Analizatorul vizual Ochiul

Vederea are un rol esential in adaptarea la mediu, in orientarea spatiala, in mentinerea echilibrului si in activitatile specific umane. Ochiul este alcatuit din 3 segmente: receptor, de conducere si central. 1). Segmentul receptor este inclus in globul ocular. Globul ocular este alcatuit din: invelisuri, aparatul optic si receptor. a) Invelisul Globului Ocular este alcatuit din: -sclerotica o tunica fibroasa, alba, cu rol protector, de natura con!unctiva. Se insera musculatura globului ocular. "uschiul, oblicul inferior, dreptul superior, dreptul inferior si dreptul intern sunt inervati de oculomotori. #reptul es$tern e inervat de nervul %&abducens), oblicul superior e inervat de nervul '&trohlear). -anterior se continua cu corneea transparenta. -posterior e strabatuta de nervul optic. -coroida e o tunica vasculara, pigmentata si vasculari(ata. )re rol trofic. -anterior, coroida pre(inta irisul si corpul ciliar. -corpul ciliar e format din procese ciliare si muschi ciliari. -retina pre(inta celule fotoreceptoare.

b) Aparatul Optic -corneea transparenta este nevasculari(ata si bogat inervata prin terminatii

nervoase libere. -umoarea apoasa e un lichid transparent secretat de procese ciliare si drenata prin sistemul nervos. -cristalinul este o lentila biconve$a, transparenta, inevlita intr-o membrana numita cristaloida. *ste legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. +u e vasculari(at si nici inervat. -corpul vitros e un gel transparent. c)Receptorul -retina e alcatuita sin 1, straturi celulare: stratul pigmentar, stratul cu conuri si bastonase, limitanta e$terna, stratul globular e$tern, stratul ple$iform e$tern, stratul neuronilor bipolari, stratul ple$iform intern, stratul neuronilor multipolari, fibrele optice, limitanta interna.

-celulele cu conuri sunt apro$imativ - milioane, predomina in pata galbena si constituie in eclusiviatate fovea centralis, (ona cu acuitate vi(uala ma$ima. -pigmentul fotosensibil este iodopsina. -celulele cu conuri au rol in vederea diurna, in perceperea culorilor si a formelor. -celulele cu bastonase sunt 13, de milioane, sunt mai numeroase la periferie si mai putine in pata galbena. -pigmentul fotosensibil este rodo$ina. -celulele cu bastonase asigura vederea la lumina slaba si cea nocturna. .). Segmentul de conducere -primul neuron al caii optice e repre(entat de celule bibolare din retina. #endritele acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare. -al doilea neuron in contituie celulele multipolare retiniene. )$onii acestora formea(a neuronii optici care se incrucisea(a partial in chiasma optica, apoi se continua sub numele de tracturi optice pana la corpii geniculati laterali, unde fac sinapsa cu al treilea neuron. )$onuu neuronilor metetelemici am proiectie corticala. -din corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni&3,',%), spre maduva cervico-dorsala, spre coliculii cvadrigemeni superiori, spre sistemul activator ascendent.

3). Segmentul central -e locali(at in lobii occipitali a emisferelor cerebrale, de o parte si de alta a sci(urii calcarine.

/olile oculare mai frecvente

Ochiul are acelea0i 1nsu0iri ca un veritabil aparat optic, fiind astfel cel mai r2sp3ndit aparat optic. 4etina este asemuit2 cu o plac2 fotografic2 sensibil2, c2ci pe ea se formea(2 imaginea ca 1ntr-un aparat fotografic, datorit2 e$isten5ei unui sistem dioptric 1n ochi. 6maginea pe retin2 se formea(2 inversat2 0i mic0orat2, 1n compara5ie cu obiectul pe care-l privim. #ioptrii oculari sunt forma5i din corneea transparent2, umoarea apoas2 cristalinul 0i corpul vitros. )cest ansamblu de dioptri are valoarea unei lentile convergente cu distan5a focal2 de .3 mm, e$act c3t este lungimea a$ului antero-posterior al ochiului. 7ocarul posterior al acestei lentile la un ochi considerat normal &emetrop) 1n stare de repaus, se g2se0te pe retin2 1n regiunea macular2. 4efrac5ia ocular2 este 1n ansamblu dat2 de devierile pe care le produc dioptrii oculari ra(elor luminoase, care le str2bat 0i care vin de la obiectele fi$ate cu privirea.

