Universitatea „ Stefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica

Specializarea Finante Banci
An II, grupa I

Referat la disciplina Asigurari comerciale

Realizat:
Badelita Maria- Daniela

2008
Un aspect esential in viata si evolutia omului, inca din cele mai vechi timpuri l-a
constituit grija fata de viitor, teama combinata cu precautie si intelepciunea cu siguranta unui
lucru implinit.

Orice persoana care traieste intr-o societate organizata este afectata de riscuri intr-
un fel sau altul. Riscul este definit ca ceva viitor si nesigur, care daca se va produce va duce la
o pierdere. Persoanele fizice, societatile comerciale si alte organizatii se intalnesc cu riscuri in
activitatile lor, iar asigurarile ii ajuta sa se protejeze impotriva acestora.

Pe masura evolutiei relatiilor economice oamenii, confruntati destul de frecvent cu

pericole ce le pun in primejdie viata si proprietatea, au descoperit necesitatea de a apela la
asigurare ca modalitatea cea mai simpla de a se proteja pe ei si bunurile ce le apartin.
Asigurarea exprima in principal o protectie financiara pentru pierderile suferite de oameni sau
companii datorate unor diverse riscuri.

Acordul de vointa este primul principiu de baza care permite realizarea unui
contract intre asigurat si asigurator, prin care asiguratul beneficiaza de protectie pentru
riscurile pe care si le-a asumat asiguratorul. Asiguratorul printr-un contract de asigurare se
obliga sa plateasca contravaloarea daunelor in cazul producerii unuia din riscurile asumate.

Un alt principiu pe care il are asigurarea este principiul mutualitatii prin care
fiecare asigurat contribuie cu o suma de bani, numita prima de asigurare, la crearea fondului
de asigurare din care asiguratorul acopera daunele suferite de asigurati.

Asigurarea transfera riscurile si totodata daunele unei persoane catre o societate de

asigurari oferind securitate financiara.Transferul riscului prin distributie a fost determinat in
antichitate de catre navigatori si transportatori ai bunurilor pe apa prin impartirea marfurilor
pe mai multe nave, acesta fiind un mod de protectie.

Metodele de asigurare s-au dezvoltat o data cu nevoile de protectie existente la un

moment dat pentru oameni si afacerile acestora. Astfel oamenii de afaceri au inteles sa
foloseasca asigurarea pentru a micsora riscurile ce pot aparea in tranzactiile comerciale si cele
legate de protectia patrimoniului.

In literatura de specialitate sunt prezentate puncte de vedere diferite in legatura cu

conceptul de asigurare. Asigurarea reprezinta un sistem de relatii economico-sociale, un
proces obiectiv necesar al dezvoltarii economice si sociale izvorat din actiunea legilor
economice obiective care consta in crearea in comun, de catre persoanele fizice si juridice
amenintate de anumite riscuri, a unui fond din care se compenseaza daunele si se satisfac alte
cerinte economico-financiare probabile, imprevizibile.

Caracteristicile exclusive ale asigurarii sunt scopul si metoda. Scopul reprezinta

compensarea pagubelor produse de calamitati ale naturii si accidente, precum si prevenirea
pagubelor. Metoda e constituita din acoperirea unor riscuri, crearea unei comunitati de risc.
Scopul si metoda sunt materializate prin formarea si utilizarea fondului de asigurare.

Alti autori definesc conceptul de asigurare ca o operatie prin care unei parti,
asiguratul, i se permite in schimbul unei prime sau cotizatii o prestatie furnizata de catre o alta
parte, asiguratorul, in cazul aparitiei unui eveniment.Exista formulari diferite ale conceptului
de asigurare, fara a exista un consens si aceasta datorita unor dificultati de ordin economic,
social si juridic, dintre care cele mai importante sunt:

 sfera vasta de actiune a asigurarilor, precum si practicile complexe folosite in

asigurari;

 negarea de catre juristi a faptului ca asigurarea este o categorie economica si

prezentarea acesteia ca un raport juridic, punand semnul de egalitate intre asigurarea
comerciala si o serie de practici si conditii care fac obiectul contractului de asigurare;

Problemele asigurarii sunt abordate, dupa caz, sub aspect juridic, economic sau
financiar.
Abordarea juridica este frecventa si justificata, intrucat asigurarea, ca sa fie
operanta trebuie sa capete forma juridica, iar acesata forma este cea dintai sezizabila. O
asemenea forma i-o confera contractul, care constituie „legea parintilor”, precum si legea
propriu zisa. Contractul de asigurare si legea cu privire la activitatea de asigurare, in calitate
de izvoare de drepturi si obligatii in materie de asigurari, se completeaza reciproc.
Prin contractul de asigurare , asigurantul se obliga sa platesca o prima
Administratiei Asigurarilor de Stat, iar aceasta ia asupra sa riscul producerii unui anumit
eveniment, obligindu-se ca, la producerea evenimentului, sa plateasca asigurantului sau unei
terte persoane, denumita beneficiar, o indemnizatie – despagubiri sau suma asigurata – in
limitele convenite.
Legea 136/1995, privind asigurarile si reasigurarile in Romania defineste in mod
direct contractul de asigurare in art. 9. Potrivit legii, prin contractul de asigurare, asiguratul se
obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea unui anume
risc, sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata, denumita
indemnizatie, in limitele si in termenele convenite.
Din definitia data rezulta ca acest contract de asigurare este un contract care da
nastere la drepturi si obligatii reciproce si ca, prin continutul sau este un act juridic de
formatie bilaterala. In conceptia dreptului romanesc (art. 942 Cod Civil), ca si in alte sisteme
de drept, esential in conturarea validitatii, a caracteristicilor si a naturii juridice, este acordul
de vointa al partilor, vointa juridica.
Contractul de asigurare prezunta anumite trasaturi caracteristice. Astfel,
contractul de asigurare:
1. este un contract consesual, adica se incheie valabil prin simplul consimtamint al
partilor. Acest contract este valabil din momentul in care asiguratorul si asiguratul
si-au exprimat acordul de vointa cu privire la continut. Forma scrisa este ceruta de
legiuitor din dorinta de a proteja interesele asigurantilor si al tertilor;
2. este un contract sinaalagmatic, adica partile contractante isi asuma obligatii
reciproce si interdependente. Asigurantul se abliga sa faca declaratii de risc
exacte, in atentia asiguratorului, atat la incheierea contractului, cat si la
producerea sinistrului; totodata asigurantul se obliga sa achite primele de
asigurare datorate; la randul sau asiguratorul se obliga sa acopere riscul
asiguratului, in cazul producerii acestuia, acordand indemnizatia cuvenita.
Asiguratorul este tinut sa-si respecte obligatia contractuala numai in masura in
care asiguratul si-a onorat obligatiile sale contractuale. In caz contrar, asiguratul
decade din drepturi, cand contractul este lovit de nulitate sau contractul ramane
valabil pe o suma asigurata mai mica. Reciprocitatea nu opereaza, asadar, decat
atunci cand asiguratul si-a respectat integral obligatiile asumate fata de asigurator;
3. este un contract aleatoriu, adica la incheierea acestuia partile nu cunosc
existenta sau intinderea exacta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele
din contract. Obligatiile asumate de asigurant si asigurator depind de un
eveniment viitor si incert. Acest eveniment comporta pentru fiecare dintre parti o
sansa de castig sau un risc de pierdere. Caracterul aleator este esential la
contractul de asigurare:daca evenimentul pentru care se solicita incheierea
contractului ar fi cert, iar momentul producerii lui ar fi cunoscut de parti,
 asigurarea nu ar mai avea sens, riscul respectiv urmind sa fie acoperit cu
certitudine de catre asigurator;
4. este un contract cu titlu oneros, adica fiecare parte urmareste sa obtina un
folos, o contraprestatie in schimbul obligatiei ce isi asuma. La fel ca si alte
contracte oneroase(de vanzare-cumparare, de schimb, de locatie, imprumut),
contractul de asigurare este opus contractului gratuit(de donatie, comod etc.), care
presupune obligatii numai pentru una din parti, iar nu pentru amandoua.
Asiguratul beneficiaza de protectie pe care i-o ofera asiguratorul, care preia
asupra sa riscul asigurat, nu in mod gratuit, ci in schimbul unei plati sub forma
unei prime de asigurare sau a cotizatiei dupa caz;
5. este un contract succesiv, adica se esaloneaza in timp. Asiguratorul se angajeaza
sa acopere un anumit risc o perioada foarte lunga de timp(spre exemplu, in cazul
contractului de asigurare de deces pe o perioada nelimitata) cu plata anuala sau
subanuala a primei sau o perioada foarte scurta(pe timpul duratei unui zbor aerian
intre doua puncte geografice) cu plata integrala a primei la incheierea
contractului;
6. este un contract de adeziune, adica desi este redactat si imprimat de asigurator,
la el a aderat asiguratul. La asigurarile de persoane, asiguratorul intocmeste polite
de asigurare tip, in care toate conditiile cuntractuale – termen valabilitate, suma
asigurata, cota de prima etc. – sunt standard. In asemenea cazuri, solicitantilor –
asigurati potentiali – nu le ramine decit sa le accepte sau sa le refuze in
bloc(asigurarile de bunuri de valoare mari), asiguratorul elibereaza un proiect de
contract(o oferta) pe care il/o negociaza cu viitorul asigurat;
7. este un contract de buna credinta, adica presupune ca executarea acestuia sa se
faca cu buna credinta de catre parti. Intrucat asiguratorul accepta preluarea unui
risc, bazandu-se pe informatiile furnizate de solicitantul unei asigurari sau
determina cuantumul despagubirii pe care urmeaza sa o acorde asiguratului tot pe
baza informatiilor provenite de la acesta, fara putinta de a le verifica de fiecare
data, atunci cand se constata ca informatiile puse la dispozitia asiguratorului nu au
fost corecte, reaua credinta a asiguratului se sanctioneaza de o maniera foarte
severa.
 Clasificarea asigurarilor

