Sunteți pe pagina 1din 17

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

Home Aboneaza-te Economie Financiar Macro Energie Despre noi | Contact | Autori Administratie Armata Asigurari Sociale Justitie/Ordine publica Educatie Global / Europa Orientul Mijlociu Cultura Media / Tech Politica & Doctrine social-democratie liberalism crestin-democratie/conservatorism marginali Societate / Life Advocacy Analize Sinteze Reactie rapida Interviu Idei si solutii Dezbatere Opinie Intalniri on-line Dosar Stalin

Cauta in site

Urmarestene pe Twitter

Contributors pe Facebook

Home Analize Educatie Idei si solutii Sinteze Citesti:

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental?


Alexandru Babes aprilie 3, 2014 Analize, Educatie, Idei si solutii, Sinteze 39 comentarii 3,641 Vizualizari
Like 213 Tw eet 6

Motto La producia de epe suntem, Doamne, pe primul loc n lume/I-am depit pe-americani, fr ruine putem spune! Alexandru Andrie Cercetarea din Romnia produce ecouri n spaiul public, dar nu din motive demne de laud. Nu este vorba despre performane notabile, cu ecou internaional, echivalente cu medalii obinute la competiii sportive, sau cu filme premiate la festivaluri de prestigiu. Performanele din sport i art fac s vibreze fibra patriotic i s curg lacrimi de emoie pe obrajii romnilor. Cercetarea din Romnia este nc departe de un astfel de impact. Zgomotele din spaiul public asociate cu cercetarea se datoreaz de obicei disputei dintre cercettori, care se plng de subfinanare, i autoriti, care se plng de constrngerile bugetare i criz economic. Este totui o furtun ntr-un pahar cu ap: marea majoritate a pltitorilor de taxe nu este interesat de problema cercetrii, iar muli ceteni care se exprim pe forumuri, bloguri sau alte instrumente mediatice sunt de prere c cercetarea n Romnia este pe undeva asemntoare cu proverbiala tichie de mrgritar. Ce rost are s cheltuim bani pe cercetare cnd nu sunt bani pentru medicamente, nclzire, etc..? Mai ales n condiiile n care, suntem cu toii de acord, cercetarea din Romnia, n ansamblul ei, nu exceleaz. Fr s pretind c a putea s rezolv
www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/ 1/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

aceast polemic, i fiind ntr-un evident conflict de interese, a aduce n discuie doar dou argumente n favoarea cercetrii. Primul: dei cercetarea n ansamblul ei nu produce performan, nu nal drapelul pe cele mai nalte catarge, nu aduce medalii i nici nu ne face s tresrim de emoie n faa televizorului, exist totui nuclee de excelen, grupuri de cele mai multe ori izolate care, chiar dac nu i-au depit peamericani, sunt constant n marginea tioas (cutting edge) a cercetrii n domeniile lor. Al doilea: dei n multe domenii trenul cercetrii a plecat de mult din staie iar noi abia intrm n gar cu geamantanul n mn, n-ar fi tocmai indicat s nu pstrm mcar un limbaj comun cu mecanicii trenului, s nu le nelegem terminologia i gesturile. Altfel, riscm s intrm n ceea ce fizicianul nobelist Richard Feynman numea cargo cult science , un set de ritualuri prin care o cultur primitiv, tribal, ncearc s mimeze realizrile tehnologice ale uneia avansate. n cele ce urmeaz a porni de le premiza c la fel de important ca dimensiunea bugetului cercetrii este maniera n care acesta se distribuie. Dac bugetul depinde de o serie de factori care nu pot fi ntotdeauna controlai (de exemplu de evoluia economiei n condiii de criz), regulile dup care se mpart banii ar trebui s fie transparente i bazate pe analiza lucid a realitii dar i pe o viziune asupra a ceea ce dorim s devin cercetarea din Romnia. Iar pentru a fundamenta aceast viziune este esenial s ncercm s rspundem la ntrebarea din titlul articolului de fa. Discuia despre ce nseamn performana n cercetare nu este de dat recent. Un pas important n tentativa de a introduce o oarecare rigoare n teritoriul nc incomplet cartografiat al cercetrii din Romnia a fost cel al echipei ministrului Mircea Miclea, care n 2004, n elaborarea criteriilor de promovare n nvmntul universitar a pus accentul pe publica iile tiinifice n reviste cotate n baza de date bibliografice a Institute for Scientific Information mult infamatul ISI. n linii mari, pentru necunosctori, aceast baz de date (pe numele ei actual Thomson Reuters Web of Knowledge WoK) recunoate un numr enorm de reviste tiinifice pe care le clasific pe baza numrului mediu de citri ale articolelor publicate n acele reviste. Cel mai popular indicator scientometric al WoK este factorul de impact (FI) al unei reviste, care se calculeaz anual i cuantific numrul mediu de citri al unui articol din revista respectiv n cei doi ani anteriori. Dar nu este singurul. WoK prezint i factorul de impact pe 5 ani, precum i mai subtilul scor de influen al articolelor (AISarticle influence score), care se calculeaz conform unui algoritm mai complicat dar n esen exclude auto-citrile (citrile articolelor dintro revist n aceeai revist) i d ponderi diferite citrilor n funcie de impactul revistei care citeaz, ceea ce-l face mai relevant i mai greu de influenat printr-o politic editorial abil. Apelul la ISI n cuantificarea performanei tiinifice (individuale sau instituionale) s-a lovit i se lovete n continuare de o rezisten nverunat a unei pri a comunitii cercettorilor din Romnia. Unele argumente sunt valide, mai ales n cazul tiinelor Umaniste i Sociale, unde se susine c, pe de o parte, diseminarea rezultatelor tiinifice nu se face exclusiv prin articole (crile avnd o pondere nsemnat), iar pe de alt parte corpul de publicaii recunoscute de ctre WoK nu este pe deplin reprezentativ pentru ntreg repertoriul de reviste de specialitate, ci exprim preferinele cercettorilor din spaiul anglo-american, n detrimentul revistelor franceze, germane, etc Dac aceste argumente sunt demne de luat n seama, refuzul unor cercettori din domeniile tiinelor naturii de a se raporta la ISI este mai puin explicabil. Acest refuz capt adesea un caracter visceral, se deplnge absolutismul sau fundamentalismul ISI i se protesteaz fa de abandonarea specificului romnesc al cercetrii. Despre caracterul romnesc (sau nu) al cercetrii se poate discuta la nesfrit, dar acest concept pur i simplu nu se poate aplica n cazul tiinelor exacte i ale naturii, cu puine excep ii cum ar fi de exemplu cazul investigrii florei sau faunei Romniei, dar chiar i aici exist fr ndoial reviste de specialitate cu circulaie internaional care ar primi spre publicare rezultate tiinifice din aceste domenii naionale, cu condiia s fie de valoare (adic nu cargo cult science). Se poate deci pleda pentru caracterul specific naional al unui domeniu, dar nu pentru o diseminare local, n reviste romneti de circulaie restrns. Aceast opiune (de a publica local) este adesea justificat de o logic stranie: de la raionamente gen datele mele sunt importante doar pentru noi i nu-i intereseaz pe cehi sau pe islandezi i pn la argumente de tipul tim cu toii c exist un lobby antiromnesc la revistele astea ISI, dac vd un articol din Romnia l resping automat. Consecina acestui tip de gndire este retragerea ntr-un fel de autarhie tiinific, un spaiu n care se construiesc reguli locale de publicare i ierarhii distorsionate de performan tiinific, n care adesea factorul cantitativ explodeaz n detrimentul celui calitativ i aflm din pres despre un cercettor genial dar necunoscut i nerecunoscut, ale crui invenii sunt ignorate n mod diabolic de establishment-ul cercetrii, sau un potenial ministru, care a publicat peste 150 de articole n reviste romneti i internaionale Aceasta stare de lucruri se poate descrie prin analogie cu lumea sportului. n atletism sportivii care se nscriu la Olimpiad la cursa de 100 m tiu la ce tip de concurs s se atepte: pista pe care se alearg are exact 100 m lungime, startul se d printr-un foc de pistol, alergarea se face n ort i pantofi de sport, iar la sfrit se acord medalie de aur celui care termin primul. S-ar putea imagina o ar care, dezamgit de lipsa de rezultate a atleilor si n proba de 100 m, s refuze principial s participe la o astfel de competiie, acuzndo de fundamentalism olimpic. n schimb, acea ar va opta pentru o curs de 56 m, n care startul se d printr-un sunet solemn de bucium iar alergarea se face exclusiv n opinci. Evident, locurile 1, 2 i 3 vor fi obinute de atlei din ara respectiv i toi trei vor primi medalii, strngeri de mn i ncurajri din partea autoritilor competente. O reacie oarecum previzibil a unei pri a comunitii cercettorilor din Romnia la introducerea conceptului ISI n timpul ministeriatului Miclea a fost nmulirea halucinant a numrului de reviste romneti indexate ISI. De la doar cteva nainte de 2005, panoplia revistelor ISI romneti a ajuns s numere n jur de 60 de reviste n 2012. Ca s pstrm analogia de mai devreme, raionamentul a fost de tipul de ce s mergem noi s jucm fotbal n deplasare, pe Wembley de exemplu, unde tim c e greu s nu iei o cru de goluri, hai mai bine s jucam doar acas, n Ghencea, Giuleti, sau i mai bine la Rovine, unde rul, ramul, etc Factorul de impact calculat de WoK ne d o idee despre ct de des este citat un articol din revista respectiv. Revistele romneti indexate ISI au,
www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/ 2/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

