UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA OV

FACULTATEA DE CONSTRUC II SPECIALIZAREA C.F.D.P

PROIECT DEDISERTAIELASPECIALIZAREA M.E.M.C

Masterand:Neam u Adrian-Gabriel Traseul de studiu IV

Bra ov 2014


Cuprins
Tehologia tratarii termice a podurilor........................................................................................................................... 3 Istorie............................................................................................................................................................................3 Exemple de poduri din U.S.A .......................................................................................................................................4 Tehnologii disponibile..................................................................................................................................................4 Hidraulic.................................................................................................................................................................4 Teav de cldur.......................................................................................................................................................4 Electric ......................................................................................................................................................................5 Surse de cldur............................................................................................................................................................5 Control operaional...................................................................................................................................................6 Regimuri climatice.......................................................................................................................................................6 Tema de proiectare a lucrarii........................................................................................................................................8 1.1 Stablirea eficientei energetice a unui po tratat termic........................................................................................ 8 1.2 Date cu caracter general.....................................................................................................................................8 1.2.1 date de identificare......................................................................................................................................8 1.2.2 Caracteristici principale ale proiectului si ale constructiei.......................................................................... 8 1.3 Evaluarea fezabilitatii solutiei de tratare termica a tablierului podului..............................................................9 1.3.1 Prezentarea temperaturilor medii lunare.......................................................................................................... 9 1.3.2 Traficul in perioada 1995-2005..................................................................................................................... 10 ................................................................................................................................................................................11 1.3.3Evolutiatraficuluideprognoza..................................................................................................................... 12 Capitolul2Stabilireanecesaruluidecaldurapentrutratareatermicaapodului.....................................................13 2.0Stabilireaelementelorcomponentealetablieruluipodului............................................................................ 13

Masterand: Neamu AdrianGabriel

Pag 2

Tehologia tratarii termice a podurilor Tehnologii de nclzire a podurilor pentru prevenirea acumulrii de zpad i ghea au fost ncorporate n zece poduri situate n cinci state ale USA:, Nebraska, Oregon, Texas, Virginia, i West Virginia, pentru a spori sigurana automobilistilor i de a reduce ntreruperile de trafic. Trei tehnologii diferite au fost utilizate pentru a transmite cldur la suprafaa podului: hidraulic (fluid nclzit pompat prin conduct sau tuburi n pavaj aproape de suprafa), conducte de cldur (transfer pasiv de cldur prin vaporizare i condensare a unei fluid de lucru cuprinse n conducte nchise), electrice (cldura generat de cabluri electrice rezistenta ngropat n asfalt aproape de suprafata).

Istorie Utilizarea pompelor de caldura presupune instalarea in tablierele podurilor noi sau a podurilor ce se vor reabilita a unor instalati cu rol de reglare a temperaturii mediului in care sunt inglobate. Deoarece in perioadele reci ale unui an apar variatii de temperatura de natura sa genereze condens ce se va precipita pe suprafata de rulare a podului, urmand ca atunci cand temperatura va scadea sub limita de inghet pe suprafata tablierului, se va forma polei. Debitul de autovehicule ce utilizeaza calea incluzand structuri precum poduri, viaducte,etc variaza in functie de conditile climaterice, suprafata de rulare, intervalul orar din zi, etc. Pentru a asigura un debit constant de trafic si si a asigura in perioada de iarna aceleasi carosabile ca si in perioada de vara este necesara aplicarea unor tehnologi de crestere a eficientei termice a strucurilor rutiere prin instalarea unor echipamente specifice. Modalitatile prin care se poate stabiliza termic tablierul unui pod sunt urmatoarele grupate in urmatoarele categori: Hidraulice Prin preluare energiei termice din infrastructura podului Prin modalitati electrice Hidraulic procedeu prin care un lichid tratat termic prin diverse metode circula prin conductele incorporate in tablierul podului la o distanta relativ mica fata de suprafata de uzura, caldura este transferata prin conductie termica inspre betonul din jurul conductelor impiedicand formarea poleiului.

Masterand: Neamu AdrianGabriel

Pag 3


Lichidul tratat termic este pompat spre zona rece unde transfera energia termica, lichidul astfel racit se intoarce spre a fi reincalzit si a relua ciclul.