Clasificarea traditionala, asa cum aparea ea inainte de 1990 avea in vedere cinci
criterii si anume:

1. domeniul sau ramura de asigurare:

 asigurari de bunuri;

 asigurari de persoane;

 asigurari de raspundere civila;

2. forma juridica de realizare a asigurarilor:

 asigurari obligatorii, prin efectul legii;

 asigurari facultative;

3. riscurile cuprinse in asigurare:

 asigurari impotriva incendiului, trasnetului, miscarilor seismice;

 asigurari contra grindinii, furtunii, uraganului, ploilor torentiale, inundatiilor,

prabusirilor sau alunecarilor de teren;

 asigurari pentru boli sau accidente in cazul animalelor;

 asigurari contra avariilor si altor riscuri specifice pentru mijloacele de transport

si marfurile transportate in traficul intern si international;

 asigurari impotriva unor evenimente ce apar in viata oamenilor;

 asigurari contra prejudiciilor cauzate tertelor persoane;

4. dupa sfera de cuprindere in plan teritorial:

 asigurari interne;

 asigurari externe;

5. dupa raporturile stabilite intre asigurat si asigurator:

 asigurari directe;

 asigurari indirecte;
 Dupa 1990, in literatura autohtona s-a introdus si un al saselea criteriu, datorita
modificarilor din legislatie. Prin Legea nr.47/1991 societatile de asigurari din tara noastra
puteau oferi zece categorii de asigurari. Au fost menţionate si alte criterii de clasificare:

1.in functie de locul unde se produc riscurile asigurate:

 asigurari terestre;

 asigurari maritime;

 asigurari aeriene;

2.dupa volumul obiectului asigurarii:

 asigurari individuale;

 asigurari colective;

 asigurari complete;

Pe baza teoriei si practicii internationale a asigurarilor este oportuna si

introducerea altor criterii de clasificatie :

1.dupa modul de gestiune:

 asigurari de reparatie: asigurari de bunuri si raspundere de bunuri;

 asigurari cu capitalizare: asigurarile de viaţa;

2.dupa obiectul lor si dupa criterii tehnice:

 asigurari de daune: de bunuri si raspundere civila;

 asigurari de persoane: de viata si asigurari de accidente si boala;

3.dupa criteriul diferentierilor in gestionarea contractelor, a fondului de asigurari si a

rezervelor specifice de asigurari:

 asigurari non-viata;

 asigurari de viata;

Legea constituie, alaturi de contract o alta forma juridica de realizare a asigurarii.