cu foarte puine excepii, factori de impact foarte mici. Un FI de 1,0 nseamn c un articol din revista respectiv a fost citat, n medie, o data n ultimii doi ani. Din 61 de reviste romneti indexate ISI, doar una a avut un FI mai mare dect 1,0 n 2010. O anumit revist romneasc raporteaz un factor de impact de 0,2 n 2010. De aici rezult c, 5 articole din acea revist au fost citate mpreun, n medie, o singur dat n doi ani (sau, dac vrei, un articol din revista respectiv este citat, n medie, o dat la zece ani). La o analiza mai atent lucrurile stau chiar mai trist: aproape un sfert (24%) din citrile articolelor acestei reviste provin, surpriz, tot din articole publicate n aceeai revist (cu alte cuvinte, sunt auto-citri). Pentru comparaie, am luat la ntmplare o revist de nivel mediu din acelai domeniu (cu FI 3,6) i am constatat c auto-citrile (conform definiiei de mai sus) reprezint doar 1,5% din totalul citrilor. E o comparaie care d de gndit O alt caracteristic a modului n care se afirm performana n cercetarea din Romnia este dictatura cantitii, cultul numerelor mari. CV-urile unor cercettori proemineni din Romnia ne arat numere halucinante, de natur s dea frisoane i complexe de inferioritate durabile oricrui cercettor consacrat din Occident. Dar la o privire mai atent vom constata c marea majoritate a articolelor sunt publicate n reviste romneti, sau n reviste din strintate dar cu factor de impact mic. Sigur c impresioneaz cnd presa relateaz despre un ministru cu peste 80 de lucrri n reviste de specialitate (aflm ulterior, cu tristee, c o parte erau plagiate). Dar regula de trei simpl nu funcioneaz n scientometrie: 100 de lucrri n reviste cu factor de impact 0,1 nseamn infinit mai puin dect un articol ntr-o revist cu factor de impact 10. Ca s continum analogia cu lumea sportului: un atlet care sare de 12 de ori doar 20 cm n nlime nu va primi aceleai aplauze cu cel care sare 2 m i 40 cm la o singur tentativ i se apropie astfel de recordul mondial al probei (analogia aparine colegului meu din fostul CNCS, prof. Gabriel Ciobanu). Ce putem face? N-a vrea s dau impresia c am n buzunar rezolvarea problemei, dar nclin s cred c pentru nsntoirea pacientului trebuie pornit n primul rnd de la acceptarea diagnosticului. Apoi ar trebui ca, dincolo de orice ideologie sau orientare politic, s aderm la un set de principii de la care s pornim n cutarea soluiilor concrete, tehnice: s msurm performana n cercetare aa cum se face n rile cu tradiie tiinific; s apelm la evaluatori internaionali cu expertiz demonstrat i demonstrabil, fr s fim acuzai c ne vindem ara; s ncercm s facem n aa fel nct, fr s eliminm domeniile de interes pur naional, banii pentru cercetare s ajung pe ct posibil la cei care au artat c pot strni interesul comunitii tiinifice internaionale. n sfrit, s ne asigurm c politicianismul, nepotismul, naionalismul i alte isme nu se vor aeza la masa la care se va discuta viitorul cercetrii din Romnia.
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

More Share Share Share Share | Share Citeste mai multe despre: cercetare, isi

Currently there are "39 comments" on this Article:


1. dorin spune: 03/04/2014 la 10:38 din pacate s-a ajuns ca in universitatile din Romania (si vorbesc in cunostinta de cauza de la Univ Cuza Iasi), s-a ajuns ca din cauza necesitatii de performanta in cercetare sa fie lasat pe locul 2 aspectul didactic. Multe grupuri de la facultatile care fac cercetare serioasa, cum este la Facultatea de Fizica, fac in primul rand cercetare, de parca ar fi institute de cercetare. Iar orele cu studentii sunt facute mult mai superficial decat ar trebui. Insa la promovare este nevoie de punctaj care vine din cercetare, pentru castigarea proiectelor de cercetare este nevoie de punctaj care vine din cercetare, la evaluarile anuale cercetarea are un impact serios.cum ramane cu didactica domnii mei? Cine mai are timp sa e preocupe la modul serios de pregatirea studentilor? Rspunde Stefan spune: 03/04/2014 la 13:08 Nu prea inteleg ce inseamna pentru dumneavoastra pregatirea studentilor si parte didactica. In ce sens trebuie pregatiti? Daca s-ar neglija partea de
www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/ 3/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