Exemple de poduri din U.S.A Statele au fost solicitate s propuna poduri pentru a primi finanare pentru tabliere de poduri nclzite .Dei au fost propuse 19 dpoduri din 12 de state , n ceea ce privete eligibilitatea pentru finanareacestea au fost limitate doar la 7. Acestea sunt : Nebraska 10th Street pietonal Pasaj suprateran , Lincoln Oregon Highland Zoo Interchange , Apus de soare Highway , Portland Oregon North Fork Silver Creek , Silver Falls State Park Oregon 2nd Street Overcrossing , Hood River County Texas 16th Street Pasaj suprateran , Amarillo Virginia Route 60 Pod peste rul Buffalo , n Amherst County West Virginia 5 i 20 Mile Creek Bridge aproape Winfield , WV

Tehnologii disponibile Hidraulic Fluid de transfer de cldur , care poate fi nclzit prin diferite si care este circulat prin conducte sau furtunure ncorporate ntr- o serpentina continu aproape de suprafaa de rulare. Cldur este eliberat de trotuar i nclzete suprafaa de conducie . Lichidul rciteste returnat la sursa de cldur i ciclul se repeta . Teav de cldur Un fluid este eliberat ntr -un tub termic este vaporizat de o surs de cldur la un capt al evii i difuzeaz la cealalt ( rece ),in final se condenseaz si elibereaza cldura stocata de acesta. Returul lichidului la sursa de cldur se realizeaza printr-o aciune de fitil ( atracie capilar ) . Tubul nu trebuie s fie drept , nici nu trebuie s aib o pant descendent de la for capilar . Tuburi construite fr un fitil au fost de asemenea folosite cu succes pentru transferul de caldura , dar acestea au nevoie de o panta descendenta pentru a face returul lichidului in mod gravitational. Aceste conducte se numesc " Perkins " si dateaza dateaza din secolul al XIX-lea dar au capatat o utilizarea practic pn dup mijlocul secolului . Termenul de " heat pipe " a fost folosit prima dat n 1963 , iar acum este popular aplicat la ambele tipuri de eav
Masterand: Neamu AdrianGabriel Pag 4


Electric Curent electric ntmpin rezisten atunci cnd parcurge un conductor i pierde energie n form de cldur . Acesta este principiul folosit pentru nclzire electric de trotuare . Cldura produs este guvernat de fora de mpingere a curentul prin conductorul , de exemplu , tensiunea , i compoziia

a conductorului , care ofera rezistenta la curgere . Conductorilor metalici , cum sunt cei de nalt puritate: cupru sau argint au o rezisten sczut i , prin urmare, pierde mai puin energie sub form de cldur , acest lucru, de desigur , este de dorit pentru un flux de curent maxim , cum ar fi cablurile feeder. Prin introducerea impuritilor non - conductoare ntr- un metal s,rezistena va fi mrit , i o cantitate dorit de cldur poate fi produs depinznd de compoziia sau cantitatea de impuriti . Cablurile de nclzire comerciale utilizate pentru nclzire pavaj consta Intr-un fir de rezisten ncorporat n oxid de magneziu,acesteste nvelit ntr-un nveli metalic de protecie i pentru o conductibilitate termic bun .

Surse de cldur Energia necesar pentru a nclzi fluidelor pentru a circula printr-un sistem hidraulic sau pentru vaporizarea unui fluid de lucru ntr-o conduct de cldur pot fi obinute de la surse de nivel nalt , cum ar fi de combustibili fosili cu combustibil lichid,cazane , sau surse geotermale ,etc. Sistemul necesit un procesde dou etape : o pomp de cldur , n care o surs de cldur de nivel sczut vaporizeaza un frigorific ( de obicei freon , sau compusi mai putin agresivi ), care apoi elibereaz cldura n condensatorul unui schimbtor de cldur . Fluidul care circul prin circuitul de conducte al trotuarului preia cldura din schimbtorul de cldur . Cele dou fluide nu se amesteca intre ele, ele au conducte separate.

Masterand: Neamu AdrianGabriel

Pag 5


Conducte de cldur pot extrage nivelul sczut al energiei termice coninute n ap sau in pmnt , fr intermediul unui schimbtor de cldur . Fluidul de lucru propriu-zis dintr-un tub termic va fi vaporizat la temperaturi relativ sczute prezente n surse geotermale . Control operaional
Inconditiileformariidepoleipesuprafatacarosabilasepoaterealizaprotectiamaximaastructuriiprinaplicarea decalcdurainmodcontinuu

Cu toate acestea , condiiile de ghea sunt evenimente aleatorii , prin urmare trebuie s fie furnizate prin unele mijloace pentru semnalizare apariia de precipitaii formarea poleiului, sau pentru anticiparea apariiei probabile a acestor condiii pe baza unei analize a condiiilor de mediu .