Asigurarea ex contractu are la baza principiul facultativitatii (voluntariatului),
adica ea se incheie din proprie initiativa, de catre persoanele fizice sau juridice interesate,
impotriva acelor fenomene care le ameninta bunurile, viata sau integritatea corporala,in scop
de indemnizare sau de capitalizare.
Asigurarea ex lege are la baza principiul obligativitatii , adica ea actioneaza in
mod automat, fara consimtamintul asiguratilor si fara incheierea unui contract intre parti, din
momentul in care bunurile cuprinse din oficiu in asigurare au intrat in gospodaria unei
persoane fizice sau in patrimoniul unei persoane juridice. In mod automat sunt incluse in
asigurare persoanele fizice aflate intr-o anumita situatie prevazuta de lege, ca exemplu cele
aflate in timpul unei calatorii cu mijloace de transport public. De protectie de asigurare
automata beneficiaza acele persoane fizice si juridice care poarta o raspundere civila fata de
terti expres prevazuta de lege.
Asigurarea contractuala constituie o modalitate de dobandire a securitatii
individuale de catre asigurati. Asigurarea prin efectul legii ofera protectie de asigurare
anumitor categorii de persoane fizice si juridice din considerente de ordin social si economic
national.
Asigurarea prin efectul legii se aseamana cu asigurarea contractuala prin faptul ca-
si procura fondurile de care are nevoie pentru plata indemnizatiilor pe seama primelor
incasate de la asigurati. Ea se aseamana si cu asigurarile sociale prin faptul ca are un caracter
obligatoriu, dar se deosebeste de acestea prin aceea ca se bazeaza pe primele incasate de la
asigurati, iar nu pe resursele provenind de la non- asigurati.
Asigurarea prin efectul legii, fiind autocuprinzatoare si nereclamand cheltuieli
pentru incheierea contractelor, este mai putin costisitoare pentru asigurati, decit asigurarea
contractuala care, fiind selectiva si mai putin cuprinzatoare, este inevitabil mai scumpa.
Clauzele esentiale ale contractului de asigurare sunt mentionate la art. 10 din
Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania.
Partile contractului de asigurare, ce trebuie sa se regaseasca in fiecare contract de
asigurare, identificate prin nume, sediu/domiciliu, sunt:
- Asiguratorul, societate de asigurare, persoana juridica, inregistrata legal in Romania
sau intr-o alta tara, autorizate sa practice asigurari pe teritoriul Romaniei, in temeiul si in
conditiile prevazute de Legea nr. 32/2000, privind societatile de asigurare si reasigurare si
supravegherea asigurarilor aflate in prezent in vigoare;
- Asiguratul, persoana fizica sau juridica, care are un interes asigurabil cu privire la
obiectul asigurarii respective, cu capacitate de exercitiu deplina;
 - Beneficiarul asigurarii, o persoana fizica indicata de asigurat pentru a primi beneficiul
asigurarii daca s-a produs riscul asigurat. Beneficiarul asigurarii este intalnit cu precadere la
asigurarile de persoane.
- Contractantul, persoana fizica, care incheie o asigurare in beneficiul unei alte
persoane pe care o numeste asigurat, pentru care plateste numai prima de asigurare.
Riscul, reprezinta consecinta materiala a producerii evenimentului asigurat, apt de
a fi masurat din punct de vedere financiar la producerea sa, si este un element fundamental al
contractului de asigurare. El este consecinta producerii unui eveniment aleatoriu, constituie
chiar obiectul contractului de asigurare si trebuie sa fie real si licit.
 riscul trebuie sa fie real deoarece realizarea lui este posibila;
 riscul asigurat trebuie sa fie licit si deci obiectul contractului de asigurare nu trebuie sa
fie contrar ordinii publice si bunelor moravuri.
In cadrul ordinii publice trebuie sa subliniem ca o condamnare penala,
materializata mai ales in amenzile penale, nu este asigurabila. Numai consecintele civile ale
proceselor penale sunt asigurabile.
Riscurile trebuie individualizate si descrise ca atare in fiecare contract. Riscurile
neasigurabile sunt excluse fie prin lege fie prin contract. Intre riscurile neasigurabile prin lege
sau prin contract mentionam riscul de razboi cu implicare internationala precum si riscul de
razboi civil. Cu toate acestea, dupa cum se va vedea, exista posibilitatea asigurarii riscului de
razboi in anumite limite si cu importante valori ale primelor de asigurare. Sunt de asemenea
riscuri neasigurabile, cele cauzate de actele dolosive intentionate ale asiguratului. Ne aflam in
fata unui risc neasigurabil provocat de fapta intentionata sau dolosiva a asiguratului atunci
cand acesta a dorit realizarea daunei prin provocarea intentionata a acesteia, fiind constient de
consecintele faptelor sale.
Pentru a opera excluderea riscurilor neasigurabile, acestea trebuie declarate expres
si explicit. Pentru a fi considerate riscuri neasigurabile, excluse expres, este necesar sa se
foloseasca termeni clari, precisi si neechivoci in polita de asigurare.
Declararea riscului asigurat este una din obligatiile absolut fundamentale ale
asiguratului, avand scopul de a permite asiguratorului sa-si formeze propria opinie asupra
acestuia, de a-l incadra intr-o anumita categorie in statisticile sale si de a stabili, in functie de
aceasta o prima corespunzatoare. Aceasta obligatie este specifica dreptului asigurarilor, spre
deosebire de dreptul comun unde se permite partilor sa declare numai acele informatii care
opereaza in propriul interes. In cadrul contractului de asigurare, care are la baza principiul
bunei credinte, asiguratorul acorda un credit considerabil celor declarate de asiguratul sau si
de cele mai multe ori, fara o alta cercetare preliminara accepta cele declarate de acesta
procedand la acceptarea propunerii de contract si a emite polita de asigurare.

Clasificarea riscurilor

Literatura de specialitate clasifica riscurile ce pot aparea in viata de toate zilele,

din punct de vedere al interesului asiguratorului.
 din punct de vedere al asigurabilitatii , riscurile asigurabile sunt de regula riscurile
pure, cele care nu produc decat prejudicii si niciodata castig. In aceasta categorie intra
explozia, accidentele, furtul, naufragiile, cutremurele, etc. si asiguratorii le accepta in
procesul de contractare.Asiguratorii nu accepta riscurile speculative deoarece acestea
pot produce si castig.
 dupa implicatiile lor de nivel social-economic riscurile sunt riscuri fundamentale si
riscuri particulare. Evenimentul asigurat este un eveniment viitor si nesigur care, daca
se va produce, va genera producerea riscului asigurat si in consecinta prejudiciul a
carui acoperire se va face prin efectul contractului de asigurare incheiat de parti.
Evenimentul asigurat este de regula o intamplare care producandu-se, genereaza
materializarea riscurilor contractate. Acest concept este cel mai frecvent, dar nu este si
singura manifestare a evenimentului asigurat.Un eveniment asigurat este si o
reclamatie formulata de partea pagubita impotriva celui care i-a creat un prejudiciu din
furnizarea culpabila, neprofesionista a serviciilor pentru care a fost angajat. Astfel, in
asigurarile de raspundere profesionala (raspunderea medicilor, avocatilor, expertilor,
contabililor autorizati, a directorilor etc.) o reclamatie formulata de persoana pagubita
de serviciul defectuos al acestora constituie evenimentul asigurat care determina
producerea riscului asigurat si in final al prejudiciului suferit de acesti profesionisti
care pot plati daune pentru consecintele materiale ale acestor acte profesionale
defectuoase.

Contractul de asigurare se incheie in forma scrisa si va cuprinde:

-numele sau denumirea, domiciliul sau sediul partilor contractante;

-obiectul asigurarii: bunuri, persoane, raspundere civila, profesionala;

-primele de asigurare;

-sumele asigurate;

-riscurile ce se asigura;

-momentul inceperii si cel al incetarii raspunderii asiguratorului;

-alte elemente care stabilesc drepturile si obligatiile partilor.

1. Riscul asigurat este un eveniment sau un grup de fenomene (evenimente) care odata
produs datorita efectelor sale obliga pe asigurator sa plateasca asiguratului
despagubirea sau suma asigurata.

2. Suma asigurata este partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul isi
asuma raspunderea in cazul producerii evenimentului pentru care s-a incheiat
asigurarea. Suma asigurata reprezinta in toate cazurile limita maxima a raspunderii
asiguratorului si constituie un element care sta la baza calculului primei de asigurare.

3. Prima de asigurare reprezinta suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o

plateste asiguratorului pentru ca acesta sa-si poata constitui fondul de asigurare
necesar achitarii despagubirii la producerea riscului asigurat. Prima de asigurare se
determina inmultind suma asigurata cu cotele de prima tarifara stabilita diferentiat in
functie de forma de asigurare.

4. Durata asigurarii reprezinta perioada de timp in care raman valabile raporturile de

asigurare dintre asigurator si asigurat asa cum au fost ele stabilite prin contractul de
asigurare.

