1. Ce este etica?

Geneza si consacrarea economiei de piata constituie un proces complex ce presupune mecanisme si institutii purtatoare de valori, norme si principii adecvate competitiei. Afirmarea pietii ca mecanism al valorizarii sociale este n esenta conditionata de fenomene specific economice cu un mare grad de obiectivitate. Functionarea optima a regulilor pietii este, la rndul sau, determinata de calitatea mediului sociologic, de cultura si valorile morale propuse si exprimate. Cultura si et osul unei comunitati sunt vector si surse din care se aprovizioneaza comportamentul. !le definesc, n zona de maxima obiectivitate a economicului, limitele si permisibilitatile, acceptabilul si inacceptabilul, dezirabilul si indezirabilul. "e aceea calitatea si functionalitatea normelor si valorilor care regleaza mediile comunitare sunt suporturile producerii si reproducerii unui anumit model de conduita si comportament n afaceri. Fireste, ntr#o societate sunt create structuri si institutii, norme si reguli, n special de natura $uridica, solicitate sa promoveze acele valori existentiale care sunt compatibile cu asteptarile oamenilor. !conomia de piata este nsa o concurenta desc isa. Finalitatea competitiei este profitul. %egulile de conduita sunt, la limita, conditionate de calcul. "rept urmare, la inceputul secolului al &&#lea apare in 'tatele (nite ale Americii ca o consecinta a extinderii aplicabilit)*ii teoriilor etice dincolo de spa*iul general al +ac*iunii umane+, etica n afaceri sau etica afacerilor care se ocup) cu analiza din punct de vedere moral a modului n care actorii economici ,firmele, ac*ionarii, anga$a*ii, cump)r)torii etc.- ac*ioneaz). "in punctul de vedere al "ictionarului !xplicativ al .imbii %omane, etica este definita ca fiind, printre altele, totalitatea normelor de conduita morala corespunzatoare ideologiei unei anumite societati sau organizatii. / n*elegere a eticii este critic) pentru noi ca indivizi, pentru c) o etic) s)n)toas) reprezint) ns)0i esen*a unei societ)*i civilizate. !tica afacerilor stabileste anumite norme de comportament,adica anumite reguli pe care toate persoanele care participa la afaceri, indiferent de pozitia lor 1 intreprinzator, director, economist sau simplu functionar 1 trebuie sa le respecte2 sa nu inseli,sa nu furi, sa#ti platesti impozitele la stat, sa respecti contractile inc eiate sunt doar cateva din aceste norme de comportament. 3a$oritatea normelor de comportament etic se reflecta in continutul legilor si al altor reglementari care se refera la activitatea economiei. Fiind o notiune relativ recent introdusa in vocabularul specialistilor, etica manageriala este privita de foarte multi ca fiind acea ramura a eticii aplicate care se refera in special la tipul de conduita, dar si la actiunile pe care managerii le desfasoara in cadrul organizatiilor."rept urmare,trebuie stiut ca unii manageri considera legatura dintre afaceri si etica o simpla gluma. Altii privesc alaturarea celor doua notiuni ca fiind imposibila sau cel putin improbabila2o alta categorie considera disctiile despre etica irelevante. "e asemenea sunt manageri care evita sa aduca in discutie etica. !ntuziasmant) sau detestabil), etica n afaceri a luat rapid amploare n spa*iul nord# american, de unde s#a r)spndit apoi n toat) lumea 4civilizat)5, mai exact n *)rile n care se poate vorbi cu temei despre economie de pia*) 0i stat de drept. Cu britanicii n frunte, europenii s#au 4contaminat5 0i ei de interesul crescnd fa*) de etica n afaceri abia n anii de dup) 1678. 9n %omnia, acest ,eventual- interes abia este pe cale s) se nasc). ') fie vorba numai de mimetismul 4formelor f)r) fond5 sau de o fireasc) racordare la 4trend5# urile lumii evoluate?

!tica se refera la standarde,iar scopul raspunsurilor solicitate este de a incura$a managerul sa reflecteze asupra principiilor intalnite in cursul vietii si la originea lor. "esigur, rationamentele si $udecatile etice mature nu sunt totdeauna usor de facut. Faptele reale ale situatiei nu sunt totdeauna limpezi, n aceasta situatie, principiile sau criteriile etice ce trebuie folosite nu ntrunesc totdeauna acordul sau consensul, nici macar al specialitatilor. "e aici etica pare, pentru cei mai multi oameni de afaceri, sa fie ceva subiectiv, amorf, rau definit si, n consecinta, nici folositor. Aceasta lipsa de ncredere n etica este, desigur, un fapt nefericit, deoarece fara un acord comun asupra principiilor etice, etica ramne a fiecaruia pentru el nsusi si ncrederea, care este baza tuturor afacerilor, este subminata. :tiin*a eticii are un dublu caracter, respectiv; analitic, ,se preocup) de cauzele ac*iunilor noastre- 0i normativ ,ne spune ce avem de f)cut-2 ns), f)r) s) fie o 0tiin*) descriptiv) ,nu ne indic) cum s) facem-, este o 0tiin*) practic), orientat) spre ac*iune; se nva*) din practic). "e aceea, se folose0te adesea 0i conceptul de etic) aplicat).