UNIVERSITATEA CREsTIN DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE

LUCRARE DE LICEN CHINA IN ECONOMIA MONDIAL

Conducator stiintific : Absolvent: BUCUREsTI 2008

CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................................................ 3

Ca !"#$%$ &. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ECONOMIEI CHINA.................... '

&.&. R.P. CHINA ( MONO)RAFICE........................................................................................................ * &.2. DEBUTUL CONOMICE.................................................................................................................... && &.3. STADIILE REFORMEI ( SCHIMBARI ORIENTARE.................................................... &, INDRA+NETE ASPECTE

REFORMEI

DE

&.,. STRTE)IE SI MACROECONOMICE................................................................................................ &&.'. REFORMA INTREPRINDERILOR.........................................................................................................................22

POLITICI

Ca !"#$%$ 2. ANALI+A EVOLUTIEI ECONOMIEI R.P. CHINA..................................... 30

2.&. ROLUL INVESTITIILOR CHINEI................................. 30 STRAINE IN DE+VOLTAREA ECONOMICA A

2.2. DE+VOLTAREA RE)IONALA.................................................................................................. 3* 2.3. ECONOMIA CHINEI IN STATISTICE...................................................................................................... ,&

ECONOMICA

DATE

Ca !"#$%$ 3. ROLUL CHINEI IN EVOLUTIA COMERTULUI MONDIAL.................... ',

3.&. CHINA SI OMC', 3.2 .LOCUL CHINEI IN ORIENT................................ *3 COMERTUL MONDIAL SI IN CEL AL E.TREMULUI

3.3. SCHIMBURILE COMERCIALE SUA................................................................................................... *'

CHINA

3.2.1. Strategiile industriale, de investitii si de schimb valutar ale Chinei si impactul asupra economiei americane 67 3.2.2 China .Relatia comerciala 69 asimetrica ntre SUA si

...............................................................

3.,. SCHIMBURILE COMERCIALE UE...................................................................................................... /0 3.'. SCHIMBURILE COMERCIALE ROMANIA....................................................................................... /*

CHINA

CHINA

Ca !"#$%$ ,. PERSPECTIVE IN DE+VOLTAREA ECONOMICA A CHINEI SI

POSIBILE CONSECINTE LA MONDIAL.............................................................................................................. /,.&. EVOLUTIA RAPORTURILOR LUMII.................................................................. /,.2. AFIRMAREA CHINEI RE)IONALA................................................................... 80 ,.3. PERSPECTIVELE DE CHINEI..................................................................... -0 CA ECONOMICE CU

NIVEL
TARILE

PUTERE

ECONOMICA

DE+VOLTARE

ECONOMICA

CONCLU+II............................................................................................................................... -3 BIBLIO)RAFIE........................................................................................................................................................
........ -8

INTRODUCERE Economia Chinei refuza sa se ncadreze ntr-unul din sistemele economice cunoscute. Privind nu doar tarile dezvoltate, ci si pe cele subdezvoltate, conceptul another development

arata ca scopul final n dezvoltarea unei tari nu este productia si cresterea economica sau e alizarea P!"-ului pe locuitor, ci satisfacerea trebuintelor social-umane. Paradi ma occidentului industrial nu este potrivita pentru societatile n curs de dezvoltare, fapt care a dus la aprecierea ca locomotivele tarilor dezvoltate sunt prea rapide pentru va oanele lumii a treia. #upa peste doua decenii de reforma, viziunea lui #en $iaopin , artizanul recunoscut al reformei profunde a Chinei, s-a dovedit corecta, drumul urmat potrivit acestei viziuni asi ur%nd economiei chineze un ritm rapid de dezvoltare, printre cele mai nalte din lume, premise solide pentru modernizare si crestere a competitivitatii &ucrarea intitulat' REPUBLICA POPULARA CHINE+A IN ECONOMIA MONDIALA este realizat' n scopul evidentierii aspectelor cu privire la procesul dereforma a economiei chineze nceputa n anul ()*+ , proces de o amploare si comple,itate deosebite, care are efecte profunde asupra tuturor domeniilor societatii, materializate n transformarile radicale care s-au produs si se vor produce n continuare si care decur dintr-o conceptie coerenta si fle,ibila privind obiectivele esentiale ce trebuie atinse si caile de urmat pentru realizarea acestora. &ucrarea este structurat' pe patru capitole. Astfel, primul capitol evidentiaz' cateva aspecte mono rafice ale Chinei referitoare la imensitatea teritoriului si a populatiei tarii,la marile diferente naturale, economice si culturale ntre re iunile tarii,ce confera politicii de dezvoltare economica re ionala un rol primordial n ansamblul politicilor specifice de nfaptuire a reformei economice. -ot in acest capitol se face o prezentare a tabloului de ansamblu al reformei economice chineze si al realizarilor nre istrate n contul acesteia.
Al doilea capitol face referire la aspecte privind date statistice minutioase care ilustreaza, n limba.ul sintetic al cifrelor, schimbarile ma.ore petrecute n plan economic si social pe parcursul celor / decenii de e,istenta a Chinei 0oi.Este evidentiat rolul investitiilor straine in dezvolarea Chinei,precum si cel al dezvoltarii economice re ionale ,acesta fiind un alt plan pe care s-a afirmat pre nant reforma economica.

Al treilea capitol pune in lumina rolul Chinei in evolutia comertului mondial prin re latiile sale comerciale pe care le desfasoara cu marile puteri ale lumii, 12A si 2niunea Europeana, precum si pe cele pe care aceasta le are cu tara noastra.-ot aici sunt evidentiate si implicatiile aderarii Chinei la 34C , la sfarsitul a (/ ani de ne ocieri bilaterale si multilaterale. 2ltimul capitol al lucr'rii este destinat analizei perspectivelor de dezvoltare economica a Chinei,prin prisma evolutiei raporturilor sale economice cu tarile lumii.1unt prezentate deasemenea posibilele consecinte la nivel re ional si mondial ale ascensiunii Chinei pe scara economica si nu numai. Pentru a-si asuma intr-adevar statutul de putere mondiala, China va trebui, mai devreme sau mai tarziu, sa se confrunte deschis cu 1tatele 2nite. 4otivul ale erii acestei teme deriv' din dorinta de documentare cu privire la problematica deosebit de comple,a ridicata de evolutia economica fara precedent ,din ultimele decenii a 5.P.China si a posibilelor evolutii viitoare ale economiei acestei tari.

Astazi, nimeni nu poate prevedea unde va duce marsul impetuos al Chinei pe calea dezvoltarii si daca aceasta isi va re asi rolul mitolo ic de centru al lumii sau daca se va prabusi in haosul care i-a marcat de atatea ori istoria. 6iitorul Chinei va depinde de radul de coeziune al statului. Controlul puterii centrale se intemeiaza pe un concept cultural: important nu este controlul economic, ci controlul politic si moral.

CAPITOLUL &

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ECONOMIEI R.P. CHINA

7ntele erea de fond a resorturilor, formelor de realizare si finalitatilor acestui proces urias de transformari nnoitoare pe care le comporta tranzitia sistemului economic chinez este facilitata de pastrarea permanenta n atentie a c%torva trasaturi definitorii ale societatii si modelului socio-cultural specifice acestei tari: populatia Chinei reprezinta peste o cincime din populatia ntre ului lob, ceea ce confera o dimensiune impresionanta at%t a efortului national de dezvoltare economica si sociala, c%t si a impactului acestei dezvoltari asupra economiei lumii8 civilizatia chineza, una dintre cele mai proeminente si mai bine individualizate din lume, s-a dezvoltat o lun a perioada n conditiile unei izolari considerabile, facilitata si de barierele fizice ce delimiteaza arealul national8 interventiile straine, de la colonialismul european la imperialismul .aponez, au avut efecte ne ative profunde asupra societatii chineze, soldate, printre altele, cu pierderi teritoriale si cu intensificarea tendintelor re ionaliste8 populatia Chinei este puternic concentrata n re iunile costale, estice, zona centrala si cea vestica a teritoriului tarii fiind mult mai putin populate, mai aride si mai putin productive8 centralizarea puternica a puterii politice de la revolutia din ()9) si crearea 5epublicii Populare Chineze si p%na la nceputul reformei economice din anul ()*+ au imprimat modelului socio-cultural national mentalitati pe care actuala reforma economica si propune sa le modifice fundamental8 China rurala constituie un se ment puternic traditionalist al societatii chineze, modul de viata a populatiei rurale nesuferind transformari ma.ore nici sub impactul 5evolutiei culturale, nici sub cel al actualei modernizari8
efortul apreciabil de modernizare pe care l-a antrenat reforma economica a condus

la nre istrarea unor rezultate apreciabile8 n acelasi timp, societatea chineza ram%ne precumpanitor rurala, cu un rad limitat de urbanizare si industrializare, concentrate

ndeosebi n zona de est. Pe fondul acestor trasaturi care e,plica multe dintre orientarile reformei si modurile specifice de rezolvare a problemelor specifice acesteia, vor putea fi evidentiate performantele nre istrate de economia chineza n ultimele doua decenii de reforma, principalii factori care au determinat revirimentul economic ncep%nd din anul ()*+, momentul initierii procesului de reforma, precum si perspectivele ntrevazute de specialistii chinezi ai continuarii acestui proces. &.&. R.P. CHINA ( ASPECTE MONO)RAFICE China :;on hua 5enmin <on he uo=, tara din estul Asiei, a treia tara ca suprafata :dupa 5usia si Canada= si cu cea mai mare populatie dintre toate statele lumii, este mar inita in nord de 5epublica 4on ola si de 5usia8 in nord-est de 5usia si >orea de 0ord, in est de marea <albena si 4area Chinei de Est8 in sud de 4area Chinei de 1ud, 6ietnam, &aos, 4?anmar :cunoascuta si cu numele de "urma=, !ndia, "hutan si 0epal8 in vest este mar inita de Pa@istan, Af hanistan si -ad.i@istan si in nord-vest de >?r histan si >azahstan. Chinei ii apartin mai mult de A9BB de insule. Are o suprafata de )./*(.ABB @mC, neincluzand Don >on , 4acau si teritoriul care se afla sub controlul 5epublicii Chineze din -aiEan, pe care China il considera o provincie rene ata. !n ()*(, 0atiunile 2nite au admis 5epublica Populatiei Chineze :principalul teritoriu chinez= si au e,clus 5epublica Chineza :-aiEan= din parteneriat. Cu toate ca ma.oritatea uvernelor din toata lumea nu recunosc -aiEanul ca stat independent, insula mentine totusi o economie si un uvern distinct. Don >on , oficial un teritoriu britanic, i-a revenit Chinei in ())*. Cu toate acestea, informatiile prezentate in aceasta lucrare nu se refera si la Don >on , care mentine o economie separata si are o autonomie politica considerabila. Aceste date deasemenea nu includ 4acau, localizata lan a Don >on pe coasta de sud a Chinei, care este un teritoriu chinezesc administrat de Portu alia. Cateva caracteristici retin atentia de la prima vedere pentru cel ce se apropie de istoria Chinei. !n primul rand, unitatea spatiului si coeziunea civilizatiei. !n pofida pustiitoarelor revolte sociale, a conflictelor dinastice si a razboaielor civile, sau a repetatelor invazii e,terne, care au determinat diviziuni ale unitatii statale, mai mult sau mai putin durabile, acestea nu au avut consecinte eopolitice ireparabile.F(G Capiatala Chinei este "ei.in , cel mai populat centru urban este 1han hai. China are peste CB de orase mari cu o populatie minima de ( milion de locuitori. Profile de orase: B0!1!23 H capitala Chinei cu o populatie de /,+ milioane de locuitori :(B,+ milioane in ()))= S4a234a! H (/,( milioane locuitori T!a21!2 H 9,I milioane locuitori S4025a23 H A,I milioane locuitori 6%4a2 ( A,A milioane locuitori

)%a2347#% H C,) milioane locuitori C4#238!23 H C,A milioane locuitori Na21!23 H C,( milioane locuitori .!a2 H C,B milioane locuitori China incadreaza o mare varietate de forme de relief si varietate corespunzatoare de resurse naturale. !n eneral, cele mai mari inaltimi de pe teritoriul Chinei se asesc in vest, unde se afla unii dintre cei mai inalti munti de pe Pamant. -rei dintre acestia, muntii -ien 1han, >unlun si Jinlin , dateaza din perioada Paleozoica de ridicare muntoasa :oro eneza=, care a inceput in perioada Carbonifera si s-a terminat in perioada Permiana, cand toate portiunile de pamant ale -errei s-au unit pentru a forma un sin ur supercontinent, Pan aea. 4untii Dimala?a, sunt de ori ine mai recenta. 1-au format cand sedimentele odata depozitate intr-o mare mezozoica, numite teth?s, au fost stranse intr-un loc si ridicate la suprafata datorita coliziunii !ndiei cu Eurasia, eveniment ce a inceput in timpul epocii 3li ocene a perioadei -ertiare, in urma cu apro,imativ 9B milioane de ani. 0umeroasele tipuri de munti ale tarii inchid o serie de platouri si bazine care furnizeaza o considerabila sursa de apa si de resurse minerale. 6arietatea de tipuri climatice, de la subpolara la tropicala si incluzand mari zone alpine si desertice, suporta o ma nifica viata animala si o deosebita flora. 4untii ocupa apro,imativ 9AK din teritoriul Chinei8 platourile muntoase mai ocupa inca CI de procente8 bazinele, asezate in principal in zonele aride, ocupa ()K.0umai (CK din totalul teritoriului reprezinta zonele de campie. 4ai mult de o cincime din totalul populatiei Pamantului traieste in China. China a dat nastere celei mai vechi civilizatii din lume si are o istorie ce dateaza din urma cu A/BB de ani. ;hon huo, numele chinezesc pentru tara, inseamna teritoriul central, o referinta la credinta chinezeasca in care se spune ca tara era centrul eo rafic al Pamantului si sin ura civilizatie adevarata. !n secolul al $!$-lea, China a devenit o natiune slaba din punct de vedere economic si politic, dominata de puteri straine. China a inre istrat multe schimbari in prima .umatate a secolului $$. <uvernul imperial a fost inlaturat si in anii haotici care au urmat, doua formatiuni politice H >uomintan :>4-= si comunistii H s-au luptat pentru controlul tarii. !n ()9), comunistii au casti at controlul statului. Atunci uvernul 5epublicii Chineze, condus de >4-, s-a retras in -aiEan. 5idicarea la putere a comunistilor din ()9) a constituit unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Chinei8 intr-o remarcabil de scurta perioada de timp s-au facut schimbari radicale atat in economie cat si in societate. Prima masurare a numarului populatiei dupa preluarea statului de catre comunisti a avut loc in ()/A.FCG &a acea data, populatia Chinei era de /+C.IBB.BBB locuitori. &a cea de-a doua masurare, care a vut loc in ()I9, s-a aratat o crestere pana la I)9./+B.BBB8 la cea de-a treia , in

()+C, masuratorile au aratat o populatie de (.BB+.(+B.BBB :fara Don >on , 4acau si -aiEan=, facand din China primul stat care a trecut pra ul de un miliard de oameni. !ntre ()/A si ())*, rata mortalitatii a cazut de la CC,/ la apro,imativ * la (BBB de locuitori8 rata natalitatii a cazut deasemenea de la 9/ la (BBB de locuitori in ()/A, la apro,imativ (I,9 in ())*. Ca rezultat, cresterea numarului de oameni s-a micsorat de la CC,/ la mie in ()/A, la B,) la mie in ())*. Chiar si in aceste conditii, China tot inre istreaza o crestere anuala a populatiei de aproape (( milioane de oameni. #escresterea fertilitatii inre istrata intre anii ()/B si anii ())B, a fost datorata in mare parte eforturilor facute de uvern pentru incura.area casatoriilor tarzii si, mai recent, influentarea familiilor chineze sa aiba un sin ur copil. Acest pro ram a fost cuplat cu o continua e,pansiune a facilitatilor in domeniul sanatatii, care asi urau destule informatii despre controlul sarcinilor si contraceptive foarte ieftine sau de multe ori ratis. A fost oficial estimat in ()+9, ca *BK din totalul cuplurilor de varsta fertila folosesc prezervative si ca C9 milioane de cupluri au declarat oficial ca nu vor avea mai mult de un copil. Avortul este le al si presiuni sociale pentru a opri o sarcina sunt facute femeilor care au de.a un copil. 4inoritatile nationale au fost in eneral e,cluse din pro ranul uvernamental de control al nasterilor, pastrand tratatele de in aduire a acestora la un ma,im de independenta culturala. !n ()+B uvernul a declarat ca I/K din populatie era sub varsta de AB de ani. Astfel, o proportie substantiala a populatiei chineze este la o varsta fertila de cel putin cateva decenii de atunci. !n septembrie ()+C, liderul Partidului Comunist Chinez a declarat ca natiunea trebuie sa limiteze populatia la (,C miliarde pana la sfarsitul secolului, o limita care intensifica eforturile de control al populatiei. !n ()++, uvernul a recunoscut ca acea limita era de neatins si au revizuit-o la (,C* miliarde. China avea in ()** o populatie estimata la (.CCI.C*9.*A( locuitori. #ensitatea populatiei era de (C+ de persoane pe @m C, e,istand mari diferentieri teritoriale. E,ista re iuni cu o densitate foarte mare a locuitorilor, cum ar fi in Campia Chinei de Est. !n bazinele fluviilor Chan Lian si Duan De, densitatea depaseste (BBB locM@mC.1unt deasemenea re iuni cu densitati mici :in vest si nord= si foarte mici :Podisul -ibet= sub C locM@m C. #ensitatea populatie scade astfel de la est la vest. 4ai mult de *B milioane de oameni apartin la // de minoritati nationale. 4a.oritatea acestor rase sunt distinse de chinezi mai mult prin limba si reli ie decat prin aspectul fizic. Principalele minoritati sunt rasa -ai, care vorbesc limba ;huan , numarand aproape (/,/ milioane, asezati in 5e iunea Autonoma <uan ,i ;huan 8 rasa Dui, care sunt in .ur de +,I milioane, asezati in 5e iunea Autonoma 0in ,ia Dui, <ansu si Jin hai8 abori enii 4iao, apro,imativ *,9 milioane locuitori, ce ocupa re iunile numite <uizhou, Dunan si Nunnan8 minoritatea -ur@ic, care numara in .ur de *,C milioane de oameni si vorbesc limba 2? ur, locuiesc in 5e iunea Autonoma $in.ian 2? ur8 rasa -ibetana, in numar de 9,I milioane, care locuiesc in 5e iunea Autonoma -ibet, Jin hai, 1ichuan si deasemenea Nunnan. Alte rupuri minoritare includ -u.ia :/,* milioane=, "ou?ei :C,/ milioane=, >oreeni :(,) milioane= si 4anchus. 3amenii care apartin minoriatii 4anchus sunt descendenti ai dinastiei care a cucerit China in secolul al $6!!!-lea si s-a stabilit in Jin sau 4anchu. 0umarand apro,imativ ),+ milioane, ei sunt aproape de nedistins de chinezi.

#esi foarte bine industrializata, China continua sa fie o natiune predominant rurala, cu o a ricultura foarte bine dezvoltata. Cu toate ca mari concentratii urbane au e,istat in China chiar si inaintea !mperiului 5oman :99 i.Dr H 9*I d.Dr=, tara are per ansamblu o urbanizare destul de inceata. 1e estimeaza ca I)K din populatie traieste in mediul rural. &iderul comunist 4ao ;edon credea ca marea diferenta dintre populatia rurala si urbana era cauza diferentei sociale din China. !n timpul anilor IB si in prima .umatate a anilor *B, statul a facut nenumarate eforturi de a trimite tineri educati din mediul urban in mediul rural pentru cativa ani sau poate chiar definitiv. Aceasta miscare urmarea dezvoltarea modului de trai urbanistic si in cel rural si totodata reducerea interesului taranior de ami ra spre oras. Acest pro ram a fost partial sta nat in ()*I, odata cu moartea lui 4ao ;edon FAG si eliminata la sfarsitul anului ()*+, cand mi rarea spre orase a inceput sa creasca. Potrivit unei evaluari sumare facuta dupa desfasurarea celui de al cincilea recensam%nt la scara nationala, China are o populatie de l,C)/A miliarde de locuitori, inclusiv re iunile administrative speciale Don >on si 4acao si Provincia -aiEan. Populatia care traieste n partea continentala a cunoscut, n ultimii lo ani, un ritm de crestere anual de l,B*K, ceea ce nseamna o scadere de B,9K fata de ultimii ani ai deceniului O+B. ;hu ;hi,in, directorul 3ficiului 0ational de 1tatistica, care a raspuns de rupul principal de lucru n timpul desfasurarii celui de al /-lea recensam%nt national., a evidentiat faptul ca eforturile Chinei n domeniul planificarii familiale au fost ncununate de succes. China a evitat n acest fel cresterea demo rafica e,ploziva nre istrata imediat dupa ntemeierea Chinei 0oi, n l)9), si a reusit sa controleze n mod eficient cresterea rapida a populatiei. !n momentul de fata, n China cresterea populatiei cunoaste un ritm mai scazut. Al /-lea recensam%nt din China a avut loc la l noiembrie CBBB. !n prezent, se prelucreaza datele nre istrate din teren.Elementele principale sunt n acest moment cunoscute si se poate afirma ca populatia Chinei, n ansamblul ei, a nre istrat schimbari notabile. Pata de cel de al 9-lea recensam%nt, desfasurat n l))B, populat *A*cCCh ia totala a celor Al de provincii, re iuni autonome si municipalitati subordonate direct autoritatii centrale, inclusiv militarii n serviciu din partea continentala a Chinei :denumita n continuare populatia continentala= a crescut cu lAC,l/ milioane :Q ll,I/K=. 4edia anuala de crestere a fost de lC,*) milioane, adica o crestere de l,B*K, adica B,9K mai putin fata de ultimii ani ai deceniului al noulea.F9G Cresterea gradului de instruire a populatiei #in r%ndurile populatiei continentale, 9/,*l milioane persoane au absolvit facultatea :cel putin C ani de studii post-liceale=8 l9l,B) milioane au absolvit o scoala medie :doua cicluri scolare=, inclusiv o scoala profesionala8 9C),+) milioane au absolvit primul ciclu secundar. #upa l))B, populatia instruita a crescut pro resiv, :la un etalon de lB.BBB de locuitori=, de la l9CC la AIll :Q l/9K=8 de la +BA) la ll.l9I :Q A)K= si de la CA.A99 la AA.)Il :Q 9/K=. Populatia continentala nre istreaza +/,B* milioane de persoane de peste l/ ani sau mai mult, care nu stiu sa citeasca deloc sau stiu sa citeasca putin=. 0umarul acestora este n scadere, de la l/,++K la I,*CK :-),lIK=.

Cresterea rapida a numarului de persoane n vrsta 5ecensam%ntul desfasurat recent a relevat o schimbare considerabila a structurii pe rupe de v%rsta a populatiei Chinei. <rupa persoanelor de la B la l9 ani reprezeinta CC,+)K din totalul populatiei, n scadere cu 9,+K fata de anul l))B8 rupa persoanelor n v%rsta de peste I/ de ani reprezinta I,)IK, respectiv o crestere de l,A)K. Aceste cifre demonstreaza ca de la aplicarea politicii de reforma si de deschidere catre e,terior, nivelul de trai al populatiei a crescut, iar serviciile medicale si sanitare s-au mbunatatit considerabil8 pe de alta parte, ritmul nasterilor s-a diminuat considerabil. -oate acestea contribuie la rabirea procesului de mbatr%nire a populatiei.

Diminuarea dimensiunii familiei 0umarul mediu de persoane care alcatuiesc o fmilie este de A,99 fata de A,)I, n l))B. Aceasta descrestere se datoreaza n principal masurilor de planificare familiala. Progresul urbanizarii Populatia urbana se ridica la 9//,)9 milioane persoane, adica AI,B)K din populatia totala, n vreme ce populatia rurala este de +B*,A) milioane sau IA,)BK. Procentul populatiei urbane a crescut cu ),+IK, fapt care dovedeste ca procentul de urbanizare a crescut ca urmare a dezvoltarii economiei tarii. !n conformitate cu hotarrea Consiliului de 1tat, n China a avutloc la l noiembrie CBBB, cel de al /-lea recensam%nt al populatiei. 1ub conducerea Consiliului de 1tat si a uvernelor locale de la toate nivelele si cu spri.inul si cooperarea populatiei diferitelor rupuri etnice, evaluarile pe teren au fost efectuata prin eforturile sustinute si munca plina de abne atie a apro,imativ lo milioane de lucratori nsarcinati cu recensam%ntul. Evalzarea ulterioara -prin verificare pe esantioane- a demonstrat ca recensam%ntul a fost corect. -oate dateleF/G colectate la recensam%nt au fost apoi prelucrate la calculator, iar cifrele rezultate sunt urmatoarele Numarul total al populatiei: Populatia Chinei este de l.C)/,AA milioane locuitori, din care: Populatia Chinei a Al provincii, re iuni autonome si municipalitati :fara insulele Linmen si 4azu din provincia Pu.ian= si militarii n serviciu din China continentala totalizeaza l.CI/,+A milioane. Populatia 5e iunii administrative speciale Don >on : I,*+ milioane.

Populatia 5e iunii administrative speciala 4acao: 99B.BBB Populatia Provinciei -aiEan si a !nsulelor Linmen, 4azu si a c%torva insule din provncia Pu.ian: CC,C+ milioane. Cresterea demografica Pata de numarul de locuitori de l.lAA,I+ milioane, nre istrati la recensam%ntul din l))B :ora zero a zilei de l iulie l))B H momentul de referinta=, populatia totala a celor Al de provincii, re iuni autonome si municipalitati, incluz%nd si militarii n serviciu din China continentala a crescut, n cei zece ani si patru luni, cu lAC,l/ milioane de persoane, respectiv cu ll,IIK. 4edia anuala de crestere a fost de lC,*) milioane de persoane, rezult%nd un ritm de crestere de l,B*K. Populatia pe numar de familii !n cele Al de provincii, re iuni autonome si mun.icipalitati din China continentala s-au numarat A9+,A* milioane de familii, numarul total al celor ce le alcatuiesc fiind l.l)+,A) milioane persoane. 3 familie este alcatuita n medie din A,99 persoane cu B,/C persoane mai putin fata de recensam%ntul din l))B, cifra fiind atunci de A,)I persoane pe familie. Compozitia populatiei pe sexe #in totalul populatiei nre istrat n cele Al provincii, re iuni autonome si municipalitati, inclusiv militarii n serviciu din China continentala I/A,// milioane persoane, adica /l,IAK sunt barbati, iar IlC,C+ milioane, respectiv 9+,A*Ksunt femei. 5aportul ntre se,e :la loofemei=este de lBI,*9 Populatia pe grupe de vrsta #in numarul total al locuitorilor celor Al de provincii, re iuni autonome si municipalitati si militari n serviciu din China continentala, C+),*) milioane persoane alcatuiesc rupa de v%rsta B-l9 ani, reprezent%nd CC,+)K8 ++*,)A milioane persoane alcatuiesc rupa de la l/-I9 ani, respectiv *B,l/K din totalul populatiei, iar ++,l( milioane persoane formeaza rupa de v%rsta de I/ ani si peste, respectiv I,)IK. Pata de rezultatele nre istrate la recensam%ntul din ())B, numarul celor cuprinsi n rupa de v%rsta B-l9 ani a scazut cu 9,+BK, iar numarul celor cuprinsi n rupa de v%rsta de peste I/ de ani a crescut cu l,A)K. Populatia pe zone de rezidenta !n cele Al de provincii, re iuni autonome si municipalitati din China continentala, 9//,)9 milioane reprezinta populatia urbana, respectiv AI,o)K din total8 numarul locuitorilor de la sate se ridica la +B*,A) milioane, respectiv IA,)lK. Pata de recensam%ntul din anul l))B, populatia urbana a crescut cu ),+IK.

2nul dintre cele mai ambitioase eforturi ale uvernului comunist chinez inca din ()9), a fost modificarea limbii chineze. &imba vorbita oficiala a Chinei este puton huaFIG, acesta este dialectul preluat din China de nord. Acesta a fost declarat limba comuna de catre Conferinta 0ationala pentru 5eforma Chineza in &imba 1crisa din ()//. Astfel ca au fost facute eforturi deasemenea pentu modificarea limbii scrise. Aceasta dateaza de mai bine de ABBB de ani. &.2. DEBUTUL REFORMEI ECONOMICE 7nceputul procesului de reforma economica si de deschidere puternica a economiei chineze spre e,terior s-a produs n anul ()*+, la doi ani dupa ncetarea 5evolutiei culturale care adusese economia chineza la mar inea prapastiei. &a cel de al $!-lea Con res 0ational al Partidului Comunist Chinez s-a hotar%t schimbarea profunda de orientare a efortului national de pe fa asul politic al luptei de clasa spre cel al dezvoltarii economice, realizata prin reforma profunda si deschidere. #in acel moment, economia chineza a cunoscut o dezvoltare nentrerupta si n ritmuri nalte, mult superioare celor nre istrate de alte tari recunoscute pentru ritmul alert al cresterii lor economice. Potrivit datelor statistice, rata medie de crestere anuala a Produsului !ntern "rut, n intervalul ()*+-CBB(, a fost de ),+K, cu doua v%rfuri nre istrate n anii ()+9 si ())C, c%nd ratele de crestere au fost de circa (/K, respectiv (9K. 7n perioada ()+B :c%nd au nceput sa apara primele roade ale masurilor initiate n ()*+= H CBBB, P!" a crescut de A,* ori, cu o medie anuala de crestere de (B,(K8 n acelasi interval, P!" din industrie a crescut de /,C ori, cu o rata anuala de crestere de (C,(K, cel din a ricultura de (,A ori, cu o rata anuala de /,/K, iar cel din servicii de 9,/ ori, cu o rata anuala de ((,AK. Aceste rezultate mai mult dec%t ncura.atoare au demonstrat .ustetea noilor orientari economice si au confirmat teza potrivit careia n sistemul economiei planificate numai uvernul central era entuziast, pe c%nd n sistemul economiei de piata at%t uvernul central, c%t si uvernele locale, departamentele, ntreprinderile si indivizii sunt entuziasti.F*G Cresterea semnificativa a performantelor economice s-a reflectat suficient de rapid n mbunatatirea nivelului de trai al populatiei. 1-a rezolvat, n masura apreciabila, problema asi urarii hranei si a articolelor de mbracaminte pentru cea mai mare parte a populatiei. 0ivelul mediu national al consumului pe locuitor rezident a crescut de la 54" (+9 ?uaniF+G n ()*+ la 54" CI*/ ?uani n CBBB, adica de circa (A,* ori. 7n acelasi interval, economiile populatiei urbane si rurale rezidente au sporit de (+C de ori, de la 54" C(,BI miliarde ?uani la 54" A+/C,B+ miliarde ?uani, iar economiile pe locuitor au crescut de la 54" C(,) ?uani la 54" A(IA,+ ?uani, adica de (99 ori. Agricultura, care a constituit sectorul n care a nceput reforma economica n ()*+, a nre istrat cresteri apreciabile ale performantelor: productia a ricola bruta a crescut de la AB9,** milioane de tone n ()*+ la 9)9,(* milioane tone n ())*, adica de (,IC ori8 venitul net pe locuitor al rezidentilor rurali a crescut, n acelasi interval, de la 54" (AA,/* ?uani la 54" CB)B,(A ?uani, respectiv de (/,/ ori. Productiile totale de cereale si de bumbac au a.uns la 9B,* milioane tone, respectiv IB,* milioane tone, China devenind primul producator mondial de bumbac. 7n ciuda acestor pro rese evidente, numeroase deficiente ample ram%n sa fie rezolvate n continuare: faramitarea terenurilor a ricole a mpiedicat mecanizarea intensa a lucrarilor a ricole si valorificarea avanta.elor acesteia, ceea ce a determinat uvernul central sa adopte masuri de

stimulare a crearii de mari ferme ospodaresti, inclusiv prin concesionari de terenuri pentru a se putea efectua operatii de mecanizare, fertilizare etc. pe scara mare8 spri.inul insuficient al inovarii a ricole a dus la reducerea ratei de crestere a valorii adau ate n a ricultura, ceea ce a facut necesare masuri de ncura.are a cercetarii si dezvoltarii n domeniul a ricol si de impulsionare a transferului rezultatelor cercetarii n activitatea practica etc. Industria avea nainte de nceperea procesului de reforma o structura profund dezechilibrata, n cadrul careia industria rea, inclusiv cea chimica, aveau ponderi mult prea ridicate fata de o confi uratie normala a industriei prelucratoare, n timp ce sectoarele industriei usoare, le ate nemi.locit de standardul de viata a populatiei, erau mult mai putin dezvoltate. 1tructura dezechilibrata a industriei, asociata cu productia industriala si cu cea a ricola relativ scazute, au facut ca economia chineza sa fie p%na n ()*+ una de penurie, incapabila sa satisfaca cerintele unei populatii uriase. Ca urmare a a.ustarilor structurale determinate procesul de reforma, structura productiei industriale s-a mbunatatit semnificativ, iar industria si-a marit considerabil capacitatea de a satisface cerintele interne n crestere si diversificare continua si de a realiza surplusuri pentru e,port. 1ectorul tertiar al economiei, care naintea demararii reformei reprezenta numai CA,*K din P!", si-a accelerat puternic cresterea dupa anul ()*+, a.un %nd, n CBB(, sa reprezinte AC,(K :sectorul primar H (+,*K8 sectorul secundar H 9),CK=, mult nca sub nivelul ce caracterizeaza structura economiei tarilor dezvoltate. Pro resul este nsa evident, economia chineza avans%nd rapid pe calea a.ustarilor structurale n economie si n cadrul fiecaruia dintre cele trei sectoare care sa duca la o confi uratie specifica economiilor moderne. 4odificarile profunde produse n economia chineza de reforma acesteia pot fi, de asemenea, elocvent ilustrate de cresterile spectaculoase ale productivitatii muncii dupa anul ()*+, precum si de contributiile substantial mbunatatite la cresterea productiei a re ate ale intrarilor de capital, de forta de munca si de productivitate. Cifrele demonstreaza ca de la o contributie ne ativa a productivitatii la cresterea productiei totale a re ate, nre istrata n perioada ()/A()**, ceea ce reflecta eficienta scazuta a cresterii economice n aceasta perioada, dupa nceperea reformei contributia a devenit pozitiva, sporind la peste AIK, n detri mentul celei a factorilor capital si forta de munca8 n perioada ()*+-())/,
(ajustarile structurale, controlul echilibrului macroeconomic etc.). Ajustarile structurale realizate n cadrul procesului de reforma s-au desfasurat n cadrul a patru etape ce pot fi identificate n orientarile majore ale politicii industriale, n sens larg, a statului. P9!:a 0"a a; &-/8<&-82, s-a caracterizat prin schimbarea de fond a orientarii ma.ore a dezvoltarii economice de la industria rea spre sectoarele industriei usoare si a ricultura, astfel nc%t sa se asi ure mbunatatirea rapida a ofertei de bunuri de consum. 1chimbarea centrului de reutate al efortului de dezvoltare s-a realizat prin:

directionarea adecvata a investitiilor8 cresterea apreciabila a productiei ntreprinderilor orasenesti si comunaleF)G introducerea sistemului de responsabilitati ospodaresti, care a determinat cresterea rapida a productiei a ricole prin realizarea echilibrului firesc ntre remunerarea ospodariilor si productia realizata de acestea .

A =#%a 0"a a; &-83<&-88, a cuprins o a doua schimbare de orientare a politicii industriale, de asta data spre dezvoltarea industriei e,tractive, a sectorului ener etic si a infrastructurilor. 1chimbarea a fost necesara ntruc%t efortul investitional consacrat industriei usoare n primul stadiu crescuse peste limitele normale si ncepuse sa provoace noi dezechilibre n economie. #eoarece dezvoltarea sectoarelor de baza ale economiei H cele producatoare de materii prime, cel ener etic, a ricultura, transporturile H, reclama fonduri uriase de investitii pe care uvernele locale nu erau interesate sa le dreneze din zonele industriei usoare si ale industriilor prelucratoare, uvernul central, care controla preturile, a trebuit sa aplice ferm o politica de dezvoltare a acestor sectoare. 1arcina uvernului central era n reunata de faptul ca descentralizarea responsabilitatilor n materie de fiscalitate, care s-a produs la nceputul procesului de reforma, a determinat, totodata, slabirea capacitatii investitionale a bu etului central. 0eput%ndu-se, din aceasta cauza, interveni eficace pentru reorientarea efortului investitional n directiile aratate, politica industriala urmata n acest al doilea stadiu a fost considerata un insucces, ntruc%t penuria de produse si de servicii de baza a creat un puseu inflationist n anul ()++, care a facut necesara adoptarea unor noi orientari. A "90!a 0"a a; &-8-<&--3, a debutat cu stabilirea de catre uvernul central a unei politici industriale unitare, coerente, oficiale, al carei obiectiv central era reducerea si controlul productiei de bunuri de folosinta ndelun ata cu oferta n e,ces, mbunatatirea si cresterea productiei bunurilor cu oferta deficitara, ndeosebi concentrarea asupra productiei de alimente, bumbac, carbune, ener ie electrica, te,tile si alte produse ale industriei usoare cu cerere ridicata dar cu oferta redusa, precum si asupra transporturilor, precumpanitor a celor feroviare. -ranspunerea n fapt a noilor orientari ale politicii industriale a condus la echilibrarea treptata a cererii cu oferta pentru produsele si serviciile respective, precum si la producerea unor modificari structurale pe masura n confi uratia sectoarelor economiei si n cea a industriei. A a"9a 0"a a a >2?0 %" >2 a2%$ &--3, c%nd accentul s-a schimbat de pe dimensiunea e,tensiva a cresterii economice pe cea intensiva a unei dezvoltari economice echilibrate, de factura moderna, a,ata pe realizarea eficientei superioare n alocarea si utilizarea resurselor, care sa asi ure cresterea semnificativa a competitivitatii produselor si serviciilor, penetrarea puternica cu acestea pe pietele internationale. Pentru atin erea acestor obiective, Consiliul de 1tat a adoptat, n anul ())A, 1chita de politica industriala nationala pentru anii ())B, action%nd ferm n continuare pentru dezvoltarea intensiva a a riculturii, industriilor de baza si industriilor pilon. 2n an mai t%rziu, s-a adoptat de catre Consiliul de 1tat prima strate ie sectoriala pentru industria de automobile, ceea ce a marcat debutul unei perioade de stabilire a strate iilor pentru fiecare dintre sectoarele industriale cheie. 7ncep%nd din anul ())/, accentul n cadrul politicii industriale de ansamblu si n strate iile sectoriale s-a pus pe masurile destinate sa asi ure dezvoltarea economica intensiva, cu eficienta superioara, bazata, precumpanitor, pe enerarea si asimilarea rapida a pro resului tehnolo ic. 7n scopul mbunatatirii mecanismelor de elaborare a politicii industriale si a strate iilor sectoriale, precum si al corelarii mai str%nse a acestora cu politica nationala n domeniul stiintei si tehnolo iei, Consiliul de 1tat a creat, n anul ()++, "iroul de Politica !ndustriala al Comitetului pentru Economie si Comert, nsarcinat cu formularea si corelarea corespunzatoare a politicilor mentionate. Cele patru etape mentionate n evolutia politicii industriale, marcate de schimbari de orientari si de reconsiderari ale unor masuri pe care practica le-a dovedit neadecvate, s-au desfasurat pe fondul principalelor trei stadii ale reformei

economice, n care s-au produs ample schimbari institutionale, ale formelor si mecanismelor de desfasurare a activitatii economice.