5. Paguba sau dauna reprezinta pierderea intervenita la un bun asigurat ca urmare a

producerii evenimentului impotriva caruia s-a incheiat asigurarea. Intalnim aici doua
notiuni si anume paguba totala in cazul in care bunul a fost distrus in intregime si
paguba partiala atunci cand pierderea intervenita este mai mica decat valoarea
bunului.

6. Despagubirea platita de asigurator este suma de bani pe care asiguratorul o

datoreaza asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de riscul asigurat.
Despagubirea de asigurare poate fi in limita sumei asigurate egala sau mai mica decat
paguba in functie de principiul de raspundere al asiguratorului.
 Se intalnesc trei principii:

 Principiul raspunderii proportionale. In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea

de asigurare se stabileste in aceeasi proportie fata de paguba in care se afla suma
asigurata fata de valoarea bunului asigurat.

 Pricipiul primului risc. In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare

este egala cu paguba, fara a putea depasi nivelul sumei asigurate.

 Principiul raspunderii limitate. In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de

asigurare se acorda numai daca paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita
limita dinainte stabilita. Partea din valoarea pagubei dinainte stabilita, care cade in
sarcina asiguratului poarta denumirea de fransiza. Ea poate fi de doua feluri: atinsa si
deductibila. In cazul fransizei atinse, asiguratorul acopera in intregime paguba pana la
nivelul sumei asigurate - daca aceasta este mai mare decat fransiza. Fransiza
deductibila se scade in toate cazurile din paguba indiferent cat este volumul acesteia
din urma. Existenta fransizei il determina pe asigurat sa manifeste mai multa grija
pentru prevenirea pagubelor.

Momentul inceperii raspunderii asiguratorului,

respectiv al incetarii acesteia

Unul din elementele esentiale ale contractului de asigurare este acela al delimitarii
raspunderii asiguratorului in cazul producerii evenimentului asigurat, deoarece aceasta ajuta la
delimitarea momentelor in limitele carora asiguratul stie ca poate pretinde indemnizatia de
asigurare pentru dauna suferita la producerea evenimentului sus mentionat. Asiguratul nu
poate pretinde acoperirea unui prejudiciu suferit la producerea unui eveniment chiar
individualizat intr-o polita de asigurare, daca nu dovedeste ca aceasta polita, care ii da
eventual dreptul la o indemnizatie de asigurare, producea efecte la data intamplarii acelui
eveniment.

Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar daca exista un

inceput de dovada scrisa.

Dovada incheierii contractului de asigurare rezulta si din emiterea si trimiterea

unui document de asigurare, cum ar fi polita sau certificatul, cererea de plata a primei ori din
inscrisul prin care se manifesta vointa asiguratorului de a incheia contractul.

Documentul de asigurare poate fi, dupa caz, nominal, la ordin sau la purtator.
Persoana care urmeaza sa incheie asigurarea este obligata sa raspunda in scris la intrebarile
formulate de asigurator, cu privire la imprejurarile esentiale referitoare la risc, pe care le
cunoaste. Daca imprejurarile esentiale privind riscul se modifica in cursul executarii
contractului, asiguratul este obligat sa comunice in scris asiguratorului schimbarea. Daca,
inainte de a incepe obligatia asiguratorului, riscul asigurat s-a produs sau producerea lui a
devenit imposibila, precum si in cazul in care, dupa inceperea obligatiei asiguratorului,
producerea riscului asigurat a devenit imposibila, contractul se reziliaza de drept.

Plata primelor se face la sediul asiguratorului sau al imputernicitilor sai, in lipsa

unei alte clauze inscrise in contractul de asigurare, stabilita intre parti. Dovada platii primelor
de asigurare revine asiguratului, inscrisul constatator fiind polita de asigurare, chitanta,
dispozitia de plata sau alt document probator al platii. Daca nu s-a convenit altfel, contractul
de asigurare se reziliaza in cazul in care sumele datorate de asigurat, cu titlu de prima, nu sunt
platite in termenul prevazut in contractul de asigurare.

Asiguratorul are dreptul de a compensa primele ce i se datoreaza pana la sfarsitul

anului de asigurare, in temeiul oricarui contract, cu orice indemnizatie cuvenita asiguratului
sau beneficiarului.

Asiguratul este obligat sa comunice asiguratorului producerea riscului asigurat, in

termenul prevazut in contractul de asigurare.

In caz de neindeplinire a obligatiei prevazute la alineatul precedent asiguratorul are

dreptul sa refuze plata indemnizatiei, daca din acest motiv nu a putut determina cauza
producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei.

In cazurile stabilite prin contractul de asigurare, in asigurarile de bunuri si de

raspundere civila, asiguratorul nu datoreaza indemnizatie, daca riscul asigurat a fost produs cu
intentie de catre asigurat sau catre beneficiar ori de catre un membru din conducerea
persoanei juridice asigurate, care lucreaza in aceasta calitate.

In cazul in care contractul de asigurare este modificat, prin acordul partilor,

denuntat ori este reziliat, plata ori, dupa caz, restituirea primelor se va face conform
contractului de asigurare sau hotaririi judecatoresti.
 Tipuri de asigurari practicate:

I. ASIGURARI DE PERSOANE, ALTELE DECAT CELE DE VIATA

1. Asigurarea de accidente;

2. Asigurarea de accidente pentru calatori in transportul urban/interurban

3. Asigurarea de accidente pentru conducatorii auto si persoanele aflate în interiorul

autovehiculelor;

4. Asigurarea medicala pentru calatorii in strainatate

5. Asigurarea de asistenta medicala de urgenta pentru cetatenii straini pe teritoriul

Romaniei

II. ASIGURARI GENERALE (NON-VIATA)

1. Asigurarea de avarii si furt a autovehiculelor - CASCO;

2. Asigurarea bunurilor pentru daune produse in timpul transportului maritim si terestru -

CARGO;

3. Asigurarea Completa a Locuintei;

4. Asigurarea cladirilor si a constructiilor;

5. Asigurarea bunurilor mobile;

6. Asigurarea bunurilor casabile;

7. Asigurarea de avarii accidentale la masini, utilaje si instalatii;

8. Asigurarea lucrarilor de constructii montaj si a raspunderii constructorului;

9. Asigurarea obligatorie de raspundere civila auto - RCA;

10. Asigurarea de raspundere civila auto cu valabilitate în afara teritoriului României -

CARTE VERDE;

11. Asigurarea de raspundere a transportatorului auto în calitate de caraus pentru marfurile

transportate - CMR;

12. Asigurarea de raspundere civila profesionala;

13. Asigurarea de raspundere civila generala;

14. Asigurarea facultativa de tip “BUCHET” pentru transportatorii in regim international;

 15. Asigurarea privind rambursarea cheltuielilor de repatriere si/sau a sumelor achitate de
catre turist, în cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism;

16. Asigurarea creditului in cazul cedarii in leasing a autovehiculelor

Principalele functii ale asigurarii sunt:

1. Distributia daunelor- Daunele materiale si financiare ale asiguratilor sunt distribuite

intre acestia prin compensarea acelora care sufera pagube, din fondurile special create
prin contributia detinatorilor de polite. Distributia daunelor este echitabila, deoarece
fiecare detinator de polita plateste o suma proportionala cu riscul introdus. Prin urmare
riscurile nu sunt nici intamplatoare,nici egale.