Senzori ncorporati n pavajul i senzorii n mediul nconjurtor podul va oferi acest informaii . Alimentarea cu energie a sistemului de nclzire poate fi realizat manual sau automat . Control manual va necesita mai puine senzori i circuite logice lor asociate , dar va necesita personal pentru supraveghere in mod constant . O mai mare sofisticare ( i costul instrumentaie ), va fi necesar pentru controlul automat . Ambele metode de control necesit instrumente de baz constnd din senzori de temperatur pentru suprafeele de trotuar i senzori de msurare a temperaturii aerului. Control manual implic apoi un operator dintr-un centru de observare. Centrul observnd c temperatura aerului scade i se apropie de punctul de nghe al apei , i c exist o mare probabilitate de precipitaii ce se poate trnsforma in polei . Sistemul de nclzire este apoi pornit pe baza hotrrii observatorului . Controlul automat necesit adugarea unui alt tip de senzor care detectea zprezena de precipitaie . Cnd apariia simultan a punctului de inghet i a precipitailor ,sistemul este alimentat. Dou tipuri de detectoare de precipitaii sunt disponibile n comer : una care detecteaza precipitaii, i un alt detector de ap sau ghea.

Regimuri climatice Aplicarea de tehnologiei de pod nclzit n general poate fi justificat punct de vedere economic i , practic,numai pentru instalaii ntr-o regiune temperata . Un climat relativ rece va avea relativ puine evenimente de inghet .

Masterand: Neamu AdrianGabriel

Pag 6


Zpad care se aseaza pe suprafata unui pod nu se va lipi puternic . Aciune de trafic , prin urmare, poate fi suficient pentru a elimina acumularea acesteia . Eliminarea mecanic poate fi necesar , dar acumulare de zpad compactat poate s nu apar foarte frecvent . Astfel, nu este surprinztor faptul c toate poduri n cadrul programului HBT sunt in zonele cu clima temperata . Tabelul care urmeaz furnizeaza factorii climatici ale podurilor pentru diverse locatii.

Masterand: Neamu AdrianGabriel

Pag 7


Tema de proiectare a lucrarii 1.1 Stablirea eficientei energetice a unui po tratat termic 1.2 Date cu caracter general 1.2.1 date de identificare Denumire lucrare : Modernizarea si reablitarea drumului de centura al municipiului Targoviste : Pod pe drum de legatura peste Canal Istoric Amplasament: Municipiul Targoviste jud. Dambovita 1.2.2 Caracteristici principale ale proiectului si ale constructiei Drumul de legatura traverseaza km 1+600 canalul Istoric din zona adiacenta Gradinii Zoologice din municipiul Targoviste pe un pod de 27m. Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 8 grinzi prefabricate pretensionate L=27m si 1,03m inaltime, lungimea totala, inclusiv zidurile intoarse, fiind de 37,93m. Podul este dimensionat la clasa E de incarcare ( A30, V80) Ca schema statica podul este grinda simplu rezemata. Latimea totala a podului este de 11.50m care corespunde unui pod cu 2 benzi de circulatie format din parte carosabila de 8m (7.80m si suprastructura de 0.2m), doua tronsoane denivelate de 1,50m si 2x0,25m lisele de parapet . Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare din beton armat C35/45. Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatior de 2,00m fundatie directa in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 18.50mx6,40mxh=2,50m . Inaltimea elevatilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 3,00m. La nivelul caii, Racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 4,00m, si inaltimea de 0,25m. Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului, dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1-400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructura , cu descarcare la teren. La capetele podului , apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor cosuri si guri cu descarcare orizontala pe sub trotuare . De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod. Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi: Mixtura asfaltica MASF16 cu grosimea de 4cm Beton asfaltic BAP 16 cu grosimea de 3cm Protectia hidroizolatiei din mortar BA8 -3cm Membrana hidroizolanta 1cm

S-au prevazut de asemenea parapeti metalici de tip foarte greu la marginile partii carosabil in lipsa de parapet.

Masterand: Neamu AdrianGabriel

Pag 8


1.3 Evaluarea fezabilitatii solutiei de tratare termica a tablierului podului Structura poate fi justificata din punct de vedere economic in primul rand prin prisma evidentieri traficului suportat , a debitelor orare anuale , saptamanale si zilnice maxime, In al doilea rand solutia de tratare termica a tablierului podului poate fi justificata din punct de vedere al tempraturilor medii anuale si al numarului de zile cu tmperaturi si precipitatii care pot favoriza producerea de accidente.