&.3. STADIILE REFORMEI ( s?4!:@a9! >2=9a720"0 =0 #9!02"a90

Efortul la scara nationala de identificare a celor mai bune si eficiente cai de dezvoltare a economiei chineze, dupa dezastrul provocat de 5evolutia culturala, a permis conturarea treptata a coordonatelor pe care trebuie sa se nscrie procesul de reforma, precum si a orientarilor ma.ore ale masurilor destinate sa transpuna n fapt coordonatele respective. 6iziunea strate ica cu privire la coordonatele esentiale ale dezvoltarii si la orientarile de politica economica s-a perfectionat treptat, a cunoscut schimbari de fond, a determinat, n functie de .udiciozitatea ei, accelerari sau ncetiniri ale ritmului reformei. #upa peste doua decenii de reforma, viziunea lui #en $iaopin , artizanul recunoscut al reformei profunde a Chinei, s-a dovedit corecta, drumul urmat potrivit acestei viziuni asi ur%nd economiei chineze un ritm rapid de dezvoltare, printre cele mai nalte din lume, premise solide pentru modernizare si crestere a competitivitatii. #oua trasaturi ma.ore pot fi desprinse din analiza modului n care s-a nfaptuit p%na n prezent reforma economiei chineze. Prima este cea a realizarii unei reforme raduale, n care, potrivit cuvintelor lui #en $iaopin F(BG, se tatoneaza pietrele pentru a trece r%ul. Abordarea raduala a reformei a fost indicata ntruc%t H la aceasta idee subscriind numerosi specialisti H China se aseste si va ram%ne nca multa vreme n stadiul socialist primar, av%nd o economie de piata specifica caracterizata printr-un nivel redus al productivitatii, mult inferior celui nre istrat de economia de piata consolidata din tarile dezvoltate8 standardul redus de viata al populatiei, care i diminueaza mult capacitatea de a face fata duritatilor reformei, precum si ritmul lent al schimbarii mentalitatilor fac deci imperios necesara efectuarea reformei pas cu pas, ntr-un ritm mai lent dar cu o avansare si ura si nentrerupta. A doua trasatura este aceea ca orice schimbare ma.ora produsa de reforma este mai nt%i temeinic e,perimentata n unitati pilot :ntreprinderi, forme institutionale noi etc.=, dupa care, pe baza nvatamintelor trase din ncercarile soldate cu succes, schimbarea respectiva se difuzeaza cu sanse sporite de reusita n ntrea a economie.
Primul stadiu, 1 !"#1 "$% &ealizarea unei economii precumpanitor planificate nsotite de o economie de piata

5eforma a nceput la nivelul microeconomic si, mai ales, la cel al ospodariilor din domeniul rural, prin nlaturarea comunelor poporului si introducerea unui sistem de contractare a responsabilitatii ospodariilor, care lucrau pam%ntul aflat n proprietate publica, de a furniza statului o anumita cantitate de produse a ricole pe baza de remunerare echitabila, proportionala cu cantitatea oferita8 sistemul, simplu si lo ic, constituia nsa o ruptura neta cu vechiul sistem e alitarist si nestimulativ specific economiei planificate. Potrivit acestui sistem, surplusul de productie fata de cantitatea contractata cu statul putea fi v%ndut pe piata libera. 5ezultatele aplicarii sistemului au fost spectaculoase si rapide, productia a ricola cresc%nd semnificativ, iar standardul de viata al unei bune parti a populatiei rurale mbunatatindu-se vizibil. 7n paralel cu masurile luate n ceea ce priveste economia rurala, uvernul central a initiat reformarea mana ementului ntreprinderilor prin reducerea controlului de stat al activitatii acestora, cresterea puterii lor decizionale n estionarea propriilor afaceri, introducerea n

ntreprinderile de stat a sistemului de retineri pentru nevoile proprii din profit proportionale cu marimea acestuia, introducerea de stimulente pentru obtinerea de performante economicofinanciare superioare. Cu spri.inul uvernului central, au nceput sa se dezvolte ntreprinderi aflate n proprietate colectiva sau individuala, ntreprinderi orasenesti si comunale, acestea din urma e,tinz%ndu-se rapid si cunosc%nd un succes deosebit. Preturile ma.oritatii marfurilor, cu e,ceptia celor esentiale :cereale, bumbac, carbune= au nceput sa fie liberalizate treptat, fluctuatiile lor fiind de acum ncolo determinate e,clusiv de echilibrul cererii si ofertei de pe piata. Au fost create n re iunile <uan don si Pu.ian primele patru zone economice speciale :;EE= H 1henzen, ;huhai, 1hantou, $iamen, considerate drept arii pilot pentru e,perimentarea mecanismelor economiei de piata si adevarate ferestre deschise catre comertul international si economia mondiala. 7n eneral, n acest prim stadiu al reformei schimbarile produse au fost limitate ca e,tindere si profunzime, nereusindu-se rezolvarea contradictiilor fundamentale ale economiei chineze dar produc%ndu-se brese apreciabile n mecanismele de functionare ale economiei planificate. Economie precumpanitor planificata semnifica faptul ca mecanismele planificarii centralizate se mentineau n partea principala a economiei nationale, cea care determina esentialmente ritmul si directiile de dezvoltare ale acesteia8 economia de piata, care avea rol complementar, era acceptata n partea mai putin importanta a activitatii economice.
Al doilea stadiu, 1 "$#1 '% &ealizarea economiei de marfuri planificate socialiste

7n cursul acestui stadiu, concentrarea actiunilor de reforma s-a deplasat de pe sectorul rural spre cel urban. A -reia 1esiune Plenara a celui de al (C-lea Comitet Central al Partidului Comunist Chinez, desfasurata n octombrie ()+9, a adoptat #ecizia asupra 5estructurarii Economice, adoptata la cel de al (A-lea Con res 0ational al Partidului Comunist Chinez, care a statuat ideea esentiala potrivit careia economia planificata socialista reprezinta un sistem consensual ntre plan si piata, controlul dezvoltarii economice fac%ndu-se prin instrumentele adecvate ale a.ustarilor planului si pietei. Complementul necesar si cu profitabilitate superioara al economiei socialiste l reprezinta, de acum ncolo, ntreprinderile aflate n proprietate nepublica, precum si noile ntreprinderi create cu participarea capitalului strain. 7n noul sistem n care economia integreaza planul si piata H n sensul ca economia socialista este una de marfuri planificata pe baza proprietatii publice, dar care nu este e,clusiv planificata ca n trecut si nici una de piata complet re lementata de mecanismele pietei H, Statul controleaza piata, iar piata ghideaza ntreprinderile. F((G Principalele directii de actiune n cadrul acestui stadiu au fost reforma sistemului de preturi si reforma ntreprinderii. 7n domeniul preturilor mi.loacelor de productie s-a aplicat sistemul cu doua cai, potrivit caruia pentru o buna parte a acestor mi.loace, evident cea mai consistenta si cu mi.loacele cele mai importante, preturile se stabilesc planificat, pentru restul preturile fluctu%nd liber n functie de .ocul cererii si al ofertei de pe piata. Cel de al doilea pilon al reformei nfaptuite n acest stadiu, reforma ntreprinderii, a constat n cresterea puterii decizionale a mana ementului n domeniile productiei, aprovizionarii, v%nzarilor, estiunii financiare si a personalului. 1-a introdus, pe baza colaborarii str%nse ntre uvernul central si uvernele locale, un nou sistem de contractare care aranta 1tatului

posibilitatea de a colecta profiturile, ntreprinderile ncep%nd sa plateasca ta,e 1tatului n loc de a-i ceda profitul. A continuat deschiderea economiei chineze spre e,terior, n acest scop principalele masuri fiind: desemnarea n mai ()+9 a 14 orase deschise de pe coasta de est, printre care 1han hai, -ian.in, <uan zhou si #alian, care sa permita accesul investitorilor straini n zonele respective pentru initierea de afaceri8 crearea n ()+9 a zonelor de dezvoltare economica si tehnolo ica n (( orase, printre care #alian, -ian.in si <uan zhou8 crearea n ()+/ a zonelor economice deschise n zona costala a deltelor Pluviului Nan tze si Pluviului Perlei8 nfiintarea n perioada mai ()++ H martie ())( a C* noi zone de dezvoltare de nalta tehnolo ie n "ei.in si 1han hai8 construirea si nfiintarea n iunie ())B a 0oii Arii Pudon , n 1han hai, cea mai cunoscuta si competitiva zona economica speciala. Cel de al doilea stadiu a reprezentat un pro res pe calea reformei mult mai consistent dec%t cel nre istrat n stadiul precedent, principala coordonata a efortului fiind aceea de a crea si consolida o bresa lar a n constr%n erile specifice vechilor concepte traditionale si antireformiste. !nitierea unui nou suflu n activitatea economica prin dinamizarea ntreprinderilor de stat pe baza contractarii responsabilitatilor acestora, adoptarea sistemului cu doua cai n stabilirea preturilor si deschiderea puternica a economiei chineze spre e,terior au constituit directiile ma.ore de actiune care au dat continut celui de al doilea stadiu al reformei economice. -rebuie mentionata, totodata, initierea masurilor de reformare a politicilor macroeconomice, a sistemului de ta,are si a institutiilor financiare, menite sa sustina eforturile de dezvoltare accelerata a activitatii economice, de modernizare si eficientizare a acesteia. Al treilea stadiu, dupa 1 '% (dificarea economiei socialiste de piata

&a cel de al (9-lea Con res 0ational al Partidului Comunist Chinez, desfasurat n octombrie ())C, #en $iaopin a afirmat ca principalul obiectiv n cadrul reformei economice chineze este crearea si consolidarea economiei socialiste de piata. #upa (9 ani de e,perimentari, conducerea Chinei a confirmat hotar%rea de a continua si consolida reforma economica prin mentinerea pozitiei dominante a proprietatii publice n activitatea economica, paralel cu dezvoltarea altor forme de proprietate8 unitatile economice din cele doua forme .uridice vor colabora str%ns si vor contribui cu mi.loace specifice la cresterea competitivitatii activitatii economice si la deschiderea n continuare a acesteia spre economia mondiala.

7n februarie ())A, doua modificari de o importanta deosebita n Constitutia 5epublicii au fost propuse celui de al 6!!-lea Con res 0ational al Poporului, si anume, schimbarea sinta mei economie planificata pe baza proprietatii publice n economie socialista de piata, ceea ce a asi urat fundamentul .uridic pentru nfaptuirea n continuare a reformei orientate spre piata, precum si a sinta mei ntreprinderi conduse de stat n ntreprinderi n proprietatea statului, ceea ce semnifica faptul ca ntreprinderile aflate n proprietate publica pot fi conduse si n alte forme dec%t ntreprinderile conduse nemi.locit de catre stat. 7n decembrie ())A, uvernul chinez a stabilit cadrul de baza al crearii si consolidarii economiei socialiste de piata, care are drept coordonate: R crearea unui sistem modern de ntreprinderi caracterizat prin forma de proprietate clar stabilita, puterea decizionala si responsabilitatile precis definite, separarea ntreprinderii de administratie, mana ement stiintific8 stimularea si dezvoltarea sistemului de piata ca mi.loc principal de alocare a resurselor, construirea unei piete unificate si deschise bazata pe concurenta8 perfectionarea sistemului functiilor uvernamentale. de control macroeconomic si mbunatatirea

7n ceea ce priveste prima coordonata, &e ea Corporatiei a fost promul ata n ())A, re lement%nd formele si mi.loacele prin care caracteristicile mentionate sunt transpuse n practica or anizarii si functionarii ntreprinderilor. 7n scopul conturarii sistemului de or anizare si functionare a ntreprinderilor, (BB de mari ntreprinderi de stat au fost desemnate drept unitatipilot pentru e,perimentarea masurilor preconizate si eventuala reconsiderare a acestora n functie de rezultatele e,perimentului8 ulterior, e,perimentul s-a e,tins la alte CBBB de ntreprinderi. 7n acelasi scop al mbunatatirii modului de functionare a ntreprinderilor de stat, (+ orase-pilot au fost desemnate n anul ())9 pentru optimizarea structurii capitalurilor ntreprinderilor, ce avea ca obiectiv reducerea datoriilor ntreprinderilor de stat si capitalizarea acestora pentru a face fata cu succes presiunilor concurentiale8 si acest e,periment s-a e,tins ulterior la ((( orase-pilot. 7n anul ())/ au fost initiate e,perimente privind falimentarea sau fuziunea ntreprinderilor ale caror datorii depaseau activele lor, supravietuirea fiindu-le p%na atunci asi urata cu subventii substantiale de la bu etul de stat. 7n domeniile vizate de cea de a doua si a treia coordonata, este de mentionat, printre principalele masuri initiate, reformarea sistemului financiar prin adoptarea n anii ())9 si ())/ a &e ii "ancii Populare a Chinei, &e ea "ancilor Comerciale, &e ea #ocumentelor "ancare etc., care nscriu functionarea sistemului pe coordonatele specifice unei economii moderne si separa activitatea de stabilire a politicilor financiare de cea a finantelor comerciale. 7n acest ultim sens, au fost create trei banci responsabile cu definirea politicilor financiare n domeniile lor specializate H "anca de E,port H !mport a Chinei, "anca Chineza de #ezvoltare si "anca Chineza de #ezvoltare A ricola H, precum si alte banci cu vocatie comerciala, dintre care unele au rezultat din transformarea unor foste banci de stat :"anca !ndustriala si Comerciala a Chinei, "anca A ricola a Chinei, "anca Chineza de Constructii=. 7n domeniul monetar, n scopul asi urarii definirii si urmarii unei politici coerente a fost creat, de catre Consiliul de 1tat, Comitetul de Politica 4onetara.

7n domeniul fiscal, ta,ele destinate bu etului de stat au fost separate de cele destinate bu etelor estionate de uvernele locale8 totodata, au fost e,perimentate sisteme de transfer al platilor. 7n domeniul schimburilor economice e,terne, &e ea Comertului E,terior a fost adoptata n ())9, ceea a determinat o adevarata e,plozie a numarului ntreprinderilor nfiintate cu capital strain H peste CBB.BBB n ())I, precum si a capitalului strain cumulat din economia chineza, care a atins C+A,9 miliarde 21# n perioada ()*)-())I. Aceasta a contribuit, alaturi de alti factori, la cresterea rezervelor valutare ale Chinei la (CB miliarde 21# n anul ())I, plas%nd-o, din acest punct de vedere, pe locul al doilea n lume.F(CG -recerea sintetica n revista a principalelor orientari si masuri specifice celor trei stadii n desfasurarea reformei economice demonstreaza ca eforturile de identificare, fundamentare, reconsiderare si adoptare finala a celor mai potrivite cai de urmat pentru modernizarea economiei chineze si cresterea competitivitatii acesteia s-au nscris pe c%teva coordonate esentiale, pastrate consecvent si armonizate treptat tot mai str%ns: a= asi urarea dezvoltarii macroeconomice echilibrate prin strate ii si politici adecvate8 b= deschiderea puternica a economiei chineze spre economia mondiala pe calea intensificarii comertului e,terior si a atra erii puternice a capitalului strain, ndeosebi sub forma investitiilor straine directe8 c= reforma ntreprinderilor, n scopul de a le transforma n entitati economice relativ independente, responsabile pentru propriile profituri si pierderi, capabile sa se restructureze si sa se dezvolte prin eforturi proprii8 d= aplicarea politicilor de dezvoltare re ionala destinate sa reduca disparitatile de nivel de dezvoltare dintre re iuni si sa ntareasca potentialul economic al acestora. &.,. STRATE)IE SI POLITICI MACROECONOMICE

Economia chineza a cunoscut, dupa initierea procesului de reforma un 9!": :0=!% =0 ?90s"090 9!=!?a" A-;8BC8 la nre istrarea acestui ritm mediu au contribuit nsa perioade de crestere accelerata si perioade de reducere semnificativa a ritmului anual de crestere, sintetizate n cele patru cicluri de crestere tip stop and o. Alternanta acestor perioade a enerat nsa dificultati de suprancalzire a economiei si de crestere a inflatiei, masurile de combatere a acestora provoc%nd, catre sf%rsitul deceniului ), ample dezbateri si confruntari de idei ntre specialisti, o parte a acestora ar ument%nd necesitatea ncetinirii ritmului de crestere economica. #en $iaopin a aratat nsa, n anul ())C, ca pentru o tara cu o economie subdezvoltata ca cea a Chinei nu este indicata adoptarea unor ritmuri mai reduse de crestere, ci dimpotriva, trebuie iden-tificate si valorificate adecvat toate caile si oportunitatile de realizare a unei dezvoltari n ritmuri c%t mai nalte, sin ura posibilitate

de depasire a conditiei de economie napoiata, cu eficienta si com-petitivitate reduse. 2rmarirea realizarii unei dezvoltari economice n ritmuri nalte a devenit astfel o constanta a strate iei de dezvoltare a tarii, accentul pun%ndu-se nsa pro resiv pe dimensiunea sa intensiva. 7n acest sens, n anul ())/, Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez a avansat strate ia de promovare a tarii prin stiinta si educatie si a reiterat cerinta esentiala a accentuarii dimensiunii intensive a dezvoltarii economice. #ezvoltarea economica accelerata a permis rezolvarea n mare masura a unor probleme dificile cu care tara se confruntase nainte de ()*+ :penurie alimentara, de materii prime, subutilizarea capacitatilor etc.=, dar a facut, n acelasi timp, sa apara probleme noi, una dintre cele mai preocupante fiind aceea a e,tinderii peste masura a diapazonului veniturilor, a distribuirii incorecte a acestora. Pata de vechi ul sistem e alitarist de distributie a veniturilor, care nu oferea stimulente pentru mbunatatirea muncii si cresterea productivitatii, reforma a debutat, n ()*+, printre altele, si cu ideea, revolutionara la vremea respectiva, ca oamenii pot sa c%sti e mult de pe urma muncii intense si corecte. Aceasta a dus nsa la aparitia si ad%ncirea disparitatii veniturilor, care s-a manifestat, ndeosebi, pe doua planuri: ntre veniturile medii ale populatiei urbane si cele ale populatiei rurale, care se aflau n anul ())/ ntr-un raport de C,/M(8 ntre veniturile celor doua paturi ale populatiei: cea mai bo ata si cea mai saraca. Potrivit unor cercetari ale specialistilor chinezi, coeficientul <ini al distributiei veniturilor a crescut pentru populatia rurala de la B,C( n ()*+ la B,A9 n ())/, iar pentru populatia urbana de la B,(I la B,C+ n acelasi interval. Perceptia enerala, la nivelul populatiei lar i, este ca ma.oritatea persoanelor care au acumulat averi apreciabile le-au obtinut fie prin afaceri ile ale, fie beneficiind de anumite privile ii. Asa cum s-a aratat, problema este preocupanta pentru uvernul chinez, care sa straduieste sa identifice cai pentru oprirea ad%ncirii cliva.ului social si asi urarea conditiilor necesare dezvoltarii economice durabile a tarii. 7n ceea ce priveste 90D#9:a s!s"0:%$%! D!s?a$, directia principala a nfaptuirii acesteia n anii ()+B a constat n descentralizarea puternica a competentelor decizionale si de estiune a fondurilor, n sensul transferarii unei bune parti a acestora de la autoritatea financiara a uvernului central catre uvernele locale. !mportanta acestora din urma a crescut semnificativ n dezvoltarea economiei locale ca urmare a ram%nerii la dispozitia lor a unei cote cresc%nde a fondurilor8 catre sf%rsitul deceniului al noulea, veniturile aflate n administrarea uvernelor locale reprezentau circa .umatate din veniturile totale fiscale. #rept urmare, flu,urile financiare catre uvernul central s-au redus simtitor, ceea ce a determinat cresterea deficitului bu etar si a mpiedicat an a.area la nivel national a unor lucrari de amploare, ndeosebi n domeniul infrastructurii. #e asemenea, capacitatea uvernului central de a orienta corespunzator dezvoltarea economica de ansamblu si de a controla functionarea economiei nationale s-a redus pe masura. R0 $!?a 9!2 #$!"!?a D!s?a$a la aceasta tendinta ne ativa a fost reforma profunda a sistemului de ta,are prin introducerea n anul ())9 a unui s!s"0: =0 >: a9"!90 a "aE0$#9 potrivit caruia responsabilitatile erau mai bine delimitate ntre uvernul central si uvernele locale, iar transferul platilor si restituirea platilor tarifare si altor ta,e pentru bunurile importate si ree,portate au fost re lementate pe baze noi. 0oul sistem a contribuit substantial la revi orarea fortei financiare a uvernului central, ale carui venituri fiscale au crescut de la 54" )/,*/ miliarde ?uani n ())A la 54" 9C(,I/ miliarde ?uani n CBB( de asemenea, ponderea partii

uvernului central n veniturile totale fiscale a crescut n acelasi interval de timp de la CC,BK la 9+,+K. R0D#9:a s!s"0:%$%! =0 "aE0 realizata n anul ())9 s-a nscris ntr-o suita de cicluri de ncordare si de rela,are a politicii fiscale dupa anul ()*+. Astfel, controluls% 9a>2?a$7!9!! economiei si a cresterii alarmante a inflatiei s-a realizat prin nasprirea politicii fiscale, n scopul controlului investitiilor si a reducerii consumului, n perioada ()+B-()+(, anii ()+/ si ()+*, perioadele ()+)-())( si ())/-())*. Pe ansamblu nsa, cu toate aceste perioade de ncordare, politica fiscala a uvernului chinez s-a dovedit mai cur%nd a fi una destinsa, fapt ilustrat de mai multe aspecte semnificative: ponderea veniturilor fiscale ale uvernului din ta,e, impozite si alte surse n venitul national a scazut constant, iar rata de crestere a acestor venituri fiscale a fost mai redusa dec%t cea de crestere a venitului national, n unii ani fiind chiar ne ativa8 deficitul fiscal a fost per manent si ridicat, at%t n anii de crestere economica accelerata c%t si n cei n care politica fiscala a fost nasprita8 efortul investitional s-a intensificat rapid, rata medie anuala de crestere a investitiilor fiind una ridicata, de CAK8 veniturile individuale au crescut, de asemenea, n masura apreciabila, rata medie anuala de crestere a salariilor fiind de (IK n perioada ()*+-CBB(F(AG. R0D#9:a s!s"0:%$%! D!2a2?!a9 a demarat pornindu-se de la situatia de depresiune financiara e,istenta nainte de ()*+, caracterizata prin e,istenta "ancii Poporului a Chinei care .uca concomitent rolul de banca centrala si de banca comerciala, lipsa unei piete financiare puternice si dinamice, locul restr%ns al finantarii directe. 1-a statuat rolul e,clusiv al "ancii Poporului a Chinei de banca centrala si s-a lar it semnificativ piata financiara prin nfiintarea de banci specializate mentionate si anterior H "anca Chinei, "anca A ricola a Chinei, "anca !ndustriala si Comerciala a Chinei, "anca Poporului de Constructie, precum si prin nfiintarea de numeroase institutii financiare nebancare H companii de asi urari, companii financiare, corporatii de investitii, corporatii de titluri de valoare etc. 7n ()+/ au fost stabilite numeroase piete interbancare, n anul urmator "anca Poporului a Chinei a nceput sa efectueze operatii de rediscount pentru banci specializate si s-a creat o piata de recreditare interbancara la scara nationala. 7n anul ())9 s-au mai nfiintat trei banci specializate cu rol ma.or n dezvoltarea economica a tarii: "anca de 1tat de #ezvoltare :al carei domeniu de creditare l constituie marile proiecte de infrastructura=, "anca de E,port si !mport a Chinei si "anca de #ezvoltare a A riculturii, care si-au stabilit politici proprii de acordare a creditelor n domeniile corespunzatoare, prelu%nd aceasta res-ponsabilitate de la cele patru banci de stat care au fost reor anizate n banci comerciale. 7n anul ())/ a fost adoptata o le e privind "anca Poporului a Chinei, careia i s-a ntarit rolul de banca centrala cu responsabilitati de stabilizare a cursului monedei nationale si de suprave here a institutiilor financiare. 7ncep%nd din anul ())*, n zonele economice speciale 1han hai si 1henzen a fost acordat unor numeroase banci straine dreptul de a efectua afaceri limitate cu moneda nationala. 7n anul ()+9 s-a nfiintat prima companie pe actiuni, n ())B si ())( s-au nfiintat bursele din 1han hai si 1henzhen, iar la sf%rsitul anului CBB(e,istau peste +BB de companii cotate la bursa, valoarea totala de piata a actiunilor tranzactionate ridic%ndu-se la peste 54" CBBB miliarde ?uani.

Politica dob%nzilor, instrument important n asi urarea stabilitatii macroeconomice, a prezentat, n eneral pe parcursul procesului de reforma, caracteristicile contradictorii ale mentinerii unui nivel relativ scazut al ratelor dob%nzii: pe de o parte, a redus valentele benefice ale aplicarii unei politici monetare adecvate si, pe de alta parte, a dus la folosirea n masura insuficienta a acestui instrument pentru stimularea activitatii economice. #upa ce, ncep%nd din anul ()+B, "anca Poporului a Chinei a ma.orat n repetate r%nduri nivelul dob%nzilor, n ())I uvernul central a re lementat acest nivel, care nu se stabileste de catre banca centrala prin operatiuni de piata deschisa si nici de catre bancile comerciale pe baza cererii si ofertei8 bancile comerciale au posibilitatea sa-si fluctueze propriile dob%nzi n cadrul unei zone de abateri de la nivelul dob%nzii stabilite oficial. Este de mentionat faptul ca nivelul re lementat al dob%nzilor s-a situat, n eneral, sub cel al pietei potentiale, av%nd chiar, n perioada ())9-())/, valori ne ative. 7n anul ())I s-a deschis nsa piata interbancara, s-a liberalizat complet nivelul dob%nzilor la creditele pe termen scurt si s-au initiat emisiunile de obli atiuni nationale licitate pe piata, toate acestea corect%nd disfunctionalitatile mentionate si mbunatatind simtitor conditiile de functionare a pietelor financiare. Pe planul politicii monetare, refacerea capitalului bancilor comerciale la nivelul re lementat s-a favorizat prin emisiuni lansate de uvernul central de obli atiuni nationale speciale, actiune la care s-a adau at reducerea n cinci etape, n perioada ())I-())+, a nivelului dob%nzilor :de la ),(+K, pentru depozitele anuale, n mai ())I la 9,**K n iunie ())+=8 n mod corespunzator, si nivelul rezervelor bancare si cel al ratei de scont au fost reduse. 5eformele profunde ale sistemelor fiscal, financiar si monetar, realizate pe baza nvatamintelor rezultate din evolutiile anterioare ale acestor sisteme, au permis folosirea mai eficace a instrumentelor fiscale si monetare n cadrul strate iei de dezvoltare macroeconomica. 5eformele au fost nfaptuite pro resiv, pe masura cresterii capacitatii uvernului central de a stabili politici specializate coerente si de a m%nui adecvat o ama din ce n ce mai lar a de instrumente n conducerea economiei nationale.

1.5. REFORMA INTREPRINDERILOR Un alt domeniu n care reforma economica chineza s-a afirmat pregnant este cel microeconomic, n care restructurarea ntreprinderilor de stat a cunoscut progrese semnificative, sensibil mai mici nsa dect cele nregistrate n alte domenii abordate deja (comertul e terior, atragerea capitalului strain). !rincipiul esential care a guvernat restructurarea ntreprinderilor a fost cel al mbunatatirii semnificative a conducerii ntreprinderilor mari de stat " prin transformarea lor n unitati economice care dispun de deplina autoritate de conducere si responsabilitate pentru propriile profituri si pierderi " si al relaxarii concomitente a controlului asupra ntreprinderilor mici, n paralel cu asigurarea conditiilor favorabile pentru dezvoltarea lor accelerata , respectiv adoptarea unor forme organizatorice potrivite F(9G de natura sa le permita revigorarea si dezvoltarea. #esi conform acestui principiu s-au initiat anumite masuri judicioase de reforma a ntreprinderilor n perioada $%&'-$%%$, sistemul ntreprinderilor de stat a continuat sa-si pastreze configuratia si mecanismele de functionare, n sensul ca cele care intrau n dificultati economico-financiare continuau sa se bazeze pe sprijinul statului, acordat n noile conditii nu sub formele obisnuite nainte de $%&' (cote planificate, aprovizionari dirijate etc.), ci sub forma noua a (politicilor preferentiale). #rept urmare, reforma ntreprinderilor de stat efectuata n perioada mentionata a fost sovaelnica si nu a dat rezultatele asteptate. Un succes nendoielnic au nregistrat nsa ntreprinderile orasenesti si comunale (*+,), create ndeosebi n industria usoara si n alte sectoare ale industriei prelucratoare caracterizate prin posibilitatea desfasurarii activitatii productive la scara mica- aceste ntreprinderi, aflate n proprietate colectiva si desfasurnd activitati productive de nivel tehnologic modest, cu intensitate redusa a capitalului, au functionat nsa n conditiile efective ale economiei de piata, n sensul ca nu primeau nici un fel de subventii si supravietuiau numai daca erau profitabile.

.uccesul lor este ilustrat de faptul ca valoarea bruta a productiei industriale realizate de aceste ntreprinderi a crescut de la /01 2%,3 miliarde 4uani n $%&' la /01 5553,& miliarde 4uani n 6776, ponderea lor n valoarea totala a productiei industriale crescnd n aceeasi perioada de la $$,89 la 55,'9. !rivitor la functionarea ntreprinderilor de stat, cuvntarea istorica a lui #eng :iaoping din primavara anului $%%6 a determinat elaborarea unui document programatic care prevedea drept una dintre sarcinile majore ale reformei economice (mbunatatirea mecanismului de operare al ntreprinderilor si orientarea lor progresiva catre piata). ;n iulie $%%6 au intrat n vigoare (!revederile asupra transformarii mecanismelor operationale ale ntreprinderilor industriale de stat), a caror esenta consta n transformarea acestor unitati n entitati juridice independente n ceea ce priveste drepturile si obligatiile lor, orientarea productiei de bunuri si servicii si conducerea lor de catre manageri responsabili deplini pentru profiturile si pierderile realizate, capabile sa se autodezvolte si autoadapteze potrivit cerintelor competitiei de pe piata. !revederile puneau accent pe cerintele mbunatatirii sistemului de contractare a responsabilitatilor manageriale pentru ntreprinderile de stat, specificau $2 elemente de autonomie manageriala si subliniau necesitatea asigurarii conditiilor corespunzatoare pentru e perimentari privind organizarea si functionarea ntreprinderilor pe actiuni. <ipsa definirii clare a drepturilor de proprietate a determinat nsa adncirea contradictiilor generate de reforma ntreprinderilor, evidentiind clar faptul ca aceasta nu se va putea finaliza cu succes fara rezolvarea corespunzatoare a problemei sale centrale " realizarea schimbarilor institutionale privind drepturile de proprietate. .-a mentionat anterior initiativa din februarie $%%3 de modificare a ,onstitutiei tarii n ceea ce priveste transformarea (economiei planificate pe baza proprietatii publice) n (economie socialista de piata), precum si a (ntreprinderilor conduse de catre stat) n (ntreprinderi aflate n proprietatea statului). =ransformarile mentionate, de importanta capitala pentru noua filozofie privind desfasurarea activitatii economice, nu au clarificat nsa problema drepturilor de proprietate, lasnd n aceasta privinta un spatiu larg pentru interpretari. /eforma ntreprinderilor a continuat prin adoptarea unor reglementari de natura sa asigure mbunatatirea functionarii ntreprinderilor de stat n conditiile pietei, printre acestea putndu-se evidentia>

transformarea mecanismelor operationale ale ntreprinderilor si orientarea puternica a activitatii acestora spre piata 8 reforma sistemului de preturi si a controlului asupra nivelului preturilor prin transformarea mecanismelor de operare ale ntreprinderilor de stat si crearea de corporatii moderne8 reforma sistemului financiar 8

o o o

o reforma sistemului de impozitare n domeniul industrial si commercial8 o o o re lementarea mana ementului si suprave herii activelor statului n ntreprinderile de stat ad%ncirea reformei ntreprinderilor si mbunatatirea eficientei ntreprinderilor de stat mi.locii8 e,perimentarea sistemului de functionare a ntreprinderilor moderne ntr-un numar de (BB de intreprinderi de stat mi.locii si mari desemnate n acest scop, precum si a sistemului de actionariat al statului n trei corporatii ce opereaza la scara nationala etc.

Ca urmare a acestor masuri s-au pus bazele unui sistem sensibil mbunatatit de functionare a acestora prin care s-au creat numeroase ntreprinderi mari cu portofolii de activitati multire ionale si multiindustriale si s-au restructurat drepturile de proprietate n

care proprietatea de stat este considerata ca cea mai importanta forma. 7n sinteza, principalele mbunatatiri aduse prin reforma ntreprinderilor si n domeniul mediului de actiune al acestora au constat n: o introducerea unui sistem clar de responsabilitati mana eriale n ceea ce priveste estiunea patrimoniului ncredintat de stat, precum si de autoritate lar a n e,ercitarea prero ativelor decizionale8

crearea unui mediu deschis, favorabil desfasurarii unei competitii corecte pe piata, prin aplicarea unui sistem de impozitare nediscriminatoriu pentru ntreprinderile autohtone si pentru cele cu capital strain8 ntarirea capacitatii de operare a ntreprinderilor chinezesti pe pietele e,terne si a celei de an a.are a acestor ntreprinderi n ample actiuni de cooperare n productie si comercializare prin adoptarea sistemului dual de control al cursului de schimb, precum si a celui de flotare libera a acestui curs ntre anumite limite peste sau sub cursul anuntat de banca centrala.

!nteresanta n reforma ntreprinderilor asa cum a fost realizata n China este diversitatea de forme adoptate n vederea dinamizarii si fle,ibilizarii activitatii economice a acestor unitati. Pormele or anizatorice si functionale adoptate se refera at%t la or anisme cu prero ative specifice n asi urarea functionarii corespunzatoare a ntreprinderilor, c%t si la ntreprinderi propriu-zise, restructurate astfel nc%t sa poata actiona eficient pe piata. Principalele forme e,perimentate si-au probat oportunitatea, contribuind la instaurarea unui climat de ordine si randament n activitatea unitatilor economice respective F(/G.

aC A302"!! a%"#9!7a"0 s! >: %"092!?!"0 ?% 30s"!%20a a?"!F0$#9 s"a"%$%! .Administratia <enerala a Activelor 1tatului a determinat la 54" CI+9,I miliarde ?uani valoarea totala a activelor statului la sf%rsitul anului ())( :cifra nu include resursele naturale, activele militare si cele ale unitatilor colective=8 dintre acestea, uvernul central poseda 9*,AK, iar uvernele locale /C,*K. #in aceeasi valoare, activele operationale reprezentau *C,+K, iar cele neoperationale C*,CK. P%na n anul ())C Administratia <enerala a Activelor 1tatului si 4inisterul Pinantelor erau recunoscute ca or anismele cu rol de conducere n estiunea activelor statului. Printr-o prevedere a Consiliului de 1tat din anul ())C, acesta a devenit proprietarul reprezentativ al activelor statului, fara a se preciza nsa formele n care si va e,ercita acest rol. &ipsa re lementarilor clare n aceasta privinta a determinat nsa uvernele locale sa caute solutii pentru cresterea capacitatii ntreprinderilor de a face fata cerintelor noi pe care le enereaza economia socialista de piata, precum si presiunilor concurentiale. 7ncercarile de rezolvare a problemei au condus la crearea de a entii autorizate si mputernicite cu administratia activelor statului care a luat diferite forme concrete . @C G2"90 9!2=09! >2 9# 9!0"a"0 %@$!?a ?% :a2a30:02" 9!Fa" . Penomenul nchirierii n sistem leasin sau v%nzarii inte rale a ntreprinderilor de stat de dimensiuni mici a capatat amploare dupa ())/, ener%nd necesitatea asirii unor forme de conducere a activitatii economice adecvate noilor conditii. Aceasta forma de functionare consta, n esenta, n ncheierea unui contract de leasin ntre autoritatile publice si persoane fizice, prin care acestea din urma sunt mputernicite sa foloseasca si sa administreze activele statului din ntreprinderile respective, dar si sa beneficieze de o parte din profitul realizat.
;n capitala tarii, 1eijing, aplicarea acestui sistem s-a facut pe doua cai> prin nchiriere n sistem leasing unor persoane particulare, n octombrie $%%3, a peste 3277 magazine comerciale aflate n proprietate publica- prin contractarea de catre autoritatile publice cu ntreprinderi a responsabilitatii de obtinere a unui profit- cnd profitul realizat depaseste nivelul contractat, autoritatile returneaza ta ele suplimentare pe venituri ntreprinderilor, care pot retine 59 din valoarea imobilizarilor initiale si 679 din profitul net pentru cresterea activelor publice si a productiei proprii (dupa achitarea datoriilor

si retinerea acestor fonduri pentru productie, ntreprinderile au deplina autonomie n distribuirea profitului net). .istemul de functionare a ntreprinderilor publice cu management privat s-a dovedit anul de succes n cazul ntreprinderilor mici care l-au adoptat. ? tinderea acestuia la ntreprinderile de dimensiune mijlocie si mare a generat dezbateri n rndurile oamenilor de stiinta si a specialistilor, toti raliindu-se la ideea ca o asemenea e tindere reclama adoptarea unor politici adecvate.

?C P9!Fa"!7a90a s! 9# 9!0"a"0a ?## 09a"!Fa a ?a !"a$%$%!. Aceasta cale a fost adoptata de unele uverne locale pentru a pune capat pierderilor cresc%nde nre istrate de numeroase ntreprinderi de stat, datorita eficientei reduse a activitatii lor economice. Ca si calea precedenta, aceasta a fost autorizata de catre uvernul central n cazul ntreprinderilor mici, cele a caror privatizare nu pune problema schimbarii formei de proprietate pentru volume apreciabile de active. 7n cadrul acestei forme, corespunzatoare cunoscutei metode 4E"3, activele ntreprinderii a carei privatizare a fost aprobata se mpart ntr-un numar de actiuni, fiecare cu o anumita valoare nominala, orice salariat put%nd cumpara cel putin o actiune, valoarea totala a actiunilor achizitionate fiind achitata n decursul unei perioade de /-I ani, dar nu mai putin de un anumit procent n fiecare an. 7n cazul unor ntreprinderi, statul a luat participatii la capitalul lor sub forma unor actiuni, n asemenea situatii un reprezentant al departamentului financiar al autoritatii publice locale fiind desemnat ca membru al consiliului de administratie al ntreprinderii privatizate, particip%nd deci la conducerea acesteia, dar neposed%nd nici o actiune. =C C#: a2!!$0 0 a?"!%2!. #ebut%nd n ()+9, e,perimentul de creare a companiilor pe actiuni a condus la crearea p%na n ())( a peste ACBB de asemenea companii, fara a numara n r%ndurile acestora societatile mi,te create cu investitori straini si unitatile autohtone comune de operatii. #in numarul total de asemenea companii e,istente la data mentionata, ((,+K erau cu proprietari numai persoane .uridice, +/,9K erau cu actiuni detinute de salariati, iar C,+K erau companii ale caror actiuni fusesera v%ndute publicului. 1tructura actionariatului era urmatoarea: 9*K statul, C)K persoane .uridice, (9K persoane fizice, )K investitori straini. #intre companiile e,istente la acea data, A9 erau cotate la bursa de actiuni. Crearea de noi companii pe actiuni a continuat, p%na la sf%rsitul deceniului trecut nre istr%ndu-se peste (ABBB de asemenea companii, cu un capital total de peste 54" CB+IA miliarde ?uani8 (CC dintre acestea erau cotate la bursa, iar I emisesera actiuni v%ndute n strainatate.
? perimentarea acestei forme de proprietate a capitalului ntreprinderilor a avut un succes deosebit, forma dovedindu-se cea mai dinamica si mai eficienta dintre toate cele ncercate. ;n ciuda succeselor nregistrate, functionarea companiilor pe actiuni a determinat, totodata, si aparitia unor probleme preocupante> concentrarea eforturilor unor ntreprinderi numai asupra acumularii imediate de fonduri, fara a acorda atentia necesara mbunatatirii mecanismelor de functionare, cu efecte benefice ample pe termen lung-

desemnarea presedintelui consiliului de administratie n companiile cu participare ma.oritara a statului de catre autoritatile publice si nu de catre actionari8 cresterea poverii fiscale suportate de companiile pe actiuni si a dificultatilor n accesul lor la facilitatile oferite de politicile preferentiale pentru ele, ceea ce conduce la reducerea sensibila a partii retinute din profitul obtinut8 evaluarea activelor facuta n absenta unor criterii rationale si preciseF(IG.

lipsa de concordanta a re lementarilor privind or anizarea si functionarea or anelor de conducere ale ntreprinderilor, n vi oare la data nfiintarii companiilor pe actiuni :adunarea reprezentantilor lucratorilor, comitetul de partid, sindicatul lucratorilor= si cerintele or anizarii acestor or ane specifice companiilor pe actiuni :adunarea enerala a actionarilor, consiliul de administratie, biroul e,ecutiv, directorul e,ecutiv=8

n unele cazuri, transformarea ntreprinderilor de stat n companii pe actiuni a presupus tratarea diferentiata a activitatilor rentabile si a celor nerentabile ale ntreprinderilor: activitatile rentabile si dinamice au fost transformate n companii pe actiuni, iar cele nerentabile au fost ne li.ate, povara mentinerii lor n continuare revenind at%t statului c%t si ntreprinderilor respective. 0C T9a27a?"!#2a90a =90 "%$%! =0 9# 9!0"a"0. -ranzactionarea,n privinta careia nu e,ista la nceput o viziune clara si un consens lar , era considerata ca o ne ociere a tuturor drepturilor de care se bucura ntreprinderile n vederea v%nzarii acestora, fuzionarii cu alte ntreprinderi sau ane,arii altor unitati. 2na dintre cele mai eficace dar si controversate forme de transfer al drepturilor de proprietate este realizarea acestuia catre investitori straini, prin crearea de societati mi,te n care acesti investitori detin ponderea ma.oritara. Pentru asi urarea cadrului institutional si functional necesar efectuarii tranzactiilor de drepturi de proprietate au fost create n diferite zone ale tarii institutii si piete specializate, (*9 p%na n prima .umatate a anului ())9, dintre care (9 la nivel provincial, (B9 la nivel de prefecturi si municipii si /I la nivel districtual.
.istemul transferului de drepturi de proprietate s-a e tins rapid, n ciuda atitudinii precaute si a politicilor corespunzatoare ale guvernului central, guvernele locale recurgnd la aceasta cale pentru a sprijini ntreprinderile aflate n situatie economico-financiara dificila sa-si depaseasca conditia si sa-si mbunatateasca simtitor mecanismele de operare. *nteresul nvestitorilor straini pentru ntreprinderile chineze si disponibilitatea autoritatilor pentru efectuarea transferului au mers pna acolo nct n unele industrii ntreprinderile de vrf, care acopera cea mai mare parte a pietei, sunt societati mi teF(*G .