2. Furnizarea unei protectii- Asigurarea nu poate inlatura riscul dar produce o

distribuire a pagubelor produse anumitor persoane intre mai multi cumparatori de
polite, astfel incat nici o persoana sa nu suporte o dauna. Asigurarea reduce temerile
asiguratului, oferindu-i protectie. Aceasta ofera incredere si elibereaza detinatorul unui
contract de asigurare de o potentiala problema financiara.

3. Compensatia financiara- Aceasta compensatie este posibila datorita faptului ca a fost

creat un fond de asigurare din primele de asigurare platite de catre asigurati.
Asigurarea are rolul de a contribui la refacerea unei situatii financiare in urma
daunelor pe care le pot avea asiguratii si preluarea obligatiilor de catre societatea de
asigurari fata de unele evenimente pentru care acestia sunt direct raspunzatori.

Modalitatea de actiune

Asigurarea compenseaza financiar efectele unui eveniment nefavorabil. Fondurile

pentru compensarea financiara a asiguratului sunt create de asigurator din primele platite de
persoanele sau organizatiile care au cumparat asigurari.

Asiguratul prin despagubirile primite este repus in situatia financiara pe care a

avut-o inainte de producerea unui eveniment asigurat. Acest lucru exprima scopul principal al
unei asigurari, compensarea pierderilor suferite si nu obtinerea unui profit.

In schimbul primelor de asigurare alocate unor fonduri speciale, asiguratorul

accepta riscul unor despagubiri, in cazul in care detinatorul politei va suferi un prejudiciu.

Asigurarea este o metoda de transfer al riscului de la persoanele fizice si juridice

catre societatile de asigurari care isi asuma riscul.
 Daunele materiale si financiare sunt despagubite de catre societatea de asigurari
persoanei asigurate, titularului asigurarii din fondurile special create prin primele de asigurare
platite de asigurati.

Despagubirile se platesc asiguratului in urma producerii unor pagube din riscuri

asigurate ce au fost stipulate prin contractul de asigurare.

Cheltuielile necesare reparatiei unui bun asigurat sau inlocuirii acestuia pot
cuprinde in limita sumei asigurate din polita, costul la data daunei al reparatiilor, refacerii,
restaurarii, reconditionarii sau inlocuirii partilor avariate sau distruse, precum si al manoperei.

Partile unui contract de asigurare de viata sunt Compania de Asigurari si

Contractantul, iar prevederile incluse sunt diferite in functie de trei categorii de elemente:

1. Pe timpul vietii asiguratului:

 Clauza “contractului ca intreg” - stipuleaza documentele care constituie un

contract, privit ca intreg. Acest lucru se refera la polita de asigurare, toate
clauzele suplimentare si copia formularului confidential. Doar presedintele sau
vice-presedintele Consiliului de Administratie al societatii de asigurari poate
schimba stipulatul contractului numai in scris si nici o schimbare nu poate fi
facuta fara acordul scris al conractantului.

 Clauza contractantului asigurarii – acesta poate cesiona sau transfera polita,

poate schimba beneficiarul si poate exercita orice optiune si drept stipulat.

 Clauza de plata a primelor – stabileste care este volumul primelor care trebuie
platite si modul in care se va face acest lucru (suma intreaga, anual, semestrial,
trimestrial, lunar)

 Clauza de rascumparare partiala cu rambursare – contractantul poate sa

primeasca o suma de bani cu titlu de imprumut a carei valoare nu poate depasi
valoarea contului acestuia la un moment dat datele si suma de rambursare
difera de la o societate de asigurari la alta; exista o perioada de gratie in care
plata primelor se poate face fara dobanzi, iar asiguratul este acoperit prin
asigurare in timpul perioadei de gratie.

 Imprumut automat pe baza politei pentru anumite produse – asiguratul poate

primi un imprumut din partea asiguratorului pentru a acoperi primele ramase
 neplatite, cu conditia ca plata primei sa nu se faca dupa expirarea perioadei de
gratie.

 Cesiunea – este o clauza care permite transferarea drepturilor conferite de

asigurare. Aceasta clauza poate prevedea o cesiune absoluta atunci cand se
transfera toate drepturile sau o cesiune colaterala atunci cand se transfera
cateva drepturi, de regula o parte a indemnizatiei.

 Dividende – aceasta cauza da posibilitatea detinatorilor de polite participative

sa primeasca dividende din surplusul de venituri.

2. In cazul decesului asiguratului:

 Clauza de suicid - daca acest eveniment a avut loc in timpul primilor doi (trei) ani de
existenta a politei sau de la data primei reinnoiri se va acorda o rambursare a primelor;
daca evenimentul are loc dupa expirarea perioadei de plata a primelor se va acorda
beneficiarului intreaga suma.

 Beneficiarul - in contract trebuie prevazut pe langa beneficiarul primar (cel care va

primi suma in cazul producerii evenimentului asigurat) si beneficiarul secundar, care
va incasa suma in cazul in care beneficiarul primar decedeaza inaintea asiguratului.

 Optiuni contractuale - pot fi prevazute in contract si dau posibilitatea beneficiarului sa

primeasca beneficiile sub alta forma.

Intr-un contract de asigurare pot fi incluse pe lânga clauzele de baza si anumite

clauze suplimentare, care sunt “addendum-uri” la contractul de baza. Aceste clauze aditionale
sunt adaugate contractului de baza, avand ca scop oferirea unor avantaje in plus asiguratilor
contra platii unor sume foarte mici. Aceste clauze sunt valabile pentru oricare dintre
asigurarile de viata si se adauga contractului principal tinandu-se cont de varsta asiguratului la
data contractarii si de durata de plata a primelor.

Cele mai importante clauze suplimentare care pot fi adaugate sunt :

1. Clauza de scutire de plata a primelor – presupune posibilitatea de incetare a platii

primelor de asigurare, avand drept cauza o invaliditate sau un accident produs dupa
data inceperii politei de asigurare. Aceasta clauza este acceptata doar in cazul in care
asiguratul nu mai poate munci si obtine veniturile necesare achitarii primelor de
asigurare.
2. Clauza temporara flexibila – permite un maxim de flexibilitate in alegerea unei
combinatii a beneficiilor de deces si supravietuire, fiind permisa cresterea sumei
corespunzatoare in caz de deces, indiferent daca primele se platesc esalonat sau in
prima unica. Pentru aceasta clauza perioada de asigurare poate fi mai scurta sau egala
cu cea a politei de baza. Suma asigurata va fi platita beneficiarului politei daca
asiguratul va deceda pe periada de valabilitate a clauzei, iar clauza poate fi atasata
tuturor tipurilor de asigurare de viata cu exceptia asigurarilor de viata pe termen
limitat.

3. Clauze de crestere garantata a sumei asigurate – permite ca la un anumit interval

de timp, la aniversarea contractului, asiguratii care au optat pentru o plata esalonata a
primelor sa poata creste prima aferenta asigurarii de baza si cea corespunzatoare
celorlalte clauze suplimentare cu un procent determinat, cu conditia ca perioada
ramasa pâna la expirarea asigurarii sa fie cel putin un numar de ani stabilit de
societatea de asigurare (de obicei 3 ani ). Acest supliment de prima va fi folosit la fel
ca si pentru achizitionarea unei sume asigurate aditionale ce are la baza rata de prima
aferenta vârstei curente a asiguratului si perioada ramasa pâna la expirarea
contractului.