Starea normal2 a unui ochi numit2 emetropie, se reali(ea(2 printr-o corelare armonioas2 a acestor dioptri &cornee, umoare apoas2, cristalin 0i corp vitros), astfel c2 ra(a a!unge 1n centrul retinei, pe macul2 0i imaginea se face normal. Ochii cu defecte optice denumi5i ametropi, sunt cei 1n care ra(ele paralele plecate de la o surs2 luminoas2 &obiect) situat2 la infinit, nu-0i formea(2 focarul principal pe retin2, ci 1naintea sau 1napoia ei. )metropiile au fost 1mp2r5ite 1n: defect de corela5ie 0i defect de structur2 genetic2 a dioptrilor. )metropiile de corela5ie survin la ochii 1n care diferitele componente ale aparatului dioptric sunt cele 1nt3lnite 1n ochiul normal &emetrop), dar 1ntre care nu se face o corela5ie armonioas2 ca 1n mod normal. #efectele &ametropiile) de structur2 apar prin e$isten5a unor anomalii de structur2 ale diferitelor elemente care formea(2 dioptrul ocular. 8n anomaliile de corela5ie este vorba de variante biologice ale dioptrilor, pe c3nd 1n cele de structur2 e$ist2 modific2ri 1n conforma5ia lor, determinate genetic. 8n raport cu felul 1n care se formea(2 imaginile pe retin2, defectele de optic2 sau ametropiile se 1mpart 1n: ametropii stigmice sau focale 0i ametropii astigmice. )metropiile stigmice sunt hipermetropia 0i miopia, iar din cele astigmice sunt astigmatismele. 9ondi5iile de mediu, distan5a de la care citim, iluminarea, caracterul literelor etc., pot s2 determine 1n unele ca(uri ametropii de valoare mai mic2 0i 1ndeosebi miopia. "2rimea ametropiilor adic2 e$cesul sau deficitul de refrac5ie 1n raport cu ochiul emetrop, se determin2 1n dioptrii. a) Hipermetropia este deficitul optic ocular &ametropia) 1n care focarul se formea(2 nu pe retin2, ci 1n spatele acesteia. :oate fi consecin5a unei de(volt2ri insuficiente a diametrului antero-posterior al globului ocular &hipermetropia a$ial2) sau unei insuficien5e de curbur2 a dioptrilor oculari &hipermetropie de curbur2) sau unei modific2ri, adic2 sc2derii indicelui de refrac5ie a dioptrilor &hipermetropie de indice de refrac5ie, care duce la deficit de refrac5ie). 7asciculul de ra(e paralele care vin de la obiectul fi$at 0i p2trund 1n ochiul hipermetrop 1n stare do repaus, 10i va forma focarul 1napoia retinei, care va percepe o pat2 difu(2 circular2. ;ipermetropia este ametropia cea mai frecvent2. 8n mod constant este 1nt3lnit2 1n copil2rie, c3nd ochiul nu este complet de(voltat. ;ipermetropia poate r2m3ne mult2 vreme nedescoperit2. 93nd e$ist2, apar semne de oboseal2 ocular2 &astenopie de acomodare) cu dureri de cap &cefalee) dup2 o lectur2 prelungit2, dureri 0i congestii oculare dup2 eforturi oculare, care ne fac s2 o b2nuim. )ceste simptome oculare se datorea(2 faptului c2 hipermetropul face eforturi de acomoda5ie &de punere la punct a imaginii clare) 0i c3nd prive0te la distan52 0i c3nd prive0te aproape, 1ncerc3nd prin aceasta s2 corecte(e o parte sau 1ntregul defect de refrac5ie. ;ipermetropia are 1n ma!oritatea ca(urilor m2rimi sub <= dioptrii, e$cep5ional este <1= dioptrii &1n deficitele de conforma5ie de tipul microftalmiei). "edicul specialist oculist va determina gradul de hipermetropie 1n mod obiectiv 0i

va indica corec5ia necesar2 cu ochelari cu lentile convergente adic2 de >plus> necesare 1n raport cu v3rsta 0i gradul ametropiei, pentru fiecare ca( 1n parte. ?a persoanele tinere vor fi prescri0i ochelari care se poart2 permanent, iar la cei peste '= de ani dou2 perechi de ochelari, una pentru distan52 0i alt2 pereche pentru vederea de aproape, adic2 de la 3= cm. :urtarea ochelarilor face s2 dispar2 toat2 fenomenele de oboseal2 ocular2, s2 dea o imagine clar2, odihnitoare 0i un echilibru al 1ntregului organism. b) Miopia este ametropia, caracteri(at2 printr-un e$ces de refringen52 a dioptrilor oculari, care deierm2 formarea imaginii obiectelor situate la infinit, 1ntr-un focar 1n fa5a retinei. 4etina este astfel stimulat2 de prelungirea ra(elor 1ncruci0ate intr-un focar 1naintea ei 0i imaginea apare sub forma unor cercuri de difu(iune, deci o imagine neclar2. 8n mod frecvent miopia este dat2 de alungirea a$ului antero-posterior al globului ocular, 0i mai rar de o cre0tere a refringen5ei dioptrilor oculari. "iopia poate fi 1mp2r5it2 1n mic, ce nu dep20e0te minus % dioptrii 0i este o ametropie de corela5ie, care nu progresea(2 0i o miopie boal, care depinde de structura globului ocular, put3nd s2 ating2 minus .,, minus 3, dioptrii, numit2 0i miopie progresiv2. )ceasta din urm2 este determinat2 de o degenerare a fibrelor elastice 0i colagene sclerale, printr-un defect genetic. #in punctul de vedere al simptomelor, 1n miopia mic2 e$ist2 numai o sc2dere a vederii pentru distan52, iar pentru aproape vederea este bun2. 8n miopiile mari vederea este diminuat2 at3t pentru departe, cit 0i pentru aproape. :entru tratament trebuie consultat un medic specialist oftalmolog, care va indica ochelarii necesari 1n raport cu gradul miopiei 0i purtarea unei perechi de ochelari permanent sau dou2 perechi: una pentru distan52 0i una pentru aproape, 1n raport cu v3rsta. #e asemenea, se va indica o alimenta5ie bogat2 1n proteine 0i vitamine, evitarea eforturilor, precum 0i o igien2 a cititului, p2str3ndu-se distan5a de la carte de 3= cm, iar lumina s2 nu fie orbitoare, ci s2 vin2 din partea sting2 0i pu5in din spate. /2ncile 0i masa de scris vor fi u0or oblice &distan5a negativ2) 0i corespun(2toare cu talia copiilor.