DC EE 09!:02"a9! 0D0?"%a"0 >2 F0=090a :#=092!7a9!! ?#9 #9a"!!$#9 .7ncep%nd de la ( ianuarie ())9, sistemul de contractare a responsabilitatilor cu conducerile ntreprinderilor a luat sf%rsit, fiind introdus un nou sistem unificat de impozitare, n care ta,a pe valoarea adau ata devine principalul flu, de circulatie a impozitelor.
;n noiembrie $%%2, la o conferinta nationala consacrata transformarii unor ntreprinderi de dimensiuni mijlocii si mari n corporatii moderne, pe baza prevederilor <egii corporatiei, s-a afirmat clar ideea ca ntreprinderile de stat ce urmeaza sa se transforme vor mbraca forma organizatorica de corporatie (societate comerciala), unele capatnd statut de companii cu raspundere limitata, iar altele de companii pe actiuni (din care o parte urmeaza sa fie cotate la bursa)- drept urmare, $77 de ntreprinderi de stat au fost desemnate pentru e perimentare, iar trei companii de importanta nationala au fost selectate pentru a deveni companii de stat pe actiuni. !rincipalii investitori n activele de stat ale noilor corporatii erau institutiile de investitii autorizate de statF(+G sau departamente din organisme guvernamentale cu atributii n domeniul investitiilor de stat . !e lnga cele $77 de ntreprinderi de stat de importanta nationala alese pentru e perimentare de catre guvernul central, au mai fost ulterior desemnate de catre guvernele provinciale si locale alte $&77 de ntreprinderi de stat de importanta mai redusa, e perimentul transformarii acestora continund si e tinzndu-si aria de cuprindere. #iversitatea cailor si formelor de nfaptuire a reformei ntreprinderilor de stat, evidentiaza dorinta guvernului central si a guvernelor locale

de a identifica cele mai potrivite modalitati de eficientizare a activitatii ntreprinderilor si de crestere, astfel, a fortei lor competitive. @u toate e perimentarile au condus nsa la rezultate concludente si ncurajatoare si nu au putut fi, n aceste conditii, e tinse la scara nationala. ? perimentarile, ncheiate cu succes sau nereusita, au evidentiat nsa dificultatile majore cu care se confrunta ntreprinderile de stat si care trebuie rezolvate prin continuarea reformei>

mana ementul ineficient si estiunea defectuoasa a activelor statului, concretizate n eficienta economica redusa a activitatii desfasurate n unele ntreprinderi, investitii ne.ustificate n active care nu sunt imperios necesare, apelarea e,cesiva la companii de servicii, proliferarea birocratismului si chiar a coruptiei8 situatia financiara precara si accesul limitat la creditele bancilor de stat, concretizate n ponderea redusa a capitalului propriu n pasive, capacitatea slaba de plata a datoriilor, dificultatea n recuperarea creantelor, tendinta de scapare de datorii prin falimentare :ceea ce ar afecta nsa situatia bancilor creditoare= sau reor anizare n companii pe actiuni sau societati mi,te8 cresterea presiunilor sociale asupra vechilor ntreprinderi de stat, determinata de lipsa unei retele sociale moderne pentru pensii, asistenta sanitara si soma.8 aceasta a determinat numeroase ntreprinderi sa adopte calea o ntreprindere H doua sisteme, potrivit careia partea cea mai profitabila a unei ntreprinderi de stat :cu staff-ul aferent, echipamentele cele mai moderne etc.= este reor anizata ntr-o noua corporatie, partea cea mai putin profitabila :cu muncitorii v%rstnici, necalificati, cu echipamentele cele mai slabe=, fiind lasata sa functioneze n continuare sub vechea forma si suport%nd, n consecinta, costurile sociale mari aferente situatiei sale. Apar astfel contradictii vadite ntre interesele noilor corporatii si cele ale v-chilor ntreprinderi de stat, nlaturarea acestora reclam%nd solutii care, la r%ndul lor, enereaza noi probleme dificileF()G . Cu toate dificultatile relevate, reforma ntreprinderilor si-a demonstrat nsa cu prisosinta oportunitatea si orientarea corecta, concretizate n pasii semnificativi care au fost facuti nainte n urmatoarele directii: crearea sectorului ne-public al economiei a avut un puternic efect de demonstratie pentru sectorul de stat n ceea ce priveste adoptarea unor forme noi de redistribuire a drepturilor de proprietate, forme care s-au dovedit mult mai dinamice, eficiente si competitive comparativ cu cele e,istente nainte de nceperea procesului de reforma economica n ()*+8 n plus, ntreprinderile din sectorul ne-public al economiei au aparut drept concurenti redutabili pe piata ai ntreprinderilor de stat, obli %ndu-le pe acestea din urma sa se reor anizeze adecvat pe plan tehnolo ic, financiar si mana erial, pentru a-si spori potentialul productiv, comercial si financiar p%na la nivelul rezistentei corecte pe piata :fara subventii, politici preferentiale etc.=8 enerarea unei culturi de ntreprindere de factura noua chiar n ntreprinderile de stat, pentru a nu vorbi de noile corporatii, n care lucratorii capata constiinta capacitatii lor de autodepasire, de iesire din tiparele traditionale specifice culturii de inactivitate si dependenta de bunavointa statului8 aparitia acestei culturi de

ntreprindere e,plica, n buna masura, performantele superioare ale celei mai mari parti a corporatiilor noi si con-stituie o premisa deosebit de favorabila pentru redistribuirea fortei de munca ntre sectorul de stat si cel ne-public8 succesele nre istrate n domeniul reformei ntreprinderilor au fost facilitate de dezvoltarea a sectorului bancar, de crearea treptata a pietelor de capital, de actiuni, de tranzactionare a drepturilor de proprietate, de institutii financiare de intermediere etc., care au creat un mediu din ce n ce mai favorabil e,pansiunii economice si desfasurarii normale a activitatii ntreprinderilor.

5eforma economiei chineze nceputa n anul ()*+ este un proces de o amploare si comple,itate deosebite, care are efecte profunde asupra tuturor domeniilor societatii, materializate n transformarile radicale care s-au produs si se vor produce n continuare si care decur dintr-o conceptie coerenta si fle,ibila privind obiectivele esentiale ce trebuie atinse si caile de urmat pentru realizarea acestora. Amploarea transformarilor antrenate de reforma si nfaptuite p%na n prezent poate fi apreciata n mod realist daca se tine seama de conditia economiei chineze la nceputul procesului de reforma, care prezenta urmatoarele caracteristici definitorii: un nalt rad de centralizare8 un nivel redus de eficienta :productivitate, profitabilitate= si de competitivitate, amplificat de reculul semnificativ nre istrat n perioada 5evolutiei Culturale8 structuri economice dezechilibrate, anormale, aflate departe de cele specifice unei economii moderne8 deschidere foarte redusa spre economia mondiala. 3biectivele ma.ore urmarite constant pe parcursul reformei au fost cresterea sustinuta a productivitatii, ridicarea standardului de viata al ntre ii populatii si ntarirea fortei economice a tarii n conditiile lobalizarii si intensificarii competitiei la nivel mondial.
/eforma ntreprinderilor a reprezentat, de asemenea, un domeniu n care schimbarile realizate au fost de anvergura. ;mbunatatirea mecanismului de functionare a ntreprinderilor si confruntarea lor nemijlocita cu rigorile pietei au fost principalele obiective ale reformei pe acest plan. *mensitatea teritoriului si a populatiei tarii, marile diferente naturale, economice si culturale ntre regiunile acesteia confera politicii de dezvoltare economica regionala un rol primordial n ansamblul politicilor specifice de nfaptuire a reformei economice.

-abloul de ansamblu al reformei economice chineze si al realizarilor nre istrate n contul acesteia prezinta numeroase zone luminoase, sustinute de ar umente si date evidente, dar si zone de umbra, determinate de amploarea si dificultatea demersului conceptual si pra matic de identificare a celor mai potrivite cai de nfaptuire a schimbarilor necesare si de aplicare a masurilor corespunzatoare. Efervescenta enerata de procesul de reforma, care a cuprins ntrea a societate chineza ,dezbaterile ample or anizate pentru pre atirea si lansarea actiunilor corespunzatoare diferitelor politici de nfaptuire a reformei, interesul lar pentru pro resele realizate si pentru corectarea eventualelor disfunctionalitati enerate de transformarile produse n activitatea economica constituie tot at%tea ar umente care ndreptatesc speranta ca reforma va

continua cu succes si va mprima economiei chineze atributele de modernitate, dinamism si eficienta superioara .

CAPITOLUL 2

ANALI+A EVOLUTIEI ECONOMIEI R. P. CHINA

HHE?#2#:!a C4!20! 90D%7a sa s0 >2?a=9070 >2"9<%2%$ =!2 s!s"0:0$0 0?#2#:!?0 ?%2#s?%"0. P9!F!2= 2% =#a9 "a9!$0 =07F#$"a"0; ?! s! 0 ?0$0 s%@=07F#$"a"0; ?#2?0 "%$ a2#"409 =0F0$# :02" aD!9:a ?a s?# %$ D!2a$ >2 =07F#$"a90a %20! "a9! 2% 0s"0 9#=%?"!a s! ?90s"090a 0?#2#:!?a sa% 03a$!7a90a PIB<%$%! 0 $#?%!"#9; ?! sa"!sDa?090a "90@%!2"0$#9 s#?!a$<%:a20. Pa9a=!3:a #??!=02"%$%! !2=%s"9!a$ 2% 0s"0 #"9!F!"a 02"9% s#?!0"a"!$0 >2 ?%9s =0 =07F#$"a90; Da " ?a90 a =%s $a a 90?!090a ?a $#?#:#"!F0$0 "a9!$#9 =07F#$"a"0 s%2" 90a 9a !=0 02"9% Fa3#a20$0 $%:!! a "90!aII
/ealizarea cresterii spectaculoase a flu ului de capitaluri straine spre ,hina a fost posibila prin aplicarea unor politici preferentiale, n rndul carora cel mai frecvent folosite au fost concesiile si e ceptarile de ta are. Astfel, n cazul implantarii ntreprinderilor cu finantare straina n zonele economice speciale si n ariile de e perimentare economica rata de impozitare a profitului este de $59, iar pentru ntreprinderile de nalta tehnologie si pentru cele de e port aceeasi rata se reduce la $79n plus, remiterile de profit, importul bunurilor de capital si e portul de produse sunt scutite de ta e, iar noile ntreprinderi beneficiaza de o perioada de gratie de doi ani, dupa care nca trei ani ta a pe venit este redusa la jumatate din cea normala.

Politica de atra ere a capitalului strain a fost sustinuta dupa ()+) de adoptarea unei serii de le i H a impozitarii, a muncii, a mana ementului schimburilor, a nre istrarii ntreprinderilor, a contractelor economice e,terne etc., destinate sa asi ure un mediu de afaceri favorabil, atractiv, capabil sa ofere conditii c%t mai bune pentru initierea si dezvoltarea afacerilor

2.&. ROLUL INVESTITIILOR STRAINE IN DE+VOLTAREA ECONOMICA A CHINEI !1#-urile au continuat sa penetreze China in mod perseverent in primul semestru al anului CBB/, in acest ritm fiind foarte probabil sa se inre istreze recordurile anului trecut. !nvestitiile contractate in prima parte a anului au depasit A/ miliarde S, mai mult cu apro,imativ 9./K fata de anul trecut. !1#-urile utilizate efectiv au totalizat suma de (A.9 miliarde S , depasind cu apro,imativ ).(/K sumele de anul trecut. 0umarul de noi contractari a scazut putin la ),AB/ sau apro,imativ ).(/K mai putin decat anul trecut, indicand o posibila crestere a marimii proiectelor:vezi tabelul nr. C.(=.FCBG

!1#-urile au inre istrat cifre record in CBB9, toatalizand peste (/A mdS in contracte noi, mai mult cu (MA fata de anul precedent. !nvestitiile utilizate efectiv , au depasit deasemenea cifre record de apro,imativ I( mdS, in crestere cu (A.AK fata de CBBA. !n timp ce uvernul Chinei , inca incura.eaza !1#-urile , flu,ul de capital starin si competitia a determinat o serie de intrebari referitoare la beneficiile efective ale acestor investitii masive.
Ta@0$%$ 29.2.&: I2F0s"!"!! s"9a!20 !2 C4!2a; 200*

N%:a9 =0 ?#2"9a?"0 I2s"9%:02"0 !2F0s"!"!#2a$0 I2F0s"!"!! s"9a!20 =!90?"0AISDC T#"a$ 9A,II9

Va$#a90 ?#2"9a?"a"a

Va$#a90 D#$#s!"a

B B =!2 J B B =!2 J B B =!2 s?4!:@ T#"a$ :!$!a9=0 s?4!:@ T#"a$ :!$!a9=0 s?4!:@ T#"a$ I.C) (BB.B -*.IB CI./B A.B+ (/A.9* C*.I9 *.*) AA.A+ (BB.BB +.A* 9.(A (+.B( /.B+ IB.IA (I.A) (A.AC (BB.BB I.9I C*.BA /.(C

S#?!0"a"! ((,/*B :!E"0 0 a?"!%2! S#?!0"a"! :!E"0 0 @a7a =0 ?#2"9a?" I2"90 9!2=09! !2 9# 9!0"a"0 s"9a!2a I2"90 9!2=09! !2 a9"!?! a"!0 ?% !2F0s"!"!! s"9a!20 D07F#$"a90 ?## 09a"!s"a

(,A9A -(A.()

A.(( -(+.++

AB,*B+

(A.)* *B.AA

((*.C+

9A.*B

*I.9C

9B.CC

CB.9)

II.A9

9A

(I.CC

B.(B B

B.**

)).B)

B./B B

B.** (AI.I+ B.(( CCI.9/

(.C* B.(+

B -(BB.BB

B -(BB.BB

1ursa:M!2!s"09%$ =0 ?#:09" s! USCBC 0ota: procenta.ele pot sa nu totalizeze (BBK deoarece anumite cate orii au fost omise.

Cu toate acestea !1#-urile vor continua in ritm accelerat in CBB*, nu numai in societatile de productie manufacturiera cat si in echipamente electronice, tehnolo ie, divertisment, comertul cu amanuntul si sectoarele de servicii financiare. M!s?a9! a$0 a2%$%! 200* !n ciuda eforturilor uvernamentale de a incetini economia, flu,ul de !1# in China continua sa creasca in CBBI. -otusi 1tatele 2nite si-au recapatat primul loc, ca detinatoare ma.oritare de !1#, cu (C( mldS !1#, utilizate. I2F0s"!"#9!! as!a"!?!

Ca si in anii precedenti si, in CBBI investitorii asiatici au fost cei care au condus valul de !1# in China. Don >on , a detinut ma.oritatea, urmat de !nsulele 6ir ine: britanice=, >oreea de 1ud si Laponia. 12A s-a clasat pe locul al /-lea ca investitor in China, cu apro, 9 mldS :vezi tabelul nr C.C=. Ta@0$%$ 29. 2 .2 : O9!3!20a ISD; 200* O9!3!20 H#23 K#23 I2s%$0$0 V!93!20 C#90a =0 s%= La #2!a SUA Ta!Ma2 I2s%$0$0 Ca!:a2 S!23a #90 Sa:#a =0 V0s" )09:a2!a S%:a !2F0s"!"a A:!$!a9=0 JC S().BB SI.*A SI.C/ S/.9/ SA.)9 SA.(+ SC.B9 SC.B( S(.(A S(.BI 1ursa: M!2!s"09%$ =0 ?#:09" s! USCBC !n CBBI !1#-urile au inaintat catre 0 si in interiorul insulei mai mult decat catre centrele obisnuite de investitii : Peral, 5aul Nan ziti-"ei.in =. !n timp ce !1# in <uan don au scazut cu (BK de la an la an, in primele luni ale lui CBBI, flu,urile investitionle catre Nunnan si 1haan,i au e,plodat cu /*+K, respective CBAK. Provinciile chinezesti de 0-E sunt deasemenea mari colectoare de !1#, cu o rata a cresterii de *+K si 9BK in ceea ce priveste investitiile efectuate de.a. !n CBBI 1han hai a colectat mai mult de (BK din totalul !1#: apro,.* mldS =. I: a?"%$ $!:!"a" a$ ?#2"9#$%$%! 3%F092a:02"a$ #e la finele anului CBB/, uvernul Chinei a incercat sa controleze sectoarele economice care tind sa se dezvolte prea mult si mult prea rapid, in speta otelul, cimentul, alumuniul si sectorul imobiliar. #esi !1#-urile in aceste sectoare au scazut relativ, impactul total al !1# in China pe CBBI a fost semnificativ. Conform cifrelor 4inisterului Comertului, numarul !1#Turilor aprobate in industria otelului au scazut cu /AK iar cele contractate cu )K. 1caderea investitiilor in industria cimentului a fost chiar mai abrupta: cele efectiv contractate au scazut cu I*K, respective *9K si nici o !1# nu a mai fost aprobata in China pe CBBI in industria aluminiului. !n ciuda scaderii totalului !1# in acest sector, intreprinderile locale au fost mai afectate decat investitorii straini, datorita concentrarii uvernului aupra reducerii numarului de proiecte D!s"9!@%"!a !2F0s"!"!!$#9 9#F!2?!!.

nepotrivite din punct de vedere al consumului ener etic. 4ai mult decat atat, uvernul actioneaza drastic si asupra imprumuturilor bancare acordate proiectelor cu durata de viata scurta cat si operatorilor de constructii in sectorul imobiliar: restrictionand practic dezvoltarea intreprinderilor locale= .

F!3%9a 2.&:T#"a$ ISD !2 C4!2a;&--0<200,A:!$!a9=0 JC

1ursa:US<C4!2a B%s!20ss C#%2?!$

F!3%9a 2.2: I2F0s"!"!! =!90?"0 a$0 SUA !2 C4!2a; &--0<200, A:!$!a9=0 JC

1ursa : US<C4!2a B%s!20ss C#%2?!$.. I2"02s!D!?a90a D%7!%2!$#9 s! a?4!7!"!!$#9 China a stabilit cateva re lementari menite sa favorizeze fuziunile si achizitiile . !n loc sa formeze noi societati mi,te sau entitati cu capital inte ral strain, investitorii straini isi pot casti a

acum, mai rapid pozitia pe piata prin achizitionarea de firme locale : pentru prima .umatate a anului CBBI -CA mdSU I/K din totalul anului precedent, din care *,A mld Spentru achizitionarea de companii chinezestiU(A*K din totalul anului trecut=. Activitatea de fuziuni si achizitii va fi in crestere in urmatoarele (C-(+ luni datorita multinationalelor care incearca sa se e,tinda in China, in special in industria alimentara, alcool, sectorul financiar si cel electronic FC(G !nsa si investitiile Chinei in strainatate , au crescut in CBB9 : achizitionarea pachetului ma.oritar !"4 Corp. de catre &evano <roup, cu (,*/ mdS=. S!s"0:%$ @a2?a9 Avand in vedere deschiderea Chinei catre sectorul financiar ca membra a 34C, bancile straine si institutiile financiare au depus eforturi sustinute pentru a obtine cat mai multe actiuni pe piata locala. !n prima .umatate a anului CBBI, .ucatorii straini importanti en D1"C Doldin s siau consolidat pozitia prin achizitii importante de actiuni la bancile locale.

I2F0s"!"!!$0 !2 ?09?0"090 =07F#$"a90 ?#2"!2%a sa ?90as?a !nvestitorii straini au stabilit peste *BB de centre de cercetare-dezvoltare in China pana la mi.locul lui CBBI, insumand un total investitional de 9mldS in iunie CBBI. #ecizia !ntel Corp de anul trecut de a construi un centru in valoare de A) milioane S in 1han hai : zona libera= este reprezentativa pentru schimburile intre companiile straine de inalta tehnolo ie. !n sept CBBI, &ucent -ehnolo ies a anuntat ca va investi inca *B milioaneS in centrul de cercetare-dezvoltare 4obilit? 5esearch din 0an.in Lian su. D07@a"09!$0 s%@!0?"%$%! ISD !n cursul lui CBBI si CBB* , dubiile in le atura cu beneficiile !1# in China s-au intarit odata cu parerile economistilor asupra rezervelor e,cedentare de valuta si cu presiunile din partea companiilor chinezesti care cer crearea unui sistem unic de ta,are. #esi dezbaterile vor continua si in CBB* este putin probabil ca uvernul sa actioneze efectiv in directia limitarii !1# in cursul lui CBB*. I2F0s"!"!! DaF#9a@!$0 !2 C4!a2<%$ =0 N<E #upa ce au fost mult lasate in urma de catre alte zone ale Chinei, provinciile din partea de 0-E- Deilon .ian , Lilin si &iaonin care nu de mult reprezentau cartierul eneral de industrie rea, au beneficiat de de o crestere a !1#, datoarte politicii uvernamentale favorabile, ce va continua mai mult ca si ur si pe parcursul anului CBB*. parte din aceste !1# se datoreaza pro ramului 5evitalizarea 0ord-Estului, demarat de uvern in toamna anului CBB. Pro ramul ofera un sistem de ta,e preferential printre alte beneficii, investorilor in 0-E. :investitorii sunt atrasi si de infrastructura imbunatatita strate ic in vederea livrarilor prompte=.

!n CBBI statisticile au demonstrat vaditul interes al investitorilor vis-a-vis de aceasta zona. !n iunie CBBI companiile Anheuser-"usch au cumparat rupul Darbin "reEer? &td., in schimbul sumei de *(* milioaneS. -ot in industria alcoolului usor, >irin "reEer? &td : Laponia= a achizitionat C/K din #ailan #a,ue "reEer? din &iaonin contra AI mil S in noiembrie anul trecut. #easemenea din * dec CBB9 PAV 6ol@sEa en a introdus o noua linie de productie in Chan hun, Lilin. 0oua linie presupune un total de (.BA mdS, fiind cel mai mare proiect investitional de peste ocean, creand +/BB noi locuri de munca in re iune pana la momentul functionarii depline a fabricilor. Ca"a$#3%$ !2F0s"!"!#2a$ 90F!7%!" 1ectoarele care au fost modificate sau care contin elemente de incura.are a investitiilor:

Productia de hartie 4anufacturarea fibrelor chimice Productia si manufactura de substante chimice 4anufactura vehiculelor si echipamentelor de transport Echipamente electronice si de comunicatii

!nteresante sunt insa, rela,arile restrictiilor investitionale in zone pana nu de mult foarte controlate, pro rame radio-televiziune si difuzarea acestora, cat si productia de film. Acestea au fost initial interzise pentru ca acum sa fie doar restrictionate desi partea chineza trebuie inca sa retina mare parte din drepturile de difuzare. Price Vaterhouse Coopers sustine ca industria audio vizualului in China se va dezvolta cu apro,imativ C/K anual, atin and +I md S pana in CBB+,sectoarele de filme si televiziune sunt considerate ca fiind in special mai profitabile, estimarile sumelor revenite din publicitate atin and apro,imativ /(9 mil S in CBB/, in crestere pana la I)A mil S in CBB+. Lucatorii importanti precum Valt #isne? si 6iacom !nternational au inceput de.a e,ploatarea posibilitatilor de infiintare de societati mi,te in televiziune. Acest sector va fi atent monitorizat in CBB* de catre uvern si foarte restrictionat. P9#F#?a9!: =90 "%9!$0 =0 a%"#9 Prote.area drepturilor de autor reprezinta inca o ma.ora preocupare a companiilor investitoare ce oprereaza in China. Piratarea bunurilor de consum si a bunurilor industriale este lar raspandita iar e,porturile de produse contrafacute sunt in crestere. <uvernul Chinei a inre istrat o serie de pro rese in prote.area drepturilor de autor dar nu suficiente pentru inlaturarea frustrarilor le ate de acest subiect. &inii directoare asupra modalitatilor de pedepsire a contravenientilor in acest sector au fost trasate dar nu definitivate. Asadar problema drepturilor de autor ramane o provocare considerabila in viitorul apropiat. O@$!3a"!!$0 OMC< a2%$ ,

&a finele anului CBBI, al treilea de apartenenta la 34C, China a deschis o ama lar a de sectoare catre niveluri mai inalte din punct de vedere investitional, conform intele erilor tratatului de aderare. Provocarile celui de-al 9 lea an pe care China trebuie sa le introduca vor afecta in primul rand sectorul publicitar si cel financiar, e,cluzand deschiderea notabila fata de intreprinderile cu capital strain ma.oritar intr-un numar semnificativ de sectoare. 3bli atiile bine specificate includ: Publicitate- acceptarea comercializarii de catre firme straine inte rala a pachetelor publicitare catre canalele de televiziune actuale incepand din (( decembrie CBB/. 1erviciile bancare straine- vor trebui sa poata furniza 54" inca in 9 alte orase pana la (( decembrie CBB/: 0in bo,;hei.ian 8 1hanton, <uan do , 1hen?an , &iaonin si $iOan 1hanvi. Companiile straine de asi urari nu vor mai fi obli ate sa plateasca corporatiei chineze de reasi urare o parte din profiturile provenite din asi urarile imobiliare, accidente personale si asi urari de sanatate. !n mod aditional nivelul minim obtinut de o firma de bro@era. licentiata va scadea la CBB mil S de la /BB mil S la momentul aderarii Chinei. P9#@$0:0 20907#$Fa"0 #repturile de comercializare si distributie - implementarea drepturilor mentionate pentru firmele straine a intarziat, acestea trebuind sa apara pana la mi.locul lui CBBI insa lasandu-se asteptate in continuare de catre companiile care stau pe tusa in asteptarea avanta.elor acestor noi le i. 5e lementarile presupun o reducere a protectionismului local si a ineficientei corelate cu prezenta societatilor straine in domeniu. Au fost emise alte cateva planuri privind sectoarele de lo istica si retail. Acestea ar presupune imbunatatirea productiei si o lo istica adecvata obtinerii produselor de o mai buna calitate , deschiderea unui numar mai mare de ma azine in China de vest si centrala, cresterea eficientei in a ricultura si marirea numarului de ma azine atat in mediul urban cat si in cel rural. 1ectorul de vanzare en- ross si en-detail- investitiile in lanturi ce functionau de.a in China au e,plodat odata cu liberalizarea pietei in CBB9 FCCG. &e ea vanzarii directe- istoria vanzarii directe in China este destul de controversata mai ales dupa ce in ())+ aceasta a interzis comercializarile directe intr-un efort sporit de a stopa intinderea schemelor piramidale frauduloase. 5ezultatul a obli at companiile de vanzare directa in China sa-si dezvolte rapid linii de ma azine sau relatii cu acestea. 4ulte dintre companiile straine au trebuit sa-si revizuiasca politicile de investitii datorita acestui fapt. 0oile re lementari vor fi considerate interventii chirur icale ma.ore in ceea ce priveste companiile infiintate dupa ())+, mai putin pentru cele mai vechi in domeniu: AmEa?, Avon, Derbalife, 4ar? >a?=. Pundamentarea masurilor definitive sunt astepate anul acesta.

!nvestitiile in China vor continua sa creasca pe masura ce aceasta va ridica din ce in ce mai multe bariere pentru a-si indeplini obli atiile fata de 34C. 1ectoare precum, productia de inalta tehnolo ie, farmaceutica, chimica vor beneficia cu si uranta de foarte multa incredere din partea investitorilor. #easemenea centrele de cercetare-dezvoltare ale Chinei s-au dovedit a se numara printre cele mai bune inre istrand costuri dintre cele mai mici, asadar investitiile vor creste si aici. "unurile de consum si distractia se vor numara printre punctele investitionale menite sa creasca nivelul veniturilor.

2.2. DE+VOLTARE ECONOMICA RE)IONALA

Un alt plan pe care s-a afirmat pregnant reforma economica este cel al dezvoltarii regionale, politicile specifice adoptate n aceasta directie dupa $%&' avnd ca obiective corectarea disparitatilor preluate de la regimul economiei planificate si realizarea n continuare a unei dezvoltari echilibrate. @atura acestor obiective si coordonatele politicilor de dezvoltare regionala sunt determinate de e istenta a trei regiuni majore n care se mparte vastul teritoriu al tarii> regiunea estica, de coasta, cea mai dezvoltata, n care activitatile dominante sunt cele industriale si comerciale- regiunea centrala, mai putin dezvoltata, cu profil dominant agricol- regiunea vestica, cea mai putin dezvoltata, bogata n zacaminte ale subsolului. ;n conditiile sistemului economiei centralizate, guvernul central urmarea realizarea unei dezvoltari echilibrate a celor trei regiuni prin directive de plan pe doua cai principale> i) prin dirijarea unei parti nsemnate din veniturile realizate n regiunea de est spre subventionarea activitatilor din celelalte doua regiuni, mult mai putin eficiente din punct de vedere economic FCAG (ii) prin orientarea investitiilor publice n constructii capitale amplasate precumpanitor n regiunea vestica si mai putin n cea centrala (potrivit datelor statistice, n $%&' ponderile investitiilor efectuate de stat n cele trei regiuni erau de 27,$9 n cea de coasta, 37,89 n cea centrala si 67,29 n cea vestica- dupa nceperea procesului de reforma, ponderile celor trei regiuni n efortul investitional au fost, n anul $%%5, de 52,%9, 66,&9 si respectiv $5,69). + asemenea orientare a determinat nregistrarea unor rate de crestere economica n regiunile centrala si vestica la nivelul sau superioare celor din regiunea de coasta, situatie neconforma nsa cu potentialul real de dezvoltare al celor trei regiuni (n perioada $%53-$%&', ratele medii de crestere a !*1 realizat n cele trei regiuni au fost de 5,&5, 5,&3 si respectiv 8,$', ceea ce a permis reducerea progresiva dar insuficienta a disparitatilor ntre nivelurile de dezvoltare economica si sociala dintre cele trei regiuni- n schimb, ratele rentabilitatii economice sunt mult mai ridicate, de peste 6 ori, n regiunea de coasta comparativ cu regiunea centrala si, mai ales, cu cea vestica). ?ste evident ca politica de dezvoltare regionala adoptata nainte de nceperea procesului de reforma a fost benefica pentru regiunile centrala si vestica, contribuind la mbunatatirea ntr-o oarecare masura a bazei lor economice si ca a mpiedicat valorificarea integrala a potentialului apreciabil pe care l poseda regiunea de coasta. #upa anul $%&', guvernul central a initiat o politica de descentralizare economica semnificativa, acordnd largi prerogative decizionale guvernelor locale, care au nceput sa joace un rol continuu crescnd n conceperea si aplicarea politicilor de dezvoltare regionala, orientate tot mai accentuat n functie de considerente de eficienta economica. !olitica de descentralizare a generat nsa, n prima faza, unele disfuntionalitati majore, cu efecte negative asupra dezvoltarii economice ulterioare att a regiunilor n cauza, ct si la nivel national>

orientarea la nivel local a investitiilor n proiecte rentabile pe termen scurt, fara a tine seama de cerintele dezvoltarii n perspectiva a re iunilor respective8 drept urmare, unele industrii prelucratoare au cunoscut o dezvoltare rapida, ceea ce a intensificat e,cesiv concurenta pe plan re ional si local, amplific%nd falimentele de ntreprinderi si soma.ul, iar investitiile n infrastructura :ener etice, de transport, de telecomunicatii, de utilitati urbane etc.= si n industria e,tractiva au fost ne li.ate8 intensificarea masurilor protectioniste la nivel re ional si chiar local, prin crearea unor bariere comerciale ntre re iuni :interzicerea achizitiilor de marfuri din alte re iuni, interzicerea livrarii n alte re iuni a materiilor prime locale ieftine etc.=8 aceasta a determinat comportamente ale ntreprinderilor neconforme cu functionarea normala a pietei nationale si a nt%rziat semnificativ modernizarea necesara a activitatii ntreprinderilor respective8

cresterea disparitatilor re ionale n raport cu situatia dinaintea nceperii procesului de reforma, pe fondul dezvoltarii economice sustinute la nivel national. 7n perioada ()+BCBBA, rata medie de crestere economica anuala a celor trei re iuni H de coasta, centrala si vestica H au fost de (B,I)K, +,*CK si respectiv +,I+K, ceea ce a determinat cresterea semnificativa a decala.ului ntre nivelurile de dezvoltare economica ale lor8 aceeasi concluzie rezulta si din compararea nivelurilor P!"Mlocuitor. #iferentele apreciabile de eficienta economica a activitatii desfasurate n cele trei re iuni reies clar din faptul ca re iunea de coasta producea, n ultimul an al perioadei mentionate, circa IBK din total P!", reprezenta 9BK din populatia tarii si acoperea CBK din teritoriu.

Accentuarea disparitatilor n regiuni s-a facut sub impactul puternic al politicilor adoptate pe alte planuri ale dezvoltarii economice, aflate nsa n cone iune strnsa cu cel al dezvoltarii regionale. + astfel de politica cu impact important asupra orientarii dezvoltarii regionale a fost !olitica deschiderii largi a economiei chineze spre e terior. !rincipala beneficiara a acestei deschideri a fost regiunea de coasta, cea care era conectata puternic la circuitele financiare si comerciale internationale nca din perioada interbelica, care dispunea la nceputul procesului de reforma de avantaje de locatie apreciabile (infrastructuri mai dezvoltate, forta de munca superior calificata, apropierea de mari porturi etc.). ,aracterul preferential pentru regiunea de coasta al politicii de deschidere a economiei chineze spre e terior apare clar daca se iau n considerare principalele zone de amplasare a investitiilor, care au constituit primele (ferestre deschise) spre economia mondiala>

provinciile <uandon si Pu.ian, situate n partea de sud-est a Chinei, pentru care au fost adoptate n anul ()*) politici speciale cu titlu e,perimental n domeniuldescentralizarii mana ementului economic local, uvernele locale primindprero ative sporite privind retinerea si alocarea veniturilor financiare8 zonele economice speciale 1henzhen, ;huhai, 1hantou si $iamen, din re iunea de est, create n anul ()+B8 (9 orase de pe coasta deschise spre e,terior n anul ()+98 R C/A de districte si orase de pe coasta incluse n anul ()+/ n aria economica deschisa spre lume8 zona economica speciala Dainan creata n ()++8 noul district Pudon H 1han hai creat n ())B, care beneficia de facilitatile stabilite prin politica privind zonele economice speciale.

