau cele in care se aliau impotriva guvernului, qi o astfel de intimplare a avut loc la Constantinopol in ianuarie 532 ca rispuns la impozitele foarte mari ;i la atacul guvernamental asupra corupqiei administrative. MulEimile de la hipodrom s-au rlsculat scandAnd lozinca Nlka (Victorie), pe care o foloseau pentru a-qi stimula echipele. Guvernul a pierdut controlul oraqului timp de mai multe zile, qi au fost distruse mari supraGEe, inclusiv Marea Bisericl Hagia Sofia. A fost proclamat un implrat rival, iar Iustinian qi-a pierdut cumpitul qi a sugerat retragerea. Replica Teodorei, relatati de istoricul s5u Procopius, - ,,Acolo este marea, iar dincolo vasele ta1e. Dar pentru mine,

in

culoarea cea mai

potrivitl pentru giulgiu e

roqu1"

- a salvat

situaEia pe

Realizirile 1ui Iustiman

28 Detaliu dintr-o masd de marmurd de laThera (Santorini), ilustrAnd gamd de imagini pastorale. Fragmente din astfel de mese se intdlnest ;frecuent cu ocazia excaualiilor bisericilor din setoleleVVII. Piesa se gdseSte la Muzeul Bizantin din Atena.

aceeasi

buni

dreptate. Belisarius qi armata sa au invadat

!i au restaurat ordinea dupl ce au omorit aproximativ 30.000 de oameni. Singura


hipodromul
tentativ; a poporului de a-l detrona pe Iustinian
pAnI 1a sfirqitui domniei sale influenqa facqiunilor de circ a fost in descreqtere atit 1a Constantinopol, cit qi in oraqele de provincie. Alte moqteniri lIsate de trecutul clasic al Imperiului Bizantin au avut o mai mare fo4i
a equat, qi

de aderenEi. Ele includeau o invSgituri gi

apreciere a literaturii clasice care urmau si fie fo4a motrice a $tiinfelor umaniste bizantine. lJn exemplu poate line locu1 celorlalte: tradilia scrierilor pastorale care rlmlsese in vogl de la Munci Si zile a 1ui Hesiod, prin autorii alexandrini ca Teocrit, pAni 1a Ceorgicele qi Bucolicele lui Virgiliu. Referinqele artistice la popularitatea reprezentlrii pastorale abundl intr-o varietate de domenii ale artelor plastice, cum ar fi o farfurie de argint din Comoara de la Cartagina sau o masi de marmurl care se afla probabil intr-o bisericl qi era folositi pentru oferirea de daruri de cltre credincioqi. S-ar putea ca gi recipientele de fildeS @ixides) sI fi avut intrebuinlare religioasl.Aceasta nici nu este doar o idee artisticS. O familie aqezatl la cinl in Asia

27

BoI de argint din Comoara de la Cartagina,

s;fArSitul secolului

al lVlea. Pe margini Si in centru


Si

sunt grduate srcne de v\ndtoare


cu chipuri clasice din proJil.

pastorale, alternAnd

27

Imperiul Btzantrn

29 Ciobani pdzind turmele pe

podea din mozaic din Mayele Palat,


Cons tantinop ol. Aceste Jragmente

sunt expuse astdzi

in

putea si fi :ut1i-tzat linguri gravate care le arninteau de maxime faimoase dinAntichirate. $i aici, Bucolicele luiVirgiliu sunt bine reprezentate: ,,Dragostea invinge totul: sI cedlm qi noi dragostei. Minincl,

Mici a secolului alVl-lea

si1rt in

indrlgostitule!"
In mod ironic, chiar lui Iustinian i s-a datorat inchiderea ultimului centru plgln,lJniversitatea dinAtena: dragostea pentruAntichitatea clasicl nu s-a extins qi asupra predirii flozofiei plgine. impiratul a arltat interes pentru chestiunile teologice, dar cel mai greu de realizat a fost dimensiunea
de studiu

Muzeul Mozaicului din Istanbul.

30 Lingurd din comoara de argint gdsitd la Lampascus, in Asia Micd, Si datatd cafiind din a doua jumdtate
a secolului al Vl-lea: probabil una

audnd citate

dintr-un set de doudsprezece bucdli, din cei gapte inlelepli


Si din

ai Creciei Antice, precum Bucolicele lui Virgiliu.

28

Realizlrile lui Iustinian


31. Stinga.

Artofor

de

fildeS, o cutie

rotundd cu scene pdstordle, Egipt,


secolul al Vl-lea.