cercetare ar ramane strict partea teoretica. Nu li se mai preda studentilor modelul teoretic al atomului de hidrogen? Si doar li se arata structura materiei cu ajutorul microscopului electronic? Nu prea inteleg! Cred ca partea de didactica trebuie sa evolueze odata cu Stiinta, Ingineria si Tehnica/Tehnologia. Trebuie facut astfel incat ultimele noutati stiintifice si tehnice sa fie incorporate in demersul didactic. A invata sa masori cu un aparat de ultima generatie cum functioneaza si cum sa il stapanesti sa obtii rezultatele necesare, este tot un demers didactic. Poate mai important decat tocirea orbitalilor 1s2, 2s2, 2p6 (sunt importante amandoua, si amandoua trebuie incorporate in demersul didactic). Daca dorim ca studentii nostri sa devina doar niste tocilari de materie, nu este de mirare ca nu prea isi gasesc slujbe calificate in exterior (ca sa ramana profesori de fizica in Ro este ok). La orice aplicatie afara te intreaba in primul rand cu ce aparate de masura esti familiarizat, ce stii sa faci practic, daca stii sa depui un strat subtire sau nu etc. Se cere specializarea foarte buna pe un mic domeniu, nu este nevoie de stii sa programezi o racheta spre luna. (Ca tot am vorbit de programare, absolventii Facultatilor de Fizica cu profil fizica-informatica beneficiaza de scutire de impozit daca sunt angajati ca si informaticieni, dar pentru asta este necesara o buna pregatire in informatica). O Facultate nu trebuie sa pregateasca studentul doar basic, in cei 3 ani de Licenta, ci si pentru a putea urma un stagiu de master in Ro sau afara si a-si pregati si sustine un doctorat (la master si doctorat parte de cercetare primeaza). Rspunde Marius spune: 03/04/2014 la 14:00 Oricat de ciudat ti se pare, exact asta este abordarea corecta. Cercetarea sa primeze in fata predarii. Am fost in multe universitati, din Europa, America de Nord si mai recent Australia, si peste tot cercetarea este cea care conteaza cu adevarat in cariera academica. Mai mult, in Canada, daca aveai evaluari foarte bune ale studentilor, era un punct in minus in fata profesorilor seniori, fiindca insemna ca pierzi prea mult timp cu predatul si pregatirea predatului, in dauna cercetarii. Deci, cercetarea este cea mai importanta, normele didactice sunt vazute drept niste activitati auxiliare care nu sunt placute de nimeni, dar trebuie facute. Acum, de ce cercetarea este asa importanta? Fiindca publicatiile (calitatea si numarul celor de calitate) ridica rank-ul universitatilor in clasamente, faciliteaza obtinerea de granturi (fonduri), faciliteaza accesul la conferinte, te fac vizibil in lumea academica, aduc colaborari internationale, aduc prestigiu etc. Crede-ma, stiu ce vorbesc. Un professor renumit, in America de exemplu, este faimos nu datorita speechurilor, claselor excelente cu studentii sau interviurilor in presa, ci datorita publicatiilor in reviste cat mai de prestigiu, publicatii care vin in urma cercetarii sale. Deci asta este abordarea corecta si ma mira (in sensul bun) ca exista asa ceva si in Romania. Rspunde Virgil Iordache spune: 03/04/2014 la 15:43 Ambele conteaz, i predarea i cercetarea, nu se pune problema care este mai important la un profesor universitar. Dar predarea depinde n mod fundamental de cercetarea pe care o faci, predarea ntr-o universitate trebuie s fie vie, ncepnd de la anul 1, i poate tocmai la anul 1, cnd se pot crea pasiunile tinerilor, un spectacol al gndirii pe care doar un cercettor aflat mereu n priz cu problemele
www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/ 4/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

din domeniul su l poate furniza. Altminteri profesorul dicteaz sinteze plictisitoare pe care le-ar gsi i singuri studenii cu niel efort, eventual explic ceva, dar nimeni nu poate explica ntr-adevr ceva ce nu tie cum se produce. n cazul profesorului universitar ceea ce explic este cunoaterea, care are ca singur mod de producere cercetarea (nu neaprat fundamental, ci i aplicativ, nu toi predau tiine fundamentale, nu neaprat n domeniul tinelor naturii, ci i n cel al umanioarelor, unde standardele sunt de alt natur i statutul de tiin n sens stric nu se mai aplic). Atept s vd n universitile romneti ore de Guided reading din articole ISI nc din a doua sptmna a bobocilor, cu oameni care tiu ce este cercetare, poate post-doci tineri sau doctoranzi proaspt absolveni rmai pe asistent. Atept s vd cursuri de scientic writing nc din anul 2, ca s terminm odat cu plaga asta a plagiatelor la noile generaii. M bucur c a ieit n pres i domnul Babe, nu mai este timp ca cei cu valori bune s stea deoparte. Oamenii acetia la putere sunt lipsii de orice scrupule, mai nou vor s desfiineze i UEFISCDI, care performeaz tot mai bine de la an la an pe managementul operaional al proiectelor de cercetare: http://romaniacurata.ro/ltfont-colorblackgtalerta-a-coalitiei-pentruuniversitati-curatelt-fon-4507.htm gnduri bune, Rspunde Alexandra spune: 03/04/2014 la 17:14 Multi profesori se ascund dupa catedra cand vine vorba de cercetare. Nu ai cum sa le oferi studentilor tai informatii de calitate daca nu faci cercetare si nu esti in pas cu lumea stiintifica. Eu am studiat si in Romania si in strainatate si numai la noi am intalnit sistemul acesta cu un numar ridicat de cursuri pe semestru + laboratoare. Majoritatea materiilor sunt invechite si inutile si totusi studentul este obligat sa isi piarda timpul cu ele. Rspunde Alex spune: 04/04/2014 la 0:12 @Alexandra: e simplu de explicat: sistemuld e invatamant din Romania nu este conceput pentru interesul studentilor, ci pentru interesul profesorilor. Fosilele care nu au fost ins tare sa tina pasul cu noul, ce sa predea? Legiunile de inamovibili din universitati unde sa plece? Nu-i vrea nimeni, nu sunt buni de nimic, singurul lucru pe care-l stiu a face este sa chinuie si sa prosteasca pe studenti. Rspunde 2. Consonant spune: 03/04/2014 la 10:55 Am usor senzatia de calatorie in timp, citind articolul domnului Babes. Problemele pe
www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/ 5/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

care le discuta si sugestiile pe care le face tin de trecutul de dinainte de era USL-ista. Funeriu a facut reforeme pe aceste directii si aproape tot ceea ce a facut a fost distrus pe parcursul ultimilor doi ani, cu o furie inspaimantatoare. Cercetarea stiintifica este o activitate foarte sensibila: usor de ucis, greu de crescut. Este o problema care tine de cultura (in sens larg) noastra care nu valorizeaza asa ceva. Parca suntem prinsi intr-o capcana temporala, sortiti sa construim si sa distrugem cu aceeasi seninatate. Rspunde 3. Alex spune: 03/04/2014 la 11:05 In Romania nu se face research, domnule, ci Google research. Asta e tot adevarul despre cercetarea romaneasca. O gramada de adunati copaceni care stau acolo agatati de niste sinecuri de catedre sub pretextul patriotismului formulata ca daca plecam si noi. Nu pleaca pentru ca nu ii vrea nimeni, domnule. De asta raman in Romania, dar iti scot ochii cu patriotardissmele lor si traiesc doar din fonduri alocate nepotistic de catre CNCSIS sau CNMP (ca, deh, fiecare nou guvern,, neputand sa desfiinteze precedentul organism de alocare a fondurilor, a mai infiintat unul, ca sa isi promoveze si pe ai sai meseni). Infatuari si umflari in pene cu specificul romanesc seamana cu caratul apei cu cobilita in numele aceluiasi specific romanesc. Dar nu e vina parazitilor, domnule, ci ai populatiei care ii suporta. Si care le ravneste locul. In Romania hotii nu sunt urati, ci invidiati. Rspunde 4. Ion Motzoi-Chicideanu spune: 03/04/2014 la 11:12 Excelent. Bravo Alexandre! Rspunde 5. Ioan Gafton spune: 03/04/2014 la 11:21 Interesant articolul Un alt articol care mi-a placut, pe aceeasi tema, este disponibil la adresa: http://rpss.inoe.ro/articles/spre-o-mai-adecvata-ierarhizare-a-valorilor-in-sistemulacademic-romanesc Rspunde 6. ileana spune: 03/04/2014 la 11:44 De ce s-a desfiintat (de facto, oficial?) CNCS? De ce nu se mai organizeaza competitii de proiecte (resurse umane, IDEI) prin CNCS si UEFISCDI? Rspunde 7. Gigel Militaru spune: 03/04/2014 la 11:44 Remarcabil articol! Scris pe intelesul tuturor. Doua observatii: (1) Romania trebuie nu doar sa adopte sistemul Wok (in stiintele exacte, ale naturii sau injineresti) dar sa
www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/ 6/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