#rept urmare a acestei politici preferentiale, investitiile s-au orientat rapid spre regiunea de coasta, aceasta tendinta accentundu-se pe parcursul procesului de reforma. ,a urmare a impulsului puternic dat de concentrarea efortului investitional n activitatile economice din regiunea de coasta, ponderea acestora n !*1 si n valoarea totala a productiei industriale a crescut simtitor dupa anul $%'7, reflectnd adncirea disparitatilor deja e istente ntre nivelurile de dezvoltare economica ale celor trei mari regiuni geografice. Amplificarea contributiei regiunii estice la crearea !*1 si a productiei industriale totale s-a facut, ndeosebi, pe seama regiunii centrale, care a nregistrat cele mai mari diminuari ale contributiei ei la realizarea celor doi indicatori mentionati, si mai putin pe seama regiunii vestice, care a cunoscut, de asemenea, diminuari sensibile. Amplificarea dezechilibrului economic ntre cele trei regiuni a indus, firesc, dezechilibre sociale si frustrari psihologice pe care politicile macroeconomice si de control al dezvoltarii initiate n a doua jumatate a anului $%%3 au ncercat sa le diminueze, cu ocazia trasarii celui de al %-lea plan cincinal de dezvoltare economico-sociala a tarii si a stabilirii obiectivelor de atins n perspectiva anului 67$7. !rincipalele orientari ale politicii de dezvoltare regionala adoptate de guvernul central si urmate ncepnd din anul $%%2 au fost urmatoarele>

a= orientarea precumpanitoare a investitiilor publice spre re iunile centrala si vestica si stimularea localizarii activitatilor economice n acestea, prin intensificarea constructiei de infrastructuri si favorizarea dezvoltarii industriei e,tractive si a industriilor intensive n resurse si n forta de munca n re iunile respective.
!ot fi citate n acest sens cteva aspecte semnificative> dintre cele $53 de proiecte majore de investitii publice initiate n anul $%%2, %$ au fost localizate n regiunile centrala si vestica- n anul $%%5, localizarea investitiilor publice n active fi e facuta n favoarea regiunilor centrala si vestica a redus decalajul dintre acestea si regiunea estica, iar n anul $%%' rata de crestere a investitiilor n primele doua regiuni a depasit-o pe cea din regiunea estica, ceea ce a dovedit ca noua politica de dezvoltare regionala a nceput sa dea roade- sub presiunea cresterii apreciabile a costurilor terenurilor si fortei de munca n regiunea de coasta, unde e ista o concentrare economica puternica si o concurenta pe masura, numeroase unitati

economice din aceasta regiune au nceput sa migreze spre celelalte doua regiuni, valorificnd avantajele de locatie oferite de acestea (pro imitatea zacamintelor de resurse ale subsolului, costul redus al te-renurilor, forta de munca abundenta si ieftina, concurenta slaba)FC9Gb) folosirea instrumentelor fiscale pentru mbunatatirea distributiei activitatilor economice pe teritoriul tarii, n favoarea regiunilor care nregistreaza decalaje economice negative de dezvoltare. /eforma sistemului de impozite nfaptuita n anul $%%2 a schimbat modelul de distributie a veniturilor ntre guvernul central si guvernele locale, primul primind responsabilitati sporite n ceea ce priveste colectarea si controlul impozitelor. ,a urmare a reformei sistemului de impozite, raportul dintre veniturile guvernului central si cele ale guvernelor locale, care n anul $%%5 era de $>3,55, a devenit n anul $%%&de $>7,'7, ceea ce a permis autoritatilor centrale sa trateze problema dezvoltarii regionale dezechilibrate prin transferuri masive de plati financiare. !entru regiunile centrala si vestica, schimbarea sistemului de impozitare a fost deosebit de benefica, n sensul ca a permis guvernelor locale sa retina ta ele pe resursele naturale din perimetrul lor (cu e ceptia titeiului e tras din zacamintele off-shore), iar guvernului central sa decida legarea ratei de crestere a veniturilor din ta e ale guvernelor locale de rata medie nationala de crestere a veniturilor colectate din ta a pe valoarea adaugata si ta a pe consum- prin aceasta decizie, s-au asigurat fonduri sporite pentru dezvoltarea regiunilor centrala si vestica att din surse locale (ta ele pe resursele locale), ct si rezultate din conectarea celor doua rate de crestere mentionate FC/Gc) continuarea deschiderii spre e terior a economiei chineze favoriznd n acest sens regiunile centrala si vestica care, initial, au fost vitregite prin localizarea preferentiala a primelor zone deschise n regiunea de coasta. Aavorizarea deschiderii spre e terior a regiunilor centrala si vestica s-a facut att prin declararea ca (deschise) a numeroase localitati din aceste regiuni, ct si prin schimbarea politicii de atragere a investitorilor straini de la una centrata pe deschiderea anumitor zone (nsotita de politici preferentiale de impozite pentru acele zone) la una orientata spre stimularea dezvoltarii anumitor industrii, prin nlaturarea diferentelor zonale n materie de impozitare. *nvestitiile straine n industria e tractiva, agricultura, infrastructura, proiecte de nalta tehnologie, n industriile orientate puternic spre e port sau substituirea importurilor vor continua sa fie stimulate prin tratamente fiscale preferentiale- aceasta va avea, de asemenea, efecte benefice pentru dezvoltarea mai rapida a regiunilor centrala si vestica, care vor putea astfel sa-si valorifice superior resursele naturale pe care le poseda (zone agricole pentru regiunea centrala, resurse ale subsolului mai ales pentru regiunea vestica), precum si avantajele de locatie pe care le prezintad) ncurajarea legaturilor de cooperare economica si tehnologica dintre unitatile economice din regiunea de coasta si cele din regiunile centrala si vestica. ,ooperarea vizeaza combinarea resurselor tehnologice si financiare, a abilitatilor manageriale si comerciale apreciabile din unitatile aflate n regiunea de est cu resursele apreciabile de forta de munca, energetice si de materii prime de care dispun unitatile economice din regiunile centrala si vestica. .timularea puternica a acestei cooperari a determinat ncheierea, n numai doi ani de la adop-tarea noii politici de dezvoltare regionala, a peste 37777 de proiecte de cooperare ntre unitati economice din regiunea estica pe de o parte, si din regiunea centrala si din cea vestica, pe de alta parte. /elatiile ntre cele trei regiuni s-au intensificat si pe calea angajarii n proiecte de investitii n cooperare, prin care unitati de pe coasta de est furnizeaza celor din regiunile centrala si vestica servicii profesionale (consultanta tehnologica, manageriala, financiara etc.), programe de instruire a personalului etc. /elatiile se dovedesc benefice pentru ambele parti, unitatile din regiunile centrala si vestica beneficiind de un transfer de BnoC hoC substantial si gratuit, iar cele din regiunea estica pregatindu-si ntr-un fel cadrul prielnic e tinderii n viitor a afacerilor lor n celelalte doua regiuni, inclusiv prin relocalizarea unor subunitatie) sprijinirea regiunilor defavorizate din regiunile centrala si vestica pentru eradicarea saraciei pna la sfrsitul secolului. .prijinul s-a materializat n suplimentarea, ncepnd din anul $%%2, a fondurilor de baza destinate regiunilor defavorizate cu /01 $ miliard 4uani, precum si n acordarea de mprumuturi cu dobnda redusa n valoare de /01 $ miliard 4uani pentru stimularea afacerilor n acele regiuni. Actiunile conjugate ntreprinse n cele cinci directii mentionate au determinat accelerarea vizibila a dezvoltarii regiunilor centrala si vestica, nceperea reducerii decalajului apreciabil ce le desparte de regiunea estica, care a atins n numeroase zone un grad de prosperitate economica ce impresioneaza orice vizitator strain. #eja din anul $%%8 rata de crestere a investitiilor n regiunile centrala si vestica a depasit-o pe cea nregistrata n regiunea de est. ;n acelasi an, primele trei regiuni din ierarhia stabilita la nivelul ntregii tari n functie de ritmul de crestere economica au fost din regiunea centrala " Anhui, Dubei si Eiang i, care au nregistrat ritmuri de crestere de 67,%9, 67,29 si respectiv $%,&9.FCIG ? perienta chineza n materie de dezvoltare regionala a demonstrat clar ca mecanismele de piata, care au nceput sa fie functionale n mediul economic dezvoltat si consolidat ndeosebi dupa $%%7 pe coasta de est si care sunt guvernate de principiul ma imizarii eficientei economice, au accentuat, n acelasi timp, decalajele e istente n dezvoltarea socioeconomica la nivel regional. Aceasta a impus interventia ferma a statului pentru corectarea disfunctionalitatilor mecanismelor de piata, stoparea adncirii disparitatilor regionale si nlaturarea surselor unor conflicte sociale potentiale. ;n aplicarea unei

politici de dezvoltare regionala echilibrata guvernul central a urmarit armonizarea cerintelor de descentralizare a activitatii economice si administrative cu cele privind realizarea eficientei superioare n activitatea economica si cu cele ale reducerii progresive a decalajelor apreciabile de dezvoltare e istente ntre cele trei mari regiuni.

3 asemenea politica a necesitat mbinarea continuarii reformei si consolidarii succeselor nre istrate n edificarea economiei socialiste de piata si sintetizate n rezultatele economice remarcabile nre istrate n re iunea de est, pe de o parte, cu spri.inirea dezvoltarii mai rapide a re iunilor centrala si vestica prin valorificarea superioara a avanta.elor lor comparative, n scopul reducerii decala.elor ce le despart de re iunea estica, pe de alta parte. Caile si instrumentele folosite au fost coordonarea mai buna a intereselor la nivel central, re ional si local, sistemul unificat de impozitare, respectarea re ulilor corecte si unitare de functionare a pietelor, controlul preturilor resurselor, materiilor prime si principalelor produse, stimularea cooperarii ntre re iuni si a transferului de activitati industriale de pe coasta de est catre re iunile din interior, deschiderea echilibrata a re iunilor spre e,terior. 2.3. ECONOMIA CHINEI IN DATE STATISTICE S%:a9

Economia a crescut cu )./K, in special de pe urma investitiilor in bunuri imobiliare si e,porturi.

5estrictiile uvernamentale asupra imprumuturilor si a aprobarii de proiecte au in reunat cresterea investitionala in sectoare de ma,im interes cum ar fi aluminiul,cimentul si otelul. Problemele de transport si ener ie au incetinit economia anul trecut si este foarte probabil sa continue si anul acesta. !mbunatatirea uvernarii si alte astfel de reforme continua in sectorul financiar. 1uccesul economic al Chinei pe termen lun depinde de succesul reformelor in domeniul financiar. 4a.oritatea analistilor asteapta o incetinire a cresterii de +K in CBB/. Previziunile "ancii Centrale a Chinei pe CBB*: preturile la consumatori :A.AK, preturile la producatori fiind pasibile de crestere. Controlul administrativ ramane principala unealta uvernamentala:in detrimentul politicilor de mar@etin = pentru modificarea politicilor comerciale Presiunile monetare pentru a.ustarea ratei de schimb continua sa creasca.

1chimbarile fundamentale care au avut loc n China de la proclamarea 5epublicii Populare Chineze n ()9), respectiv ritmul accelerat al dezvoltarii economice, cresterea eneralizata a potentialului national, ridicarea nivelului de trai si schimbarile profunde n modul de %ndire al oamenilor sunt e,trem de dinamice n aceasta tara.
5ecent, 3ficiul 0ational de 1tatistica a publicat o serie de rapoarte statistice minutioase care ilustreaza, n limba.ul sintetic al cifrelor, schimbarile ma.ore petrecute n plan economic si social pe parcursul celor / decenii de e,istenta a Chinei 0oi. 5itmul accelerat de dezvoltare economica si crestere notabila si enerala a potentialului national. 7n ()/C, produsul intern brut :P!"= din China era de numai I*,) miliarde ?uani. 7n ())+, el a crescut la *.*)/,A miliarde ?uani, nre istr%nd o medie anuala de crestere economica de *,*K si o rata a inflatiei, asa cum este ilustrata n raficul C.(. )9aD!?%$ 2.& ( C90s"090a PIB

1ursa: M!2!s"09%$ =0 ?#:09" s! USCBC 4edia anuala de crestere economica a ntrecut n aceasta perioada nivelul ratei mondiale cu AK, cresterea accelerata a economiei a reusit sa reduca substantial distanta dintre China si tarile avansate din punct de vedere economic. Potrivit estimarilor "ancii 4ondidiale, P!" al Chinei n ())* a ocupat locul * n lume, situ%ndu-se dupa 1tatele 2nite, Laponia, <ermania, Pranta, An lia si !talia. 5estructurarea treptata si mbunatatirea economiei tarii. 7n P!", ponderea sectoarelor economice: sectorul primar, secundar si tertiar s-a modificat de la /B,/K, CB,)K si respectiv C+,IK n ()/C, la (+,)K, 9C,CK si AC,+K n ())+ :vezi raficul C.C=.FC*G )9aD!?%$ 2.2 < P#2=090a s0?"#a90$#9 9!:a9; s0?%2=a9 s! "09"!a9 >2 PIB .

#upa datele estimarii enerale, structura sectorului industrial din China a cunoscut un stadiu avansat din punct de vedere al modernizarii si pro resului tehnic. D07F#$"a90a :%$"!$a"09a$a a a39!?%$"%9!!; s!$F!?%$"%9!!; ?90s"09!! a2!:a$0$#9 s! !s?!?%$"%9!!. 6aloarea adau ata a crescut de la A9,9 miliarde ?uani n ()/C, la (.9C),) miliarde ?uani n ())+, nre istr%nd un plus de A,/ ori mai mare si o rata medie anuala de crestere de A,AK, daca luam n calcul si cresterea preturilor. #etin%nd doar (BK din suprafata cultivata a -errei, China a reusit sa-si rezolve problemele de hrana si mbracaminte ale populatiei sale. A ricultura H Productia cerealiera a crescut da la putin peste (BB milioane tone n ()9), la peste 9)B milioane tone n ())+, China ocup%nd n acest fel primul loc n lume :vezi raficul C.A=. Productia de cereale pe cap de locuitor a sporit de la C++ @ n ()/C la peste 9BB @ n ())+. Productia de bumbac s-a cifrat la un total de 9,/ milioane tone n ())+, fiind cea mai mare productie de bumbac din lume.

)9aD!?%$ 2.3 < P9#=%?"!a "#"a$a =0 ?090a$0.

1ursa: M!2!s"09%$ =0 ?#:09" s! USCBC

1ivicultura H 1uprafata permanenta a padurilor plantate depaseste n prezent A9,CI milioane ha, situ%nd astfel China tot pe primul loc n lume. 4edia suprafetelor mpadurite a crescut de la (CK la sf%rsitul anilor O*B, la (9K n aniiO)B. Cresterea animalelor H Productia totala de carne de porc, vita si oaie a fost de apro,imativ A.A) milioane tone, n primii ani dupa proclamarea Chinei 0oi. 7n ())*, totusi, ea a atins 9B, ) milioane de tone. Piscicultura H productia produselor acvatice a crescut de (,II milioane tone, la nceputul anilorO/B, la AI,BI milioane tone n ())+. D07F#$"a90a ?#2"!2%a a 9#=%?"!0! !2=%s"9!a$0 . 7ntre ()9) H ())+, daca luam drept criteriu preturile comparabile, valoarea productiei industriale totale a crescut, nre istr%nd o rata medie anuala de (A,IK. 7ntre anii ()/C-())+, valoarea adau ata n domeniul industrial a crescut de (/+ de ori, valoarea initiala a mi.loacelor fi,e a sporit de 9)+ de ori, iar numarul ntreprinderilor industriale a crescut de 9I,+ ori :vezi raficul C.9=.

)9aD!?%$ 2. ,.

1ursa: M!2!s"09%$ =0 ?#:09" s! USCBC 7n comparatie cu primii ani, imediat dupa proclamarea Chinei 0oi, productia produselor industriale de baza a crescut de la c%teva zeci p%na la c%teva sute de ori, la produse cum sunt otelul, carbunele cimentul, n rasamintele chimice si aparatele -6, China situ%ndu-se pe primul loc n lume, dupa anul ())I. 7n ())+, industria a reprezentat 9C,CK din P!" si a contribuit cu /+I milioane ?uani, sub forma de ta,e achitate statului. 7ntre ())(-())/, industria a adus statului un venit care a reprezentat o rata medie anuala de 9C,CK din venitul anual financiar al statului. FC+G D07F#$"a90a !: 0"%#asa a s0?"#9%$%! "09"!a9 . 6aloarea adau ata n sectoarele transporturi, posta si telecomunicatii a crescut de la C,) miliarde ?uani n ()/C, la /BC,) miliarde ?uani n ())+, reprezent%nd o crestere de 9C,/ ori si o crestere medie anuala de +,I, daca luam n calcul cresterea preturilor. 6olumul marfurilor transportate a crescut de la (I( milioane tone n ()9), la (C,I9 miliarde tone n ())+, reprezent%nd o crestere de *+ de ori, n timp ce volumul transportului de pasa eri a nre istrat o medie de (( calatorii pe persoana, n fiecare an. 6aloarea adau ata n sectoarele bancare si de asi urari a sporit de la (,( miliarde ?uani, n ()/C, la 9B(,* miliarde ?uani n ())I. G:@%2a"a"!90a s%@s"a2"!a$a a Da?!$!"a"!$#9 =!2 sD09a !2D9as"9%?"%9!!. #in ()/B , fondurile alocate n mi.loace fi,e s-au ridicat la (*.*C/,(. #in aceasta suma, *.C(C,/ miliarde ?uani au fost investiti n constructii capitale, iar A.C/(,I miliarde ?uani, n operatii de retehnolo izare. 7n acest fel, au fost terminate si date n folosinta peste (,A milioane de obiective din domeniul constructiilor capitale, ntre care mai mult de I.CBB au fost obiective de capacitate mi.locie si mare. 1uprafata terenurilor iri ate s-a e,tins de la (),)I milioane hectare, n ()/C, la /(,C9 milioane ha, in ())*. 5eteaua de cai ferate s-a e,tins, de asemenea, de la C(.+BB @m n ()9), la /*.IBB @m n ())+, n timp ce reteaua rutiera destinata traficului a crescut de la +B.*BB @m n ()9), la (,C+ milioane @m n ())+. P%na n anul ())+, aviatia civila a reusit sa deschida (.(CC de linii aeriene destinate traficului intern si international. 1ectorul de posta si telecomunicatii a instalat o retea si posturi si linii de telecomunicatii, care lea a China de tot restul lumii. Capacitatea instalatiilor telefonice a sporit de la 9*B.BBB linii n ()/B, la (A+ milioane, n ())+, China situ%ndu-se, dupa acest criteriu, pe locul doi n lume. 7n ())+, n toata tara, s-au nre istrat CA,+I milioane de abonamente la serviciile de telefonie mobila. G:@%2a"a"!90a s%@s"a2"!a$a a 2!F0$%$%! =0 "9a! . 0ivel real al cheltuielilor de consum ale populatiei a crescut de la +B ?uani n ()/C, C.)*A ?uani n ())+. #in totalul cheltuielilor populatiei urbane destinate intretinerii, cheltuielile care privesc hrana si mbracamintea au scazut de la +BK n primii ani de la proclamarea Chinei 0oi, la //,IK n ())+. Acelasi indicator, referitor la populatia rurala, a scazut, de asemenea, de la peste )BK la /),IK. Pozitia tot mai avansata a tarii n domeniul comertului e,terior. 6olumul operatiilor de comert e,terior din China a crescut de la (,(A miliarde dolari n ()/B, la ACA,) miliarde dolari n ())+, ceea ce nseamna o crestere de C+I ori mai mare si o rata medie anuala de crestere de (C,/K. 5an ul tarii n r%ndul celorlalte tari, dupa volumul operatiilor de comert e,terior, a saltat de la locul AC, n ()*+, la locul (( n ())+. #in totalul P!", comertul e,terior a reprezentat, n ())+, apro,imativ AA,+K. 5ezervele tarii destinate comertului cu celelalte tarii s-au multiplicat, ca valoare, de la C,(/ miliarde dolari, n ()*), la (99,)I miliarde dolari, la sf%rsitul anului ())+, ceea ce a situat tara pe locul doi n lume.

7n perioada ()*+-())+ China a folosit capitalurile straine de 9BI,) miliarde dolari si a aprobat peste AAB.BBB de proiecte finantate n valuta. 5ata medie a investitiilor cu capital strain a crescut de la (,CC milioane dolari la nceputul anilorO+B, la C,IA milioane dolari, n ())+.

C90s"090a 9#=%?"!0! s! a !2F0s"!"!!$#9. 6aloarea adau ata la productia industriala pe ramurile primare,secunadare si tertiare a crescut cu C./,(C./, si respectiv I.*K. :"iroul 0ational de 1tatistica nu a comunicat inca o cifra totala pentru CBBA=. -ehnolo ia de ultima eneratie a inre istrat o crestere de mai mult de /BK din ianuarie pana in noiembrie. Cu o asemenea capacitate in crestere productia va inre istra o crestre im ensa in urmatorii C-A ani. !nvestitiile in bunuri imobiliare au crescut cu C*K in CBBA. in cele (( luni pana in noiembrie ++K din investitii au fost directionate catre proiecte uvernamentale, in CBBC suma crescand cu apro,imativ 9BK. !n mod invers sumele pe care uvernul central le-a investit au scazut cu (9K indicand o suprainvestire la nivel local. !n timp ce CA.IK din aceste proiecte au fost fundamentate prin intermediul imprumuturilor interne , apro,imativ .umatate au fost intreprinse prin intermediul stran erii de fonduri, o cate orie care include fonduri e,trabu etare de la ministerele uvernelor centrale, uverne locale, intreprinderi si institutii , inclusiv fonduri personale. !nvestitiile straine directe si aporturile bu etare statale au constituit aproape A.9 si /.A K, respectiv din totalul investitiilor in bunuri imobiliare de anul trecut. 0ivelurile e,traordinar de ridicate din punct de vedere investitional in sectoare en, otel, automobile, aluminiu, proprietati imobiliare si bunuri la consumatori au adus motive de in ri.oarare atat in China cat si in afara ei. !ntr-adevar noua le e referitoare la otel: prima din ()9)= si cea privind automobilele:asteptata in momentul de fata= tintesc in mare parte racorirea procesului investitional in aceste domenii. !nvestitiile in otel erau previzionate a se dubla de la an la an in CBBA, crescand productia la AAB miliarde tone in CBB/, insa cererea pe piata nu va creste pana la acest nivel decat in CB(BFC)G. "anca Populara Chineza:"PC= a intreprins diverse miscari de piata avand ca tinta incetinirea investitiilor in sectorul privat care a depasit ABK insumand un sfert din investitiile imobiliare in noiembrie. -emerile privind un bloca. al proprietatilor imobiliare par sa fie bine intemeiate. !nvestitiile straine in utilitati au crescut cu numai (.9K in CBBA dar au atins pra ul record de /A./ miliarde S. Analistii atribuie cresterea mai rea 1A51-ului cat si resurselor limitate de electricitate si carbuni. P9# 9!0"a"0a< @$#?a1 sa% 2%N 1uprave hetorii econimiei Chinei nu cad de acord aupra acestui subiect. Cu si uranta preturile au crescut rapid in marile orase, dar acelasi lucru s-a intamplat si cu cererea. !n unele zone, insa, preturile cresc atat de mult incat investitorii pot intalni probleme in a-si recupera investitia prin venitul din chirii. Acest sector este foarte important datorita efectelor relationate. 0oile constructii cresc automat pretul la materiile prime, iar noii cumparatori cheltiuesc sume importante pe servicii, mobilier pentru noile lor constructii, crescand astfel consumul. !mobiliarele au devenit investitii preferate in ultimii ani datorita ratei dobanzii foarte scazute oferite de banci si de performantele scazute ale bursei pietei locale. <uvernul a incercat racirea acestui sector prin intermediul

masurilor administrative, cum ar fi restrictii mai drastice la imprumuturile imobiliare , in special la constructii cat si asupra transferului de pamant catre folosinta ne Ha ricola. #ar atata timp cat rata dobanzii va ramane scazuta , interesul va ramane cu si uranta puternic. Ca si in CBB9 economia Chinei a inre istrat o crestre vi uroasa anul trecut, impulsionata de investitiile imobiliare si e,porturi. "iroul 0ational de 1tatistica a Chinei a anuntat o crestere etimativa pt CBB/ de )./K, usor mai ridicata decat asteptarile. Aceasta cifra ascunde o usoara incetinire de la ).+K in primul semestru la ).(K in cel de-al A-lea, desi rapoartele de presa indica cresteri limitate in cel de-al 9-lea semestru, de )./ K Cresterea investitionala, productia si rezervele banesti s-au imputinat in ultimele luni, semnaland in sfarsit ca economia Chinei incetineste, desi nu cu mult. Anne >rue er:P4!= declara ca este prea devreme sa ne pronuntam in aceasta privinta , contrazisa fiind de 0icholas &ard? si 4orris <oldstein de la !nstitutul !nternational #e Economie , sustinand ca incetinirea treptata a Chinei va fi mai adanca decat poate observa ma.oritatea deoarece ea se va intinde pe cativa ani si nu doar pe cateva semestre. 1uprainvestirea in anumite sectoare in primul semestru al anului CBBI a obli at uvernul sa ia masuri privind imprumuturile cat si reducerea proiectelor de calitate dubitabila. 4a.oritatea observatorilor economici sunt de parere ca invetitiile si e,porturile vor scadea pe CBB* dar nu si cele in imobiliare, ener ie, mediu cat si cele pe sectoarele rurale care cu si uranta au o pozitie stabile.

Va9D%9!$0 !2D$a"!#2!s"0 9a:a2 @!20 =0D!2!"0. Preturile crescande la rane dupa o recolta relativ saraca in CBB/ au avut ca urmare inre istrarea varfurilor de inflatie la peste /K fata de vara trecuta. !nflatia a mai scazut in toamna cand recolta pe CBBI s-a dovedit a fi una buna insa cresterea pretului la ener ie si proprietate va impiedica scaderea pretului hranei. Preturile pentru educatie, cultura si mena. casnic au crescut usor in timp ce pentru articolele de vestimentatie , mobilier, medicamente si comunicatii au scazut. 6anzarile en detail au crescut cu (AK la /.9 trilioane :I/C.I miliarde S= in CBBI, impinse de vanzari in masa de petrol, echipament de comunicatii,automobile,elemente culturale, mobilier, cosmetice si bi.uterii. 6anzarile en detail sunt previzionate la o crestere de mai mult de (BK in CBB*. C90s"090a 9#=%?"!0! s! a !2F0s"!"!!$#9 ?a a"a s02s =0s?90s?a"#9. V aloarea adau ata la productie si la intreprinderi industriale cu vanzari mai mari decat / milioane a crescut cu (I.* K , cifrele lunare sublinind totusi o usoara diminuare a cresterii in cursul anului fata de (+K in prima .umatate a acestuia. Chiar si asa productia de utila.e a ricole, nave, echipamente eneratoare de electricitate, fa,uri si circuite inete rate semiconductoare, a urcat cu peste /BK: unele au atins chiar ))K= in primele (( luni ale anului. 2nii analisti considera aceasta depasire a mediei de crestere ca fiind o

dovada a problemelor in campul muncitoresc. Previziunile 2"1 via a vis de valoarea adau ata arata cresteri de ((-(CK in CBB*. Cresterea totalului valorii adau ate pe productia industriala a fost de ((./ K in CBBI care s-a ridicat la *IB miliarde S. !nvestitiile in imobiliare au crescut cu C+./K:+9*.*miliarde S=, intr-o usoara scadere fata de CBB/, indicand faptul ca economia nu ar fi intr-o faza de dramatica scadere asa cum ar sustine ma.oritatea analistilor. !n primele (( luni ale anului, /+K din investitii se aflau in sectorul detinut de stat sau controlat de acesta8+/K din investitii au fost la nivel local. A ricultura a detinut numai un procent minuscul in raza investitionala , in timp ce industria si serviciile au absorbit 9BK si respective /)K. Cea mai importanta crestere in primele (( luni ale anului s-a inre istrat in mineritul ferometal:C(*K= si in combustibil fosil, inclusiv in prelucrarea deseurilor : (B9K si respective (A(K=. !n mod surprinzator investitiile in infrastructura feroviara au scazut cu C procente intre luna ianuarie si noiembrie, in ciuda faptului ca A entia $inhua 0eEs a raportat la inceputul lui ianuarie o dublare a investiilor in acest sector pentru CBB*. #in punct de vedere eo rafic re iunea de est a preluat mai mult de .umatate din suma investita intre aceste luni, restul impartindu-se intre re iunea centrala si de vest. Cel mai mare salt in investitii s-a inre istrat in China de est, crescand cu CAK in CBBA in timp ce in partea centrala si de vest AAK si respective C)K. !1#-urile au crescut cu (AK :IB.Imiliarde S= in CBBI . I: 9%:%"9!$0 s! =0 #7!"0$0 !2 !: asO 9a"a =#@a27!! !2 ?90s"090. Pentru mentinerea eforturilor in ceea ce priveste infalatia , "anca Populara a Chinei a incetinit cresterea depozitelor de valuta de la apro,imativ CBK la finele anului CBBA la apro,imativ (9./K la sfarsitul anului CBBI. "PC a anuntat un procent de crestere cu (/K :pentru moneda aflata in circulatie si depozitele pe termen scurt=, o usoara imblanzire a politicii monetare din a doua .umatate a anului CBBI, insa mai .os fata de tinta anului trecut de (*K. !n octombrie "PC a crescut rata dobanzii pentru prima oara in ) ani dar nu suficient de mult pe ntru a avea un efect de incetinire semnificativ asupra economiei. 4ai importanta insa a fot decizia bancii de a acorda cu o mai mare usurinta si in conditii mult mai accesibile imprumuturi, in speta intreprinderilor mai mici si firmelor care reprezinta in momentul de fata un important furnizor de locuri de munca pe piata chineza. . 5ezervele de valuta au atins IB).) miliardeS la finele lui CBBI , crescand semnificativ pana la /(K de la sfarsitul anului CBB/. China s-a vazut deasemenea nevoita sa permita unor sume mai mari de bani sa paraseasca tara, datorita influ,urilor de bani fierbinti.-otusi efectul in urma acestor schimbari nu a fost atat de mare pe cat cel scontat. Astfel, impunand depozite mai mari la banci si permitand turistilor si studentilor scoaterea unor cantitati mai mari de moneda in

strainatate cat si acordarea acestor drepturi de impunere altor institutii financiare,s-ar putea diminua riscul de e,ces valutar nedorit. #esi China a promis sa lucreze in favoarea unor masuri mai permisive in ceea ce priveste schimbul valutar, s-a declarat ca aceste masuri nu vor favoriza speculatiile de en. Plu,urile speculative au inre istrat o scadere in cea de-a doua .umatate a anului CBBI, reflectand faptul ca masurile uvernamentale au actionat asupra mediului investitional facandu-l mai putin atractiv. F!2a2"a9!$0 3%F092a:02"a$0 200*: a2%$ 90D#9:0$#9 as% 9a "aE0$#9. China a totalizat o suma record din ta,e anul trecut, crescand cu C/.*K iar cheltuierile uvernamentale la finele lunii noiembrie au scazut cu (9.(K. &a finele lunii noiembrie China a inre istrat un surplus fiscal de A9.C miliarde S. #esi responsabilul cu ta,e, $ie $uren a declarat ca o astfel de crestere nu se va mai inre istra in CBB/, eforturile sustinute de colectare a ta,elor confera uvernului o pozitie puternica pentru a conduce reforma in doua directii: cresterea puterii de cumparare si schimbari la nivelul -6A-uluiFABG. <uvernul a promis ma.orarea fondurilor indreptate catre proiecte de infrastructura si canalizare rurala. #e asemenea au acordat de.a (CB milioane S pentru a ricultura si vor urma alte 9IB milioaneS anul acesta. China a initiat desemenea un proiect pilot de ta,e pentru nordestul Chinei in octombrie CBB9 care priveste direct invetitiile in bunuri imobiliare si anumite industrii. !nsa companiile straine pot rasufla usurate deoarece discutiile asupra e alizarii ta,elor se vor finaliza cel mai devreme abia la finele lui CBB+ . 4inistrul de finante Lin 5enWin a declarat ca se asteapta ca atat nivelul ta,elor cat si intinderea investitiilor in acest sens vor fi moderate in CBB+ . #eficitul bu etar al Chinei a ramas acelasi in ultimii ani . #esi cheltuielile sociale vor creste usor, uvernul va emite mai putine actiuni pentru constructiile speciale limitand in acelasi timp cheltuielile enerale in CBB+. S0?"#9%$ D!2a2?!a9: s?4!:@a9! !2 200* Ba2?!$0 "ancile straine continua sa se e,tinda:D1"C a preluat CBK din "anca Comunicatiilor in au ust iar 0eEbrid e Capital a obtinut intr-un final cei (+K din "anca de #ezvoltare 1henzhen, in octombrie. "ei.in -ul continua sa e,tinda teritoriul pentru participatiuni straine reducand cerintele de capital si restrictiile asupra filialelor in ceea ce priveste bancile straine, in septembrie si si-a depasit obli atiile de deschidere a pietei fata de 34C cand a initiat afaceri 54" in "ei.in 8>unmin 8Nunnan8 &iaonin 8$iOan, 1haan,i8 si $iamen, Pu.ian cu banci straine in decembrie. #upa liberalizarea inte rala a asistemului bancar chinez stabilit pt CBB+, bancile locale chinezesti vor fi nevoite sa-si creasca competitivitatea. 1e pot observa de.a imbunatatiri in mana ementul bancilor, in special, mai vizibil in cadrul "ancii Chinei, "ancii de Constructii care va fi listata in curand de uvern.

Pundalul de re lare in conformitate cu obli atiile Chinei vis-a-vis de 34C se schimba de asemenea. "ei.in -ul a demarat procedurile de control administrativ, inclusiv in reunarea imprumuturilor interne si de asemenea o serie de masuri bazate pe studii e,clusive de piata. Acestea au inclus prima crestere a ratei dobanzii in ultimii ) ani, doua cresteri ale ratiilor depozitelor de reserve si a.ustari asupra ratelor sistemului de imprumut interbancar. Pentru a aduce sistemul bancar chinez la standarde internationale s-au stabilit de.a alte cerinte de capital pentru martie cu termen limita de aplicare ( ianuarie CBB+. 5eceptivitatea investitorilor la listare a "ancii Chinei si a celei de Constructii va fi un test final vis-a-vis de eficienta sistemului bancar chinez. E,ista zvonuri cum ca surplusuri de capital ar fi pre atite pentru celelalte doua banci de stat, "anca !ndustriei si Comertului si "anca A ricola, iar valabilitatea acestor zvonuri ar depinde de listarea celor doua banci de.a inre istrate. Pana in CBBI cele 9 mari banci vor plati inca putine dividende, adunand profiturile pentru rea.ustari. 3 alta initiativa interesanta este cea de suprave here a bazei de date nationale de credite individuale, stabiliata de cele 9 banci ca proiect pilot. Pentru prima data bancile vor imparti refinantarile imprumuturilor si informatiile de arantare asupra imprumuturilor la persoane fizice unind datele pe care le detin si care pot fi studiate in vederea reducerii riscurilor . 2n alt pas important asteptat in CBB+ este le ea falimentului. &e ea care a fost de.a schimbata de C ori va stabili foarte clar modalitatile de dezinvestire si retra ere a actionarilor cat si plata creditorilor companiilor in faliment. Mas%9! =0 9#"01a90 <uvernul a anuntat noi initiative de incura.are a investitorilor in pietele de capitalinclusive reducerea cheltuielilor tranzactionale , noi proceduri de inre istrare si planuri privind firmele de audit financiar. !nvestitorii nu au fost insa resi urati datorita actualitatii morbide a pietei chinezesti. Piata saracacioasa a actiunilor in China continua sa dezavanta.eze economia acesteia. &ipsa posibilitatii de ale eri investitionale conduc la supradezvoltarea si saturarea pietei imobiliare din moment ce persoanele fizice nu au alte posibilitati decat returnarile aproape nule la banci. Analistii nu e,clude posibilitatea Chinei de a atra e investitori institutionali straini ca modalitate de stabilire a disciplinei pe piete conform obli atiilor fata de 34C. As!3%a9!$0< 9#:!s!%2! a$0 D!9:0$#9 s"9a!20 Cresterea venitului din asi urari a incetinit in CBBI cu ((K, apro,imativ .umatate din ritmul de crestere al anului CBB/. Analistii au atribuit aceasta incetinire a ritmului de crestere maririi ratei dobanzii si reformelordin sectorul asi urarilor pe viata.

Adevaratul succes insa, a fost constituit de ai urarile straine in China. 6eniturile din asi urarile straine au crescut de 9 ori rata cresterii economice interne, detinand (/.AK din piata de asi urari in 1han hai si +.CK in <uanhzhou. China si-a indeplinit promisiunile fata de 34C in decembrie permitand asi uratorilor straini sa furnizeze fonduri asi uratorii de sanatate, rup si pensii,eradicand orice limitare eo rafica in fata asi uratorilor straini si permitand firmelor straine sa detina controlul ma.oritar in societati mi,te. 2sile sunt de asemenea deschise bro@erilor si a entilor de asi urari:in ianuarie "ei.in -ul a in.umatatit cerintele de capital pentru ramura de bro@era. si a clarificat pe cele referitoare la filiale. #in nefericire cerintele mari de capital pentru firmele straine de asi urari -C9 milioane S pentru sediu- au ramas neschimbate iar aprobarile de filiale date pe rand. Anul trecut au intrat pe piata si asi urarile furnizate din strainatate pentru a ricultura din vestul Chinei. <roupama 1A a deschis un lant de filiale pentru stabilizarea veniturilor fermiere in Chen du si 1ichuan. "ei.in -ul si alti asi uratori vor monitoriza evolutia <roupama. Analistii asteapta de asemenea alte le i pentru reducerea riscurilor in sectorul asi urarilor . "ei.in -ul a clarificat de.a faptul ca asi uartorii de bunuri trebuie sa-si puna la punct o retea nationala comuna de fonduri,o rezerva a asi uratorilor pentru acoperirea politelor in caz de faliment . 2n ultim punct de interes in CBB* este aprobarea fondurilor ai uratorii interne catre investitii in strainatate. P9#@$0:0 9%9a$0 China rurala a avut in sfarsit un an relativ bun in CBBI. Preturile mari la mancare au crescut veniturile rurale cu I.+K, cea mai mare rata de crestere din ())*: veniturile urbane au crescut cu *.*K=. Productia a ricola a crescut cu * procente, in mare parte ca urmare a preturilor mai mari. #e asemenea inflatia in mediul rural a devenit mai mare decat in mediul urban. <uvernul central a eliminat ta,ele in unele zone rurale si urmeaza sa elimine ta,ele din a ricultura si din alte zone in CBB/. !nsa conditiile in mediul rural lasa mult de dorit iar abuzurile oficialitatilor sunt inca punctul fierbinte al plan erile fermierilor. 4ai mult decat atat, China a raportat ca in CBBA nivelul saraciei a atins cote critice care nu s-au mai inre istrat inca din ()*+- unul din (( locuitori se afla sub limita oficiala a saraciei, aceasta insasi aflandu-se sub standardele internationale acceptate-(S pe zi la preturile din ()+/.2n an bun nu va a.uta prea mult la micsorarea diferentei de venit dintre mediul rural si cel urban- distributia veniturilor la ora actuala in China este mai ine ala decat in CMA din totalitatea tarilor . Problemele mediului rural vor continua sa fie fruntase pe a endele de lucru ale uvernului inca multi ani. S#:a1 3ficial soma.ul urban este estimat la 9.C K sau (9 milioane sub tinta de 9.*K pentru CBB9FA(G.!nsa acest procent e,clude muncitorii in concediu de la intreprinderile de stat, muncitorii din mediu rural care mi reaza in cautare de locuri de munca la oras si in plus milioanele de muncitori din mediul rural, asadar procentul real de someri poate fi chiar dublu fata de cel declarat. 2nii someri nu asteapta a.utorul autoritatilor 8 4inistrul 4uncii si al 1i urantei 1ociale ;hen 1ilin declara ca in present China trbuie sa ofere locuri de munca pentru / milioane

de someri si pentru ) milioane de personae abia intrate in randul fortelor de munca.Ca urmare soma.ul una din principalele ri.i alr uvernului.2nii dintre someri nu asteapta asistenta din partea uvernului:numarul celor care se an a.eaza independent in China este acum in .ur de (BB de milioane sau apro,imativ 9BK din randul muncitorilor din mediul urban. Aceste cifre includ profesionalisti: avocati, scriitori, liber profesionisti si interpreti= cat si mena.ere, zilieri si muncitori necalificati. 4ai mult decat curioasa a fost anomalia de anul trecut in ceea ce priveste lipsa de muncitori in cadrul catorva centre manufacturiere pe coasta de sud-est. Cateva fabrici, mai ales cele in care coditiile de munca lasau de dorit , la fel ca si salarizarea de altfel,s-au declarat subit in lipsa de cateva mii de muncitori. Astfel de conditii de munca cat si casti urile ridicate anul acesta din mediul rural au facut ca o mare parte din tinerii care mi rau in cautare de locuri de munca sa se decida in favoarea fermelor din mediul rural. D0 #@s09Fa" !2 200/ C#2"!2%a90a 90D#9:0! 0?#2#:!?0 China va milita in continuare asupra aspectelor le ale, bancare, de securitate, printr-o politica de uvernare corporativa si transparenta in decursul aceatui an. "anca 0ationala a Chinei si "anca de Constructii a acesteia vor fi mai mult ca si ur inre istrate creand astfel oportunitati pentru investitori. S0?"#9%$ 020930"!? Aproape fiecare provincie din China a suferit pene de curent in timpul perioadelor de varf, anul trecut. #esi noi puncte ener etice sunt pro ramate spre constructie in CBB+ si CBB), slabiciunile structurale vor continua sa inrautateasca situatia Chinei. 0e putem astepta si anul acesta la intreruperi ale curentului electric iar cele mai afectate vor fi cu si uranta Lian su, 1han,i si ;he.ian . !n CBB+, cererea de carbune va ramane cu si uranta ridicata, in timp ce problemele de tranpport, in special cele pe calea ferata vor duce la intarzieri in ceea ce priveste livrarile la termen. Conform cotidianului China in fiecare zi eneratoarele, productia de fertilizatoare, productia de otel, consumatorii individuali si e,porturile vor avea prioritate in furnizarea de carbuni. Asadar din moment ce carbunele este principala sursa de ener ie in China, uvernul planuieste sa creeze o dependenta bine stabilita intre pretul carbunelui si cel al ener iei anul viitor. China a devenit de asemenea un mare consummator de petrol in ultimii cativa ani si isi creaza o rezerva strate ica de titei pentru a se asi ura in caz de criza ener etica. !mportul net de petrol a crescut cu A/K anul trecut : partial din cauza companiilor ce folosesc eneratoare diesel pentru productie in timpul penelor de curent=, insa se asteapta o scadere anul acesta din moment ce ritmul economiei incetineste deasemenea. A a

Preturile la apa vor creste ca urmare a lipsei rezervelor de aceasta natura.