4. Asigurarea suplimentara de deces prin accident – pe baza acestei clauze, suma

asigurata va fi platita daca decesul asiguratului este cauzat de un accident intâmplator,
pe perioada de valabilitate a contractului. Decesul trebuie sa se produca la cel mult un
an de la data producerii accidentului, iar suma initiala asigurata aferenta acestei clauze
nu poate depasi suma asigurata aferenta asigurarii de baza.

5. Asigurarea suplimentara de invaliditate permanenta din accident – asiguratorul

va achita o suma forfetara, atunci când un accident duce la o invaliditate permanenta,
in functie degradul de invaliditate). Suma initiala asigurata pentru aceasta clauza nu
poate depasi suma asigurata a clauzei de baza, iar durata de valabilitate a acestei
caluze nu o poate depasi pe cea a politei de baza.

6. Asigurarea suplimentara de invaliditate permanenta si deces din acccident – este

o combinatie intre clauza suplimentara de deces prin accident si clauza suplimentara
de invaliditate permanenta din accident. Suma asigurata reprezinta insumarea sumelor
asigurate pentru cele doua clauze si va fi platita daca asiguratul decedeaza (la cel mult
 un an de la producerea accidentului) ca urmare a unui accident suferit pe perioada de
valabilitate a clauzei. In caz de invaliditate permanenta asiguratul va primi o suma
forfetara in functie de procentul de invaliditate. Daca aiguratul decedeaza ca urmare a
unui accident pentru care a incasat deja suma forfetara aferenta invaliditatii
permanente, i se va plati doar diferenta dintre suma asigurata si suma forfetara deja
incasata. Suma initiala aferenta acestei clauze nu poate depasi suma asigurata aferenta
asigurarii de baza.

In literatura de specialitate sunt prezentate puncte de vedere diferite in legatura cu

conceptul de asigurare. Asigurarea reprezinta un sistem de relatii economico-sociale, un
proces obiectiv necesar al dezvoltarii economice si sociale izvorat din actiunea legilor
economice obiective care consta in crearea in comun, de catre persoanele fizice si juridice
amenintate de anumite riscuri, a unui fond din care se compenseaza daunele si se satisfac alte
cerinte economico-financiare probabile, imprevizibile .

Caracteristicile exclusive ale asigurarii sunt scopul si metoda. Scopul reprezinta

compensarea pagubelor produse de calamitati ale naturii si accidente, precum si prevenirea
pagubelor. Metoda e constituita din acoperirea unor riscuri, crearea unei comunitati de risc.
Scopul si metoda sunt materializate prin formarea si utilizarea fondului de asigurare .
Alti autori definesc conceptul de asigurare ca o operatie prin care unei parti, asiguratul, i se
permite in schimbul unei prime sau cotizatii o prestatie furnizata de catre o altă parte,
asiguratorul, in cazul aparitiei unui eveniment.Exista formulari diferite ale conceptului de
asigurare, fara a exista un consens si aceasta datorita unor dificultati de ordin economic, social
si juridic, dintre care cele mai importante sunt:

1. sfera vasta de actiune a asigurarilor, precum si practicile complexe folosite in

asigurari;

2. negarea de catre juristi a faptului ca asigurarea este o categorie economica si

prezentarea acesteia ca un raport juridic, punand semnul de egalitate intre asigurarea
comerciala si o serie de practici si conditii care fac obiectul contractului de asigurare;

Fondul ce se constituie numai la dispozitia unei organizatii specializate, prin

metode adecvate, porta denumirea de fond de asigurare.
 Trasaturile caracteristice ale asigurarii

Existenta asigurarii este indisolubil legata de nacesitatea constituirii unui fond

de resurse banesti destinat acoperii pagubelor provocate de anumite fenomene.
Fondul de asigurare imbraca in mod necesar forma baneasca. Practica unor
organizatii de asigurare din strainatate de a-si indeplini obligatiile asumate prin prestatii in
natura(acordarea de asistenta medicala in cazul asigurarii de boala sau de accidente,
organizarea funerariilor, in cazul asigurarii de deces s.a.). In aceste cazuri fondul de asigurare
se constituie in expresie baneasca, iar in loc ca indemnizatia de asigurare sa fie achitata in
numerar asiguratului sau unui tert, ea se foloseste de organizatia de asigurare pentru a
suportarea cheltuielilor aferente prestatiei in natura, la cara s- a angajat prin contract.
Fondul de asigurare se formeaza in mod descentralizat pe seama sumelor de
bani(prime de asigurare sau contributii), pe care le achita persoanele fizice si juridice
interesate in inlaturarea pagubelor pe care ar urma sa le suporte, daca s- ar produce anumite
fenomene.
Cei interesati apeleaza la asigurare, ca modalitate de protejare impotriva
pericolui care ii ameninta, numai daca prima de asigurare pe care ar trebui sa o achite este
indeajuns de redusa, comparativ cu marimea pagubei pe care ar urma sa o suporte daca s- ar
produce evenimentul respectiv. In cazul in care prima este excesiv de ridicata asigurarea nu
prezinta convenienta.
Fondul de asigurare se constituie in vederea acoperirii unor pagube provocate
de fenomene viitoare si nesigure. Din acest fond nu se suporta pierderile determinate de
folosirea normala a unor bunuri, de consumarea acestora in procesul de productie ori in
gospodariile populatiei, de diminuarea valorii lor din diverse motive.
Asigurarea presupune existenta unei comunitati de risc. Persoane fizice sau
juridice, amenintate de acelasi pericole, actioneaza pentru apararea intereselor lor comune.
Comunitatea se formeaza prin simpla participare la constituirea fondului de asigurare la
dispozitia unei organizatii specializate(societate comerciala de asigurare sau organizatie de
asigurare mutuala).Membrii comunitatii de risc (asiguratii) consimt sa cotribuie la suportarea
in comun a pagubelor pe care le va pricinui producerea fenomenelor respective. Impartirea
pagubei intre membrii comunitatii se intemeiaza pe faptul ca posibilitatea producerii riscului
vizeaza pe fiecare membru al acesteia.
 Asigurarea ofera avantajul ca membrii comunitatii afectati de producerea
riscului asigurat, primesc de la fondul de asigurare, cu titlu de indemnizatie de asigurare,
sume care pot intrece de cateva ori cuantumul contributiei acestora la fondul respectiv. Acest
lucru este posibil in fapt ca paguba provocata de producerea riscului asigurat se imparte intre
membrii comunitatii de risc dupa principiul mutualitatii, adica la constituirea fondului de
asigurare participa toti asiguratii, dar acesta se repartizeaza numai celor asigurati care au
suferit prejudicii de pe urma producerii riscului asigurat. Impartirea riscului trebuie sa se faca
intre membrii aceleiasi comunitati de risc ceea ce inseamna ca la fiecare risc pentru care se
incheie asigurarea primele sa acopere integral cheltuielile cu plata despagubirilor(sau a
sumelor asigurate), urmarindu-se echilibrarea rezultatelor financiare nu numai pe total
organizatie de asigurare, dar si pe fiecare tip de asigurare.
Fondul de asigurare se utilizeaza in mod centralizat pentru :
a. acoperirea pagubelor asigurate provocate de fenomene asigurate la
asigurarile de bunuri, respectiv plata sumelor de asigurare la asigurarile de persoane;
b. finantarea unor actiuni legate de parvenirea pagubelor;
c. constituirea unor fonduri de rezerva la dispozitia societatii comerciale sau
a organizatiei mutualede asigurare etc.
 Studiu de caz