aleaga indicatorul Article influence score si nu factorul de impact. Argument stiut in breasla: capusharea ISI cu reviste romanesti a dus la aparitia unor reviste din tara, cotate isi, cu un factor de impact obsecen de mare, mai mare decit reviste puternice. Doua exemple de reviste: una din Baia Mare (carphatian j. Math) si una din Cluj (puncte fixe) care au factorul de impact mai mare ca reviste extrem de solide din afara. Cum? Simplu prin citarea in cruce intre cele doua reviste la mica intelegere intre editorii respectivi. Ori sa apari din Baia Mare sau Cluj cu o revista cu factorul de impact mai mare decit revista soc americane de mate (trans. Ams) e deja prea mult. Justifica motto-ul: la tzepe i-am depasit pe americani. (2) alegerea probei de 100 (regina atletismului) e nefericita in context pentru ca proba e dominata de jamaicani la proba asta nici un european (mai nou nici american) nu prea mai cistiga in fata jamaicanilor . Mai e o chestiune ce vizeaza deontologia vs excrocheria din stiinta. In acest context avem exemplu celebru al descoperirii de la cluj: singele artificial supermediatizat (si finantat) de presa, ministru, premier in contextul in care autorul nu are nici un brevet pe el si o parte din rezultatele sale sunt publicate pe bani in reviste open: platesti si publici. Despre cazul asta mi-as dori sa citesc opinia d-lui Babes pentru ca e unul din putinii romani publicati de Nature, e in tema si m-as fi asteptat ca singele artificial sa fie publicat in Nature si nu in reviste open. Rspunde 8. Ileana spune: 03/04/2014 la 11:54 Puterea se intinde si dupa cele 426 de milioane ale cercetarii: http://www.romaniacurata.ro/ltfont-colorblackgtalerta-a-coalitiei-pentru-universitaticuratelt-fon-4507.htm Rspunde 9. Tina Nane spune: 03/04/2014 la 12:16 Felicitari pentru articol! WoK include aproximativ 23.000 reviste stiintifice (journals) care apar in mai multe tari si mai ales in multe alte limbi decat engleza, deci ingrijorarea ca exprim preferinele cercettorilor din spaiul anglo-american este nefondata. Intr-adevar sunt multe stiinte, precum cele umaniste, care nu au o acoperire buna in WoK (si mai ales in WoS), dar de asta sufera toti cercetatorii din domeniile astea, nu numai cei romani. In plus, capitolele de carti si cartile sunt incluse in anumite baze de date, iar studii recente arata cum acestea pot fi incorporate in studiul impactului. Cat despre specificul romanesc al cercetarii, cred ca din pacate acest specific se refera mai mult la calitatea cercetarii si mai ales a originalitatii decat a continutului. Eu am fost rugata personal de catre un profesor universitar sa TRADUC ceva, dupa care profesorul isi arunca un ochi si isi punea numele pe articol, urmand sa trimitem articolul la un jurnal din Bucuresti la care el AVEA ACCES, si cred ca astfel de exemple sunt usor de gasit. Auto-citarile sunt excluse atat din analiza articolelor de jurnal cat si a revistelor stiintifice tocmai pentru a impiedica aceasta marire superficiala a impactului. Exista, intr-adevar si metode mai sofisticate de astfel de escrocherii, precum cele descrise de Gigel Militaru, care nu se intampla numai la romani. Pakistanezii, turcii, indienii, chinezii sunt si ei maestri. Dar stiu un exemplu al unui cercetator turc care avea intelegeri cu colegi pakistanezi pentru citari in cruce datorita caruia universitatea la care era afiliat a ajuns in Leiden Ranking mai sus de Princeton si Yale. Insa universitatea s-a autosesizat imediat si nu numai ca a cerut ca articolele cercetatorului sa fie retrase si recalculat clasamentul, dar l-a si concediat pe profesor. Rspunde
www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/ 7/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

10.

Gabriel spune: 03/04/2014 la 12:36 Greseala cu evaluarea cercetarii din Romania a apartinut si celor dinainte de echipa Funeriu, si celor din echipa Funeriu. Primii au eludat factorii de relevanta internationala, cei de dupa au tratat factorii de impact si revistele ISI ca fiind singurii factori importanti si garanti ale calitatii. Mai simplu spus, au condus la fetisizarea termenului de ISI. Primii nu au fost interesati sa schimbe sistemul, ceilalti nu au stiut cum sa il schimbe. Rezultatul este ceea ce se vede cel putin in stiinte sociale economice si umaniste. Si despre aceste domenii, extrem de importante. Nu trebuie uitat ca ISI Thomson spun clar ca ei fac ranking al citarilor, nu al calitatii (nu intotdeauna sunt identice, vezi cazul romanesc sau al altor state cu cercetare mediocra unde ISI este la moda). Daca vrei calitate de ce nu spui reviste ISI la editurile xyz sau mai simplu sa faci o lista cu reviste si edituri care conteaza cu adevarat? Cand te duci in afara lumea te intreaba la ce revista ai publicat, cand vii in Romania toata lumea spune: am 5 articole ISI anul asta. Scoase la prieteni, evident. Apoi cartile sunt mult mai importante decat articolele in foarte multe domenii, dar aici depinde unde le scoti. Poate ca daca am fi ceva mai relaxati cu reforma si am vedea lucrurile intr-o perspectiva temporala ceva mai mare de 2-3 ani lucrurile ar fi fost mult mai avansate. Acuma oricum reforma s-a dus, putem sa ne relaxam. Apoi este nevoie de o salarizare MULT mai decenta. De ce sunt oameni in Romania absolventi de universitati de top din afara care nu produc? Summa summarum, in urma a 25 de ani de reforme, daca facem un raport salariu/factor de impact ISI, in domeniile amintite Romania sta clar peste multe universitati din Germania, care este campioana la finantarea cercetarii in Europa. Rspunde

11.