Ra"a =#@a27!! Cu amenintarea cotelor ridicate ale inflatiei ca fundal, cresteri bruste ale ratei dobanzii sunt putin probabile. Analistii preconizeaza ca nivelul acesteia nu va fluctua cu mai mult de ( punct procentual anul acesta. Ta@0$%$ 29.2.3: I2=!?a"#9!! 0?#2#:!?! a! C4!20!; 2002<200* CBBC PIB ARMB:!$!a9=0C C90s"090a 90a$a a PIB ABC I2F0s"!"!! !2 :!1$#a?0 D!E0 Va$#a90 a=a%3a"a Va27a9! E2<D0"a!$ I2=!?a"#9%$ 90"%$%! $a ?#2s%:a"#9 ABC V02!"%$ %9@a2 0 ?a =0 $#?%!"#9 ARMBC V02!"%$ 9%9a$ 0 ?a =0 $#?%!"#9 ARMBC Ra"a s#:a1%$%! %9@a2 ABCRR 9#=%?"!0 !2=%s"9!a$aR +.B (B.A (*.+ ).* B.9 I,C+B C,C/A A.( CBBA *./ (A.B ((.I (B.( B.* I,+IB C,AII A.I CBB9 +.B (I.) (I./ ((.+ -B.+ *,*BA C,9*I 9.B CBB/ ).( C*.* C*.A ).( (.C +,/BB C,ICC 9.9 CBBI )./ C/.+ (I.* (A.A A.) ),9CC C,)AI 9.A +,)9I.+ ),*A(./ (B,9*).( ((,II).9 (A,I/(./

Soursa: P&C National )ureau of 4tatistics 8N)4, 6661stats1gov1cn9 C+ina 4tatistical :earboo,,2006 Nota: pentru companiile cu vanzari mai mari de ! milioane "#$% &n concordanta cu datele N$S, care nu includ soma'ul populatiei migratoare Ta@0$%$ 29. 2.,: P90F!7!%2!$0 PIB 02"9% 200' O93a2!7a"!a C90=!" S%!ss0 F!9s"B#s"#2 D0%"s?40 Ba2P A) )#$=:a2 Sa?4s )9#% ; I2?. LP M#93a2 C4as0 Q C#. PRC C02"09 D#9 Na"!#2a$ A??#%2"!23 a2= E?#2#:!? )9#M"4 PRC )#F092:02" "a930" UBS A) CBB* +.I +.* +.+ +./ +-) X+.B ).I

Soursa% )loomberg* Deutsc+e )an, A-* .P /organ C+ase 0 Co1* P&C -overnment 2or, &eport* 3)4 A-* 5in+ua Ne6s Agenc7

Ta@0$%$ 29 2.' : I2=!?a"#9!! D!2a2?!a9! a! C4!20! ; 2002<200* Sursa% Asian 2all 4treet .ournal* N)4 C+ina 4tatistical :earboo,, ';;<* People=s )an, of C+ina*&euters Note: necomunicate :toate cifrele sunt in miliarde 54" sau procente= CBBC A 9#F!7!#2a90 M0 C90s"090 B A 9#F!7!#2a90 M& C90s"090 B A 9#F!7!#2a90 M2 C90s"090 B Ra"a =0 s?4!:@ ARMBSJC R0s09F0 F#90E A:!$!a9=0 JC V02!"%9! 3%F092a:02"a$0 A"#"a$C V02!"%9! =!2 "aE0 Da"#9!! !2"0920 Da"#9!! 0E"0920 A:!$!a9=0 JC D0D!?!" 3%F092a:02"a$ (,9I/.A +.) /,A(9.* (I.B (A,9I(.B (C.A +.A (I/.I (,AA)./ (,C/+.C 9(/.9 (9/.* C9).( CBBA (,/I+.) *.( /,)+*.C (C.* (/,+AB.C (*.I +.A C(C.C (,IA+.I (,/AB.( 99+.9 (*B.( C/(.* CBB9 (,*C*.+ (B.( *,B++.C (I.+ (+,/BB.* (I.+ +.A C+I.9 (,+)B.9 (,*IA.I /II.B (*(.9 A(/.B CBB/ (,)*9.I (9.A +,9((.) (+.* C(,)CC.I ().I +.A 9BA.A C,(*(./ C,BB(.* IBC.) ()A.I C)A./ CBBI C,(9I.+ +.* ),/)*.( (9.( C/,/B+.B (9.9 +.A IB).) C,IA/.I C,/*C.B 0A 0A A().A

4a.oritatea analistilor se asteapta la o scadere a flu,ului investitional mai .os de CBK, in CBBI care pe viitor va determina o cerere scazuta de materie prima scazand astfel preturile.#e asemenea un real a.utor il va constitui scaderea pretului petrolului. Atata timp cat inflatia va oscila intre A si /K incercarile de marire a ratei dobanzii vor fi diminuate. !deea este ca imprumuturile si investitiile sa fie aprobate companiilor care le vor folosi in mod inteli ent, sustinand astfel reforma sectorului financiar. !nvestitiile ma.ore vor reprezenta in continuare o necesitate in multe sectoare, in speta, infrastructura, pentru sustinerea urbanizarii rapide, imbunatatirii accesului mediului rural catre piete si crearea de noi locuri de munca in China. !n timp ce cifrele din economia Chinei vor necesita intotdeauna o doza de scepticism, ma.oritatea analistilor sunt de acord ca aceasta va avea parte de o pozitie favorabila in anul CBB*.

CAPITOLUL 3

ROLUL CHINEI IN EVOLUTIA COMERTULUI MONDIAL

,hina a incercat de nenumarate ori in ultimii ani sa devina membra a +0,, agentia internationala de reglementare a comertului multilateral. .tatutul de membru +0, al ,hinei (precum si cel al =aiCanului) a fost instituit oficial la ,onferinta 0inisteriala +0, de la #oha, Fatar, in noiembrie 677$. <a $$ decembrie 677$ ,hina a devenit membru +0, cu drepturi depline. Aceasta aderare va presupune insa din

partea ,hinei o liberalizare a comertului si regimurilor sale de investitii, fapt ce ar putea crea noi oportunitati comerciale semnificative pentru .UA. !rincipala preocupare a ,ongresului american este respectarea de catre ,hina a prevederilor +0,. 3.1. CHINA SI OMC #upa $5 ani de negocieri bilaterale si multilaterale, ,hina a devenit membru cu drepturi depline al +0, la $$ decembrie 677$. @egocierile purtate pentru aderare au vizat o serie de practici utilizate de ,hina pentru deturnarea flu ului comercial inspre si dinspre ,hina, cum ar fi tarifele ridicate si barierele non-tarifare, restrictia investitiilor e terne, lipsa reglementarilor nationale pentru companiile straine, protectia inadecvata a dreptului la proprietate intelectuala si subventiile guvernamentale menite a deregla procesele comerciale. .tatutul de membru +0, va presupune schimbarea in ,hina a multor legi, institutii si strategii pentru a le aduce in conformitate cu reglementarile comerciale internationale. Printre obli atiile acceptate de China se numara: China va trata toti membrii 34C in mod nediscriminatoriu. 3rice persoana fizica sau firma straina inclusiv cei care nu au investit sau s-au inre istrat in China vor primi acelasi tratament, nu mai putin favorabil decat cei care au acordul de investire in China, conform dreptului comercial.

China va elimina practicile de prYt dual cat si diferentele intre bunurile produse pentru a fi comercializate in China si cele pentru e,port.
Politica de control a preturilor nu va fi folosita pentru prote.area industriilor sau furnizorilor autohtoni. Acordul 34C va fi implementat in China inte ral prin revizuirea le ilor interne cat si prin dezvoltarea si aplicarea unor noi le i in conformitate cu acordul 34C. !n cursul a A ani orice intreprindere va avea dreptul de import-e,port de bunuri pe teritoriile acceptate e,ceptand limitarile cunoscute. China nu va mentine sau introduce subsidii de e,port in ceea ce priveste produsele a ricole.

!n timp ce China isi rezerva dreptul e,clusiv de comercializare a produselor de en, tutun, cereale, combustibili si minerale, mentinanad anumite restrictii de transport si distributie a bunurilor in interiorul tarii, multe dintre restrictiile companiilor straine in China vor fi eliminate sau diminuate considerabil dupa A ani :perioada de tranzitie=. !n alte domenii, cum ar fi prote.area dreptului de proprietate intelectuala, China va implementa Acordul -5!P1 inte ral de la data acceptarii. Pe o perioada de (C ani incepand de la data acceptarii va e,ista un 4ecanism de 1alv ardare -ranzitionala in cazul importurilor de produse de ori ine chineza care ar cauza sau ar ameninta sa produca tulburari ale pietei producatorilor interni ai tarilor member 34C.

Pe de alta parte interdictiile, restrictiile cantitative sau alte masuri mentinute impotriva importurilor din China, intr-o maniera neconcordanta cu acordul 34C vor fi eliminate sau tratate in concordanta cu termenii mutuali ai pro ramelor specificati in ane,a Protocolului de Aderare. &.B%2%9!$0 !ncheierea ne ocierilor privind accesul pe piata al bunurilor reprezinta o obli atie a Chinei de a elimina treptat barierele comerciale si de a e,tinde accesul pe piata a bunurilor din tari straine. China a intezis orice tarif pentru bunurile importate. #upa implementarea tuturor obli atiilor asumate ,nivelul tarifului mediu al Chinei va scade cu pana la (/ K la produsele a ricole. 0ivelul este intre B si I/ K cu medii mai mari pt cereale. Pentru bunurile industriale tariful va scadea cu +.)K intr-o raza de B-9*K, cele mai mari rate de tarif fiind aplicata filmelor si automobilelor cat si produselor aferente. 2nele tarife sunt eliminate din CBBI, iar altele reduse dar in nici un caz mai tarziu de CB(B.FACG >extile Conform aderarii China va deveni membra a Acordului asupra -e,tilelor si Articolelor 6estimentare si va fi supusa obli atiilor si drepturilor respective. Pt membrii 34C in ceea ce priveste te,tilele si articolele vestimentare incheiat la A( decemrie CBB9 ramane in vi uare 4ecanismul de 1alv adare pana in CBB+, permitand <uvernului 4embrilor 34C sa actineze in sistarea importurilor de produse te,tile chinezesti in cazul unor tulburari de piata. Agricultura China a fost de accord cu limitarile subsidiilor la productia A ricola cu pana la +./K din valoarea iesirilor : art I.9 din Acordul A ricol=. China a fost de asemenea de acord sa aplice aceleasi limite subsidiilor prevazute la art I.C din Acordul A ricol 2.S09F!?!!$0 >elecomunicatii #upa aderarea Chinei, furnizorilor straini de servicii li se va permite crearea de societati mi,te ,fara restrictii cantitative privind furnizarea serviciilor in diverse orase. !nvestitorii straini in societatile mi,te nu vor reprezenta mai mult de C/K. !n decurs de un an de la aderare zonele vor fi e,tinse pentr acoperirea altor orase iar investitiile straine nu vor trebui sa depaseasca mai mult de A/K. !n decursul a A ani de la aderare investitiile straine nu vor depasi 9)K. #upa / ani de la aderare nu vor mai e,ista restrictii eo rafice. 4istemul bancar #upa aderare, institutiilor financiare straine li se va permite sa furnizeze servicii in China fara restrictii clientelare pentru afaceri in moneda straina. Pentru afaceri in moneda nationala in decursul a C ani de la aderare li se va permite institutiilor financiare straine sa furnizeze servicii

intreprinderilor chinezesti. #upa / ani de la aderare vor fi permise relatiile clientelare fara restrictii. Asigurarile Asi uratorilor straini pentru bunuri li se va permite sa se dezvolte ca ramura sau ca societati mi,te cu /(K proprietate straina. #upa C ani de la aderarea Chinei li se va permite stabilirea cu proprietate deplina asupra societatilor respective. Asi uratorilor straini de viata li se va permite deasemenea o proprietate de /BK intr-o societate mi,ta cu parteneri la ale ere. Pentru riscurile comerciale la scara mare, reasi urare si riscuri maritime internationale,aviatie si transportTasi uarare si reasi urare, nu vor fi permise mai mult de /BK actiuni straine. &a A ani dupa aderare actiunile investitorilor straini vor creste pana la /(K, iar la / ani de la aderare vor fi permise societati cu proprietate inte ral straina.FAAG !n CBBB China era a *a tara e,portatoare si a+a importatoare la nivel mondial. E,portC9).C miliarde dolari8 import CC/.( miliarde dolari. Pentru servicii comerciale China era a(Ca e,portatoare mondiala si a (Ba importatoare : e,port- C).* miliarde S, !mport-A9.+ miliarde S Ca membru al 34C, China a trecut hotar%t la reducerea ta,elor vamale si a redus semnificativ masurile privind scutirile de ta,e. Ea a accelerat, totodata, ritmul accesului lar pe piata serviciilor, a intensificat masurile de prote.are a drepturilor privind proprietatea intelectuala si a ndeplinit cu ri oare crearea relatiilor de comunicare cu 34C. China a facut pro rese nsemnate n privinta deschiderii pietei interne. Astfel, n primele zece luni ale anului CBBC, volumul importurilor si e,porturilor a totalizat /BB,CI miliarde dolari, cresc%nd cu (),*K n fiecare an. 6olumul e,porturilor s-a apropiat ca valoare de CIC,/ miliarde dolari, sporind cu CB,IK, iar cel al importurilor a depasit CA*,*I miliarde dolari, cresc%nd cu (+,*K. !nvestitiile straine au continuat sa creasca. 7n perioada ianuarie-octombrie, CBBC, investitiile straine actuale s-au ridicat la 9I,99 miliarde dolari, reprezent%nd o crestere de A9,+*K. 7n prima .umatate a anului CBBC, investitiile straine, numai n sectorul serviciilor, au crescut cu (B,C miliarde dolari, reprezent%nd un sfert din totalul volumului investitiilor absorbite. Patrunderea capitalului strain a adus nu numai nsemnate investitii straine, dar au contribuit la stimularea dezvoltarii economice a Chinei si a creat noi locuri de munca. Paptele dovedesc ca admiterea Chinei n 34C a creat o situatie reciproc avanta.oasa, at%t pentru China, c%t si pentru celelalte tari din lume.

R07%$"a"0 0 :as%9a 0D#9"%9!$#9 3data cu admiterea n 34C, China a reusit sa-si ndeplineasca ndatoririle asumate. 7n cursul anului trecut, diferite sectoare, de la nivelele centrale la cele locale si de la institutii

uvernamentale la ntreprinderi, toate au depus eforturi sustinute pentru ndeplinirea acestui tel. 7ncep%nd cu luna februarie, au fost or anizate numeroase cursuri de pre atire pentru functionarii publici de la nivel central si local, pentru a-si nsusi re ulile care uverneaza activitatea 34C. 7n acelasi timp, forurile de conducere de la nivel central si local, au accelerat ritmul ndeplinirii reformelor n sistemul administrativ si al modificarilor aduse atributiilor care revin or anelor statului. &a nceputul lunii noiembrie, Consiliul de 1tat a hotar%t desfiintarea sustinerii e,amenelor n administratie si a aprobat ca promovarea n acest sector sa se faca pe baza rezultatelor obtinute la completarea unor teste cu *+) de indicatoriFA9G. China a nceput sa aplice re lementarile 34C si n scopul apararii drepturilor sale. 1pri.inindu-se pe re lementarile impuse de 34C, China a rezolvat favorabil disputele sale de ordin comercial cu celelalte tari, privind unele probleme, cum sunt dumpin ul de e,port sau import, masurile de protectie si barierele tehnolo ice. China a participat activ la noua runda de ne ocieri asupra comertului multilateral n cadrul 34C, particip%nd cu un numar de peste CB de dele ati la convorbirile care s-au desfasurat la <eneva. 7n timpul ne ocierilor, dele atii Chinei au avansat propuneri asupra problemei ma.ore privind marfurile, serviciile, drepturile asupra proprietatii intelectuale si a ricultura, fac%nd cunoscute punctele de vedere si pozitia Chinei n cadrul noii runde de dezbateri. Acestea s-au bucurat de spri.inul dele atiilor din tarile n curs de dezvoltare. 4inisterul comertului e,terior si al cooperarii economice a deschis n mod oficial, n luna septembrie, un site pe !nternet al 34C. Piind sin urul site de stat pe probleme de afaceri n cadrul 34C, el ofera surse autorizate de informare si promoveaza comunicarea ntre stat si cercurile de afaceri. #eschiderea acestor site-uri reprezinta o masura activa din partea Chinei, menita sa contribuie la ndeplinirea obli atiilor sale de a stabili cai diferite de informare si comunicare cu celelalte tari, n concordanta cu obli atiile asumate odata cu intrarea n 34C. Ca un mi.loc de cea mai mare importanta de informare asupra 34C, creat la nivel uvernamental, site-ul va avea un rol vital n difuzarea de informatii privind 34C, sporind transparenta asupra politicilor comerciale ale altor tari si facilit%nd cunoasterea de catre companii si persoane private a politicilor comerciale. 4asurile eficiente adoptate de China au contribuit la crearea unei con.uncturi favorabile, prin continuarea politicii de deschidere a pietelor a ricole, de servicii si de autoturisme, ndata dupa admiterea ei n 34C. 1ectorul a ricol s-a dezvoltat nentrerupt. #eschiderea sectoarelor financiar, de asi urari si arantii, de telecomunicatii, lo istica si alte servicii a avansat tot mai mult n timp, d%nd un puternic impuls reformelor si dezvoltarii n aceste sectoare. 5itmul reor anizarii si al modernizarii tehnolo ice n industria de autoturisme a fost mai viu dec%t n anii precedenti. 5eor anizarea si cooperarea dintre producatorii chinezi de autoturisme si i antii straini au adus beneficii ambelor parti. 1ectorul de presa si publicatii a trecut la reor anizare n scopul adaptarii lui la noua situatie creata n urma intrarii Chinei n 34C. China a aprobat e,istenta a sapte companii editoriale, cinci rupuri de difuzare de publicatii si A+ de rupuri de presa. 7n plus, reor anizarea industriei aeronautice a condus la aparitia a trei companii de linii aeriene. 4onopolul

telecomunicatiilor a fost desfiintat, sectorul marindu-si n acest fel puterea competitionala. 3data cu intrarea Chinei pe piata mondiala ea a pasit ntr-o noua etapa. Ras %2s >2=a"#9!9!$#9 as%:a"0 !n cadrul celei de a !6-a ntruniri ministeriale a 34C de la #oha, n >atar, unde China a primit statutul de membru al 34C, dele atia chineza a evidentiat eforturile Chinei pentru aderarea la 34C, hotar%rea ei de ad%ncire a reformei si deschiderea tot mai lar a catre lumea din afara. #ele atia a sustinut ca odata admisa ca membru al 34C, China va adopta prevederile 34C, si va asuma ndatoririle, beneficiind totodata si de drepturile care-i revin, pe baza principiului echilibrului dintre drepturi si ndatoriri. Comisia din cadrul 34C, care raspunde de re lementarile referitoare la drepturile asupra proprietatii intelectuale, a dat o apreciere pozitiva modului n care China aplica aceste re lementari nca din primul an al aderarii la 34C. 7nca nainte de ntrunirea or anizata de 34C, destinata dezbaterii problemei privind drepturile asupra proprietatii intelectuale, China a prezentat un raport cu privire la le ile pe care de.a le promul ase n acest domeniu si a raspuns la (B( ntrebari formulate de 1tatele 2nite, 2niunea Europeana, Laponia, Australia si de alti membri ai 34C. Ei au dat o apreciere pozitiva modului n care China a tratat si a rezolvat problema drepturilor privind proprietatea intelectuala. 7nca de la nceputul anului CBB9, China a redus tarifele vamale pentru /.ABB de bunuri de import, de la (/K la (CK. -arifele medii pentru bunurile manufacturiere s-au redus de la (9,*K la ((,AK, iar cele pentru produsele a ricole :cu e,ceptia produselor acvatice= au scazut de la (+,+K la (/,+K. China a desfiintat, de asemenea, contin entele autorizate si licitatiile pentru opt tipuri de produse, ntre care cereale, l%na, bumbac si n rasaminte chimice.FA/G 7n acord cu an a.amentele asumate, China a trecut la revizuirea si anularea unui numar de le i si re lementari care contravin re lementarilor 34C si a promul at altele noi, n care fi ureaza re lementarile privind contracararea dumpin ului, cele referitore la subventii si la masurile de protectie, care au nceput sa intre n vi oare nca de la nceputul anului trecut. &e ea patentelor, a marcii comerciale, a drepturilor de autor si alte le i si re lementari de interes au fost revizuite, iar le ile si re lementarile interne referitoare la profitul investitorilor straini au fost modificate. 7n acelasi timp, cresterea competitiei a condus treptat la desfiintarea monopolurilor n sectoare ca telecomunicatiile, aeronautica si sectorul ener etic. 5eforma politicii de ta,e si impozite a condus la uniformizarea suprata,elor, at%t pentru societatile chineze c%t si pentru cele straine. -a,ele ridicate pentru societatile cu capital strain au fost desfiintate, odata cu practicarea ta,elor standard duale pentru calatoriile aeriene, feroviare si navale, tichetele de admitere si ta,ele de folosire a facilitatilor publice.

A??0s%$ :a! $a93 0 !a"a 1tatutul de membru al 34C an a.eaza China sa aplice principiul natiunii celei mai favorizate si tratament national pentru toti membrii 34C, precum si sa liberalizeze comertul si sectorul serviciilor. Ea se an a.eaza, de asemenea, sa reduca tarifele vamale la nivelul tarilor n curs de dezvoltare, de la (/,IK n anul CBBC, la (BK n anul CBB*, sa reduca si sa desfiinteze masurile non-tarifare pentru importuri si sa revoce le ile, re lementarile si normele care contravin prevederilor 34C. China va trece la reforma sistemului de or anizare a comertului, va implementa politici uniforme si transparente de comert si va admite evaluarea anuala de catre 34C a ndeplinirii an a.amentelor asumate. T0$0?#:%2!?a"!!$0 China va lar i si mai mult piata serviciilor de telecomunicatii, n cel de al doilea an de la aderarea la 34C. 0umarul oraselor deschise furnizorilor straini de servicii de telecomunicatii va creste de la A la (98 procentul de capital strain n societatile de telecomunicatii cu capital mi,t poate creste de la C/K la peste A/K. #upa un studiu e,perimental, multe initiative ale investitorilor straini se asteapta sa faca un hotar%t pas nainte, prin patrunderea lor pe piata chineza a serviciilor de telecomunicatii, prin nfiintarea de ntreprinderi cu capital mi,t si prin investitii cu mult mai mari. S!s"0:%$ @a2?a9 "anca Populara a Chinei, care este banca cea mai mare a tarii, a anuntat ca de la ( decembrie, CBB9, institutiile financiare cu capital strain au dreptul sa initieze operatiuni n moneda nationala, 54", nca n cinci orase: <uan zhou, ;huhai, Jin dao, 0an.in si Vuhan, pe l%n a cele care au beneficiat de acest drept nainte: 1han hai, 1henzhen, -ian.in si #alian. Patru mari banci comerciale de stat din China, "anca Chineza, "anca Chineza de Comert si !ndustrie, "anca de Constructii si "anca A ricola din China, se vor deschide capitalului privat, inclusiv capitalurilor straine. S!s"0:%$ as!3%9a9!$#9 Acest sector urmeaza sa-si deschida lar portile ntr-un interval de trei ani, de la primirea tarii n 34C. 2n numar sporit de companii straine vor obtine autorizatii pentru initierea de afaceri sau aprobari pentru deschiderea de filiale. P%na acum, A9 de firme de asi urari au primit autorizatie de a opera n China sau sunt pe cale sa-si deschida sedii proprii. Potrivit an a.amentelor asumate, firmele straine de asi urari pe viata sau de alt profil vor primi aprobarea de a-si oferi serviciile n "ei.in , Chen du, Chon Win , Puzhou, 1uzhou, $iamen, Vuhan si -ian.in, n decurs de doi ani din momentul intrarii Chinei n 34C. C#:09"%$ ?% a:a2%2"%$

Acest sector nu va functiona deplin nainte de termenul stabilit prin an a.amentele asumate. Capitalul strain va putea patrunde n acest sector prin fuzionarea de ntreprinderi si prin achizitii si va avea, de asemenea, acces n sfera publicitatii pentru v%nzarile cu amanuntul. Turismu #upa aderarea ,hinei la +0,, turismul a devenit domeniul cu ritmul cel mai alert de deschidere catre e terior. !na acum, $$ companii de turism cu capital mi t si-au facut aparitia n ,hina. .hen Duirong, functionar superior la Agentia @ationala de =urism, a declarat ca turismul chinez se va deschide de acum nainte ntr-un ritm si mai accelerat.. Asa cum este stipulat, ,hina va permite nfiintarea de oficii straine de turism, dar nu mai devreme de $ decembrie 6775. I!"us#ri$ <a nceputul anului n curs, ,hina a redus n continuare ta ele vamale pna la $$9. ,ontrolul contingentelor pentru unele marfuri de import, cum sunt ceasurile si camerele video va fi desfiintat. ,ontingentele la importul de autoturisme, de produse din petrol si cauciuc natural, ca si la produse agricole si ngrasaminte chimice vor spori cu $59. #rept consecinta, se asteapta ca pretul marfurilor de import sa scada. Au#%#urism& & =a ele vamale la importul de autoturisme vor fi reduse n continuare, cu un procent mai mic nsa dect n anul precedent. =otusi, gratie ritmului accelerat al deschiderii sectorului bancar din ,hina, firmele straine care desfac pe credit se vor impune probabil pe piata chineza. Interesul Chinei in aderarea la O C ,hina a facut din aderarea la +0, prioritatea numarul unu dintr-o serie de motive. *n primul rand, statutul de membru +0, insemna recunoasterea internationala a importantei puteri economice a ,hinei. *n al doilea rand, permite ,hinei asumarea unui rol major in elaborarea de noi reguli comerciale internationale in cadrul +0,. *n al terilea rand, ,hina are acces la procesul de solutionare a disputelor comerciale in +0,, reducand astfel amenintarea de restrictii unilaterale asupra e porturilor chineze. *n al patrulea rand, inlesneste promovarea de strategii pentru liberalizare daca acestea sunt necesare satisfacerii obligatiilor internationale ale tarii. *n fine, liderii chinezi spera ca statutul de membru +0, va determina .UA sa acorde ,hinei clauza natiunii celei mai favorizate si relatii comerciale normale permanente, eliminand astfel procesul anual de actualizare a statutului comercial si in consecinta dezbaterile pe marginea relatiilor .UA " ,hina. Rolul si interesele SUA in aderarea Chinei la O C

.UA a jucat un rol important in procesul de aderare al ,hinei la +0,. +ficialii americani au insistat ca aderarea ,hinei la +0, sa se faca in baza unor (termeni semnificativi din perspectiva comerciala) ce ar impune ,hinei reducerea barierelor comerciale si de investitii pe o perioada de timp relativ scurta. !entru multe companii americane, ,hina ramane o piata dificil de penetrat, in principal din cauza strategiilor guvernului chinez menite a proteja si promova industriile interne. Aceste strategii incurajeaza importul produselor utile dezvoltarii economice a ,hinei, cum ar fi tehnologia de varf, echipamente si materii prime utilizate de industriile orientate catre e port. 1unurile si serviciile ce nu sunt considerate de mare importanta sau cele care intra in competitie directa cu companiile interne sunt supuse unei largi game de bariere comerciale. Asemenea bariere determina companiile straine sa investeasca in ,hina pentru a obtine acces la piata, cu toate ca si in acest caz infrunta restrictii. +ficialitatile americane condamna aceste strategii ca fiind motivul deficitului comercial crescand al .UA cu ,hina, deficit ce a atins '2 miliarde de dolari in anul 6777. + serie de analisti americani au considerat aderarea ,hinei la +0, o oportunitate semnificativa de acces la piata chineza. ,hina a devenit in ultimii ani economia cu cel mai rapid grad de dezvoltare pe plan mondial (cresterea neta a !*1 a fost in medie de %.59 pe an in perioada $%&% " 6777), si multi analisti sustin ca piata chineza ar fi o importanta platforma de desfacere pentru bunurile si serviciile americane daca accesul la piata s-ar inlesni. Aderarea la +0, ar impune ,hinei reducerea barierelor comerciale, stabilirea de reglementari nationale pentru companiile straine, transparenta legislatiei comerciale si revizuirea regimului comercial in cadrul procesului de solutionare a disputelor +0,. Alti avocati americani ai aderarii ,hinei la +0, au considerat accederea ca oportunitate pentru impunerea drepturilor omului in aceasta tara prin consolidarea puterii legislative in activitatile comerciale, reducerea controlului guvernamental asupra economiei si promovarea e tinderii sectorului privat. Acordul O C! SUA " China, din noiembrie #$$$ +ficialitatile americane si chineze au semnat un acord bilateral vizand aderarea ,hinei la +0, pe $5 noiembrie $%%%. Acest acord ar angaja ,hina in reducerea tarifelor si eliminarea barierelor netarifare (o parte la momentul aderarii, altele in cadrul etapelor pachetului de conformare la reglementarile +0,). =ranscrierea completa a Acordului a fost data publicitatii de catre administratia ,linton la $2 martie 6777. !rincipalele angajamente ale ,hinei includ> de Acordarea de drepturi comerciale si de distributie (vizand si posibilitatea operarii servicii au iliare distributiei) pentru companiile americane din ,hina /educerea tarifelor de baza la produsele agricole de la o medie de 669 la $&.59- tarifele pentru principalele produse agricole americane (carne de vita, struguri, vin, branza, carne de pasare si de porc) se vor reduce de la 3$9 la $29. =arifele industriale globale se vor reduce de la o medie de 62.89 la %.29- tarifele pentru principalele produse industriale americane se vor reduce pana la &.$9-

tarifele pentru produse de tehnologia informatiei vor scadea de la o medie de $3.39 la 79.FAIG .tabilirea unui sistem de cote pentru importurile de comoditati agricole (cum ar fi graul, porumbul, bumbacul, orezul si orzul), respectiv importurile pana la o anumita cota ar fi evaluate la un tarif scazut ($ " 39), in timp ce importurile ce depasesc un anumit nivel ar fi evaluate cu un tarif ridicat. *n plus comertul privat cu produse agricole ar fi permis pentru prima data. ?radicarea restrictiilor cantitative (o serie la momentul aderarii, majoritatea pe o perioada de doi ani). ?liminarea restrictiilor fara baza stiintifica (pe considerente sanitare) pentru produsele agricole, stoparea subventiilor pentru e port si reducerea subventiilor interne. #eschiderea sectoarele de servicii, incluzand distributia, asigurarile, telecomunicatiile, tranzactiile bancare si serviciile profesionale. ,hina si-ar e tinde (in varii etape de tranzitie) spectrul serviciilor acceptate si ar elimina restrictiile geografice pentru providerii straini de servicii. Golumul de control strain acceptat in industria de servicii ar varia (si in unele cazuri ar creste in timp) de la sector la sector. /educerea restrictiilor la comertul auto. =arifele pentru automobile scad de la '7 " $779 la 659 (tarifele la componente auto s-ar reduce in medie cu $79) in 6778. ,otele auto au fost eliminate in 6775. ,ompaniilor financiare americane li s-ar permite acordarea de credite pentru achizitii auto in ,hina. ?liminarea diferitelor restrictii pentru investitorii straini in ,hina, vizand aici si transferul de tehnologie, continut local si cerinte de performanta la e port. Acceptarea utilizarii de catre .UA a unor prevederi de protectie, contra-mascare si antidumping pentru contracararea unor posibile augmentari a importurilor de varii produse din ,hina, cum ar fi produsele te tile, ce ar putea cauza dereglarea pietei americane.

A"&r$r&$ ,hinei la +0, a avut implicatii importante pentru sistemul comercial mondial. !otrivit unor estimari, ,hina este cea de a treia mare putere economica a lumii, dupa .UA si Eaponia, si a zecea mare putere comerciala. Un raport al 1ancii 0ondiala estimeaza cota ,hinei din comertul global la %.'9 pana in 6767 (de la 3.79 in $%%6), plasand ,hina pe locul doi in topul marilor puteri comerciale, dupa .UA. *mportanta crescanda a ,hinei in arena economiei mondiale este un factor esential in interesul manifestat de membrii +0, in aderarea sa la +rganizatie, permitandu-le astfel impunerea de reglementari comerciale multilaterale asupra regimului economic chinez. ,andidatura ,hinei la +0, a fost una aparte, cu un grad ridicat de dificultate, avand in vedere ca este inca o tara in curs de dezvoltare, cu toate ca economia si activitatile sale comerciale sunt semnificative. + serie de membrii +0,, dintre care si .UA, au semnalat necesitatea efectuarii de reforme substantiale a regimului comercial in vederea aderarii, in timp ce ,hina dorea sa fie tratata ca o tara in curs de dezvoltare, aspect ce ii acorda un timp mai indelungat de implementare a reformelor. *n final, s-a ajuns la un compromis ce impune ,hinei reducerea imediata si e tensiva a barierelor comerciale si de investitii, dar permite mentinerea unui anumit nivel de protectie pentru sectoarele sensibile tranzitiei.

Implicatiile aderarii Chinei la O C pentru relatiile comerciale SUA " China Aderarea ,hinei la +0, si e tinderea de catre .UA a statutului de relatii comerciale normale permanente pentru ,hina, vor avea ramificatii esentiale pentru relatiile economice intre .UA si ,hina. *n primul rand, ,ongresul nu va mai vota in fiecare an asupra statutului comercial al ,hinei, fapt ce ar putea aduce o mai mare stabilitate si predictibilitate relatiilor comerciale dintre cele doua tari. *n al doilea rand, .UA (cat si ,hina) vor putea utiliza procesul de solutionare a disputelor comerciale +0, pentru inlaturarea problemelor, in loc de obisnuitele amenintari unilaterale de sanctiuni comerciale. *n al treilea rand, impunerea asupra regimului economic chinez a reglementarilor multilaterale va insemna ca .UA nu mai trebuie sa actioneze de una singura in incercarea de deschidere a pietei chineze- alti membrii +0, ar beneficia de aceeasi putere de persuadare in conformarea ,hinei cu reglementarile +0,. *n fine, aderarea ,hinei la +rganizatie va ameliora climatul de afaceri din ,hina, creand o serie de oportunitati comerciale si de investitii pentru companiile americane. + crestere importanta a e porturilor americane inspre ,hina ar reduce si ea tensiunile pe probleme comerciale. ,u toate acestea, e ista analisti care si-au pus problema abilitatii si dorintei guvernului de la 1eijing de a implementa in totalitate reformele +0,. !e baza e perientei americane in materie de acorduri comerciale cu ,hina, e ista posibilitatea unor neintelegeri vizand potrivirea noilor legi si reglementari chineze cu normele +0,, precum si modul de implementare si utilizare a acestor noi reglementari. + serie de dispute vizand +0, au izbucnit deja. #e e emplu, in iunie 677$, ,hina anunta implementarea unui nou set de reglementari privitoare la alimente modificate biologic, insa nu prezenta detalii ale acestor reglementari (fapt ce a speriat .UA ca soia americana pentru e port nu va fi primita in ,hina) si chiar isi intensifica procedurile de inspectare si punere sub carantina- acest aspect a dus la un dezechilibru in e porturile americane de soia in ,hina. !resedintele 1ush a discutat pe marginea problemei cu !resedintele chinez Eiang Hemin in octombrie 677$, finalizat printr-un acord din partea ,hinei de utilizare provizorie a certificatelor americane si straine pana la implementarea noilor reglementari privind biotehnologia (concesie ce ar putea deveni mai tarziu un punct de plecare pentru contestarea de catre .UA a acestor reglementari ca fiind irationale si impotriva normelor +0,).
3.2. LOCUL CHINEI IN COMERTUL MONDIAL SI IN CEL AL E.TREMULUI ORIENT !n perioada ())B-CBB(, re iunea E,tremului 3rient, cunoscuta ca fiind zona cu cele mai dinamice ritmuri de crestere economica de pe lob, a nre istrat schimbari ma.ore ale pozitiilor fruntase din punctul de vedere al participarii la schimburile mondiale. Astfel, China care n ())B era cel de-al !6-lea mare e,portator si cel de-al 6-lea mare importator din Asia, comertul sau echival%nd abia cu o cincime din volumul comercial obtinut de Laponia, a a.uns treptat cea de-a doua mare putere comerciala a re iunii, dupa Laponia. -otusi, comertul sau reprezinta numai .umatate din volumul comercial nipon. Concret, conform 5aportului anual publicat de 34C la sf%rsitul anului CBB(, volumul total al schimburilor comerciale chineze :importuriQe,porturi= s-a ridicat la apro,imativ 9+B de miliarde de dolari, comparativ cu un total comercial de +/) de miliarde de dolari nre istrat de Laponia n anul CBBB.

!n anul CBB(, ma.oritatea economiilor din re iunea dra onilor, cunoscute prin remarcabila contributie a produselor de nalta tehnolo ie n realizarea unor ritmuri substantiale ale e,porturilor, au suferit o importanta reducere a cererii mondiale.

!n contrast, economia chineza, a.utata de un ritm sustinut al cererii interne, a suferit mai putin ca efect al slabirii ritmului cererii e,terne la aceste produse, ceea ce i-a permis sa nre istreze o evolutie net superioara celorlalte state vecine. !n perioada ())B-CBBB, economia chineza a nre istrat ritmuri anuale de crestere at%t la importuri, c%t si la e,porturi, de (BK, n medie. #ar dezvoltarea puternica a comertului chinez poate fi atribuita, conform e,pertilor din cadrul 34C nu numai cererii interne puternice, dar si stabilitatii cursului de schimb al ?uanului fata de dolarul 12A, precum si a ponderii relativ mici a echipamentelor de birou si telecomunicatii n total comert cu bunuri. -abelul nr.A.( : P#2=090a 0E #9"%9!$#9 s! !: #9"%9!$#9 ?4!2070 >2 "#"a$ ?#:09" ?% @%2%9! >2 09!#a=a 2000 -mld SV#$%:%$ Fa$#9!? a$ ?#:09"%$%! :#2=!a$ >2 2000 EE #9"%9! I: #9"%9! *&8* *,-0 1ursa: OMCSRa #9" A2%a$S 200& -abelul nr.A.C. EF#$%"!a :#=!D!?a9!$#9 a2%a$0 a$0 s?4!:@%9!$#9 ?#:09?!a$0 ?4!2070 >2 09!#a=a &--0<2000 -KEE #9"%9! I: #9"%9! &--0<2000 &' &' &--* &8 2000 28 3* V#$%:%$ Fa$#9!? a$ ?#:09"%$%! ?4!207 >2 2000 EE #9"%9! I: #9"%9! 2,22'

1ursa: OMCSRa #9" A2%a$S 200& -abelul nr. A.A

P9!:!! 0E #9"a"#9! s! !: #9"a"#9! >2 ?#:09"%$ :#2=!a$ >2 a2%$ 2000

-mld SEE #9"%9! V#$%:%$ Fa$#9!? P#2=090 ABC R!": =0 ?90s"090 I: #9"%9! V#$%: Fa$#9!? P#2=090 ABC R!": =0 ?90s"090

( C A 9 / I / + ) ( B

12A <ermania Laponia Pranta 4area "ritanie Canada C4!2a !talia 3landa Don >on

*+(,( //(,/ 9*),C C)+,( C+9,( C*I,I C9),A CA*,+ C(C,/ CBC,9

(C,A +,* *,/ 9,* 9,/ 9,A A,) A,* A,A A,C

(( ( (9 -( I (I C+ ( I (I

( C A 9 / I * 8 ) (B

12A <ermania Laponia 4area "ritanie Pranta Canada !talia C4!2a Don >on 3landa

(C/*,I /BC,+ A*),/ AA*,B AB/,9 C99,+ CAI,/ CC/,( C(9,C ()+,B

(+,) *,/ /,* /,( 9,I A,I A,/ A,9 A,C A,B

() I CC / 9 (( * AI () 9,B

1ursa: OMCSRa #9" A2%a$S 200& Penomenul re ionalizarii, prezent n toate colturile lumii si face simtita prezenta si n zona Asiei de 1ud-Est. Astfel, e,porturile intra-zonale au crescut ntr-un ritm accelerat, n special dupa ())B. Pentru ilustrare, prezentam tabelul urmator: -abelul nr. A.9 EF#$%"!a 0E #9"%9!$#9 =0 @%2%9! >2 As!a =0 S%=<Es"; 0 9!2?! a$0$0 =0s"!2a"!!; >2 09!#a=a &--0<2000 -mld SV#$%:%$ Fa$#9!? >2 a2%$ 2000 T#"a$ :#2=!a$ I2"9a<As!a La #2!a C4!2a A$"0 s"a"0 (I9),C +B*,B (/),A (B*,* /BB,C P#2=09! >2 0E #9"%$ :#2=!a$ ABC ())B CBBB (BB 9C,( (B,9 A,A C/,* (BB I+,) ),* I,/ AB,A

M#=!D!?a9! a2%a$0 ABC ())B-CBBB ())+ ())) CBBB + (B + (I (B -I -(* -(I -) -CB * (C (A + (A (+ C/ C+ C) C/

1ursa: OMCSRa #9" a2%a$S200& 3.3. SCHIM'URILE COMERCIALE CHINA(SUA *nvestitiile americane directe catre ,hina vizeaza o gama larga de sectoare de productie, o serie de importante proiecte hoteliere, lanturi de restaurante si produse petrochimice. ,ompaniile americane au incheiat acorduri ce stabilesc peste 67777 de intreprinderi comune pe actiuni cu dobanda variabila (joint ventures), intreprinderi comune contractuale si intreprinderi cu control e clusiv strain in ,hina. !este $77 de

companii multinationale au proiecte in ,hina, unele dintre ele chiar cu investitii multiple. *nvestitia cumulativa a .UA in ,hina este estimata la 35 miliarde de dolari. =otalul comertului bilateral intre ,hina si .UA a crescut de la 33 miliarde de dolari in $%%6 la peste $'7 milarde de dolari in 6778(vezi tabelele3.5-3.&) FA*G. .UA este al doilea mare partener comercial al ,hinei, iar ,hina se plaseaza acum pe locul trei in clasamentul celor mai importanti parteneri comerciali ai .UA (dupa ,anada si 0e ic). ? porturile americane in ,hina au crescut mai rapid ca in orice alta piata (pana la $5.39 in 6776 si 6'.29 in 6773). *mporturile americane din ,hina au crescut si ele insa mai lent, inregistrand un nivel de 6$.&9, insa deficitul comercial al .UA cu ,hina a depasit $62 miliarde de dolari in 6775.
Ta@0$%$ 29.3.': C#:09"%$ C4!20! ?% SUA A:!$!a9=0 JC 200& 2002 2003 200, SUA EE #9"%9! (A.( (I.A ().C B s?4!:@%9! B s?4!:@%9! T#"a$ B s?4!:@%9! Ba$a2"a SUA -+.B C9.9 (+.A (.I A.+ CC.( (9.I CC C( 200' C+.9 C+./ CC.A CA.C 200* A9.* CC.C C).B C*.)