32 Srs Cioburi dintr-un pahar

de

religioasi a viziunii sale de armonie universali; intr-adevir, s-a dovedit ci aceasta il depiqeqte. Limita dintre ortodoxie gi erezie nu devenise mai uqor
de stlpinit in cei doui sute de ani de la domnia lui Constantin. ExcluzAnd arianismul, Biserica a declarat divinitatea lui Cristos, dar cum s-a combinat

probabil baza unor boluri de sticld, se gdsesc mai ales in siturile funerare ale secolului al lV-lea
aur,

umani in timpul vieqii sale pe Plmint? Era aproape imposibil de gisit unui echilibru intre alternative conflictuale: Biserica din Antiohia punea accentul pe natura umani (nestorianismul), in timp ce alexandrinii replicau punind accentul pe natura divinl (monofizismul). Pozigta de compromis, in care Cristos era atit complet uman, clt qi complet divin, a fost definitl la al Patrulea Sinod Ecumenic de la Calcedon, in anul
aceasta cu natura sa
451..

din Roma.Acesta li reprezintd pe martirii romani, SJinlii Petru Si


Pauel,

cufigwi tinere, imberbe,

DiscuEia implica de asemenea qi semnifica;ia Fecioarei Maria, iar Sinodul de 1a Efes din anul 43L a conflrrnat titiul ei de Theotokos, Purtltoare de Dumnezeu. tncepind de atunci, imaginea Fecioarei qi a Pruncului a devenit foarte populari in arta biztntini - aPare ca decoraliunea absidalS proerninentl in majoritatea bisericilor bizantine. lJn exemplu timpuriu este o piesi de fiideq din secolul al Vl-lea, din Siria sau Egipt, care combini imaginea Fecioarei Theotokos, inconjuratl de ingeri qi magi, cu o sceni narativ[ a Naqterii Domnului, in zona de dedesubt. Totuqi, in fiecare din aceste provincii au continuat si existe resentimente impotriva compromisului
calcedonian.

Iustinian era hotlrit sI instaleze ortodoxia cu fo4a dacl era necesar, dar a fost impiedicat in demersul slu de credinqa rrronof:ziti exprimatl deschis a Teodorei, qi de bunlvoinEa ei faql de ereticii refugia;i - chiar qi

in palatul imperial. Mai tirziu, dupl moarteaTeodorei, el a incercat sI facl

in schimb concesiii: la al Cincilea Sinod Ecumenic de la Constantinopol,

29

Imperiul Bizantin din 553, au fost condamnate unele opere teologice cu care monofizigii nu erau de acord, dar acest lucru nu a ficut altceva decit si expuni Biserica de RIsIrit furiei Occidentului. Cearta lui Iustinian cu papaVigilius pentru
controversa asa-numitelor ,,Trei Capitole" a fost prima din multele sciziuni care, de-a lungul a cinci sute de ani, aveau sI despartl Biserica de Rislrit de cea de Apus. Acum, la fel ca mai tlrziu, teologia qi politica au fost legate firi posibilitate de ieqire: papalitatea nu iqi manifestase inci pretengiile 1a supremaEie ca succesoare a Sllntului petru, dar Roma, capitala anttc1,era inci locul de veci al lui Petru qi Pavel, iar tratamentul lui Iustinian fagl de papaVigilius, care fusese adus la Constantinopol qi inchis pinl cind a cedat, i-a indeplrtat pe mulEi dintre credincioqii apuseni. Adevlratul cadou al lui Iustinian cltre ,,ecumenismul"

creqtin pe care spera

si il

instaureze, au fost clldirile

bisericeqti. Fortificagiile sale sunt 1a fel de faimoase, iar el

a combinat cele doul funcAii, ca de pildl in mAnistirile fortificate de la Daphni, de lAnglAtena gi la Sf. Caterina, in Sinai, o comunitate carc dateazS, din cele mai indeplrtate timpuri ale vieEii de tip monastic. Dar peste tot in zona MIrii Mediterane, atit in insulele mici cit qi in marile oraqe existi un numir mare de biserici, dintre care unele inci se menfin, altele au fost descoperite doar prin
excavaEii, care datetzi din timpul domniei lui Iustinian qi care reflectl in termeni arhitecturali aceeaqi ambiEie accentuatS, caracteristici tuturor proiectelor sale. O mare parte din biserici, mai ales in Apus, sunt in forml de

forma care fusese consacratl de Constantin, dar folosind din be\ug marmuri pentru coloane gi capiteluri, cu un rLnd de pietre colorate pe lingl marmuri fini, albi, din Insula Marmara (Proconnesus), din Marea Marmara. IJn panou de fildq cu Arhanghelul Mihail, unul dintre cele mai frumoase care s-au p;strat din secolul al Vl-lea, reflecti bogiEia decoraqiunilor din cadrul arhitectural care inconjoari figura centrall. Bisericile de tip baziiici aveau acoperiquri ascufite: arhitecqii romani qtiau de mult cum sl rcaTtzeze cupole, dar
baz11ic5.,