Bucur spune: 03/04/2014 la 12:40 Chestia cu citarea in cruce au mai incercat-o unii ca sa pacaleasca ratingul Google in afisarea cautarilor. Erau din rep. Moldova. Ce sa mai comentam? Mediul Academic romanesc se umple din ce in ce mai mult de rusine. Citeam zilele astea ca A. Merkel a refuzat un doctorat Honoris Cauza de la Politehnica din Bucuresti. Tot sistemul este tras in jos de vechile cadre didactice obisnuite cu practicile din anii 50 si care nu vor sa paraseasca activitatiile (si spatiile!) academice. Acum cativa ani am fost la o prezentare unde profesorul insista ca radioul a fost inventat de Popov! Stalinism pur! Din pacate si unii copii ai acestor reprezentanti a unor vremuri apuse de cel putin 30 de ani le calca pe urme si strica si mai mult. Pentru o perspectiva istorica sa spunem doar ca in 1907 in vestul Europei se descoperea teoria relativitatii iar in Romania se tragea cu tunurile in tarani! Rspunde

12.

ana spune: 03/04/2014 la 14:39 Cred ce cel mai mare necaz al nostru e lipsa de colaborare. Saupoate surplusul, caci atunci cand ai ceva date pentru un ISI, imediat se gasesc ajutoare. Cel mai important este sa publici in timpul doctoratului, dar prin contract, esti obligat sa publici doar cu ajutorul si acordul conducatorului. Te trezesti un prizonier al neputintei lui si a obligatiilor lui. Ai dintr-o data puzderie de colaboratori de care nici n-ai stiut Rspunde

13.

euripide spune:
8/21

www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

03/04/2014 la 14:44 frumos scris. o ironie usturatoare. lucrurile sint simple (in opinia mea). inversarea scarii valorice (in orice domeniu din romania) este cauzata de lipsa concurentei autentice, a statului paternalist (partidul e n tot si n toate). cei mai multi tind sa ocupe un loc caldut de unde sa iasa linistiti la pensie. exemplele din politica cu semianalfabeti acoperiti de titluri academice sint banale. dar ele se extrapoleaza la nivelul intregii societati. a performa individual intr o lume croita prost cere sacrificii imense pe care foarte putini sint dispusi sa le accepte. fara un pattern/cadru concurential sanatos nimic n o sa mearga. cind impostura este legiferara, scepticismul devine molipsitor. Rspunde 14. Patronul spune: 03/04/2014 la 16:25 Cercetati, cercetati, dar n-ar trebui sa mai si descoperiti ceva din cand in cand? Iar acel ceva sa produca efecte pozitive in economie si societate? Cum ar fi: un medicament care vindeca arsurile mai repede si mai bine, un material mai ieftin si cu performante superioare pentru constructia barcilor. Din moment ce statul sprijina financiar cercetarea firesc ar fi ca aceasta sa fie facuta cu cap si sa produca rezultate. Inteleg ca nu exista certitudinea reusitei si ca din majoritatea cercetarilor nu va iesi nimic practic, dar in cateva cazuri ar trebui sa gasim totusi ceva, altfel nu are sens. Cate produse de pe piata se bazeaza pe inventii romanesti? Cate patente romanesti au fost vandute? Care sunt rezultatele cercetarii romanesti care au avut un impact financiar semnificativ in ultimii 20 de ani? Cate probleme ale industrei romanesti au fost rezolvate prin solutii rezultate in urma cercetarilor? Eu cred ca asa ar trebui evaluata activitatea cercetatorilor in primul rand si mai putin prin articole ISI sau nu. Eu nu inteleg despre ce discutati mai sus. Vorbesc desigur despre stiintele naturii. Asa am auzit ce se face si cercetare in domeniul teologiei, dar sper ca e o gluma. Rspunde Alex spune: 04/04/2014 la 0:20 Nici macar nu se cerceteaza, doar se simuleaza. De aia nici nu se gaseste nimic. Tot ce se face este sa se compileze, copieze, eventual adapteze metodele altora la specificul romanesc. De exemplu, metodele pentru analiza-recunoasterea vorbirii in limba engleza pentru limba romana. Cam asta e cel mai avansat nivel care se face. Companiile tehnologice romanesti nu sunt mai breze: faimosii integratorid e sisteme. Cumpara de la altii, schimba vopseaua si sigla, apoi vand statului si companiilor de stat solutii *originale si adaptate* de securitate. Hal de economie. De aia e si asa de mare PIB-ul, la ditamai tara de 20 de milioane de locuitori. Rspunde Stefan spune:
www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/ 9/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

04/04/2014 la 16:11 Domnilor, sunteti putin dezinformati. Desigur, la Tv apar doar Bianci si Gadzi, nu mai este loc de prezentarea cercetarii romanesti. Biofarm, de exemplu, este un producator romanesc de medicamente si suplimente alimentare. Antibiotice Iasi. In ultimii 24 de ani nu a existat o protectie a Statului Roman in ceea ce priveste produsele traditionale. Toata lumea cunoaste istoria Institutului Cantacuzino. Si nu pentru ca cercetatorii sunt slabi, ci pentru ca o conducere politica nu intelege munca de cercetare. Nu mai amintesc de medicamente ca Faringosept sau Moldamin. Cercetare se face. Tratarea ranilor cu ajutorul luminii pulsate, de exemplu. In acest caz, munca de cercetare s-a transformat intr-un aparat de zeci de mii de euro produs in US sau UE, pentru ca noi nu avem industrie proprie care sa dezvolte acest produs. Nu este deajunsa munca de cercetare. Aceasta munca trebuie sa fie protejata de statul care investeste in cercetare. Abia in ultimii ani am auzit de sustinerea activitatii stiintifice din industria romaneasca (exista o Ordonanta de urgenta data in 2013 care completeaza Legea 571/2003, ce ridica la 50% taxa de deducere a cheltuielilor cu cercetarea, daca cercetarea aplicata este fructificata in UE). Abia in ultimii ani Proiectele Parteneriate impun cooptarea unui partener economic care sa implementeze munca de cercetare (cautati Proiectele de tip parteneriate din anii trecuti si veti vedea ca temele de cercetare sunt absolut aplicative). Brevete se scriu, se patenteaza. Doar ca Romania nu are o industrie proprie, nu exista intreprinderi mari, cu putere, care sa implementeze rezultatele (multinationalele vin cu propriile patente si tehnologii). Poate Dacia ce mai exploateaza parti din cercetarea romaneasca. Sau alte mici oaze de microintreprinderi romanesti. (nici macar Dacia nu mai este fabrica romaneasca si vine cu patentele proprii). E usor sa spunem despre cercetarea din Ro ca nu are finalitate vizibila si sa privim superficial. Dar dupa perioada de cercetare, patentare si scoatere de produs, statul ar trebui sa protejeze aceste produse. Oare o face? Toata lumea importa produse fabricate dupa alte retete si alte patente. Nici macar rosia romaneasca nu mai este. Cine ar fi trebuit sa o protejeze? Rspunde Consonant spune: 04/04/2014 la 17:42 Domnul Babes vorbeste despre cercetarea fundamentala: este bine sa cititi titlul cu atentie, cel putin. Relatiile dintre cercetarea fundamentala si cea aplicata sunt foarte complexe si ar merita o expunere competenta pe tema asta, fiindca sunt foarte multi concetateni de-ai nostri care-si dau cu parerea mai inainte de a incerca sa inteleaga ce spune interlocutorul. Pe scurt, cercetarea fundamentala este exact aceea pe care nu are nimeni, din sectorul privat si in general din economie, interesul sa o sustina fiindca nu aduce profit imediat, dar de care este nevoie in primul rand fiindca este fundamentala pentru cunoasterea umana. Cercetarea aplicata este, in general, de interes pentru economie si deci tine de sectoarele productive (in sens larg). Sunt state in care cercetarea aplicata este, cel putin partial, sustinuta de stat, depinzand de strategiile de politica economica asumate. Rspunde 15. OvidiuS spune: 03/04/2014 la 17:14 Well said! Dar nu pot, pur si simplu nu pot sa nu imi amintesc de explozia de bucurie din
www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/ 10/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