Asigurările de persoane

Asigurările de persoane au ca obiect garantarea plăţii unei sume de bani de către

asigurător, în cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizică a asiguratului, şi
anume: vătămarea corporală, îmbolnăvirea, decesul sau supravieţuirea acestuia.
Suma asigurată se stabileşte în mod forfetar de către asigurat, în funcţie de nevoile
şi de posibilităţile sale financiare. Asiguratul poate să încheie mai multe contracte de
asigurare împotriva aceluiaşi eveniment şi pentru sume diferite, fără să fie împiedicat de lege
sau de asigurător să facă acest lucru. La producerea riscului asigurat, asiguratul sau
beneficiarul asigurării are dreptul să încaseze drepturile de asigurare de la toţi asigurătorii,
deoarece aici nu mai este vorba de daună ca la asigurările de bunuri. Neavând caracter
reparator, asigurarea de persoane nu suferă restricţiile la care este supusă asigurarea de bunuri.
Asigurările de persoane se pot clasifica în funcţie de riscul asigurat, de momentul
achitării primei, de momentul încasării sumei asigurate şi de forma pe care aceasta o îmbracă.
În funcţie de riscul acoperit:
- asigurări de supravieţuire
- asigurări de deces
- asigurări mixte de viaţă
- asigurări de accidente
- asigurări de boală
- alte forme
Pe lângă asigurările de viaţă, la care ne-am referit până aici, în practica
internaţională se întâlnesc şi alte forme de asigurări de persoane, printre care:
- asigurările de sănătate permanentă
- asigurările dotale
- asigurările de nupţialitate
- asigurările de natalitate
 În continuare am prezentat 3 societăţi de asigurări:
Allianz Ţiriac
Grawe
ING asigurări

Istoricul ALLIANZ ŢIRIAC

VIITORUL ESTE ÎNTOTDEAUNA PLIN DE NEPREVĂZUT.

ESTE IMPORTANT SĂ NE ASIGURĂM CĂ VA FI AŞA CUM NI-L DORIM.

Bazele fundaţiei actualei afaceri Allianz Ţiriac Asigurări au fost puse în anul 1994,
odată cu înfiinţarea societăţii Asigurări Ion Ţiriac SA. Pornind de la zero, compania s-a
instalat repede în fruntea ierarhiei operatorilor privaţi de asigurări. Creşterea accelerată a
volumului de afaceri derulate a ajutat ASIT să avanseze, în numai şase ani de existenţă, până
pe poziţia secundă în topul celor mai importanţi sigurători locali.
Dezvoltarea infrastructurii companiei - începând cu creearea şi diversificarea
propriei oferte de produse continuând cu atragerea celor mai buni specialişti locali din
domeniul asigurărilor şi terminând cu extinderea reţelei teritoriale - a fost realizată
cvasiexclusiv prin autofinanţare. În ciuda costurilor ridicate pe care lansarea unei afaceri de
tip greenfield le impune. Asigurări Ion Ţiriac a generat într-un timp record rezultate pozitive
pentru acţionarii săi.
Mizând iniţial, în principal, pe dezvoltarea relaţiilor cu clienţi ce desfăşurau
activităţi în domeniile industrial şi comercial, ASIT a reuşit să creeze adevărate parteneriate
pe termen lung cu asiguraţii, spre beneficiul ambelor părţi implicate.

START
De acum poţi asigura copiilor tăi sprijin financiar pentru studii sau căsătorie

Copiii sunt viitorul fiecăruia dintre noi. Viaţa alături de ei este plină de evenimente
plăcute: primii paşi, prima zi de şcoală, facultatea sau prima zi în propriul apartament, iar ei
aşteaptă sprijinul tău în fiecare moment din existenţa lor.

Este datoria noastră să le asigurăm viitorul, aşa cum ei împlinesc fiecare moment
al existenţei noastre. Problema cea mai mare însă în aceste cazuri este modalitatea de
economisire, astfel încât să avem posibilitatea să îi sprijinim financiar în momentul în care
este necesar.

Poliţa de asigurare de viaţă Start, încheiată la Allianz-Ţiriac Asigurări, vine în

întâmpinarea nevoilor tale de a le oferi copiilor oportunitatea de a păşi în siguranţă şi fără griji
către două din momentele definitorii ale vieţii lor: studiile şi căsătoria. Cu poliţa de asigurare
Start poţi opta pentru una dintre cele trei variante de asigurare: rentă pentru studii, dotă pentru
căsătorie, sau rentă pentru studii şi dotă pentru căsătorie.

Condiţii
• renta pentru studii poate acoperi nevoile materiale ocazionate atât de studiile liceale, cât şi
de cele universitare;
• dota pentru căsătorie se încasează cu ocazia căsătoriei sau la expirarea poliţei, dacă
beneficiarul nu s-a căsătorit până la acea dată;
• perioada de plată a rentelor pentru studii este cuprinsă între 2 şi 10 ani, iar vârsta
beneficiarului la data începerii acestei perioade trebuie să fie între 14 şi 25 de ani;
• în momentul completării cererii, asiguratul trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de
ani, iar la data de maturitate a poliţei, cel mult 70 de ani.

6 motive pentru încheierea unei asigurări de viaţă Start

• Start îmbină beneficiul dotei pentru căsătorie cu cel al rentei pentru studii.
• Allianz-Ţiriac Asigurări acordă pe parcursul derulării contractului, o rată a dobânzii
garantată, de 3%. Pe lângă această garanţie Allianz-Ţiriac oferă în plus o dobandă anuală
garantată. De exemplu, pentru anii 2004 şi 2005 Allianz-Ţiriac Asigurări a acordat rate de
rentabilitate totală garantată de 10% şi respectiv 7%. Mai mult decât atât excedentul de
dobândă peste rata garantată , obţinut din investirea rezervei matematice a poliţei, se
redistribuie asiguratului, în proporţie de 90% sub forma de participare la profit.
• participarea anuală la profit sporeşte valoarea indemnizaţiei, indiferent dacă aceasta este de
tip dotă sau rentă;
• se oferă reduceri pentru opţiunile de plată a primelor cu frecvenţe mici (anual, semestrial
etc).
• plata rentelor se face pe o perioadă cuprinsă între 2 şi 10 ani; frecvenţa de plată a rentelor
este aleasă de contractant, dar beneficiarul o poate modifica, conform nevoilor sale curente;
• la data semnării cererii de asigurare, ai dreptul să optezi pentru indexarea garantată a
indemnizaţiilor în cazul nefericit al producerii decesului pe durata poliţei, în schimbul unei
prime suplimentare. În baza acestei opţiuni, indemnizaţiile garantate (renta şi/sau dota) sunt
protejate de inflaţie, fiind indexate anual după data decesului asiguratului şi până la
maturitatea poliţei cu un procent fix, stabilit de către asigurător şi comunicat asiguratului la
data semnării cererii de asigurare.
Dacă ai încheiat deja o poliţă de asigurare de viaţă Start, poţi de asemenea să
beneficiezi de una din clauzele de Protecţie suplimentară specifică care îţi vor oferi un plus de
siguranţă.