SUA I: #9"%9! +*.+ (B*.I (B).9 (AA./ (IA.A C(B./ (I.) CC.I (C.) CC.+ (BB.) (CA.) (C+.I (//.I ()(.* C9/.C -*9.* -)(.A -)B.C -(((.9 -(A9.) -(*/.+

1ursa: D0 a9"a:02"%$ =0 ?#:09" a$ SUA Ta@0$%$ 29.3.*:EE #9"%$ SUA ?a"90 CHINAA:!$!#a20 JC HTS T D0s?9!090a :a9D%9!$#9 +9 +/ (C )B ++ A) /C 9* E?4! a:02" 0$0?"9!? E?4! a:02"0 s! :as!2! 0$0?"9!?0 S0:!2"0 s! D9%?"0 #$0a3!2#as0 E?4! a:02" :0=!?a$ AF!#a20 A9"!?#$0 =!2 $as"!? B%:@a? Ha9"!0 200' 200* B S?4!:@ 9,IA).I I,CC9.A A9.C 9,*+C.I I,BI(.* CI.* C,+**.9 C,A*(.B -(*.I (,/)9.B C,B*).A AB.9 C,9/(.C (,)/B./ -CB.9 (,C9*./ (,*)C.I 9A.* *I).A IBB.I (,9A(.9 +I.( */A.) C/./ (,C(A.) (,AAB.I ).I

C+, C) P9#=%s0 ?4!:!?0 #93a2!?0 s! a2#93a2!?0 (,(B/.A (,)BB.( AC.A

*C, *A F!09 s! #"0$ 1ursa:D0 a9"a:02"%$ =0 ?#:09" a$ SUA

Ta@0$%$ 29.3./: I: #9"%9!$0 SUA =!2 CHINA HTS T +9 +/ )/ )9 C#::#=!"5 D0s?9! "!#2 E?4! a:02" 0$0?"9!? L#?%9! s! 1%?a9!! M#@!$a 200' 200* B C4a230 9I.A A+.+ *.* CC./ A(,BA).+ 9/,9(*.A (*,A)).) (+,*9(.C (A,I*B.9 (I,*9).9

E?4! a:02" s! :as!2! 0$0?"9!?0 AB,B9A.( 9(,*B).B

Ta@0$%$ 29.3./: I: #9"%9!$0 SUA =!2 CHINA I9 I(, IC *C, *A 9C A) )B I2?a$"a:!2"0 A a9a"%9a F!09 s! #"0$ P!0$0 s! #@!0?"0 =0 ?a$a"#9!0 A9"!?#$0 =!2 $as"!? I2s"9%:02"0 :0=!?a$0 ((,(99.+ (C,B(9.( ),(/I.+ ((,A(9.B A,+//./ I,ACC.( /,99B.I I,CB)./ 9,**).) /,+C(.( A,A+I.) A,)I/.) *.+ CA.I I9.B (9.( C(.+ (*.(

1ursa:D0 a9"a:02"%$ =0 ?#:09" a$ SUA

F$)#%rii )& "&#&rmi!$ "&*i)i#u )%m&r)i$ $ SUA )u C+i!$ i!) u" > Un transfer al sectoarelor industriale de asamblare din noile economii industralizate asiatice catre ,hina. ,hina a devenit ultima veriga a vastului lant de productie cu valoare adaugata. #in pricina faptului ca datele comerciale ale .UA atribuie costul total al produsului sectiunii de asamblare, valoarea adaugata chineza este supraevaluata. ,ererea americana de bunuri ce necesita cicluri ample de productie depaseste oferta domestica. !racticile comerciale restrictive ale ,hinei, ce includ o serie de bariere pentru bunurile si serviciile straine, sunt frecvent utilizate pentru protejarea intreprinderilor de stat. ,onform acordului de aderare +0,, ,hina reduce tarifele si elimina cerintele de certificare a importurilor, pe langa modificarea altor sanctiuni comerciale.

A,%r"$r&$ SUA $ r& $#ii %r s$ & &)%!%mi)& )u C+i!$ $r& "%u$ $s-&)#&. *n primul rand, .UA urmareste integrarea completa a ,hinei in sistemul comercial global, dominat de reguli economice stricte. !articiparea ,hinei la economia globala va sustine procesul de reforma economica si va consolida rolul ,hinei in stabilitatea si prosperitatea Asiei de ?st. *n al doilea rand, .UA urmareste e tinderea accesului importatorilor si e portatorilor la piata chineza. !rin evolutie si dezvoltare economica, cererea ,hinei de produse si servicii importate va creste intr-un ritm e trem de alert. <a intalnirea ,omitetului ?conomic 1ilateral din septembrie 6776 de la Iashington, .UA si ,hina au discutat pe marginea consolidarii cooperarii in lupta impotriva finantarii celulelor teroriste internationale si a spalarii de bani, a proiectelor de investitii e terne directe catre serviciile financiare chineze si a dependentei regionale de dezvoltarea macroeconomica americana. ?volutia perpetua a ,hinei a transformat-o intr-un motor regional de dezvoltare, iar ,hina si-a ree primat angajamentul de a elabora o strategie de reforme de piata si de a crea si pastra o deschidere economica globala. 3.3.1. S#r$#&/ii & i!"us#ri$ &0 "& i!1&s#i#ii si "& s)+im, 1$ u#$r $ & C+i!&i si im-$)#u $su-r$ &)%!%mi&i $m&ri)$!&

*n 6775, .UA a inregistrat un deficit comercial la buget de 535.5 miliarde de dolari, din care $62 de miliarde in urma relatiilor cu ,hina. #eficitul comercial al .UA in raport cu ,hina a reprezentat 63.69 din deficitul comercial total, ,hina fiind cea mai importanta componenta singulara a deficitului cumulat. ? portul de bunuri catre ,hina in 6773 a fost de 6'.2 miliarde, in timp ce totalul importurilor a atins cifra de $56.2 miliarde de dolari. ,hina are un grad mare de independenta pe piata americana, cu apro imativ 359 din totalul e porturilor chineze fiind catre .UA, in timp ce numai 29 din totalul e porturilor americane iau calea ,hinei. 0agnitudinea deficitului comercial ameninta sectorul producator al tarii, un segment vital pentru securitatea nationala si economica. *n 6778, deficitul comercial inregistrat de .UA in raport cu ,hina s-a marit. *n primele trei luni ale anului, deficitul a crescut de la 62.& miliarde la 37.6 miliarde de dolari, o crestere de peste 679. Augmentarea deficitului comercial in sectorul !roduselor de =ehnologie Avansata (!=A) a fost proportional si mai spectaculoasa. *n primele trei luni ale lui 6778, deficitul !=A a sarit de la 3.3 miliarde la 8.3 miliarde de dolari, o crestere de '%9. !otrivit 1iroului pentru Analiza ?conomica, produsul intern brut al .UA a crescut in 6775 cu 3.$9, deficitul comercial general scazand rata de dezvoltare cu 7.269. #eteriorarea deficitului comercial american in raport cu ,hina a reprezentat o treime din aceasta contributie negativa la dezvoltare. ,hina intervine in mod sistematic pe piata schimburilor valutare intr-un efort de asi mentine moneda nationala subcotata. .ubevaluarea 4uanului chinezesc a contribuit la un deficit comercial in raport cu ,hina si a afectat sectoarele de productie americane. Aceasta se datoreaza faptului ca 4uanul slab face ca produsele chinezesti sa fie ieftine pe piata americana, in timp ce produsele americane de pe piata chineza au preturi ridicate. Juanul slab afecteaza si sectorul agricol. #aca 4uanul ar fi apreciat corect, asa cum s-a dictat de catre jucatorii pietei, produsele agricole americane ar fi mai ieftine pe piata chineza, fapt ce ar determina o crestere a cererii pentru aceste produse din partea ,hinei. + reevaluare imediata si semnificativ crescatoare a 4uanului in raport cu dolarul, combinata cu eliminarea practicilor comerciale discriminatorii ale ,hinei, ar reduce deficitul comercial al .UA in raport cu ,hina. .e manifesta de asemenea necesitatea stoparii interventiilor abuzive pe piata schimburilor valutare, pentru castigarea competitivitatii, ale altor tari est asiatice (Eaponia, =aiCan si ,oreea de .ud). Aceste state beneficiaza de importante surplusuri comerciale in raport cu .UA si isi mentin rata de schimb valutar la un nivel scazut, in parte, pentru a se mentine competitive in cursa cu ,hina. #aca ,hina si-ar reevalua moneda nationala, aceste state ar urma fara doar si poate e emplul. #epartamentul =rezoreriei americane a negat in mod repetat importanta acestor aspecte in raportul sau semianual pe probleme de strategii de schimb valutar international, determinand astfel administratia sa actioneze in mod gresit fata de manipularea valutara. ,hina continua sa atraga flu uri masive de *?#, cu 5& miliarde de dolari in 6773. .trategiile sale de atragere a investitiilor e terne au fost dublate de politica industriala focalizata pe dezvoltarea capacitatii de productie nationala in sectoare industriale cheie. Aceste strategii asista companiile chineze printr-o gama larga de masuri si reglementari

ce include tarife, limitarea accesului la canalele de marBeting intern, conditii pentru transferul de tehnologie, selectia guvernamentala a partenerilor pentru importante aliante de afaceri internationale, creditele preferentiale de la bancile de stat, credite subventionate, acces privilegiat la cotele bursiere de pe pietele nationale si internationale, scutirea discriminatorie de ta e, acces privilegiat la proprietate, precum si asistenta directa de la buget pentru proiecte de cercetare - dezvoltare. Astfel de strategii confera industriei chineze un avantaj competitiv injust, contribuind in acest fel la erodarea bazei americane de productie. 0ulte dintre aceste strategii nu sunt conforme cu reglementarile +0, si nici cu legislatia comerciala a .UA. *ndustria te tila si cea vestimentara au suferit importante disponibilizari din cauze comerciale. /ata de munca in combinatele te tile, in combinatele producatoare de bunuri te tile si vestimentatie a scazut cu aproape jumatate in ultimul deceniu. ? pirarea la finele lui 6772 a Acordului 0ultifiber va creste si mai mult importul american de produse te tile si vestimentare din ,hina, cauzand noi valuri de disponibilizari in aceste sectoare. !e plan general, problemele cu care se confrunta relatiile comerciale americano-chineze puncteaza multe dintre problemele globalizarii. #intre acestea somajul in sectorul industrial, competitia salariala interna si migratia catre posturi in segmentul de servicii afectand serios remuneratia multor muncitori americani. .trategii trebuie sa minimizeze si sa stopeze aceasta presiune competitionala sistematica pe care politica si practicile ,hinei o e ercita asupra pietei de munca din .UA. .upraevaluarea dolarului american in raport cu restul monedelor mondiale a reprezentat un factor principal in agravarea deficitului comercial al .UA din ultimii ani. + problema majora in acest sens este subaprecierea 4uanului chinez in raport cu dolarul. ,hina isi reglementeaza rata de schimb in functie de dolar, iar 4uanul se vinde la o rata de '.6' pe dolar inca din $%%'. *n acesta perioada ,hina a cunoscut o dezvoltare masiva a productivitatii la e port, stimulata fiind de flu ul de *?#. Aceasta situatie a marit e cesiv avantajul competitional al ,hinei, determinand subaprecierea 4uanului. *ntr-o piata libera, dezvoltarea productivitatii ,hinei, surplusul comercial si flu ul de *?# ar fi cauzat o masiva reapreciere a ratei de schimb. *nsa ,hina intervine in mod sistematic pe piata valutara pentru a preveni o astfel de reapreciere, mentinandu-si astfel importantul avantaj competitional pentru e port. 3.3.2. R& $#i$ )%m&r)i$ $ $sim&#ri)$ 2!#r& SUA si C+i!$ #upa cum am mai spus, factorul dominant al relatiilor comerciale americanochineze in 6773 a fost deficitul comercial. Acesta a crescut de la $73 miliarde de dolari in 6776 la $62 miliade de dolari in 6773, o crestere de 67.39. #eficitul comercial cu ,hina a crescut cu un procent mediu de 6$9 in ultimii $3 ani, ridicandu-se de la $7.2 miliarde de dolari in $%%7, la $62 miliarde de dolari in 6773. ? tinderea deficitului comercial al .UA in raport cu ,hina s-a produs in tandem cu cresterea deficitului comercial american total. *ntre $%%& si 6773, deficitul comercial total al .UA a crescut de la $'7.5 miliarde la 535.5 miliarde de dolari.

=otusi, parte a unui deficit comercial cumulat, e ista o serie de factori ce arata ca deficitul comercial cu ,hina este distinct din perspectiva cantitativa si mult mai problematic> #eficitul cu ,hina reprezinta 63.69 din deficitul comercial cumulat al .UA. !rocent superior in raport cu deficitul cu Eaponia de $6.39 din cel total si cu cele $$ state europene ce reprezinta la un loc $2.$9. *n 6773 deficitul comercial al .UA a crescut cu 8&.6 miliarde la 535.5 miliarde de dolari, iar ,hina a fost responsabila de 3$.39 din aceasta crestere. #aca deficitul comercial al .UA cu ,hina continua de creasca in urmatorii cinci ani cu o rata de 6$9 pe an - asa cum s-a intamplat inca din $%%7 - va atinge o cifra de 36$ miliarde de dolari in 677'. #in $%'', deficitul comercial cu ,hina a crescut de la 6.' miliarde la $62 miliarde de dolari, in timp ce deficitul comercial total al .UA a crescut de la $$'.5 miliarde la 535.5 miliarde de dolari. #eficitul cu ,hina a devenit prin urmare un segment mai e tins din deficitul total. Aceste manifestari au doua posibile implicatii deosebit de importante. *n primul rand, ,hina contribuie la un deficit total e tensiv, ce costa .UA un numar mare de locuri de munca si reduce dezvoltarea economica. *n al doilea rand, ,hina isi reorienteaza e porturile in detrimentul tarilor in curs de dezvoltare, provocand probleme serioase in aceste regiuni.

#eficitul comercial .UA " ,hina reprezinta cea mai asimetrica relatie comerciala majora a .UA. Acest fapt reiese din echilibrul import-e port al .UA asa cum evidentiaza figura $.3, ce arata ca importurile chineze in .UA sunt de 5 ori mai mari decat e portul american in ,hina. *n ceea ce priveste alti parteneri comerciali importanti, procentele sunt mult mai apropiate, indicand un echilibru mai bun intre import si e port. ,hina a urmat pasi inadecvati in incercarea sa de a corecta relatia comerciala asimetrica cu .UA, printre care si pasivitatea in reaprecierea ratei de schimb a monedei nationale. Aceasta atitudine se afla in contrast cu pozitia ,anadei si a tarilor europene. Acest grup are un surplus comercial cu .UA de $%5.' miliarde de dolari, insa monedele lor nationale sunt cotate mult mai bine in raport cu dolarul (fig.$.5). Acest aspect va tinde sa reduca deficitul comercial prin cresterea pretului la produsele de import si ieftinirea celor produse in .UA. 3.,. SCHIMBURILE COMERCIALE CHINA< UE !ntre prioritatile politicii sale e,terne, China si-a inscris constructia unor relatii si ure si solide cu 2niunea Europeana, in ansamblu, si cu principalele state componente, in plan bilateral. <ermania H principalul partener al Chinei in Europa H alaturi de 4area "ritanie, Pranta, !talia, 3landa constituie nucleul raporturilor chino-europene. #in punctul de vedere al 2niunii Europene, obiectivul declarat al dialo ului cu 5.P.Chineza este asistenta acordata Chinei in tranzitia sa catre un stat de drept, in care drepturile omului sa fie respectate.
!n ultimii ani, cooperarea economica si comerciala dintre China si 2niunea Europeana s-a dezvoltat rapid, ca urmare a evolutiei economice a Chinei, a reformelor si a deschiderii pietei sale.

Statutul si rolul (niunii )uropene

Crearea si dezvoltarea 2niunii Europene reprezinta unul dintre evenimentele ma.ore care au avut loc dupa cel de-al doilea razboi mondial. #e la infiintarea Comunitatii Europene a Carbunelui si 3telului :CEC3= FA+G, 2niunea a devenit ceea ce este azi, trecand prin stadiile de uniune vamala, piata unica si uniune economica si monetara.

2niunea Europeana este in prezent o comunitate puternica, avand cel mai inalt nivel de inte rare intre toate formatiunile de acest en din lume. Cu o economie dezvoltata si un comert care reprezinta A/K din comertul mondial, 2niunea Europeana se afla pe unul din primele locuri in ceea ce priveste venitul pe locuitor si investitiile straine. Anul acesta, 2niunea Europeana va primi in randurile ei (B noi membri, devenind Europa celor C/. !n aceasta situatie, noua 2niune va cuprinde mare parte din statele din vestul si estul Europei, intinzandu-se pe o suprafata de 9 milioane @mZ, avand o populatie de 9/B milioane locuitori si un P!" de peste (B BBB miliarde 21#. Cu toate dificultatile si provocarile pe care le are inainte, procesul de inte rare european este ireversibil, iar 2niunea Europeana va .uca un rol din ce in ce mai important, atat la nivel re ional, cat mai ales pe scena internationala. Politica Chinei fata de Uniunea Europeana China acorda o mare importanta rolului si influentei 2niunii Europene in afacerile re ionale si in cele internationale. Acest fapt este clar demonstrat inca din ()*/, anul cand s-au pus bazele relatiilor diplomatice dintre China si Comunitatea Economica Europeana. !n ciuda anumitor diferente de opinie care au aparut de-a lun ul timpului, relatiile Chinei cu 2niunea Europeana s-au dezvoltat foarte mult in ultima perioada. !n ())+, China si 2E au lansat mecanismul discutiilor anuale, pentru ca in CBBA cele doua parti sa stabileasca un parteneriat. !n octombrie CBBA, China a prezentat pentru prima data documentul privind politica sa fata de 2niunea Europeana. #e altfel, trebuie mentionat faptul ca imbunatatirea relatiilor cu 2niunea Europeana reprezinta o componenta importanta a politicii e,terne a Chinei. #rept urmare, principalele obiective ale politicii Chinei fata de 2niunea Europeana sunt: Promovarea unei dezvoltari constante a relatiilor politice cu 2E, pe baza increderii si respectului reciproc, precum si contribuirea la mentinerea pacii si stabilitatii lobale8 Adancirea cooperarii economice si amplificarea comertului cu 2niunea, in baza principiului reciprocitatii, a consultatiilor si a beneficiilor de ambele parti8 promovarea dezvoltarii comune8 E,tinderea schimburilor culturale si promovarea pro resului cultural intre est si vest. Politica Uniunii Europene fata de China Principalele obiective ale politicii 2niunii Europene fata de China sunt:

!ncluderea Chinei tot mai mult pe scena internationala, printr-un dialo politic mai amplu cu comunitatea internationala8 1pri.inirea Chinei in tranzitia sa catre o societate deschisa, bazata pe e,istenta statului de drept si respectarea drepturilor omului8 !ncura.area inte rarii Chinei in economia mondiala, prin includerea acesteia in sistemul comercial international, precum si spri.inirea procesului de reforma economica si sociala care se deruleaza in prezent in China8 Cresterea importantei si ima inii 2niunii Europene in China.

!n prezent, politica 2niunii Europene fata de China se bazeaza pe actul adoptat de Comisia Europeana la (/ mai CBB(, intitulat 1trate ia 2niunii Europene fata de China: !mplementarea Comunicarii din ())+ si 1trate ii pentru o politica viitoare mai eficienta a 2niunii. 2n alt document, numit 2n parteneriat in dezvoltare: interese comune si provocari in relatiile 2E-China a fost aprobat de catre 2niune la (A octombrie CBBA. Acest document include su estii privind caile de dezvoltare a relatiilor dintre 2E si China, precum si metode concrete de actiune pe care 2niunea sa le utilizeze in politica sa fata de China, in urmatorii C-A ani.

&elatiile economice si comerciale !rincipalii indicatori economici atat pentru ,hina, cat si pentru Uniunea ?uropeana, se afla in tabelul urmator> -abelul nr. A.+ C4!2a s! U2!%20a E%9# 0a2a ( P9!2?! a$!! !2=!?a"#9! 0?#2#:!?! ,hina
PI) PI)?locuitor ( CBB mld 21# :CBBC= 0ominal: )9B 21# PPP: //BB 21# +,BK :CBBC= *,AK :CBB(= A ricultura: (/K !ndustrie: /(K 1ervicii: A9K

Uniunea ?uropeana
CC /CB [

Cresterea PI) 8@9

B,)K :CBBC, prov.= (,/K :CBB(= A ricultura: CK !ndustrie: CIK 1ervicii: *CK

&epartizarea pe sectoare

Productia industriala 8modificari @9 &ata somaAului Benitul disponibil pe locuitor

(A,BK :CBBC= ),*K :CBB(= 9,BK :dec CBBC= urban: )C+ 21# rural: C)+ 21# :CBBC= (B,(K :CBB(= +,+K :CBBC= -B,+K :CBBC= B,*K :CBB(= (*,9 mld 21# :CBB(=

-B,*K :CBBC= B,BK :CBB(= *,IK :mar CBBC= *,IK :mar CBBC=

Banzarile cu 8modificari @9

amanuntul directe

C,IK :CBBB=

Indicele preturilor de consum

C,(K :CBBC, prov.= C,AK :CBB(= C+,/ mld 21# :CBB(= ACA,BK mld 21#, -IB,(K fata de anul anterior :20C-A#, CBB(= AI/,C mld 21#, -IC,AK fata de anul anterior :20C-A#, CBB(= Crestere -(,)K B,IK -9,AK B,BK

)alanta de cont curent Investitiile 8intrari9 straine

/C,* mld 21#, Q(C,/K fata de anul anterior :inv. utilizate, CBBC= (,+ mld 21#, Q)A,+K fata de anul anterior :CBB(= Crestere C(,+K C(,CK CC,AK A9,*K

Investitiile straine directe 8iesiri9 Comertul exterior >otal (xporturi Importuri )alanta /oneda 8media anului ';;'9

CBBC :mld 21#= ICB,+ C)/,C AC/,I AB,9 ( 21# U +,C+ 54" :5enminbi Nuan=

CBBC :mld [= ()*C,( )++ )+9,( /,(

( 21# U (,((I [ :CBB(=

1ursa: M!2!s"09%$ =0 ?#:09" s! USCBC a. C#:09"%$ Alaturi de 12A si Laponia, 2niunea Europeana este al treilea partener comercial ca marime al Chinei. Conform statisticilor Administratiei 6amilor Chineze, volumul comertului dintre China si 2E a atins 9+,+I mld 21# in ())+, cu (A,IK mai mult decat in ())*, incluzand C+,(9 mld 21# din e,porturi :adica o crestere cu (+,(K fata de perioada corespunzatoare a anului precedent=, si CB,*( mld 21# din importuri :adica o crestere cu *,)K=. -abelul nr.A.) :C#:09"%$ C4!20! ?% 9!2?! a$!! sa! a9"0209! ?#:09?!a$! C#:09"%$ C4!20! ?% !a2<a 9 200* 9!2?! a$!! sa! 200' 200, 2003

a9"0209! ?#:09?!a$!
C#:09"%$ 3$#@a$ >otal 8mld 34D9 &mporturi ),porturi $alanta comerciala C#:09"%$ ?% UE >otal 8mld 34D9 &mporturi ),porturi $alanta comerciala C#:09"%$ ?% SUA >otal 8mld 34D9 &mporturi ),porturi $alanta comerciala C#:09"%$ ?% La #2!a >otal 8mld 34D9 &mporturi ),porturi $alanta comerciala '$<, 121,* 122,0 0,1 <D,C 1!,6 20,0 4,<C,< 11,1 2!,2 14,1 $;,< 22,1.,0 +4,C';," 2*!,2 -2!,6 -0,4 "C," -.,! 4.,2 *,/ !,' 2/,2 /0,0 42,/ 1;1, !-,! 4.,4 +!,1 D; ," 266,2 24-,6 22,6 !C,C -!,/ 40,* !,2 ";,D 26,2 !4,26,2 "!," 42,. 4! 2,2 $!$,< + + + C ,; -0,. -.,2 /,!$,D 22,4 !2,1 2*,/ "<,' 41,! 41,/ 0,1

1ursa: M!2!s"09%$ =0 ?#:09" s! USCBC !n CBBC, China a depasit Laponia, devenind al treilea partener comercial ca importanta al 2niunii Europene, dupa 12A si Elvetia. 2niunea Europeana se afla pe locul doi ca sursa de importuri in lista partenerilor comerciali ai Chinei :(A,BK din total= si este a treia piata de e,port :(9,+K din total=. China reprezinta a doua sursa de importuri ca marime pentru 2E :+,AK din total in CBBC= si a cincea piata de desfacere :A,9K din totalul e,porturilor=, fata de CBB(, cand se situa pe locul sapte. ,omertul dintre ,hina si Uniunea ?uropeana a continuat sa creasca in anul 6776, desi cu o rata mai mica decat in anii anteriori. ? porturile U? catre ,hina au stagnat, ceea ce a dus la o crestere a deficitului comercial al Uniunii. Acesta a atins un record in 6776, constituind din nou cel mai mare deficit pe care Uniunea l-a avut cu vreunul dintre partenerii sai comerciali (din 6777, ,hina a luat locul Eaponiei in aceasta privinta). Acest rezultat negativ este urmare directa a barierelor comerciale mentinute inca de ,hina, dar si a investitiilor directe ale Uniunii din ultimii ani, orientate in special catre e porturi. !n perioada ianuarie-iulie CBBA, volumul comertului s-a situat la valoarea de C),+A mld 21# :adica o crestere cu (I,AK=, incluzand (/,*+ mld 21# din e,porturi :adica o crestere cu (,/K fata de perioada corespunzatoare a anului precedent= si (9,B/ mld 21# din importuri, reprezentand o crestere cu A)K. @. I2F0s"!"!!$0 =!90?"0 !n ())+ e,istau ))9 de proiecte ce implicau investitii directe ale 2niunii Europene, cu o valoare contractuala de /,)( mld 21# din care s-au platit de.a 9 mld 21#, adica o crestere cu A),+K respectiv A,(K. Pana in iunie ())), tarile din 2niunea Europeana au investit direct intr-un

numar de )*A+ de proiecte cu o valoare contractuala de A+,(* mld 21# din care (),B* mld 21# au fost de.a platiti, plasand astfel 2niunea Europeana pe locul cinci in topul tarilor si re iunilor ce investesc in China. -abelul nr.A.(B :I2F0s"!"!! =!90?"0 !2 C4!2a I2F0s"!"!! !2 C4!2a A:$= USDC
T#"a$ (tilizate 0ontractate U2!%20a E%9# 0a2a (tilizate 0ontractate SUA (tilizate 0ontractate La #2!a (tilizate 0ontractate Ta!Ma2 (tilizate 0ontractate S!23a #90 (tilizate 0ontractate 1-,1 2-,0 1,0 1,1,1 2,! 1,1 1,4 0,* 1,/ 0,6 0,* !2,/ .2,. -,/ 4,! !,4 .,2 4,2 !,4,0 6,/ 2,2,. 46,* 6*,2 4,2 !,2 4,4 /,! 4,!,4 -,0 6,* 2,1 2,0 40,/ 62,4 4,! .,* 4,4 .,0 2,* -,/ 2,4,0 2,2 2,0

=!90?"0 !a2<:a9 200*

200'

200,

2003

1ursa: M!2!s"09%$ =0 ?#:09" s! USCBC !n CBBC, 2niunea Europeana a trecut pe locul 9, dupa 12A, -aiEan si Laponia, atat in ceea ce priveste investitiile contractuale :cele care se intentiona a fi folosite=, cat si cele utilizate. Proportia investitiilor 2niunii in totalul investitiilor realizate in China a scazut de la ((,BK :pentru investitii utilizate=, respectiv (9,CK :pentru investitii contractuale= in CBBB H cand 2E a fost principalul investitor strain al Chinei, la *,BK, respectiv /,9K in CBBC. investitiile din 2niune au scazut pentru al doilea an la rand, in timp ce investitiile din -aiEan si 12A au cunoscut o crestere puternica. Cu toate acestea, se astepta ca anul CBBA sa aduca o oarecare imbunatatire a situatiei, dupa cum aratau datele din primul semestru :investitiile crescusera cu **,*K fata de aceeasi perioada a anului CBBC=. ?. I: 9%:%"%9!$0 3%F092a:02"a$0

!n ())+ imprumuturiledin partea 2niunii Europene catre China aveau o valoare contractuala de (,B( mld 21# ceea ce reprezenta A9K din valoarea totala a imprumuturilor primite de China in acea perioada. Pana la sfarsitul lui())+, statele membre ale 2niunii Europene si institutiile financiare oficiale au furnizat Chinei, pe baze cumulative, (/,C** mld 21# in imprumut uvernamental contractual, adica AI,CK din totalul imprumuturilor acordate Chinei de uverne si institutii financiare straine, mai mult decar orice alt creditor.

=. T9a2sD09%$ =0 "042#$#3!0 2niunea Europeana este cel mai mare furnizor de tehnolo ie avansata si echipamente al Chinei. !n ())+ s-au inre istrat un numar de (*BB de contracte de transfer de tehnolo ie din 2niunea Europeana catre China, implicand o valoare contractuala de *,/A mld 21#, ceea ce reprezenta 9IK din valoarea totala a contractelor Chinei din acea perioada. Pana la sfarsitul lui ())+ s-au inre istrat +/I9 de contracte de transfer de tehnolo ie din 2niunea Europeana catre China, cu o valoare contractuala totala de 9/,/C mld 21#, adica 9/,( K din valoarea totala din perioada corespunzatoare. 0. C## 09a90a !2 "042#$#3!a !2=%s"9!a$a !n ())/, 4inisterul Comertului E,terior si al Cooperarii Economice a semnat un acord cu Comisia Europeana in problema Cooperarii !ndustriale, in care cele doua parti au decis sa coopereze in domeniul aviatiei, telecomunicatiilor, automobilelor si altele. !n ())I s-a semnat, intre China si 2niunea Europeana, Acordul cu privire la Cooperarea !ndustriala in Aviatie. Apoi, in ())+ a fost semnat Acordul de Cooperare !ndustiala in Aviatie si -elecomunicatii. !n ())*, Acordul de Cooperare in !ndustria Automobilelor intre China si 2niunea Europeana a intrat in vi oare prin schimbul de scrisori oficiale, debutand astfel cooperarea intre cele doua parti in domeniul standardizarii productiei, mai intai in sectorul auto. !n iulie ())), a fost semnat intre China si 2niunea Europeana acordul cu privire la controlul poluarii rezultate prin no,ele de a.ate de automobile. D. As!s"02"a 02"9% =07F#$"a90

#in ()+A, China si Comisia Europeana si-au e,tins constant cooperarea in cadrul dezvoltarii asistentei in trainin ul de personal, restructurarea economica, cooperarea comerciala, protectia mediului, a ricultura si combaterea saraciei. Pana acum, () proiecte au fost finalizate, proiecte ce au implicat (9I mil EC2. (+ proiecte sunt in desfasurare si include (C9 mil EC2. #in ())/ asistenta anuala pentru dezvoltare din partea Comisiei Europene pentru China se ridica la I/ mil [. 3. Ca=9%$ =0 ?## 09a90 *n $%'5, ,hina si ,omunitatea ?uropeana au semnat Acordul de ,ooperare in ,omert si ?conomie. Acest acord, bazat pe Acordul ,omercial semnat in $%&', a e tins in mare masura cooperarea economica dintre cele doua parti. ,onform acestui acord, a fost infiintat un comitet economic si comercial comun intre ,hina si Uniunea ?uropeana, care se intruneste in mod regulat la nivel ministerial. Acest comitet constituie un cadru important pentru consultarile bilaterale privind comertul si cooperarea. *n iunie $%%', .hi Kuangsheng, 0inistrul ,ooperarii ?conomice si ,omertului ? terior, si .ir <eon 1rittan, Gicepresedintele ,omisiei ?uropene au condus cea de-a $8-a sesiune a ,omitetului ,omun, la 1ru elles. *n noiembrie acelasi an, cele doua parti au semnat cel de-al saselea acord privind produsele te tile. 3.'. SCHIMBURILE COMERCIALE CHINA ( ROMANIA

;nainte de $%'%, ,hina era una din pietele traditionale ale /omniei. #esi ntre /omnia si ,hina relatiile de colaborare au fost foarte bune, ncepnd din anii $%%7 volumul schimburilor comerciale nu a mai nregistrat acelasi ritm de crestere. Astfel, la sfrsitul anului 6777, volumul schimburilor economice nregistrau o crestere de 55,&9 fatL de $%%%, ajungnd la 6%' milioane de dolari .UA, n timp ce la sfrsitul anului 6773 cresterea indicatorului a fost de circa $%9 fatL de anul 6776. .chimbLrile profunde din cele douL tLri, restructurarea sistemelor economice au dus la abandonul vechilor cLi de comert. <a nceputul anului 6776 s-a semnat un Acord de cooperare ntre ,amera de ,omert si *ndustrie a /omniei si ,onsiliul ,hinez pentru !romovarea ,omertului *nternational (,,!*=). ;n baza acestui acord, cele douL organizatii au nfiintat cte un ,onsiliu al +amenilor de Afaceri, organisme menite sL dinamizeze relatiile economice bilaterale. ,onsiliile au identificat proiecte care s-ar putea realiza prin conlucrarea oamenilor de afaceri din cele douL tLri, organizLnd misiuni economice sau participLri colective la trguri si e pozitii. 0omentul e tinderii bunelor relatii n plan politic si n plan economic si comercial s-a dovedit a fi foarte oportun, tinnd cont de recenta admitere a ,hinei n +rganizatia 0ondialL a ,omertului, statut ce plaseazL viitorul acestor raporturi ntr-o nouL perspectivL. ,omertul e terior si investitiile sunt teme de mare importantL pentru 1eijing, care vede n /omnia, si, n general, ?uropa ,entralL si de ?st, o punte de legLturL cu vestul continentului. ,u un numLr de '287 de firme nmatriculate si o valoare a capitalului social subscris de $$&,8 milioane de euro, ,hina ocupL la sfrsitul anului 6772, locul $' n clasamentul principalelor tLri de provenientL a capitalului strLin investit n /omnia. *nvestitiile chineze realizate pe piata romneasca se ridicL la apro imativ $57 de milioane de euro. A investi pe o piata noua presupune e istenta capitalului, o economie sanatoasa n zona de provenienta a banilor si o piata de desfacere. ,hina ndeplineste aceste conditii. AlimentatL de infuzia de capital strLin, ,hina ncepe sL sufere de douL mari probleme> criza energeticL si e cedentul valutar. ;n 6772, e cedentul, manifestat prin depozitele valutare, se cifra la apro imativ 277 de milioane dolari .UA. #ar economia chinezL mai are o caracteristicL> mna de lucru ieftinL, productivitate mare. Acestea sunt motivele pentru care ,hina tinteste ?uropa, ca piata de desfacere, si /omnia, ca zonL de investitii. /omnia a dovedit cL poate fi o piata buna pentru marfurile Mmade n ,hina(. ;n 6772, valoarea importurilor din ,hina a crescut la $,6 miliarde dolari .UA, de trei ori mai mare dect se nregistra cu numai doi ani n urmL. #acL imediat dupL $%%$ valoarea comertului bilateral nu depasea 677 de milioane dolari .UA, n 6773, schimburile comerciale totale ntre ,hina si /omnia au atins valoarea de %22,3 milioane de dolari .UA, pentru ca n 6772 sa se situeze la circa

$,3-$,5 miliarde dolari, o crestere de peste 5 ori fatL de 6777 ($'$,6 milioane de dolari .UA). Graficul nr.3.1: S)+im,uri & )%m&r)i$ & ,i $#&r$ & C+i!$(R%m3!i$ 2! -&ri%$"$ 2442( 2446 -

n mii dolari .UA " .ursa> C&!#ru R%m3! "& C%m&r# E5#&ri%r0 6ur!$ u A*$)&ri %r0 iu!i& 2446. ;n perioada 6776-6775, e porturile ,hinei cLtre /omnia s-au majorat semnificativ, de la $%' milioane de dolari .UA n 6777, la $,5 miliarde dolari .UA n 6772, o crestere de 2,8 ori fatL de 6777 (graficul nr. 3.6 ). *mporturile ,hinei din /omnia au cunoscut, n perioada analizatL, o evolutie net ascendentL, majorndu-se de la valoarea de %8 miloane de dolari .UA n 6777, la $,6 miliarde dolari .UA n 6772, o crestere de ' ori fatL de 6777. 1alanta comercialL a ,hinei pe relatia /omnia a nregistrat, pe ntreaga perioadL de analizL, un sold pozitiv, n crestere de aproape 3 ori, de la $76 miloane de dolari .UA n 6777, la 377 milioane dolari .UA n 6772. ;n perioada 6777-6772, ,hina a e portat n /omnia, n principal, urmLtoarele produse> - masini, aparate si echipamente electrice - mbrLcLminte si produse te tile - produse metalurgice 57,$9 $$,39 &,79

- mobilL si jucLrii - ncLltLminte - produse chimice

5,79 5,79 2,79

? porturile de produse ale industriei constructoare de masini (inclusiv electrotehnicL) si-au majorat ponderea n totalul e porturilor ,hinei n /omnia de la 65,&9 n 6777, la 53,89 n 6772, valoarea acestor e porturi crescnd de aproape $7 ori. ;n ceea ce priveste e porturile ,hinei n /omnia de produse ale industriei te tile si de pielLrie, acestea au cunoscut, de asemenea, o crestere considerabilL n anul 6772, comparativ cu anul 6777 (de circa 3 ori), cumulnd, n anul 6772, o pondere de $&,'9, n totalul e porturilor cLtre /omnia. ? porturile ,hinei de produse ale industriei chimice si mase plastice cu destinatia /omnia au prezentat, n perioada 6777-6772, un trend pozitiv, crescLnd de la 66,2 milioane dolari .UA, la 56,' milioane dolari .UA, o crestere de peste 6 ori. ,resteri semnificative ale e porturilor s-au nregistrat si n cazul produselor industriei lemnului, hrtiei (inclusiv mobilL), de peste 3,8 ori, si respectiv n cazul metalelor comune si articolelor din acestea, de aproape 3,6 ori. ;n perioada 6777-6772, ,hina a importat din /omnia, cu precLdere, metale comune si articole din acestea si n mai micL mLsurL, produse ale industriei lemnului, produse ale industriei chimice si produse ale industriei constructoare de masini. *mporturile de metale comune si articole din acestea au marcat o evolutie puternic ascendentL, crescnd de aproape 6% de ori, de la valoarea de & milioane de dolari .UA n 6777, la 676,& milioane de dolari .UA n 6772. *mporturile acestor produse au dominat n anul 6772 livrLrile totale ale /omniei ctre piata ,hinei, cumulnd o pondere majoritarL de &$,'9. + evolutie ascendentL au nregistrat si importurile de produse ale industriei lemnului, hrtiei, de la $$,8 milioane de dolari .UA n 6777, la 3$,% milioane de dolari .UA n 6772. ,hina a importat din /omnia produse ale industriei chimice n valoare de 3$,& milioane de dolari .UA, n 6772, de peste & ori mai mult dect n 6777 (2,3 milioane de dolari .UA). *mporturile din /omnia de produse ale industriei constructoare de masini, desi au nregistrat o crestere valoricL de peste 3,8 ori de la 3,5 milioane de dolari .UA n 6777, la $3 milioane de dolari .UA n 6772, au cunoscut o scLdere a ponderii lor n totalul importurilor din /omnia pe aceastL relatie, de la %,%9 n 6777, la 2,89 n 6772. ,omertul e terior si investitiile sunt teme de mare importantL pentru 1eijing, care vede n /omnia, si, n general n ?uropa ,entralL si de ?st, ca o punte de legLturL cu

vestul continentului. +datL cu apropierea momentului aderLrii /omniei la Uniunea ?uropeanL interesul oamenilor de afaceri chinezi de /omnia creste. ;n relatiile ntre ,hina si /omnia apare nsL si necesitatea ncheierii unui acord de cooperare vamalL ntre cele douL tLri. Acordul cerut cu insistentL de partea romnL are menirea de a prentmpina subevaluarea n vamL a unor produse de origine chinezL, cu att mai mult cu ct din anul 6775 vor fi anulate plafoanele stabilite pentru mLrfurile te tile chinezesti n ntregul comert international. .