universitate/universitati in momentul in care a fost desfiintat vechiul CNATDCU si sau schimbat criteriile de improfesorire ca sa nu mai vorbim de oftatul de usurare cand s-a modificat structura corpului de evaluatori ai aplicatiilor de granturi Atat timp cat cei care vad justetea acestui articol raman o minoritate, nimic nu se va schimba si vom continua sa defilam pe la congrese cu profesori si cercetatori care isi pierd aura universitara imediat ce trec de Nadlac! Rspunde 16. Mihai spune: 03/04/2014 la 17:26 Este in primul rand o problema de finantare. In ultimii 20 de ani numarul celor care au plecat este foarte mare. Este principala piedere a tarii. Practic orice cercetator roman care a publicat un articol ISI si lucreaza la o facultate din strainatate reprezinta un articol mai putin pentru o universitate din tara. Numarul celor care se nasc in tara si sunt capabili sa publice articole cotate ISI nu este nelimitat! Mai mult salariile sunt de 4-5 ori mai mici decat cele platite in industrie ( in tara ! ). Practic absolventii facultatilor cu 2 ani de experienta au salarii mai mari decat un lector/ sef lucrari. Luna trecuta au avut loc concursuri de promovare la toate universitatile din tara. In foarte putine situatii s-au inscris mai mult de 1 concurent pe post pentru lector/sef lucrari, conferentiar sau profesor. Probabil sunt si situatii in care concursurile au fost aranjate. Parerea mea este ca sunt putine. Explicatia este tabelul de mai jos: Salarii de ncadrare minime conform Legii nr. 63/10.05.2011 i O.U.G. nr. 19/16.05.2012: Salariul minim de ncadrare pentru asistent universitar 1414 lei Salariul minim de ncadrare pentru ef de lucrri 1561 lei Salariul minim de ncadrare pentru confereniar universitar 1677 lei Salariul minim de incadrare pentru profesor universitar 2917 lei Rspunde Alex spune: 04/04/2014 la 0:24 @mihai: cei care au/am plecat, au plecat din cauza celorlalti romani. Toti romanii se vaicaresc si plang dupa cei care pleaca, dar nu incearca unul sa fie mai corect, mai cinstit si mai harnic pentru a le oferi celor plecati o motivatie sa vina inapoi. Chiar credeti ca cei care au plecat isi doresc sa traiasca intre impostori, hoti si lenesi? Cati dintre romanii care se vaita ca pleaca aia buni se straduiesc astazi, maine, poimaine sa fie mai corecti, mai harnici, mai buni? In cot ii doare. Tot ce au ei sunt pretentii de la ceilalti, niciodata de la ei insisi. Rspunde Mihai spune: 04/04/2014 la 16:11 La salariile astea nu se vor intoarce in nici un caz!

www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/

11/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

Cel mai un argument este ca nu a fost concurenta pentru posturile didactice. Daca pentru posturile de asistent mai sunt situatii cand a fost concurenta, de la lector in sus rareori se intampla. Rspunde alex spune: 04/04/2014 la 19:45 @mihai: pai de ce sunt salariile asa de mici? nuc umva pentru ca se impart banii la prea multi incompetenti? cine mananca partea celor care putea fi platiti suficienta stfel incat sa se intoarca? credeti ca fosilele plagiatoare nu primesc salariu? si macar daca ar sta degeaba, dar mais is trica generatiile noi de studenti. dati afara incompetentii si angajati oameni mai putini, dar buni. cine va opreste? rusii? americanii? chinezii? martienii? Rspunde Mihai spune: 05/04/2014 la 22:20 Sincer, la solutia asta m-am gandit si eu. Daca ar ramane 3-4 facultati in tara pentru fiecare directie de studiu, s-ar putea sa se dubleze salariile. Spun s-ar putea, pentru ca asta ar insemna o crestere a numarului de studenti, ceea ce ar duce la cheltuieli mai mari din partea universitatilor. Pe de alta parte, o dublare a salariilor nu este suficienta pentru a avea peste 1-2 ani concurenta pe posturile didactice. Si . cum alegi cele 3-4 facultati care raman? Rspunde 17. carmen i spune: 03/04/2014 la 18:12 Mai este o problema de lamurit. Ce insemna exact publicatie ISI? Spun asta deoarece este o diferenta intre publicatiile cotate ISI si cele doar inexate ISI. Publicatiile cotate sunt cele incluse in categoriile notate cu Web of Science nu trebuie tratate impreuna cu cele care doar sunt indexate in sistemul ISI. Simpla pomenire a unei publicatii pe site-ul Thomson Reuters nu o face automat sa fie cotata ISI, ci numai daca este in categoriile notate cu Web of Science. Din pacate multi se lauda cu publicatii care nu sunt cotate, ci doar indexate ISI, ca si cum ar fi vorba de acelasi lucru. Am incercat sa lamuresc oficial sitiatia, insa autoritatile refuza sa raspunda: 1. Am intrebat Ministerul Educatiei care sunt criteriile dupa care definesc exact o revista cotata ISI. Au refuzat sa raspunda la cerere. 2. Le-am solicitat celor din UEFISCDI (dl Victor Velter si dl Adrian Curaj) sa-mi spuna exact daca anumite publicatii sunt sau nu cotate ISI. Au refuzat cu orice pret sa raspunda, ba char au sustinut ca si-ar pune lumea academica in cap dara s-ar apuca sa vorbeasca despre acest subiect. In concluzie, se decide in functie de necesitati daca o publicatie este sau nu ISI si am
www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/ 12/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

vazut o multime de contradictii in listele publicate de diverse universitati. Rspunde Raspuns pentru Carmen spune: 03/04/2014 la 21:51 La adresa http://ip-science.thomsonreuters.com/mjl/ se afla lista revistelor indexate, accesibila in formate .pdf in coltul din dreapta-sus (3 categorii: Arts and Humanities, Science si Social Science). La adresa http://ip-science.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi? PC=K se afla cele 3756 de reviste cotate, care poate fi obtinuta in format listabil, pe grupe de cate 500, prin clic pe butonul FORMAT FOR PRINT A-Z. Rspunde 18. Peter Manu spune: 03/04/2014 la 18:19 Am analizat, in cadrul unui stagiu in Romania ca Fulbright Specialist in 2012, caracteristicile cercetatorilor de varf din medicina in Romania. Acestea sunt: 1. Un stagiu de cel putin un an neintrerupt la o universitate din Europa de Vest,. SUA sau Canada 2. Publicatii cu date obtinute in cursul acelui stagiu 3. Continuarea colaborarii si publicatii, dupa intoarcerea in Romania, cu aceiasi echipa din afara. Rspunde Alex spune: 04/04/2014 la 0:27 Legatura cu strainatatea ii ajuta sa nu se lase coplesiti de mentalitatea romaneasca a superficialitatii, chiulului, imposturii si furtului fara remuscari. Asta e tot secretul. Si de asta e si cam singura metoda care functioneaza. Rspunde 19. Beatrice Mihaela Radu spune: 03/04/2014 la 19:47 Bravo Alex, bun articolul, ca sa zic asa Punct ochit punct lovit. Pacat ca cei care fac in Romania in domeniul stiintelor biomedicale invatamant+cercetare de calitate, sau mai precis cercetare de calitate si apoi sunt apti in procesul de invatamant sa transmita studentilor un mesaj interesant, sunt mult prea putini. Si rezistenta si aderenta la asa numitele valori romanesti si promovarea publicatiilor de 2 bani , a scrisului de carti (maculatura) in care se face colaje si traduceri din alte carti, toate astea strict in scopul promovarii sunt din ce in ce mai pregnante, iar indaratnicia cu care in ultimii 2 ani se incearca cu orice pret distrugerea unor standarde reale in cercetare este de-a dreptul penibila. Rspunde 20. un vechi cercetator spune:
13/21