1.3.1 Prezentarea temperaturilor medii lunare

Masterand: Neamu AdrianGabriel

Pag 9


1.3.2 Traficul in perioada 1995-2005. Conform datelor de trafic furnizate de CESTIN evolutia traficului total, pe sectoarele DN 72, obtinuta pe baza recensamantelor din anii 1995-2005, a fost cea din tabelul de mai jos (volumele de trafic pe tipuri de vehicule se regasesc in anexa):

Se constata ca, exceptie facand ultimul sector in apropriere de Ploiesti, celelalte sectoare ale DN 72 au inregistrat scaderi ale traficului in perioada 1995-2005. Luand in considerare valorile medii de trafic pe lungimea drumului, se poate constata ca, in anul 2000 s-a inregistrat un trafic de numai 89% fata de 1995 iar in anul 2005 cresterea a fost de 5% fata de anul 2000, ramanand insa sub volumul traficului din 1995 (93%). In tabelele urmatoare se prezinta evolutia principalelor sase categorii de trafic pentru aceasta perioada:

 Lucrare de Disertatie M.E.M.C

Masterand :Neamu AdrianGabriel

Pag.11

 Lucrare de Disertatie M.E.M.C

1.3.3 Evolutia traficului de prognoza

Pentru prognoza evolutiei traficului s-a facut o analiza a amplasarii DN72 fata de traseul autostrazii Bucuresti Brasov si a atragerii pe acesasta baza a unui trafic suplimentar. Din acesta analiza a rezultat ca aparitia autostrazii va avea un efect pozitiv asupra evolutiei traficului pe acest drum in sensul revigorarii lui fata de periada anteroara in care, asa cum am vazut , practic a regresat. In aceste conditii, pentru prognoza s-a considerat ca evolutia cea mai probabila este aceEa indicata de coeficientii medii determinati de CESTRIN pentru drumurile nationale principale. Conform acestor coeficienti evolutia traficului total va fi urmatoarea (in anexa sunt prezentate si datele pe tipuri de vehicule)

Masterand :Neamu AdrianGabriel Pag.12

 Lucrare de Disertatie M.E.M.C

Capitolul 2 Stabilirea necesarului de caldura pentru tratarea termica a podului

2.0 Stabilirea elementelor componente ale tablierului podului

Elementeleinsectiunetransversalaaletablieruluipoduluisunturmatoarele:

Stabilirea necesarului de caldura

Masterand :Neamu AdrianGabriel

Pag.13

 Lucrare de Disertatie M.E.M.C

Alegerea pompei de caldura

Pompadecalduraaleasaestedetipfighter1330aceastapompaareocapacitatede40.1kW

Principiu de functionare propus pentru incalzirea tablierului cu serpentina

Pompa de cldur aduce o parte din energia solar nmagazinat n sol, prin furtunul colector introdus intr-o sonda forata paralel cu pila de fundare.Cldura este valorificat cu ajutorul pompelor de cldur;pe scurt GHP(Geotermal Heat Pump), care functioneaz n dou sensuri pe acelasi principiu ca frigiderul,transfernd cldura din interior ctre exterior si invers n functie de anotimp.

- Aceast variant este mai simpl si mai putin costisitoare, dar este posibil doar acolo unde spatiul
necesar pentru asezarea furtunului colector, este suficient, si liber. - Furtunul colector se v-a introduce la 8 m adncime (sub limita de nghet), unde este o temperatur de c.a 2-3C - Furtunul colector introdus prin elevatia fundatiei,trebuie s fie bine izolat, pentru a nu se forma gheat n jurul furtunului.

Masterand :Neamu AdrianGabriel

Pag.14

 Lucrare de Disertatie M.E.M.C

Principiul pompelor de caldura consta in 3 circuite:

1.Sistemul Colector instalatie pentru transferul de energie din sau n pmnt. (care poate fi att orizontal ct si vertical). 2.Pompa de cldur care este compus dintr-un circuit nchis cu patru componente:Vaporizator, Compresor, Condensor si Ventil de expansiune. 3.Sistemul de nclzire Clasic, care este cuplat la pompa de cldur, n condensor.

Masterand :Neamu AdrianGabriel

Pag.15

 Lucrare de Disertatie M.E.M.C

Masterand :Neamu AdrianGabriel

Pag.16