CAPITOLUL ,

PERSPECTIVE IN DE+VOLTAREA ECONOMICA A CHINEI SI POSIBILE CONSECINTE LA NIVEL MONDIAL

Politica e,terna a Chinei din secolul CB poate fi impartita in doua etape dinstincte, avand ca punct de reper anul ()9), cand s-a proclamat 5epublica Populara Chineza. !nainte de aceasta, marile puteri din 3ccident au pus la cale multe razboaie de a resiune impotriva Chinei, care a fost silita sa semneze tot felul de tratate ine ale si umilitoare. Anul ()9) a marcat inceputul unei noi pa ini in analele diplomatiei chineze. #upa proclamarea Chinei noi ca stat independent, suveran, doritor de pace, si-a facut simtita tot mai puternica prezenta pe arena internationala. 3biectivul politicii sale e,terne este de a mentine suveranitatea si inte ritatea statului si de a crea o ambianta internationala si re ionala de pace si stabilitate. !n treburile internationale China sustine mereu dreptatea, se opune he emonismului si politicii de forta. Pana acum a stabilit relatii diplomatice cu (I( de tari din lume. !n aniiO/B, China a stabilit succesiv relatii diplomatice cu 2niunea 1ovietica si alte tari socialiste, ca 0orve ia, 1uedia si alte tari din Europa de 0ord. Avand in vedere rolul de loc de ne li.at pe care il .oaca China pe plan international, cea de-a CI-a intalnire a Adunarii <enerale a 3.0.2. a adoptat la C/ octombrie ()*(, proiectul de rezolutie nr. C*/+, rezolutie care a dus la restabilirea drepturilor 5.P.Chineze. Astfel, s-a restabilit locul cuvenit Chinei pe plan international . ,.&. EVOLUTIA RAPORTURILOR ECONOMICE CU TARILE LUMII 1pre sfarsitul anilorO*B, odata cu inceperea reformei si deschiderii catre e,terior, China a supus politica sa e,terna unei restructurari conform afirmatiei stiintifice facute de liderul #en $iaopin , careia, pacea si dezvoltarea constituie cele doua teme ma.ore ale lumii contemporane. Punctele urmarite de politica e,terna in aceasta noua perioada le constituie mentinerea independentei si suveranitatii, opozitia fata de he emonism, salv ardarea pacii

mondiale, promovarea dezvoltarii si crearea unei ambiante internationale de pace si stabilitate durabila. !n ultimii CB de ani, sub calauza andirii diplomatice a lui #en $iaopin si sub conducerea celei de-a treia eneratii avand drept nucleu pe Lian ;emin , diplomatia chineza a obtinut o serie de realizari rasunatoare. 2nitatea si cooperarea cu tarile in curs de dezvoltare s-a intarit, marea realizare fiind impulsionata cu putere, Don >on ul si 4acao revenind cu succes la patrie. !n calitate de cea mai mare tara in curs de dezvoltare, C4!2a 1#a?a %2 9#$ D#a9"0 !: #9"a2" !2 ?a=9%$ ONU s! !2 907#$Fa90a 9#@$0:0$#9 !2"092a"!#2a$0 :a1#90, reprezentand o forta de spri.in pentru mentinerea pacii mondiale si promovarea dezvoltarii comune. R0$a"!!$0 =!2"90 C4!2a s! S"a"0$0 U2!"0 s<a% =07F#$"a". !n cadrul conferintei consacrate implinirii a AB de ani, C/.BC.CBBC, de la publicarea comunicatului comun american de la 1han hai, vicepremierul chinez, Jian JichenFA)G, a declarat ca 90$a"!!$0 =!2"90 C4!2a s! S"a"0$0 U2!"0 90 907!2"a %2 Da?"#9 !: #9"a2" !2 ?a=9%$ 9a #9"%9!$#9 !2"092a"!#2a$0 =!2 s0?#$%$ 2&. #e-a lun ul acestor AB de ani relatiile chino-americane au cunoscut o dezvoltare rapida, fapt care dovedeste ca relatiile bilaterale au o baza solida, iar comunicatele comune, care directioneaza dezvoltarea acestora, sunt pline de vitalitate. China si 1tatele 2nite reprezinta doua tari importante in zona Asia H Pacific, de aceea intarirea colaborarii dintre ele poate aduce contributia la apararea stabilitatii si prospetimii re ionale. #e asemenea, in mentinerea securitatii internationale problema combaterii terorismului si in dezvoltarea altor probleme lobale, China si 1tatele 2nite avand interese comune. Pa9"0209!a"%$ 9%s# ( ?4!207 a a"!2s %2 2!F0$ =0 ?## 09a90 =0 20!:a3!2a" , numai cu un deceniu in urma. Prontiera care separa cele doua tari a fost stabilita definitiv, eliminandu-se astfel una din principalele surse de tensiune din relatiile bilaterale. China a cumparat echipament militar rusesc in valoare de miliarde de dolari, de la avionele de lupta 12-C* pana la cele mai moderne nava de lupta achizitionate in ())). China are bani, dar nu dispune de tehnolo ie si personal calificat. 5usia are oameni de stiinta cu inalta calificare, dar nu dispune de bani. !n perspectiva mileniului !!!, China ar putea furniza nu numai fondurile necesare pentru cercetare si dezvoltare, dar si o piata i antica, dupa ce armele ies de pe linia de fabricatie. R0$a"!!$0 =! $#:a"!?0 =!2"90 C4!2a s! La #2!a a% s!:"!" # :a90 !:@%2a"a"!90 . 5elatiile dintre China si Europa s-au dezvoltat brusc. Anul CBBB a marcat cea de-a C/-a aniversare, de cand s-au pus bazele formala ale relatiilor dintre China si 2niunea Europeana, incercand sa contribuie mai mult la dezvoltarea acestui parteneriat constructiv si de lun a durata. China este tara care are cei mai multi vecini din lume. C4!2a a =0F02!" %2 Da?"#9 !: #9"a2" !2 :02"!2090a a?!! 903!#2a$0 s! !2092a"!#2a$0; realizand un pro res substantial in relatiile sale cu vecinii. S0 0s"!:0a7a ?a 9!2 20&0 C4!2a s! I2=!a F#9 =0F02! a =#%a s!; 90s 0?"!F; a a"9a %"090 0?#2#:!?a =!2 $%:0; ?% SUA !2 D9%2"0; s0 a9a"0 D!!2= =#a9 =0 La #2!a . #in punct de vedre al pro nozelor pe o perioada mai lun a, China poate deveni prima putere economica din lume. 1uccesele Chinei impresioneaza, ele devenind un fenomen unical al istoriei mondiale din

ultimile decenii, fenomen recunoscut atat de economistii interni si e,terni, cat si deor anismele economico-financiare internationale.

,.2. AFIRMAREA CHINEI CA PUTERE ECONOMICA RE)IONALA

Prin reutatea economica cresc%nda si relatiile diplomatice de succes, influenta Chinei n Asia se situeaza pe o traiectorie ascendenta. China a lucrat pentru consolidarea le aturilor bilaterale economice si de securitate cu aproape toate tarile vecine, pentru ener izarea comertului re ional si a ruparilor pe probleme de securitate H cum sunt 3r anizatia pentru Cooperare de la 1han hai :China, 5usia si patru state central-asiatice= si forurile multilaterale ale Asociatiei 0atiunilor 1ud-Asiatice. Para precedent n era moderna, statele de pe ntre ul teritoriul asiatic tin cont de factorul de influenta al Chinei n sustinerea relatiilor e,terne si n elaborarea strate iilor economice. 7n perioada CBBC H CBBA, China a devenit, n detrimentul 12A, sin ura mare piata de e,port pentru Laponia, Coreea de 1ud si -aiEan. 7n tarile din Asia de nord-est si sud-est, e,porturile au crescut datorita cererii pro resive a Chinei de materii prime, echipamente si componente industriale. 7n acelasi timp nsa, mna de lucru, investitiile si productia anumitor sectoare economice din re iune au fost puternic afectate de schimbarea directiei investitiilor directe straine catre China si de dezvoltarea acesteia ca principala putere producatoare n industrii dominate odinioara de alte state asiatice. China si e,tinde influenta chiar si n conditiile n care 12A este perceputa n re iune ca fiind a,ata pe problema ira@iana si nord-coreeana, pe razboiul mpotriva terorismului, fiind astfel mai putin preocupata de problemele economice si comerciale din re iune. #in perspectiva asiatica, se considera ca 12A a permis atrofierea mecanismului pentru liberalizarea comertului re ional al 3r anizatiei pentru Cooperare Economica Pacifico-Asiatica :APEC=, favoriz%nd astfel ne ocierile comerciale bilaterale. &iderii chinezi au i norat si sanctionat cererile societatii civile din Don >on pentru ale eri directe si o uvernare mai activa. 3 decizie recenta a Comitetului 0ational al Con resului Popular nea a dreptul la ale erea directa a e,ecutivului si a consiliului le islativ din Don >on p%na cel putin n CB(C. Aceasta atitudine a nabusit sperantele Don >on -ului la un vot universal imediat si a slabit considerabil abilitatea statului de a se uverna sin ur n formula o tara, doua sisteme. China si-a utilizat atuul economic si politic pentru a izola pro resiv -aiEanul, oper%nd e,cluderea sa din ma.oritatea forurilor economice re ionale si demobilizarea altor state n ncheierea de tratate comerciale bilaterale cu aceasta tara, care se afla ntr-o perioada decisiva n istoria sa moderna. -aiEanul se confrunta cu securizarea identitatii sale politice si consolidarea securitatii nationale, concomitent cu solutionarea problemelor comerciale si obtinerea de investitii e,terne prin stabilirea unor linii directe de transport si comunicatii cu 5epublica Populara Chineza. !nteresele de afaceri n -aiEan considera cone,iunile directe ca fiind esentiale n

prevenirea mar inalizarii continue a -aiEanului ntr-o economie re ionala focalizata din ce n ce mai mult pe China. 0u a e,istat nsa nici un dialo oficial pe aceste probleme din ())+. -ensiunile din re iunea vizata au cunoscut un nou rad de intensitate n cursul anului trecut. Pactorii principali au fost mobilizarea militara continua si testele armate ale Chinei la ranitele -aiEanului, referendumul or anizat n -aiEan pe probleme de securitate si militare, reale erea n functie a presedintelui taiEanez Chen 1hui-"ian si propunerea acestuia a unei revizuiri constitutionale n CBB+ . 7n ultimii doi ani, China a c%sti at un rol esential n comertul re ional si lobal, n investitii e,terne si productie. Aceste tendinte au cunoscut o accelerare clara prin aderarea Chinei la 34C n decembrie CBB( si prin obtinerea statutului pentru relatii comerciale normale permanente. 7n plus, n aceeasi perioada, China si-a sustinut puterea economica cresc%nda printro serie de initiative diplomatice importante pe tot teritoriul Asiei. Abordarea n politica sa e,terna a aspectelor re ionale n maniera amiabila a fost numita campania z%mbetelor, nsa ea reprezinta mult mai mult H China a adus un plus de ener ie n parteneriatele bilaterale, n comertul multilateral si n acordurile privind securitatea. Participarea activa a Chinei n rupari re ionale precum Porumul Economic Pacifico-Asiatic, 3r anizatia pentru Cooperare de la 1han hai si Porumul 5e ional A1EA0, reflecta strate ia chineza de utilizare a relatiilor multilaterale pentru atin erea scopurilor economice si politice proprii. Acest efort diplomatic re ional este menit a favoriza strate ia de pace si dezvoltare a Chinei prin asi urarea unui mediu de securitate stabil si a accesului la sistemul comercial mondial, concomitent cu amplificarea dezvoltarii economice interne si consolidarea militara nationala. 5elatiile China H -aiEan intra ntr-un nou stadiu de transformare, prin manifestarea a doua tendinte. Pe de o parte, investitorii din -aiEan, n special cei interesati de sectorul !:tehnolo ia informatiei=, au alocat fonduri importante, personal de conducere si echipamente n proiecte pe continent. Comertul dintre cele doua state si valul de investitii nre istreaza cote e,trem de ridicate, cu traiectoria e,portului si a investitiilor predominant pe a,a -aiEan H Continent. Cu toate ca e,porturile de pe continent catre -aiEan au crescut n ultima perioada, -aiEanul restrictioneaza n continuare investitiile 5PC din motive de securitate. Pe de alta parte, atitudinea politica pe ambele maluri ale str%mtorii s-a ri idizat. 0u e,ista dialo public efectiv ntre cele doua tari. China continua sa izoleze -aiEanul din perspectiva internationala. 7n timp ce restul Asiei si ntrea a comunitate internationala stabileste le aturi directe cu porturile, aeroporturile, zonele de investitii si centrele financiare chineze, potentialul -aiEanului ca platforma de le atura pentru comertul si investitiile din China s-a diminuat. -aiEanul este din ce n ce mai mar inalizat ntr-o economie re ionala. Comertul re ional si investitiile Chinei Comertul re ional si modelele de investire conturate n a doua .umatate a anilor O)B au devenit din ce n ce mai pronuntate n ultimii doi ani. 2n volum ridicat de !nvestitii E,terne #irecte H ma.oritatea ori in%nd din economiile est-asiatice H continua sa alimenteze e,pansiunea economica orientata catre e,port a Chinei, cu toate ca nivelul lobal al investitiilor e,terne directe a scazut. Aderarea la 34C n decembrie CBB( a asi urat Chinei o deschidere permanenta la principala sa piata de e,port, 12A. Acest factor a redus semnificativ radul de risc pentru

investitiile e,terne directe n China si a stimulat flu,ul de investitii. !mplicatiile sunt resimtite la nivelul tuturor economiilor re ionale, n special n tarile din Asia de 1ud-Est, care au avut de.a de suferit de pe urma relativului declin al investitiilor si care ar putea fi astfel depasite de China n evolutia tehnolo ica. China a primit n CBBC cea mai importanta contributie financiara la nivel lobal H /C,* miliarde de dolari H dupa ce si mentinuse o medie a investitiilor e,terne de 9B de miliarde de dolari pe an n ultimii sapte ani. Proiectele de investitii n China sunt concentrate catre c%mpuri de activitate noi, e,perimentale, spre deosebire de cele directionate catre 12A, ce vizeaza n eneral preluarea e,terna de companii americane. Plu,ul lobal de investitii e,terne n China n ultimii sapte ani a depasit investitiile cumulate din restul Asiei de Est :incluz%nd Laponia si 1in apore, e,cluz%nd nsa Don >on =. 6aloarea investitiilor e,terne directe n China H estimate la //B miliarde de dolari la sf%rsitul lui CBBA H reflecta intensa acomodare a Chinei n retelele lobale de productie. 12A a contribuit relativ putin H n medie cu 9K - la flu,ul anual si valoarea cumulativa a investitiilor e,terne directe n China, ma.oritatea contributiilor venind din Asia, n special din -aiEan, Don >on , Laponia, Coreea de 1ud, -hailanda si 1in apore. Aderarea Chinei la 34C, flu,ul ridicat de investitii e,terne directe si noua capacitate de productie au dus catre o e,pansiune fara precedent a volumului comercial al Chinei. Comertul total cu marfuri al Chinei a crescut cu CBK n CBBC si cu A*K n CBBA :cu o crestere de 9BK a importurilor=. Para a tine cont de tranzitul importurilor si e,porturilor prin Don >on , China reprezinta astazi a patra mare putere comerciala si e,portatoare din lume, dupa 12A, <ermania si Laponia8 daca includem tranzitul prin Don >on , cifra de afaceri a Chinei ar depasi-o pe cea a Laponiei. Para ndoiala nsa, n CBBA, China a devenit a treia mare importatoare de bunuri la nivel mondial, precedata fiind numai de 12A si <ermania. &a finele lui CBBA, China si-a asumat statutul de principala piata de e,port pentru Laponia, Coreea de 1ud si -aiEan, din nou n detrimentul 12A. -oate aceste tari s-au bucurat de un surplus comercial semnificativ n urma relatiilor cu China n CBBA :-aiEan H 9B miliarde de dolari8 Coreea de 1ud H CA miliarde de dolari8 Laponia H (/ miliarde de dolari=. Profitul din comert al Chinei cumulat cu tarile A1EA0 a atins *+ miliarde de dolari n CBBA, cu importurile Chinei din rupul de tari A1EA0 de p%na la /BK, de apro,imativ 9* de miliarde de dolari :fata de A( miliarde de dolari n e,porturi din China catre A1EA0=, oferind astfel acestor state un profit cumulat de (I miliarde de dolari. Acest surplus din comertul re ional cu bunuri reflecta rolul central al Chinei n retelele lobale producatoare de bunuri pentru tarile dezvoltate. #e asemenea, trebuie mentionat ca, n CBBA, China a nre istrat un surplus comercial de (C9 de miliarde de dolari in relatiile cu 12A. Centrul de ravitate n Asia oscileaza ntre Laponia si China. Politicienii .aponezi sunt din ce n ce mai preocupati de consecintele strate ice pe termen lun ale ascensiunii Chinei. Actuala schimbare de directie a productiei si investitiilor e,terne directe catre China a dere lat stabilitatea retelelelor re ionale de productie centrate pe Laponia. 7n ultimii ani, importante companii internationale .aponeze au a.uns la concluzia ca stabilirea unei baze de productie n China reprezinta o conditie esentiala a viitorului lor financiar. 7n anii O+B H O)B, companiile .aponeze dominau retelele de productie din Asia de 1ud-Est ce re lementau e,porturile industriale din Laponia si facilitau importurile de bunuri pe piata .aponeza si chiar pe piata mondiala. 7n aceasta

perioada, companiile .aponeze si bazau un procent relativ mic al productiei peste hotare, nre istr%nd un volum scazut de investitii catre China, n favoarea altor re iuni. 7n urma crizei financiare asiatice :())* H ())+=, volumul investitiilor n Asia de 1ud-Est s-a aflat n scadere fata de China, iar Laponia si-a vazut liniile de productie concurate de cele chineze. &a sf%rsitul anilor O)B si nceputul anilor CBBB, Laponia si-a marit investitiile n China si si-a bazat o serie de centre de productie n aceasta tara. &a finele anilor O)B, companiile .aponeze au nceput sa se n ri.oreze de mi rarea unor ntre i sectoare de productie catre China, nsa n ultimii ani acest proces nu a facut dec%t sa se accelereze. Profitabilitatea investitiilor .aponeze n China a crescut de asemenea n ultimii doi ani. Plu,ul de investitii al Coreei de 1ud catre China reprezinta sub /K din totalul investitiilor interne si anumite companii coreene vad n asocierea cu piata chineza un beneficiu pentru reformele economice interne. E,porturile cresc%nde ale Coreei de 1ud n China au tonifiat relatiile dintre cele doua tari, interesele economice de ambele parti fiind mai sincronizate ca niciodata. 2nii analisti considera nsa ca economia 5epublicii Coreene a avut de suferit de pe urma investitiilor si a relatiilor comerciale cu China. Producatorii coreeni de utila.e rele, de e,emplu, si-au transferat operatiunile n China, Coreea de 1ud resimtind aceste dislocari economice mai acut dec%t Laponia H o tara mult mai mare. Porturile 1han hai si 1henzhen, de e,emplu, s-au dezvoltat impresionant si au ntrecut Pusan-ul, n cursa pentru obtinerea locurilor trei si patru in ierarhia mondiala a celor mai mari si mai profitabile porturi n transferul de marfuri. E,porturile te,tile lobale ale Coreei de 1ud au scazut cu (/,C miliarde de dolari n CBBA H nivelul cel mai scazut n (A ani H, n mare parte datorita competitiei chineze. 7ntre timp, se contureaza o noua tendinta ce su ereaza o posibila strate ie a Chinei de a obtine n viitor un avanta. economic sporit: companiile chineze ce importau tehnolo ie si e,perienta coreeana ncep sa investeasca n sectoare industriale strate ice n republica. Cresterea rapida a e,porturilor din restul Asiei pentru a alimenta sectorul producator al Chinei a temperat tendinta de transfer a productiei catre alte tari. 7n CBBA, ma.oritatea economiilor asiatice au nre istrat surplusuri comerciale importante cu China. Problema este nsa daca dezvoltarea tehnolo ica a Chinei va evolua de asa maniera nc%t actualele importuri din restul tarilor asiatice se vor reduce sau si vor schimba structura. 1pecialistii pe probleme de dezvoltare economica clasica considera ca Laponia, Coreea de 1ud, -aiEan-ul si rupul de state A1EA0 nu au de ales si vor trebui sa accepte provocarea Chinei, dezvolt%ndu-si propriile capacitati tehnolo ice, daca vor sa ram%na n competitie, sa-si pastreze oportunitatile de munca interne si sa-si ridice nivelul de trai. 1e preconizeaza ca productia si e,portul chinez de te,tile si vestimentatie va spori si se va mentine la un nivel ridicat n urma eradicarii cotelor sub re lementarile Acordului 4ultifibra al 34C de la ( ianuarie CBB/, e,ercit%nd astfel o presiune sporita asupra producatorilor periferici din Asia de 1ud si 1ud-Est. 3fensiva diplomatica re ionala a Chinei #iplomatia re ionala a Chinei serveste strate ia economica lobala a tarii, ce vizeaza mentinerea accesului la un sistem comercial multilateral deschis, factor esential pentru dezvoltarea rapida. 1ustine de asemenea strate ia de securitate nationala a tarii prin conditionarea

actorilor re ionali la ascensiunea sa pasnica, o tendinta considerata pozitiva economic, dar ne ativa politic de catre actorii re ionali, n special de catre Coreea de 1ud si natiunile A1EA0. Asia traverseaza o perioada de schimbari eopolitice istorice, determinate de ascensiunea Chinei. 5e iunea este n cautarea unei noi structuri prin care sa acomodeze puterea si influenta ridicata a Chinei si sa pastreze pacea si stabilitatea n zona. 1trate ia Chinei de promovare a dialo ului bilateral si re ional si a acordurilor comerciale, precum si masurile de consolidare a ncrederii n propria putere sunt consistente cu scopul sau de politica e,terna pentru pace si dezvoltare. 4ass-media chineza a definit ascensiunea Chinei ca putere economica si politica re ionala drept o ascensiune pasnica :hepin .ueWi=. 1ummit-ul CEPA din CBB( de la 1han hai reprezinta o linie de start convenabila pentru o noua implicare activa a Chinei n politica re ionala. #in momentul respectiv, China a dat dovada de o pozitie proactiva n implicarea n parteneriate strate ice, si-a sporit sustinerea si participarea la mecanismele pentru securitate re ionala, relevante fiind 3r anizatia pentru Cooperare de la 1han hai, Porumul 5e ional A1EA0 si e,ercitiile militare bilaterale8 si a accentuat influenta economica si politica, reduc%nd astfel atentia lumii asupra consolidarii puterii sale militare. China pretuieste si si lauda politica de non-implicare n problemele interne ale altor state si pune n opozitie abordarea sa neutra cu cea a 12A, care urmareste o strate ie de combatere a terorismului si de promovare a drepturilor omului si a uvernarii democratice. 7n afara sustinerii importantei recunoasterii si acceptarii de catre parteneri a unei sin ure 5PC H viz%nd n special -aiEanul H China nu are prea multe pretentii politice de la vecinii sai asiatici. Este evident ca standardele de mediu, drepturile omului sau munca nu se re asesc n mod a resiv n diplomatia Chinei, strate iile sale re ionale fiind mobilizate n parte de nevoia de securizare a surselor ener etice. Proiecte importante implica conectarea Chinei la sondele de petrol si aze naturale din Asia Centrala si Estul 5usiei. 4ai mult, companiile chineze producatoare de ener ie au semnat contracte pe termen lun pentru importul de aze naturale lichefiate din Australia, !ndonezia si !ran. China a continuat sa promoveze crearea si consolidarea institutiilor re ionale multilaterale, cum ar fi Acordul de la "an @o@, 3r anizatia pentru Cooperare de la 1han hai si forurile A1EA0 Plus 2nu :China= si A1EA0 Plus -rei :China, Laponia si Coreea de 1ud=. 5PC si e,tinde influenta chiar n conditiile n care 12A se vede implicata n problema ira@iana, n cea nord-coreeana si n razboiul lobal anti-terorism, n detrimentul problemelor economice, comerciale si de dezvoltare re ionala. Pe fondul unei a ende lobale de ne ocieri si acorduri comerciale bilaterale, 12A este facuta responsabila pentru permiterea atrofierii mecanismului de liberalizare comerciala re ionala a CEPA. Pe de alta parte, uvernul american nu a contestat n maniera directa victoriile diplomatice ale Chinei n re iune, afis%nd n eneral o atitudine benevola fata de masurile de cooperare economica si de consolidare a ncrederii n puterile proprii ale statului chinez. !nitiativele Chinei n Asia de 1ud-Est
&a cel de al optulea summit al A1EA0 n Phnom Penh, Cambod ia, din noiembrie CBBC, premierul chinez ;hu 5on .i a prezentat o serie de initiative diplomatice. 7n numele uvernului 5PC acesta:

A sters datoriile 6ietnamului, &aosului, 4?anmarului si Cambod iei fata de China8

A anuntat instituirea unui re im de scutire a ta,elor pentru importurile din Cambod ia, &aos, 4?anmar si a promis e,tinderea clauzei natiunii celei mai favorizate pentru importurile din 6ietnam8 A subscris la o declaratie de re lementare a comportamentului partilor implicate n 4area Chinei de 1ud8 A acceptat un acord de fond pentru A1EA0 H zona de comert liber H un proiect propus de vicepremierul chinez Ven Liabao n noiembrie CBB(.

<a ' octombrie 6773, la cel de-al noualea summit A.?A@ din 1ali, *ndonezia, ,hina a aderat la =ratatul de ,ooperare si !rietenie $%&8 " pactul de neagresiune pe baza caruia s-a creat A.?A@. ,hina, urmata la scurt timp de *ndia, a fost prima tara non-A.?A@ care a aderat la acest pact. Kuvernele statelor A.?A@, alaturi de guvernul chinez au semnat la 1ali si o #eclaratie ,omuna de !arteneriat .trategic pentru !ace si !rosperitate, act ce promoveaza un program de consolidare a cooperarii pe plan politic, economic, social, regional si de securitate. !rin aceasta s-au angajat la dezvoltarea unui dialog consistent pe probleme de securitate regionala si la e tinderea comertului n zona ,hina " A.?A@ cu $77 miliarde de dolari pna n 6775. #iplomatia proactiva a ,hinei n relatiile cu tarile A.?A@ pare sa dea rezultate. !otrivit lui .arasin Giraphol, fost diplomat thailandez, (din ce n ce mai mult, ,hina actioneaza asa cum facea odinioara .UA> coopereaza, promoveaza relatiile comerciale, ofera asistenta N oamenii nu mai sunt acum att de speriati de ,hina). Oavi ,hongBittavorn, editor-sef la grupul jurnalistic @ation din =hailanda, sustine ca regiunea A.?A@ a fost cuprinsa de (o febra chineza, de entuziasm si toata lumea vorbeste despre oportunitati). Un sondaj recent efectuat de ,entrul pentru ,ercetare OasiBorn din 1angBoB, arata ca peste &59 din respondentii thailandezi vad ,hina drept aliatul principal al tarii lor, fata de numai %9 .UA si mai putin de '9 " procentul celor care ar acorda Eaponiei titlul de prieten. !rofesorul Iang KungCu, director al *nstitutului ?st-Asiatic " Universitatea @ationala din .ingapore " recunoaste ca pozitia proactiva a ,hinei a reprezentat (un avnt nemaipomenit pentru A.?A@). Afirma de asemenea ca implicarea ,hinei a determinat un nou interes din partea Eaponiei si a ,oreei de .ud si a contribuit la schimbarea de atitudine fata de A.?A@ a *ndiei si Australiei- si-a e primat totodata speranta ca poate .UA va acorda mai multa atentie grupului A.?A@.

7ncep%nd din CB iulie a.c., China si membrii A1EA0 au nceput reducerea treptata a ta,elor vamale pentru *BBB de cate orii de produse care fac obiectul importurilor si e,porturilor din cele doua parti, ceea ce marcheaza faptul ca zona de comert liber China-A1EA0 a intrat n etapa principala de structurare. Practica a fost pro ramata n conformitate cu Acordul privind comertul de marfuri\, ncheiat anul trecut ntre China si A1EA0. &a CB iulie a fost aplicat oficial pro ramul de reducere a ta,elor vamale n comertul cu marfuri ntre China si A1EA0. China si "runei, !ndonezia, 4ala?zia, 4ianmar, 1in apore si -hailanda vor aplica reciproc ta,e vamale stabilite n spiritul acordului privitor la constituirea unei zone de comert liber. Cambod ia, &aos, Pilipine si 6ienam, si ele state membre ale A1EA0, vor aplica ta,ele vamale amintite n comertul cu China, dupa ce vor e,amina si ratifica documentulF9BG. Potrivit acordului amintit, membrii A1EA0 si China vor elimina treptat ta,ele vamale pentru *BBB de cate orii de produse care fac obiectul comertului bilateral, astfel nc%t p%na n CB(B, ntre China si I state membre A1EA0 , "runei, !ndonezia, 4ala?zia, Pilipine, 1in apore si -hailanda ,ta,ele vamale aplicate la ma.oritatea celor *BBB de cate orii de produse sa fie anulate. P%na n CB(/, vor fi anulate ta,ele vamale la ma.oritatea produselor e,portate sau importate ntre China si membrii A1EA0. ;ona de comert liber China-A1EA0 este prima dintre China si alte tari. #upa finalizarea sa n CB(B, zona respectiva va deveni cea mai mare zona de comert liber din Asia, ce acopera o populatie de (,+ miliarde de locuitori, si al carei volumul comercial pe an nsumeaza peste CBBB

miliarde de dolari americani, fiind totodata cea mai mare zona de acest en ntre tarile n curs de dezvoltare. !ntruc%t economia chineza si cea a statelor din A1EA0 au un caracter complementar, masurile de reducere reciproca a ta,elor vamale si de creare a unei zone de comert liber vor accelera dezvoltarea economiei din spatiul A1EA0 si China. El a afirmat ca demararea pro ramului de reducere a ta,elor vamale su ereaza faptul ca marfurile pot circula liber pe cele doua mari piete, China si A1EA0, si ca produsele e,portate de ambele parti vor obtine astfel avanta.ul competitivitatii. #e e,emplu, n tarile din A1EA0 a ricultura este un sector puternic dezvoltat si fructele tropicale sunt cautate n China. 7n felul acesta, China si statele A1EA0 reusesc sa-si sporeasca randamentul productiei si sa perfectioneze modul de distribuire a resurselor.\F9(G #upa reducerea substantiala a ta,elor vamale ntre China si A1EA0, va creste si volumul e,portului tarilor A1EA0 catre China a unor produse precum materii prime - petrol, aze naturale, ulei de palmier, cauciuc natural, lemn si fructe tropicale, dar si produse petrochimice, circuite inte rate, semiconductori, produse mecanice si electrice. Produsele chinezesti electrice si te,tile vor avea de asemenea acces nelimitat pe piata statelor A1EA0, ceea ce va impulsiona dezvoltarea comertului e,terior din ambele parti. 1pecialistii sunt de parere ca zona de comert liber China-A1EA0, formata din (( tari cu ritm de dezvoltare economica rapida va impulsiona si dezvoltarea economiei mondiale. !ozitia oficiala a Eaponiei fata de ascensiunea ,hinei !ozitia oficiala a Eaponiei fata de ascensiunea ,hinei ramne n liniile declaratiei facute de premierul Ooizumi cu ocazia vizitei presedintelui ,omitetului @ational al ,ongresului !opular ,hinez, Iu 1angguo n 5 septembrie 6773> (#ezvoltarea ,hinei nu reprezinta o amenintare, ci mai degraba o oportunitate pentru Eaponia). #intre toti partenerii si aliatii .UA din regiune, Eaponia pare cu toate acestea statul cel mai pregatit sa contracareze puterea si influenta crescnda a ,hinei, att n alianta cu .UA, ct si de una singura. !entru Eaponia, ,hina reprezinta principalul factor din perspectiva economica si de securitate n viitor, importanta ce ramne nsa de cele mai multe ori nedeclarata. Pinnd cont de nivelul ridicat de investitii e terne directe n ,hina, de competitia interna acerba ntre producatori si de costurile scazute de productie, companiile japoneze beneficiaza de o influenta minima n evaluarea si stabilirea pretului de vnzare al bunurilor produse pe piata chineza, fie ele pentru consum intern sau pentru e port. ,ompaniile japoneze ce e porta capacitati industriale sau echipamente pe piata chineza nregistreaza un profit clar, cu toate ca industriile japoneze se lupta cu cresterea costului materiilor prime (otel, produse chimice si fibre), n mare parte datorita imensei cereri chineze. !rofitul ntreprinderilor n Eaponia nu are de cstigat prin urmare att de mult de pe urma factorului ,hina. ;n timp ce ,hina urca rapid pe scara dezvoltarii tehnologice " n productia de semiconductoare, biotehnologie, telecomunicatii si echipamente electronice " apare problema modalitatii prin care Eaponia poate alimenta avansul ,hinei, mentinndu-si totodata superioritatea tehnologica n timp. Acest aspect da mult de gndit japonezilor asupra necesitatii unei reevaluari strategice a nevoilor de inovatie ale tarii, viznd aici si sursele de capital, educatia, training-ul tehnic, cercetarea si dezvoltarea. Eaponia are o

serie de preocupari imediate n legatura cu abilitatea companiilor nationale de a concura cu producatorii chinezi " att pe piata chineza, ct si pe piete terte " daca anumite proiecte legislative ale guvernului /!, sunt aprobate. Kuvernul japonez si pregateste raspunsul la ncercarile ,hinei de implementare a unui nou set de stadarde tehnice pentru tehnologiile informationale de ultima ora, cum ar fi standarde softCare pentru aparate mobile performante si #G# pla4ere si noi standarde de criptare pentru retelele locale. Eaponia considera ta a discriminatorie a ,hinei pentru importul de chip-uri semiconductoare ca un abuz al normelor +0, si are n desfasurare un proces mpotriva ,hinei, alaturi de cel intentat de catre .UA pe aceeasi problema. C+i!$(I!"i$ 7 r& $#ii )%r"i$ & ;n ultimii ani, *ndia si ,hina s-au apropiat din ce n ce mai mult, miscare ce ar putea afecta realitatile strategice din Asia. <egaturile economice sunt din ce n ce mai solide. /elatiile comerciale dintre *ndia si ,hina au generat o crestere de la abia 682,' milioane de dolari n $%%$, la 2,3 miliarde de dolari n 6776. ?stimarile comerciale pentru perioada 6772 " 6775 vad o crestere continua pna la & miliarde de dolari, cu $7 miliarde pe segmentul 6775 " 6778. ,hina continua sa atraga investitii e terne directe la un nivel mai ridicat dect *ndia (56,& miliarde de dolari fata de 5,5 miliarde de dolari n 6776). ,hina se arata interesata de succesul *ndiei n dezvoltarea de softCare, n timp ce deschiderea catre reforma economica n *ndia se bazeaza n principal pe e emplul chinez. Asis#&!#$ -&!#ru Asi$ C&!#r$ $ si Rusi$ ,hina si-a continuat procesul de consolidare a relatiilor cu republicile din Asia ,entrala n ultimii doi ani, att bilateral, ct si prin intermediul +rganizatiei pentru ,ooperare de la .hanghai. ;n ultimii doi ani, comertul realizat de ,hina cu /epublicile ,entral Asiatice si cu /usia a urmat o traiectorie ascendenta sustinuta, pornind de la un nivel relativ scazut, iar proiectele energetice si de transport ce leaga ,hina de OazaBhstan continua sa se dezvolte. +,. si asuma rolul din ce n ce mai activ al unui forum pentru relatii economice regionale. 0embrii acestei organizatii au semnat un acord de fond pentru cooperarea economica n septembrie 6773. ;n ianuarie 6772, +,. si-a stabilit un birou oficial la 1eijing, sub conducerea unui fost vice-ministru al afacerilor e terne al /!,. Atentia acordata de ,hina cooperarii pe probleme de securitate n Asia ,entrala serveste scopurilor sale de stabilizare a frontierelor nationale, de combatere a terorismului intern si international si de crestere a atuului politic ntr-o regiune n care prezenta militara americana este semnificativa. ,u toate ca republicile central asiatice si /usia sunt preocupate de influenta economica crescnda a ,hinei n regiunile lor putin populate, ele manifesta totusi speranta ca relatiile comerciale de peste hotare vor stimula economiile locale. C+i!$ si H%!/ 8%!/ ( -$r#&!&ri$# &)%!%mi)

Asa cum puncteaza Actul .trategic pentru Dong Oong din 6772> (*nteresele .UA fata de Dong Oong raman substantiale. ,omertul, investitiile si afacerile americane in Dong Oong, a $$-a mare entitate comerciala si a $3-lea mare centru bancar international, prospera intr-un mediu preponderent deschis. *n 6773 e porturile americane in Dong Oong au insumat $3.5 miliarde de dolari, transformand Dong Oongul in cea de a $2-a mare piata transatlantica pentru e port. *nvestitiile americane directe in Dong Oong in 6776 s-au ridicat la peste 35.' miliarde de dolari. 0ai mult de $777 de companii americane rezidente functioneaza pe teritoriul Dong Oongului, iar peste 57777 de cetateni americani traiesc astazi in Dong Oong). *n ultimul an, /egiunea Administrativa .peciala a Dong Oong (/A.) a cunoscut o revitalizare economica determinata in special de cresterea principalelor piete de desfacere pentru Dong Oong, ,hina si .UA, insa relatiile politice cu ,hina sub egida (o tara, doua sisteme) au devenit tensionate. !ana in vara anului 6773, liderii chinezi erau vizibil preocupati de aceasta situatie tensionata. + solutie era accelerarea si finalizarea negocierilor pentru primul A=A al ,hinei " Acordul pentru !arteneriat ?conomic Apropiat (A!?!) cu Dong Oongul " ca modalitate de demonstrare a preocuparii ,hinei cu bunastarea Dong Oongului. A!?! ofera, de la $ ianuarie 6772, produselor si serviciilor originare din Dong Oong acces privilegiat la piata chineza, inaintea programului de liberalizare +0, si, in anumite cazuri, depasind beneficiile tratatului de aderare a ,hinei la +0,. Aiind considerat un A=A in acord cu prevederile +0,, A!?! nu discrimineaza pe baza nationalitatiicompaniile straine stabilite in Dong Oong pot fi inregistrate ca producatori de servicii originare din Dong Oong. A!?! are posibilitatea de a transforma Dong Oongul intr-o platforma atractiva pentru anumiti producatori si pentru companii de servicii internationale. T$i9$! 7 L&/$#uri & &)%!%mi)& s& "&:1% #$0 #&!siu!i & -% i#i)& )r&s) #e la aderarea ,hinei si =aiCanului la +0,, integrarea economica in zona stramtorii s-a accelerat in ciuda lipsei unor cai de transport direct. Apro imativ 87777 de companii taiCaneze opereaza pe continent, cu o valoare totala a investitiilor e terne directe estimata intre &7 de miliarde si $77 de miliarde de dolari. *n 6773 ,hina a reprezentat destinatia a mai mult de jumatate din investitiile e terne ale insulei, &.& miliarde de dolari. *n acelasi timp cifrele *?# in =aiCan au scazut pana la 3.5' de miliarde de dolari in 6773, de la valoarea de &.8$ de miliarde in 6777. Apro imativ &777 de fabrici au fost inchise in 6773 pe insula, de doua ori mai multe decat in 6776. ,u toate ca cifrele e acte sunt greu de calculat din pricina varietatii factorilor intermediari, =aiCanul a fost responsabil pentru cel mai important flu singular de *?# in ,hina in ultimul deceniu. 0igratia progresiva a sectoarelor industriale (incluzand majoritatea segmentelor industriei de tehnologie a informatiei) din =aiCan catre ,hina este considerata drept principal factor al ratei ridicate a somajului in =aiCan, atingand o cifra record de 5.69 in august 6773, scazand insa la 2.39 in aprilie 6772. ,u toate ca flu ul de investitii din =aiCan catre continent se mentine la cote ridicate, investitiile interne brute au atins in =aiCan un nivel de 2'.6 miliarde de dolari in 6776 " cel mai scazut nivel in ultimii patru ani. ,ifra s-a ridicat relativ in 6773 atigand 2'.8 miliarde de dolari.