www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

04/04/2014 la 11:45 Problema cercetarii si a cercetatorilor este una cu mult mai adanca. Pe de o parte una institutionala. Avem institute ce au functionat inainte de 1990 si care multe apartin de MEN, institute care au devenit ale Academiei Romane, centre de cercetare ale universitatilor care au aparut dupa 1995. Prin urmare, exista o prea mare faramitare a cercetarii. Normal ar fi fost o reforma de structura, prin care vechile institute performante sa treaca sub coordonarea mediului universitar.In tarile UE nu exista institute academice si non-academice. Astfel, s-au dezvoltate numeroase grupuri de interese in cercetare, multe cu sprijin partinic iar finantarea este foarte redusa fata de ceea ce aloca alte state din UE. Aplicarea criteriilor pentru calitatea cercetarii se poate face doar in institute de cercetare puternice, cu resurse economice, cu dotari de ultima generatie, cu resurse pentru multiple participari la maifestari internationale de prestigiu. La noi, cercetarea este un fel de cenusareasa care nu si-a gasit un print care sa o finanteze corespunzator. Mediul de afaceri este subcapitalizat si putine firme fac cercetare adevarata si angajeaza cercetatori valorosi, cei mai multi devin doar experti. Rspunde 21. Radu spune: 04/04/2014 la 14:21 MESAJUL ANTERIOR A FOST TRUNCHIAT SI NU SE POATE INTELEGE NIMIC! @alex: despre fosile: am mers la scoala in anii optzeci si am avut profesori multe dintre aceste fosile acad. A. Timotin(RIP), acad. Gh. Buzdugan(RIP), prof. dr. Al. Spataru, prof. dr. O. Stanasila si multi altii unii dintre ei aveau cursuri impecabile altii capacitatea de a emula alfel spus mergeam acasa si, cu creionul/ciocanul de lipit in mina, verificam ce ni s-a spus la scoala; in absolut fiecare domeniu de activitate succesul este direct proportional cu doza de interes acordata problemei; nu poti blama profesorul ca nu ti-a predat tot pune mina si studiaza ca d-aia se numeste ca esti student (oricum accesul la informatia astazi este incomparabil mai usor decit in urma cu douazeci de ani amazon.com vs. un catalog de piese xerox-dupa-xerox-dupa-xerox, etc.) @alex: despre cei care au/am plecat, au plecat din cauza celorlalti romani nu, nu tocmai. a fost optiunea/decizia lor; in acest sens va recomand o lectura de vacanta Exit, Voice, and Loyalty (1970, A.O. Hirschman); este inutil sa va spun ca o societate se poate schimba numai din interior daca toti membrii educati ai societatii decid sa o paraseasca, rezultatul poate fi usor anticipat, nu? @alex: despre Toti romanii se vaicaresc si plang dupa cei care pleaca nu. nu toti. depinde, de la caz la caz. nu toti care au plecat reprezentau o valoare dupa cum nici TOTI care au ramas nu inseamna ca sint impostori, hoti si/sau lenesi; o astfel de gindire/apreciere pauschala nu (va) face cinste. @alex: despre cei care au plecat isi doresc sa traiasca intre impostori, hoti si lenesi inteleg ca acolo unde ati ajuns nu ati intilnit impostori si lenesi? nu ati intilnit manageri eficienti cu MBA de trei ani si studii de (para)psihologie care falimenteaza intreprinderi cu o istorie mai lunga de o suta de ani (revista Spiegel a dedicat acestora citeva articole cindva prin 2010); sau poate doctori in fizica pentru care o problema din culegerea lui Dorin si Silvia Gheorghiu este o adevarata provocare. in acest caz sinteti un om fericit. Ce VREAU sa spun ca nu toti care au ramas aici sint hoti, impostori si/sau lenesi! Sau mai prosti decit cei care au emigrat. Si, cu toate ca am invatat carte cu acele fosile, am putut vreme de 20+ de ani sa lucrez pentru companii mari internationale si sa fiu cotat ca un bun specialist. Si ca mine multi dintre colegii mei de generatie, pe la Microsft, IBM, Informix, etc.. Noica a exprimat foarte bine acest gen de optiune
www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/ 14/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

cu butada sa despre patria untului vs. patria filozofiei. depinde foarte mult de ce isi doreste fiecare eu, de ex., as da oricind o excursie la schi in Alpi pe posibilitatea unei discutii cu Grigori Perelman (soul conjecture, fields medal, etc.), in Rusia Raminid aici am avut acces la acea Romanie profunda alcatuita din oameni extrem de frumosi (prieteni, fosti profesori/acad.) care din cind in cind, cu simpla lor prezenta sau cu conversatia loc mi-au/imi fac viata mai frumoasa iar cind deschid gura sau scriu ceva ma gindesc ca nu trebuie sa le para rau ca si-au pierdut timpul cu mine. cred ca cel putin celor din urma / fosilelor le datorez sa merg la munca in fiecare zi si prin impozitul platit sa le fac batrinetea mai usoara. Dar cum spuneam este o chestiune de optiune si (incerc) sa nu dau vina pe altii pentru optiunile MELE. Sau cum se zice astazi Just my two cents Rspunde Alex spune: 04/04/2014 la 16:58 @Radu: dumneavoastra suferiti de boala romaneasca a cautatului paiului. Atunci cand cineva va spune ce este gresit, nu aveti reflexul sa corectati, ci sa incepeti sa cautati scuze pt dvs si, in plus, paie in ochi pentru interlocutor. Eu va vorbesc de societati in ansambllul lor, dumneavoastra veniti cu doua-trei exceptii si va agatati de ele pentru ca acestea va hranesc orgoliul. Mai intai, daca un american sau un german primeste o asemenea critica, el va reactiona mai degraba ce pot face ca sa ameliorez?, pe cand dumneavoastra sariti repede cu si altii gresesc! nu e asa de rau! sunt si doi-trei mai buni. Pai conteaza aia doi-trei, sau ansamblul societatii? Eu nu spun ca in SUA si Germania llucrurile sunt perfecte, ci ca sunt MAI BUNE. Si, paradoxal, americanii si germanii sunt mai modesti si mai putin grabiti de a sarui inainte cu scuze decat romanii. Imi spuneti ca pot invata si singur, chiar daca sunt fosile care stau degeaba. Dar problemaa nu este asta, problema nu este ca pot invata singur, problema este DE CE SA ACCEPT (si sa platesc) FOSILE CARE SA STEA DEGEABA? si de ce sa traiesc intr-o societate care accepta asa ceeva (sunteti un exemplu de acceptare in acest sens. De ce mi-as dori sa traiesc langa cineva care gandeste astfel? Doar pentru ca dumneavoastra sunteti convins de propriile dvs. calitati? Mai ramane sa fiu convins si eu.) In afara granitelor Romaniei se gaseste,, iin masa, o specie dee oameni rara in Roamnia: cei modesti. Din pacate, sunteti tipic pentru Romania. Leganati in iluzia propriei perfectiuni, refuzati sa schimbati fie si un capat de procedura si, mai ales, refuzati sa va schimbati pe dvs insiva. Si cautati repede doi-trei zeei carora sa le aduceti osanale de genul lui Stanasila. Preleman, cu matematica lui, e in Rusia, nu in Romania, nu va mandriti cu el. De orgolii ca dvs am plecat din Romania. Pentru oameni mai modesti si mai harnici. Pe care i-am gasit aici. Vi se pare ca nu aveti nicio vina si ca altii nu stiu sa va aprecieze? Ei, si aia de ii vedeti la televizor, de la Padureanu si pana la Becali, pe care ii injurati, tot asa cred si ei despre ei insisi. Ca sunt perfecti, ca altii gresesc. Ei, le semanati foarte mult, va imbatati cu autosuficienta si cu mandrie. Rspunde Radu spune:
www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/ 15/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