33 Panoul defilde; al Arhanghelului Mihail este impresionant atAt datoritd mdrimii coltrului elefantului, cdt Si datoritd bogdtriei
decorayiunilor. Inscriplia greacd ,,Acceptd acestea, Si dupd ce ai

fi

motiuul...", ii dd o nwanld enigmaticd, Si nu putem decdt sd speculdm dacd impdratul insuSi era destinatarul a cdrui imagine ar apdrut pe jumdtatea pierdutd a dipticului.
aJlat

34 Dreapta Interiorul Bisericii Hagia Sofia, Constantinopol.

30

Imperiul Bizantin
nu qi cum si le potriveasci pe clldiri pltrate sau dreptunghiulare.Arhitecgii

lui Justinian au rlspuns provoc&ii: la Philippi, in nordul Greciei, ei au incercat firi succes sI acopere o travee abazllicli cu o cupol5; in bisericile planificate central, cum ar fi Sf. Sergius qi Bacchus din Constantinopol, ei au folosit o parte centrall octogonali, care a dat cupolei o sus;inere mai bunI. Capodopera lor a fost noua Hagia So{ia, inceputl dupl revoltele Nika din 532 qi terminatl in 537, deqi proiectul a fost atit de ambigios, incAt
cupola s-a pribuqit parfial qi a trebuit reconstruiti intre 558 qi 563. Biserica se voia a fi extraordinarS, qi chiar era; ba mai mult, este extraordinarl qi

astizi. inluntrul bazilicii se afli o parte centralS din patru stAlpi imenqi,

35-37 Tiei obiecte iluminat:

ce

ilustreazd

metodele bizantine de

35 (dreapta) Un policandru
din bronz, lampd atArnatd,
secolele

alVl-lea Si aIVII-lea; 36 (dreapta jos) Un statiu


din argint pentru lampd, drca 545-5 65;

37 (dreapta sus) O
sfeSnic cu Sapte brale,

menord,

ilustratd pe o Stampila penrru piine.

32

Realizlrile lui Iustinian


37 stinga PAinea, atAt pentrw uzul religios, cAt Si pentru cel
laic, era de multe ori Stampilatd;
aceastd Stampild este

din

Sardinia,Turcia, Si are tnsemnat pe ea ,,A lui ltontios".

36

1os SfeSnicele de argint sufit rare; acesta, din Comoara Lampsacus, este unul din cele doud pdstrate pAnd azi.

unili

de arcuri, care susEin pandantive triunghiulare curbate, care asiguri baza cupolei.Vastul spaqiu creat astfel este llrgit

prin adlugarea la est qi la vest a unor straturi de semi-cupole care permit privirii sI strlbati prin partea centralS cltre intervalele qi galeriile care inconjoarl spaEiul principal. Cupola, strlpunsl de-a lungul bazei de o mulfme de geamuri, le aplrea contemporanilor ca plutind in ceruri mai degrabi decit ca fiind susqinuti de o structurl de dedesubt. tntreaga clidire, cu ingrlmldirea sa de elemente complexe bine proporEionate, era intruchiparea perfectl a perspectivei lumii bizantine, cu sferele uman5, imperiali qi universali legate impreuni in armonie etern5.. Impactul Hagiei Sofia a depins de importan{a acordati de bizantini luminii. In zilele noastre, biserica este dezgolitl
qi mai mult
de mobilierul inifal, insi au supravieEuit destule corpuri de iluminat din perioada Imperiului Bizantin al secolului al Vl-iea pentru a ne da cit de cit o idee despre cum arlhu in funcEiune. Sfeqnicele din argint erau rare; mai des intllnite

in

sunt policandrele, 15mpi suspendate din argint sau bronz, care cupe de sticli qineau uleiul qi fitilurile. Menora, sau sfeqnicul cu qapce brafe, este asociatl in mod obiqnuit cultului evreiesc, dar pare sI fi fost adoptatl de imagistica

bizantinl ca un mod de reprezentare a Fecioarei, Fipturl a Luminii Eterne. Veneralia prin intermediul privirii a devenit fireasci la bizantini, dar ea avea sI ii cufunde intr-o controversl teologici grav5, dupi cum avea si demonstreze
disputa iconoclasti din secolul aIVIII-1ea.

J)