Aceste valori contribuie la impresia generala ca afacerile taiCaneze nu reinvestesc in insula, preferand alternativele continentale. .tatisticile guvernelor taiCanez si chinez asupra comertului trans " stramtoare difera. =ranzitul prin Dong Oong, subevaluarile din =aiCan si supraapreciarile de pe continent sunt posibile cauze ale acestei discrepante. ,u toate acestea cifrele vehiculate de ambele parti arata ca /!, a devenit in 6773 principalul partener comercial al =aiCanului. /!, sustine ca relatiile comerciale duale au generat peste 5' de miliarde de dolari in 6773, in timp ce ,onsiliul =aiCanez pentru ,omert ? terior afirma la $ martie 6772 ca totalul obtinut in urma comertului trans " stramtoare a fost de 28.3 miliarde, cu un surplus la e port pentru =aiCan de 62.2 miliarde de dolari. ? porturile =aiCanului catre regiunea asiatica continentala au crescut cu 679 in 6773. !otrivit ministerului economic al tarii, aceste e porturi reprezentau 32.5$9 din totalul e porturilor taiCaneze, un procent superior celor 63.%&9 in 6777. !rofesorul !eter ,hoC de la ,it4 Universit4 din @eC JorB defineste aceste aspecte ca fiind dependenta comerciala asimetrica a =aiCanului de piata chineza, tinand cont de faptul ca e porturile ,hinei in =aiCan din ultimii ani au reprezentat numai 69 sau 39 din totalul e porturilor /!,. *n tehnologia informatiei, companiile taiCaneze producatoare de semiconductoare si echipamente electronice detin roluri globale principale, iar e pansiunea lor catre ,hina continua, fara a cauza insa o erodare semnificativa pentru controlul de echitati din =aiCan. *n timp ce o serie de sectoare din industria usoara transferate de catre =aiCan pe continent in anii Q'7 si Q%7 (au fost acaparate de competitorii continentali), o serie de produse valoroase si cu grad ridicat de varietate cum ar fi pantofii de sport sau bicicletele de performanta au ramas in mare parte sub controlul de echitati taiCanez. (#aca aceste sectoare de productie, cu nivelul lor relativ scazut de tehnologie si cu ciclurile de productie mai lente, ar ramane sub control taiCanez decenii la rand in viitor, e ista motive serioase sa credem ca sectoarele *= vor ramane clar sub monopol taiCanez ani de-a randul). *n ciuda prezentei e tinse a afacerilor taiCaneze pe continent, a evolutiei relatiilor comerciale si a investitiilor trans " stramtoare, e ista in sanul comunitatii de afaceri de la =aipei sentimentul ca =aiCanul insusi " ca platforma pentru investitii, productie, logistica si finante " se afla in pericol de a fi marginalizat in Asia. !ortul de la Oaohsiung " odinioara al patrulea in lume ca flu de bunuri " ocupa acum locul sase, cu porturile chineze .henzhen si .hanghai devansandu-l acum cativa ani.
,.3. PERSPECTIVELE DE DE+VOLTARE ECONOMICA A CHINEI

Analizand economia chineza si relatiile Chinei cu statele lumii, trebuie sa recunoastem ca, in ciuda performantelor remarcabile nre istrate de economia chineza, e,ista inca o serie de probleme cu care se confrunta aceasta: structura disproportionata a economiei, conditiile de trai nca nesatisfacatoare ale populatiei cauzate de cresterea prea lenta a veniturilor a ricultorilor, presiunea puternica referitoare la ocuparea fortei de munca, sarcina rea a transformarii ntreprinderilor de stat, care se adapteaza reu la conditiile de piata.

*n ce priveste comportamentul international, democratiile victorioase in razboiul rece aveau de ales intre o politica e terna conservatoare si prudenta, urmarind propriile interese, si o politica e terna radicala, riscanta chiar, Rmenita sa-i ajute si pe altii cum le ajuta pe eleR. ?venimentele ultimilor ani au aratat clar faptul ca +ccidentul a optat pentru a doua varianta, ceea ce inseamna o afirmare viguroasa, ofensiva atunci cand se cere, a democratiei. #ar pentru o interventie in numele democratiei e nevoie de trei conditii> un apel clar la ajutor strain, un sprijin solid al opiniei publice si o certitudine in privinta castigarii razboiului. + asemenea lume nu va fi pe deplin pasnica, dar va ajuta la atingerea acestui tel. *ar Rultima si cea mai buna dintre ideologiiR va fi aceea in care fiecare popor va fi capabil sa-si decida propria cale, la nevoie fiind ajutat in acest sens. !este 57 de ani, lumea nu va arata chiar atat de diferit fata de cea de astazi incat sa nu mai poata fi recunoscuta. !e scena mondiala vor actiona, ca in perioada de dinaintea razboiului rece, mai multe puteri, dintre care una (.tatele Unite) are un mare avans fata de celelalte, dar nu se poate sti cat se va mentine acest avantaj si nici care dintre principalii sai competitori se va desprinde din pluton in cursa pentru suprematia planetara. /aporturile de forta ale viitorului depind, in principal, de doi factori. !rimul> daca actualul parteneriat dintre .UA si ?uropa se va mentine printr-o aparare comuna (in cadrul unui @A=+ redefinit sau al unei eventuale Aliante pentru #emocratie) sau daca Alianta se va sparge. *n acest caz, America se va apropia de Eaponia, dar va deveni mai slaba, iar ?uropa Rva fi aproape paralizataR. Al doilea factor> cine va fi (challengerul) AmericiiS !entru moment, mari sanse are ,hina, al carei produs national brut l-ar putea egala in 6767 pe cel al Americii, depasindu-l de doua ori pe cel al /usiei. #ar Ro ,hina mai puternica ar putea sa nu fie o ,hina razboinicaR, in orice caz nu mai mult decat au fost .tatele Unite in secolul al 67-lea. /usia anilor 6767, surclasata economic de ,hina si preocupata de refacerea fortei sale militare, va trebui sa se concentreze asupra vulnerabilitatii teritoriilor sale estice, ceea ce ar putea-o determina sa se apropie de @A=+- dupa cum ar putea ramane departe de Alianta Atlantica, repliindu-se in arealul slav, incercand sa recupereze Ucraina si urmarind interese speciale in 1altica si 1alcani. +ricum, asa cum aprecia HbignieC 1rzezinsBi in cartea sa (0arele esichier), din $%%&, marile jocuri planetare se vor face in ?urasia (si nu in Africa, Americi sau !acificul de .ud), intre patru, cinci sau sase mari puteri, care se vor concura sau coaliza in diverse variante. (!unctul moale) al marelui esichier euroasiatic va fi, dupa 1rzezinsBi, Asia centrala, cu rezervele sale inca neevaluate de petrol si gaze " o zona care ar putea deveni viitorul Rbutoi cu pulbereR al lumii. *n orice caz, autorul britanic care s-a hazardat sa schiteze peisajul mondial al anilor 6757 tine sa incheie intr-o maniera incurajatoare, urandu-ne R1un venit intr-un interesant secol al 6$-leaR.

1e estimeaza ca prin CB(B China si !ndia vor deveni a doua si, respectiv, a patra putere economica din lume, cu 12A in frunte, separate fiind doar de Laponia. #in punct de vedere al pro nozelor pe o perioada mai lun a, China poate deveni prima putere economica din lume. 1uccesele Chinei impresioneaza, ele devenind un fenomen unicat al istoriei mondiale din ultimile decenii, fenomen recunoscut atat de economistii interni si e,terni, cat si de or anismele economico-financiare internationale. !n ceea ce priveste schimburile bilaterale cu 5omania, schimbarile profunde din cele doua tari, restructurarea sistemelor economice au dus la abandonul vechilor cai de comert. Chiar daca in anul CBBB comertul bilateral a depasit cu peste /*K volumul declarat de oficialitatile vamale in ())), e,porturile chinezesti se situeaza in .urul valorii de ()+ milioane 21#, iar e,porturile romanesti, la circa (BC milioane 21#. Concluzion%nd, se poate observa ca, ncep%nd cu anul ()+B, China are economia cu cea mai mare rata de dezvoltare, P!"-ul ma.or%ndu-se de peste 9 ori. Aceasta dezvoltare accelerata, fara precedent ntr-o alta tara a lumii s-a realizat prin eforturi proprii. 4odelele occidentale de dezvoltare industriala, at%t de amintite n construirea economiei de piata n alte zone ale lobului nu sunt viabile si in China, deoarece nu e,ista suficiente resurse pentru a functiona. 5esursele lobale de teren si apa sunt insuficiente pentru a satisface necesarul de cereale n crestere n China, daca se va mer e n continuare pe calea dezvoltarii economice curente. China nt%mpina o provocare e,traordinara n modelarea unei strate ii de dezvoltare, doar din cauza densitatii populatiei sale. #esi are aproape aceeasi suprafata cu 12A, ma.oritatea populatiei traieste pe o f%sie de (/BB de @m, de-a lun ul coastei de sud si de est. Pentru ca 12A

sa atin a o densitate echivalenta, ar fi necesara comprimarea ntre ii populatii a 12A n teritoriul de la est de 4ississippi si apoi aceasta sa fie multiplicata de 9 ori. #e remarcat ca, desi China are un spor natural important, veniturile sale cresc cu o viteza fara precedent. Cresterile economice record de (AK n ())C, ((K n ())9, (BK n ())/ nsumate dau o e,pansiune fenomenala de 9*K a economiei Chinei n doar 9 ani. &n nici o alta perioada, veniturile unui numar impresionant de mare de oameni nu au crescut at1t de repede2 Aceasta e,pansiune economica rapida va duce n scurt timp la aparitia unei probleme le ate de satisfacerea unor nevoi crescute de hrana. C%nd Europa de 6est, America de 0ord si Laponia au inceput sa aplice modelul economiei de consum, dupa al doilea razboi mondial, ele aveau c%te A9B, ()B si, respectiv, (BB de milioane de locuitori. Prin contrast, China intra n aceeasi etapa cu o populatie de (,C miliarde de locuitori si o economie ce se dezvolta de doua ori mai rapid. #aca dezvoltarea sa economica continua, China poate sa depaseasca 12A si sa devina cea mai mare economie a lumii n urmatorul deceniu.
CONCLU+II Asa cum am aratat, chinezii par sa aiba o raportare la timp diferita fata de europeni. -impul lun prevaleaza, chinezii andesc in perioade eneroase de timp. China duce o politica pe termen lun , care ar putea cuprinde doua sta ii. !n prima etapa, China trebuie sa isi creeze o baza economica, sa isi multiplice resursele financiare pentru a se putea dezvolta strate ic si afirma politic. #upa aceea, China se poate manifesta ca o mare putere, la nivel re ional si lobal. Prima etapa este oricum departe de a fi incheiata.

!n planul relatiilor internationale se vede de.a o ofensiva discreta a Chinei. Chinezii au investitii in Africa si America &atina si relatii politice bune cu lideri din aceste zone. -enacitatea si perseverenta chineza dau roade. Companiile chineze e,tra petrol, e,porta sau construiesc fabrici si strazi in An ola, <abon, 1udan, Africa de 1ud. Politica chineza include si pre atirea unei elite africane pre atite in China: (B.BBB de studenti africani studiaza in universitati chineze in fiecare an. #in (/ miliarde de dolari investiti in Africa anul trecut, aproape ( miliard a fost investitii chineze, China avand relatii diplomatice cu 9* din cele /A de tari de pe continentul ne ru. -ot ce cere China este recunoasterea drepturilor sale asupra -aiEanului si unda verde pentru investitii chineze si comert. 3riunde altii lasa terenul ol, chinezii isi sporesc prezenta. #in primele (/ firme straine care opereaza in cea mai mare tara din Africa, 1udan, (A sunt chineze. !n schimbul petrolului e,tras din aceasta tara, China acorda spri.in politic uvernului de la >hartoum cand Consiliul de 1ecuritate, in care China este membru permanent cu drept de veto, intentioneaza sa adopte o linie mai transanta fata de uvernul sudanez pentru a opri atrocitatile din #arfur si a incheia definitiv procesul de pace cu rebelii din 1ud. China incepe sa arate ca este un .ucator lobal, chiar daca nu dispune inca de atuuri sa .oace tot timpul in divizia A. #emersurile politice si economice sunt spri.inite si prin trupele cu care China contribuie la misiunile 302 de mentinere a pacii, de pilda in &iberia si 5epublica #emocratica Con o, tari bo ate in resurse. China intentioneaza anul acesta sa trimita trupe sub stindardul 302 si in 1udan. #incolo de incercarea de a-si constitui propria zona de influenta, China s-a lansat in cooperari re ionale. !n CBB(, a incheiat cu 5usia si patru din \stanurile\ din Asia Centrala un acord de cooperare. 3r anizatia pentru cooperare convenita la 1han hai prevede contraponderea Americii prin cooperare politica, economica, stiintifica si tehnolo ica intre membri. Posti aliati din timpul 5azboiului 5ece ai 12A, chinezii s-au aliat cu rusii, care le furnizeaza ma.oritatea importului de armament si o importanta parte a petrolului si azelor.

Confruntare sau inevitabila cooperare Chiar si in aceste conditii, interesele diver ente dintre 12A si China in Pacific pot conduce spre confruntare militara, un al doilea 5azboi 5ece fiind iminent, odata cu mutarea centrului eostrate ic de ravitate din Europa si 3rientul Apropiat spre Asia. Ar umentele sale sunt investitiile de AB de miliarde de dolari ale Chinei, in CBBI, in industria de aparare si in dezvoltarea capacitatilor militare cu vocatie de proiectare a fortei la distanta: rachete, submarine si avioane de vanatoare.

Este o dovada a unui spirit beli erant alocarea a (BK mai mult in fiecare an bu etului apararii] China isi da seama ca, daca vrea sa fie credibila politic, trebuie sa fie puternica si militar, nu doar economic. 5ationament pe care 2niunea Europeana nu pare sa il impartaseasca cand ma.oritatea tarilor membre sunt puse in fata problemei de a investi in industria de aparare, cercetare strate ica sau constituirea unei forte militare comune. Este adevarat, China se afla pe locul patru in lume in privinta bu etului alocat apararii si are cea

mai mare armata din lume - C,/ milioane de oameni. #ar, chiar si in aceste conditii, China nu cheltuieste pe aparare decat (BK din cat aloca anual Con resul 12A Penta onului.

!ntelepciunea chineza spune sa amani bataliile pe care nu este si ur ca poti sa le casti i. China trebuie sa se concentreze asupra unei strate ii de crestere economica. 3data creat fundamentul economic, China ar putea trece la alta etapa in care sa aiba o atitudine mult mai ofensiva in politica internationala. Pentru moment nu isi permite sa isi sperie actualii parteneri economici, depinzand de investitiile straine, in special ale 12A, Europei, Laponiei si ale \ti rilor\ asiatici, care urmaresc cu atentie miscarile Chinei si ar amenda imediat orice politici militare hazardate sau o politica insotita de iz imperialist.

!n ciuda vocilor alarmiste, cel mai probabil insa competitia dintre China si 12A nu va fi militara, ci se va e,prima economic. 3 rivalitate susceptibila sa fie transata, ca si in cazul razboaielor economice dintre 12A si 2niunea Europeana in privinta e,portului de branza, banane, otel sau a subventiilor pentru "oein sau Airbus, prin mi.loace de ne ociere si compromis in cadrul 3r anizatiei 4ondiale a Comertului, din care face parte si China din CBB(. Asa cum 5omania s-a transformat in ultimii (/ ani prin reforme care sa incorporeze, sub presiunea inte rarii europene, in le islatia si practica interna standardele 2niunii Europene, in mod similar China a trebuit sa isi deschida si mai mult piata si sa adopte reforme care sa ii permita aderarea la 3r anizatia 4ondiala a Comertului.

3ficialii chinezi, dar si chinezii de rand, par sa fie mai curand orientati spre o viata mai buna si succes prin afaceri, desi recentele manifestatii anti.aponeze din China au aratat ca e,ista un rezervor plin al nationalismului care poate scapa de sub controlul comunist. !n fond, si chinezii pasesc pe o terra inco nita, ineditul modelului si particularitatile situatiei facand ca e,perimentul lor sa se construiasca din mers, prin incercari si rectificari. Competitie pentru resurse Anul acesta, Earth Polic? !nstitute a anuntat ca 12A au fost depasite de China in consumul de otel, carbune, carne si rane. 3 competitie pentru resurse, un razboi economic e mai probabil decat o confruntare militara intre 12A si China. Cele doua tari concureaza de.a acerb pentru petrolul mondial. China produce A,A milioane de barili de petrol pe zi, .umatate din cat consuma in prezent. !ar nevoile Chinei cresc pe masura ce economia sa se dilata. 3 economie in crestere are nevoie de ener ie. 4odernizarea Chinei si coeziunea sa interna depind de asirea de noi resurse de petrol si aze. China secondeaza de.a 12A, fiind al doilea consumator de petrol din lume. Cele CB de milioane de masini din China vor a.un e, in CBCB, (CB de milioane, pe masura ce mai multi chinezi o sa aiba putere de cumparare si vor renunta la traditionalele biciclete. Chiar si asa, vor fi departe de cele CAB de milioane de masini din 12A, in CBB(, care consuma C( de milioane de barili de petrol pe zi. Aceasta la o populatie de aproape patru ori mai mica decat a Chinei. 0u numai China si 12A au nevoie de mai mult petrol. !ndia si alte economii in e,pansiune impartasesc setea de ener ie. Presedintele 6enezuelei, tara care produce A milioane de barili de petrol pe zi, a anuntat ca ar putea reorienta e,portul titeiului din tara sa dinspre 12A catre China. Petrolul venezuelean acopera (BK din necesarul 12A. China e,tra e de.a petrol din tari africane, acoperind mai bine de C/K din nevoile sale actuale. China se afla totodata in relatii de concurenta pentru petrolul rusesc si din >azahstan atat cu Laponia, cat si cu 2niunea Europeana, traseul unui nou oleoduct facand obiectul unor ne ocieri intense. #iverse previziuni, de la colaps intern si implozie bancara pana la consolidare economica si militara ce va conduce spre un conflict inevitabil cu actuala superputere mondiala, 12A, alimenteaza strate iile si viziunile privind viitorul Chinei si confi urarea relatiilor internationale in secolul abia inceput. Anumiti analisti prevad de.a decaderea 12A si triumful Chinei. 2nii dintre ei s-au rabit sa anunte ca, dupa dominatia Europei asupra lumii incepand din secolul al $6!!-lea si cea a Americii incepand din secolul al $$-lea, asistam la urmatoarea mare schimbare de paradi ma mondiala prin mutarea centrului de putere in Asia, cu e,ponentii China, !ndia si Laponia. Poate cel mai onest ar fi sa recunoastem ca este mai probabil ca centri de putere sa se dezvolte concurand 12A mai de raba la nivel re ional, precum China si !ndia in Asia, sau 2niunea Europeana pe vechiul continent, fiind posibila si reemer enta 5usiei. Acesti centri de putere nu vor fi insa autonomi, ci le ati prin retele care ii interconecteaza prin interese comune. 12A nu par sa fie pre atite sau animate de dorinta de a preda stafeta Chinei. !n topul celor /BB de mari companii din lume, doar (/ sunt chinezesti, marea ma.oritate fiind americane si europene. !n ciuda lobalizarii, 12A sunt in continuare cel mai mare producator mondial, acoperindu-si in proportie de */K propriile nevoi de consum. Alte tari si zone ale lumii pot prelua locul Chinei, daca vor reusi sa produca mai ieftin si calitativ mai bine. !ndia are in re iunea "an alore un al doilea 1ilicon 6alle?, unde sunt localizate toate marile companii care produc si ofera servicii in domeniul tehnolo iei de varf.

Arnold -o?nbee, in studiul sau comparativ asupra a CI de civilizatii care au marcat istoria omenirii, surprinde cauzele care au dus la eneza, cresterea si decaderea marilor imperii si civilizatii dominante de-a lun ul istoriei. 1untem avertizati ca o sursa a ridicarii puterilor dominante in lume, dar si a declinului lor, a fost dobandirea sau, respectiv, pierderea coeziunii sociale interne si a unei creativitati si vitalitati deosebite. 12A inca nu par sa duca lipsa de acestea, in timp ce China nu poate pretinde ca sta foarte bine la toate aceste capitole. -otusi, deficitul bu etar al 12A si prezenta peste hotare a /BB.BBB de militari americani avertizeaza asupra disiparii resurselor, e,tinderii si ambitiilor nemasurate, cauze care au condus la prabusirea altor mari puteri. Interdependente

!ncontestabil, China va fi o mare putere. !ntrebarea este cat de mare. !n prezent, nici o tara nu se poate dezvolta in afara realitatii lobalizarii si a retelelor internationale. Conflictul, sub forma unui razboi conventional, nu este inevitabil, mai ales cand interdependenta este atat de mare. 0ivelul total al investitiilor americane in China este in prezent de 9+ de miliarde de dolari. 0u numai China beneficiaza de pe urma investitiilor americane, ea insasi investind, in CBB9, un miliard de dolari in 12A. E,porturile Chinei in 12A au crescut de (.IBB ori in ultimii (/ ani. China are in bancile sale rezerve de IBB de miliarde de dolari. Cea mai mare corporatie americana si mondiala, Val-4art, importa anual bunuri in valoare de (+ miliarde de dolari produse in China. 6olumul e,porturilor 2E in China a crescut cu IBBK in (/ ani. 5elatiile politic tensionate dintre Laponia si China nu au impiedicat C+.BBB de companii .aponeze sa investeasca in re iunea #alian din sud-vestul Chinei, deschizandu-si sucursale de productie. &a fel, investitiile taiEaneze in China continentala si profitul mutual nu par sa tina seama de frictiunile politice.

Pentru 5omania, aspectul strate ic, oricat de important international, ar trebui sa paleasca in fata celui economic, national. 1chimburile economice cu China ar trebui sa evolueze de la importul de carioci, traficul cu falsuri sau e,portul de materii prime. Anul trecut balanta comerciala a fost net defavorabila tarii noastre. !mportam mult mai mult decat e,portam, deficitul comercial fiind de (,C miliarde de dolari. 6aloarea totala a investitiilor chineze in 5omania atin e doar (+B de milioane de dolari. Primul forum de afaceri 5omania-China de anul acesta a fost considerat un succes, dar trebuie sa semnam contracte. Postul numarul unu chinez, Lian ;emin, fost diplomat in 5omania, este vorbitor perfect de romana, fiind capabil sa recite din Eminescu. !n fond, China arata ca noul pamant al fa aduintei. #e ce nu am reusi si noi, mai ales ca alte tari europene sunt masiv prezente in zona] "unavointa, interes si simpatie din partea Chinei e,ista. 3n imperiu fragil 0imic nu pare acum sa poata opri cresterea economiei chineze :+K anual, in medie, intre ())) si CBBA=8 nici macar eforturile conducerii de partid si de stat, care incearca sa domoleasca rata e,pansiunii, temandu-se - cu bune motive - ca ascensiunea ar putea fi urmata de o prabusire la fel de necontrolabila... Postul !mperiu de 4i.loc este iarasi in pericol sa reia, mai rapid si la o scara mai ampla, ciclul e,pansiunii si decadentei, pe care l-a parcurs de multe ori in indelun ata sa istorie. #impotriva, daca uvernantii vor reusi sa stapaneasca fortele dezlantuite de reforme - chiar atat de partiale cum au fost -, o China solida si stabila poate nutri ambitii de he emonie, nu doar re ionala si continentala, ci poate chiar planetara. ^5eforma economica nu pare sa fie un scop in sine, ci instrumentul unei strate ii de putere menite sa restabileasca intrea a influenta a Chinei imperiale F9CG. ^!ndelun atele perioade ale istoriei chineze in care tara a fost in.osita si umilita vor avea repercusiuni inverse. 5eamintirea istoriei este importanta pentru a intele e de ce China, care considera ca a suferit de pe urma 3ccidentului :si ramane astazi o tara cu or oliul ranit=, nu admite sa i se impuna un model occidental nici in ce priveste relatiile internationale. F9AG

Pana la afirmarea ca mare putere re ionala sau planetara, China are inca mari probleme interne de rezolvat. Aparenta sa vitalitate economica ascunde o adevarata bomba sociala cu potential devastator. Pructele dezvoltarii nu au a.uns la toata lumea: e alitatea aproape enerala in saracie, de pe vremea lui 4ao, a facut loc unei polarizari frapante si tot mai pronuntate a veniturilor. Alaturi de cei mai abili intreprinzatori, care au stiut sa profite de haosul tranzitiei pentru a-si cladi averi colosale, partea leului a revenit uriasei armate de birocrati fara de care nici o afacere nu este posibila. Clasa mi.locie, cu venituri suficiente pentru a aspira la nivelul de viata occidental, se dezvolta in marile centre urbane si mai ales in ^re iunile economice speciale, unde s-a concentrat dezvoltarea economica. !n contrast, lumea rurala pare condamnata pentru totdeauna la saracie. Epidemia de pneumonie atipica :15A1= a scos la iveala starea dezastruoasa a satelor chineze, unde traieste IBK din populatie :circa +BB de milioane de oameni_=. 1uprafata arabila se restran e constant in fata urbanizarii alopante, preturile de achizitie ale produselor a ricole raman modeste, iar taranii sunt, in plus, striviti sub povara unor impozite absurde. 4ulti dintre ei - milioane - nu mai pot suporta mizeria si isi cauta norocul la oras, dar nici acolo nu asesc fericirea mult visata. #e obicei, ei trebuie sa se resemneze cu muncile cele mai umile si prost platite, putand fi oricand inlaturati cu brutalitate si trimisi acasa sau internati in ^centre de detentie si repatriere, daca autoritatile locale au impresia ca sunt prea numerosi sau strica ima inea orasului. #ificultatile au fost recunoscute si de premierul Ven Liabao in formulari ale limbii de lemn: ^#iferentele dintre venituri sunt in crestere si se mentin numerosi factori care pot zdruncina stabilitatea sociala. Partidul si uvernul isi propun sa reduca decala.ul dintre sat si oras, dar planul pe CBB* prevede, pentru veniturile satenilor, o crestere de numai /K, fata de IK pentru locuitorii oraselor. 1aracia, soma.ul, coruptia autoritatilor locale - aliate, adesea, cu ruparile mafiote - provoaca din ce in ce mai des violente revolte locale care nu mai pot fi trecute cu vederea. Puterea politica isi pierde vi oarea. . Cel mai mic conflict poate de enera daca deciziile autoritatilor locale sunt considerate nele itime. Astazi, nimeni nu poate prevedea unde va duce marsul impetuos al Chinei pe calea dezvoltarii. Postul !mperiu de 4i.loc isi va re asi rolul mitolo ic de centru al lumii] 1au, dimpotriva, se va prabusi in haosul care i-a marcat de atatea ori istoria] ^!n mare parte, viitorul Chinei va depinde de radul de coeziune al statului. . Controlul puterii centrale, astazi ca si ieri si in toate epocile istoriei chineze, se intemeiaza pe un concept cultural: important nu este controlul economic, ci controlul politic si moral.

F99G.

1*1<*+K/AA*?

<iteratura de specialitate de autori romani > 1ari, loan !robleme globale contemporane, ?d. ?conomica,

1ucuresti,6773 ,apanu, *on- Angelache ,. lndicatori macroeconomici. ,ontinut, metodologie de calcul, sianaliza economica. ?d. ?conomica, 1ucuresti,677$ ,iochina, luliana 0arile puteri si forte in economia mondiala. ?d. *ndependenta economica, 1ucuresti, 6777 #umitrescu, .terian- 1al,Ana ?conomia mondiala, ?d. ?conomica, 1ucuresti, 6776 @egut, .ilviu- .uditu 1ogdan Keografie economica mondiala, ?d. .4lvi, 1ucuresti, 6777 .uta, @icolae- .uta-.elejan, .ultana ,omert int ernational si politici comerciale contemporane, ed. economica, 1ucuresti, 6773 <iteratura de specialitate de autori straini > 1radshaC 0ichael Iorld /egional Keograph4. =he neC global order,

?d. 0cKraC-Dill ,ompanies, 1oston, 6777 ,hauprade A4meric, =hual Arancois #ictionar de geopolitica, Krupul editorial ,orint, 1ucuresti, 6773 ?lissef #anielle ?pperson /alph Kamblin Andre lstoria ,hinei, ?d. <ucmasn, 1ucuresti, $%'7 @oua ordine mondiala, ?d. Alma, 1ucuresti, $%%& ?conomia lumii 6772, ?d. stiintelor sociale si

politice, 1ucuresti, 6773 Kardels @athan .chimbarea ordinii mondiale, ?d. Antet, +radea, 677$ Kilpin /obert

?conomia mondiala in secolul ::< !rovocarea

capitalismului global, ?d. !olirom, *asi, 6772 DobsbaCn ?. .ecolul e tremelor, ?d. <ider, 1ucuresti, $%%' Duntington !. .amuel

,iocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale, ?d. Antet, +radea, $%%' Oamenarovic !. *van <al /ollie <ester /. 1roCn <ombard #en4s 0ende =ibor /o4 #enn4 Duang,OCei-1o Reviste si publicatii: Adevarul economic ,apital ,apital, supliment Pagini eb:http.TTCCC.cia.govhttp>TTCCC.oecd.orghttp>TTCCC.CorldbanB.orghttp>TTCCC.Cto.orghttp>TTCCC.unctad.org htt p>TTunido.org http>TTchina.org.cn

China clasica, ?d.

1icall, 1ucuresti, $%%%

China!s Econo"ic and Political #"pact on $outh Asia, /A@#

,orporation, 6773
Proble"e globale ale o"enirii. $tarea lu"ii

$%%8

Cine va hrani

China% Apel la desteptare pentru & planeta "ica, ?d.

=ehnica,

1ucuresti, $%%8 China i"periala, ?d. ,orint, 1ucuresti, 6773 ,hina, Ieltmacht von morgen, ?ugen #iederichs Gerlag, #uesseldorf, $%8$
China!s Pitch for a 'ultipolar (orld. )he *e Concept,Asia,Pacific Center for 1-.&&3 )he China,A$EA* /ree )rade Area: bac0ground, /ra"e or0 and Political #"plications, *ational Chengchi Universit+, .&&. $ecurit+ $tudies, $ecurit+ vol 6, nr.

nr, 33, $5-6$ august 677$ nr. 68, 78-37 iunie 6772

nr. $$, $$ martie 6772 nr. $&, 66 arilie 6772 nr. $%, 8 mai 6772 nr. 6&, $ iulie 6772 nr, 27, 37 septembrie 6772 nr. 25, 2 noiembrie 6772 nr. 8, $7 februarie 6775 nr. %, 3 martie 6775 nr. $$, $& martie 6775 nr. $', 5 mai 6775 decembrie 6772

U$V Doria C 4atei, Enciclopedia Asiei, Editura 4eronia, "ucuresti, ()))

U6V China

este statul care a or anizat primele recensaminte ri uroase ale populatiei sale

U3V 4ao ;edon , sef al statului chinez :()9)H()/)=, presedinte al Partidului Comunist Chinez :()9AH()*I= :m. ) septembrie ()*I= U2V Comunicat privind unele date principale din recensam%ntul din anul CBBB U5V 3ficiul 0ational de 1tatistica al 5.P,Chineze H C+ martie CBBl U8V Circa /AK dintre chinezi pot sa comunice n limba standard puton hua F*G Nan 1hen min , 3he 4ractices in the 4ast 20 5ears 4roved that the 3ransition o6 0hina7s )conomic S8stem 9as :ighl8 Success6ul ,
`1ocial 1ciences: Chinese Academ? of 1ocial 1ciences PorumO, Porei n Affairs "ureau, Chinese Academ? of 1ocial 1ciences, Economic 4ana ement Publishin Douse, "ei.in , CBBB, p.AB

U'V apro,imativ 54" + Nuani U( 21#

U%V Aceasta forma specifica de or anizare a productiei adoptata n acest prim stadiu s-a dovedit de succes
U$7V #en $iaopin , l)B9 H ())*, a fost omul care a schimbat fata Chinei, reusind sa impuna in perioada anilor *B-+B o doctrina
comunista proprie, adaptata tarii si care s-a dovedit de un succes incontestabil. El a renuntat la doctrinele comuniste ri ide si a incorporat elemente ale liberei initiative in sistemul economiei chineze

U$$V Porei n Affairs "ureau, Chinese Academ? of 1ocial 1ciences, Economic 4ana ement Publishin Douse, "ei.in , CBBB, p.AB U$6V Nan 1hen min , 3he 4ractices in the 4ast 20 5ears 4roved that the 3ransition o6 0hina7s )conomic S8stem 9as :ighl8
Success6ul

U$3V Van -on san, 3p.cit., p.(+.

U$2V 5estructurari, reor anizari, fuziuni, contractare de responsabilitati, leasin etc. U$5V Pormele prezentate n continuare reprezinta sinteza unei parti din studiul lui Lin "ei, A 0eE 1ta e of ChinaOs 1tate-3Ened
Enterprises 5eform, `1ocial 1ciences: Chinese Academ? of 1ocial 1ciences PorumO, Porei n Affairs "ureau, Chinese Academ? of 1ocial 1ciences, Economic 4ana ement Publishin Douse, "ei.in , CBBB, p.9*-/).

U$8VPunctul de vedere oficial este ca la transformarea ntreprinderilor n companii pe actiuni activele acestora trebuiau devalorizate, viziune nempartasita de conducerile ntreprinderilor.
F(*G *n industria electrotehnica, piata interna a transformatoarelor este dominata n proportie de 279 de .hunde =ransformer Aactor4, n care &79 din actiuni sunt n posesia investitorilor straini- pe piata interna a aparatelor de aer conditionat, Duabao ?nterprises Kroup, n cadrul careia investitorii straini detin 879 din actiuni, acopera $79 din aceasta piata etc.. U$'VCorporatia de !nvestitii a 1tatului, Corporatia de 1tat de Actiuni, Corporatia de 1tat de 4ana ement al Activelor etc. F()G 1arcina sociala asupra vechilor ntreprinderi sa fie preluata de stat H capacitatea acestuia fiind nsa limitata de constr%n erile bu etare H sau de noile corporatii, ceea ce presupune adoptarea unor tactici preferentiale care distorsioneaza si mai mult concurenta de pe piata. U67V EEE.uschina.or U6$V Amazon Com. a achizitionat Lo?o Com., a Ca companie chinezeasca in domeniul comertului on-line.

U66V Carrefour, *-Eleven, Val-4art, Price-smart.

U63V !nainte de ()*+, ntre +/-+*K din veniturile financiare realizate n provinciile 1han hai si Lian su, situate n re iunea de est, erau
preluate de uvernul central, o parte a acestora lu%nd forma subventiilor pentru sustinerea dezvoltarii n celelalte doua re iuni .

U62VC.5ussu, &eforma economica c+ineza,p 1 CA+ U65V !ntruc%t rata de crestere a veniturilor din ta,e si impozite este mult mai mare n re iunea estica, le area acesteia de rata medie
nationala de crestere a venituri lor colectate din ta,a pe valoarea adau ata si ta,a de consum produce surplusuri care pot fi diri.ate spre sustinerea dezvoltarii celorlalte doua re iuni.

U68V C.5ussu, &eforma economica c+ineza,p .C/I U6&V EEE.uschina.or U6'V C.5ussu, &eforma economica c+ineza,p .CI* U6%V EEE.uschina.or U37V P&C National )ureau of 4tatistics 8N)4, 6661stats1gov1cn9 C+ina 4tatistical :earboo,, 2006 U3$V P&C National )ureau of 4tatistics 8N)49 C+ina 4tatistical :earboo,, 2006

U36V EEE.Eto.or , 93; success6ull8 concludes negotiations on 0hina<s entr8

FAAG EEE.Eto.or , 93; success6ull8 concludes negotiations on 0hina<s entr8

U32V EEE.chinaembass?.or .ro, 0:&N= 4;4(>="= ++ $uletin al =m?asadei "2420hineze in "omania ++ Nr22@242AB2001 U35V EEE.chinaembass?.or .ro, 0:&N= 4;4(>="= ++ $uletin al =m?asadei "2420hineze in "omania ++ Nr22@242AB2001

U38V EEE.Eto.or , 93; success6ull8 concludes negotiations on 0hina<s entr8

U3&V EEE.uschina.or U3'V C#:%2!"a"0a E%9# 0a2a a Ca9@%20$%! s! O"0$%$%! :CEC3= a fost fondata n ()/( :-ratatul de la Paris=, de Pranta, <ermania de
6est, !talia, "el ia, &u,embur si3landa pentru a parta.a resursele de otel si carbune ale statelor membre, prevenind astfel un nou razboi european. A reprezentat aplicarea unul plan dezvoltat de economistul francez Lean 4onnet, facut public de ministru de e,terne francez 5obert 1chuman. A fost promovat intens de 1tatele 2nite

U3%V Jian Jichen, membru al "iroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez,

vicepremier al Consiliului de 1tat si ministru de e,terne al Chinei.

F9BGChon Juan, Purtatorul de cuv%nt al 4inisterului Comertului din China. U2$V 1hen Liru, cercetator la !nstitutul de 1tudii Economice si Politice 4ondiale din cadrul Academiei de stiinte 1ociale din China. U26V &udovic Voets, consultant in strate ie la 4inisterul francez al Apararii. U23V &udovic Voets, consultant in strate ie la 4inisterul francez al Apararii U22V &udovic Voets, consultant in strate ie la 4inisterul francez al Apararii