04/04/2014 la 19:58 Mesajul meu se pare ca a fost gresit inteles. Imi pare sincer rau dar eu am spus cu totul altceva: 1. schimbarea societatii nu se poate face decit din interior. cu cit (sintem) mai multi, cu atit mai bine! daca unii pleaca atunci este mult mai greu pt. cei ramasi. 2. nu se poate generaliza: TOTI romanii sint impostori/lenesi/hoti/ etc. 3. nu toti profesorii sint/pot fi considerati fosile; din punctul meu de vedere nu este corect si nici macar politicos; experienta mea (cel putin) a fost ALTA! Cu care din aceste idei nu sinteti de acord? In alta ordine de idei, nu sufar de nici o boala (sper;-)), nu sint orgolios, nu ma imbat cu absolut nimic, nu seman cu nimeni si, mai ales, nu ma uit la televizor. Apropos, cine este Padureanu? In mod cert nu ati plecat nicaieri din cauza mea! VA ROG FRUMOS sa va rezumati sa combateti ideile si nu persoana! Si mai ales sa nu mai trageti concluzii pripite despre preopinentul dvs.! Eu nu ma mindresc cu Grigori Perelman. EU AM SPUS CU TOTUL ALTCEVA! Rspunde 22. Eu spune: 05/04/2014 la 19:22 @Alex: V-ati ales exemplele cele mai neadecvate pentru a exemplifica modestia: americanii si germanii. Oamenii sint aceeasi peste tot, si buni si rai. Performanta economica este insa o alta poveste. Rspunde 23. Adam spune: 06/04/2014 la 1:31 Este foarte trist s constai nivelul cercetrii n Romnia.Pentru domeniul n care lucrez (subdomeniu al informaticii care este prezent i n inginerua electronic), Romania este n urma ntregii Europe, poate cu excepia Albaniei i a Maltei. De notat este diferena mare n urma unor state cum ar Slovenia, Muntenegru, Grecia, Turcia, dar i a Iranului (ar sub embargo economic i financiar ). nc m mai ntreb care ar putea s fie motivul!? Am crescut cu experiena unei coli preuniversitare pe care nc o mai consider foarte bun, n special n domeniile matematicii i a fizicii (domenii eseniale pentru metodologia din domeniul meu cum ar dezvoltarea de algoritmi de prelucrarea datelor). Faptul c nvamntul din Romnia este forte teoretic ar fi trebuit s fie un avantaj pentru pregtirea de specialiti n cercetare i pentru mine aa a i fost. Dup opinia mea aceast stare de lucruri a persistat n crearea unor generaii de absolveni bine pregtii pentru cercetare, n domeniile menionte, pn prin 1995. Oare ce s-a ntmplat c nivelul cercetrii nu a evoluat n Romnia? n primul rnd cercetarea este sub o desconsiderare total n Romnia, ptobabil deoarece de obicei nu produce un profit imediat. Apoi statul romn nu are deloc o viziune pe termen lung. Banii dai pe cercetare sun vzui ca `bani azvrlii`. Chair i la proiectele
www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/ 16/21

4/6/14

Ce nseamn performan n cercetarea fundamental? | Contributors

UEFISCDI, unde am fost revizor la 5 submisii, de pe timpul cnd Funeriu era ministru al nvmantului, nivelul submisiilor mi s-a prut foarte slab. Proiecte submise de persoane care au publicat doar n reviste online din Romnia, cu factor de impact 0 i pe care m ndoiesc c le citete cineva. Apoi temele, dei de domeniul aplicativ, erau teme dezvoltate in occident n anii 80 i 90. Este de neconceput aa ceva ntrun domeniu care avanseza rapid, unde o ideie nou nu rezist mai mult de un an, iar o metodologie de adresare a unei probleme se scimb la fiecare 4-6 ani. Pe de alt parte am simit c proiectele UEFISCDI au rprezentat un progres pentru cercetarea din Romnia urmrind ncurajarea ideilor noi i cu revizori inclusiv din strintate. ns surprza a fost s aflu c proiectele acceptate pentru finanare nu su primit sumele din propunerele de proiect, ci acestea au avut finanarea tiat acum 3 ani cu 75%!!! Sub o alt guvernare, proiectele similare acceptate anul trecut au avut finanarea tiat cu 50%!!! Este incredibil, dar pe de alt parte o dovad a ct de puin valoreaz cercetarea n Romnia. n prezent Ministrul delegat pentru nvamnt Superior, Cercetare tiinifica si Dezvoltare Tehnologic nu are nici un fel de experien de cercetare i este doar un doctorand la Politehnica Bucureti incredibil nimic alceva dect un implementator a unor directive de partid, fr nici o viziune a mersului lucrurilor n cercetarea romneasc. Nu este poate un contrast mai evident dect cu progresul remarcabil al cercetrii din China din ultimii 30 de ani! Peste un milion de PhDs de origine chinez s-au pregtit in domeniile Computer Science i Electrical Engineering la universitile din USA, UK, Canada, Australia, Frana, Elveia, etc. Muli dinte acetia chiar s-au ntors n China, n special n ultimii 8-10 ani. China a ajuns no. 2 n lume la numrul de articole tiinifice n lume, i dei nu sunt la reviste de vrf, majoritatea sunt n reviste cu factor de impact ISI de peste 1.0, cu progrese remarcabile n revistele de vrf. Din experiena personal, articolele din China sunt respinse la revistele de vrf datorit nivelulu slab al prezentrii n limba englez i nu neaprat al nivelului tiinific, unde progresul lor este imens i amenina `starea lucrurilor din domeniul cercetrii internaionale din ultima sut de ani`. S nu uitm nsa, n China nvmntul i cercetarea se bucur de o apreciere public imens. Apoi s nu uitm c n 1986 China a stabilit National Natural Science Fund of China (NSFC) folosind drept model renumita National Science Fundation (NSF) din USA care este de altfel cea mai mare agenie de finanare a cercetrii din lume. Rspunde

Connect with your Facebook Account Log In

Comenteaza:
Name Email Website

www.contributors.ro/idei-si-solutii/ce-inseamna-performan a-in-cercetarea-fundamentala/

17/21

S-ar putea să vă placă și