Istoricul GRAWE

ASIGURAREA DE PARTEA TA

În 1828, prin strădaniile Arhiducelui Johann de Austria, fratele mai mic al

împăratului austriac Franz Josef I, a fost constituită "Grazer Wechselseitige", o asociaţie de
asigurare bazată pe mutualitate. Tot în acest an, apare şi primul tip de asigurare, cel împotriva
incendiilor.

1909 - Introducerea asigurării împotriva grindinei

1938 - Introducerea asigurării de răspundere civilă, accidente şi auto

1969 - Numele firmei devine "Grazer Wechselseitige Versicherung AG".

1972 - Compania Grawe începe să practice şi asigurări de viaţă.

1991 - Extinderea cu success pe plan internaţional, în 10 ţări din centrul şi estul Europei.

START
Asigurare mixtă de viaţă pentru un copil cu acumulare de capital şi acoperire
suplimentară pentru invaliditate din accident.
Programul de asigurare Grawe START este un pachet complet ce oferă acoperire
prin asigurare pentru două persoane asigurate şi are ca scop principal protejarea viitorului
copilului dumneavoastră.
Persoana asigurată 1 este un copil cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani.
Durata contractului este de minim 10 ani, şi este limitată de împlinirea de către
copilul asigurat a vârstei de minim 18, respectiv maxim 25 de ani.
Persoana care încheie asigurarea - contractantul - poate fi o persoană fizică în
vârstă de cel puţin 18 ani care se obligă să achite asigurătorului primele de asigurare,
contractantul putând opta totodată pentru intrarea în asigurare şi ca persoană asigurată 2.

Contractantul asigurării START nu poate fi decât unul dintre membrii familiei

copilului asigurat (ex.: părinţi, bunici, unchi, mătuşi, etc.).

Vârsta maximă de intrare a contractantului în asigurare este de 65 de ani, iar vârsta

maximă de ieşire din asigurare este de 75 de ani. Durata asigurării persoanei asigurate 2 este
obligatoriu egală cu durata asigurării copilului.

Prima minimă anuală este de 400 lei. Plata primelor se poate face cu frecvenţă
anuală sau semestrială.

Acoperirea prin asigurare: Pentru copil (P1) = asigurare mixtă de viaţă cu

acumulare de capital cu plata fracţionată a sumei asigurate în caz de deces (asigurare de bază)
+ asigurare suplimentară de invaliditate permanentă din accident cu grad de invaliditate peste
50% .Pentru P2 (contractant) = asigurare suplimentară de deces + asigurare suplimentară de
exonerare de la plata primelor în caz de invaliditate permanentă din accident de peste 50%,
beneficiar al asigurării şi indemnizaţii de plată:

La supravieţuirea copilului asigurat: se va plăti copilului suma asigurată, împreună

cu rezervele suplimentare acumulate

În caz de deces al persoanei asigurate 1: asigurătorul va plăti beneficiarilor

desemnaţi fracţiunea din suma asigurată la supravieţuire corespunzătoare raportului dintre
anul asigurării în care s-a produs decesul şi durata totală a asigurării, inclusiv rezerva
suplimentară acumulată până în momentul producerii evenimentului asigurat. Contractul va fi
reziliat automat, împreună cu toate asigurările suplimentare.

În caz de invaliditate permanentă din accident (peste 50%) a copilului: se va plăti

copilului suma asigurată la invaliditate, egală cu suma asigurată la supravieţuire. Asigurarea
de invaliditate va fi reziliată automat, asigurarea de viaţă continuând nemodificată până la
sfârşitul duratei contractuale. Dacă la momentul plăţii copilul este minor, plata se face către
reprezentanţii legali ai acestuia.

În cazul decesului contractantului dacă acesta este şi persoana asigurată 2: se va

plăti copilului suma asigurată pentru deces, adică dublul sumei asigurate la supravieţuirea a
copilului. Indiferent dacă este sau nu şi persoană asigurată 2, în cazul decesului
contractantului, copilul va prelua contractul în calitate de contractant, acesta continuând până
la sfârşitul perioadei contractuale, fără plata primelor (numai asigurarea de viaţă, asigurarea
de invaliditate fiind reziliată). Se va calcula o sumă asigurată redusă pentru cazul de
supraivieţuire, în funcţie de primele plătite până la momentul decesului. De asemenea,
contractul poate continua cu desemnarea copilului în calitate de contractant şi cu o altă
persoană care să preia plata primelor de asigurare, astfel menţinându-se suma asigurată
stabilită iniţial prin contract.

În caz de invaliditate permanentă din accident peste 50% a persoanei asigurate 2:

contractantul este exonerat de la plata primelor pentru asigurarea de viaţă, pentru restul
duratei contractului.

Nu se solicită un control medical special pentru persoana asigurată 1 decât pentru

sume asigurate la supravieţuire de peste 150.000 lei, iar pentru persoana asigurată 2 se solicită
control medical începând cu suma de 75.000 lei.

Istoricul ING

EŞTI MAI PUTERNIC

Istoria ING în România a început în 1994. Atunci, ING Bank a fost prima bancă
străină care a dechis o sucursală în România, după 1989. În prezent, ING România oferă o
gamă completă de servicii financiare destinate tuturor categoriilor de clienţi: companii,
instituţii financiare şi clienţi persoane fizice.

ING România are peste 1000 de angajaţi în cele 27 de oraşe în care sunt deschise
24 de sucursale pentru companii şi 120 unităţi ING Self’Bank, pentru persoane fizice. De
asemenea, ING România beneficiază de cea mai mare forţă de vânzări de produse de
asigurare: 2600 de consultanţi în 61 de oraşe.

ING deţine o poziţie foarte solidă pe toate segmentele pe care activează: lider pe
piaţa de brokeraj şi pe piaţa financiară primară si secundară; este cea mai mare bancă custode
şi este liderul pieţei de asigurări de viaţă. În plus, ING a fost prima instituţie bancară care a
oferit companiilor şi persoanelor fizice o gamă completă de servicii electronice: ING OnLine,
Self’Bank şi Home’Bank.

ING Bank România este singura bancă de pe piaţă care beneficiază de ratingul
`AA`, acordat de agenţia internaţională Standard & Poor`s. Acesta conferă ING Bank statutul
de instituţie financiară care furnizează clienţilor o securitate financiară excelentă.

Planurile pentru copii DEBUT 18 şi ACADEMICA pot asigura copilului

dumneavoastră o importantă şi necesară sursă de venit pe perioada studiilor sau la începutul
vieţii sale independente.

DEBUT 18

Debut 18 este un plan financiar care îi asigură copilului dumneavoastră o

importantă şi necesară sursă de venit pe perioada studiilor sau la începutul vieţii sale
independente. Prin Debut 18 puteţi asigura copilului dumneavoastră un sprijin financiar
major, având acces la Programele de investiţii ING Asigurări de Viaţă şi acumulând astfel
sumele de bani de care copilul dumneavoastră va avea nevoie.
Caracteristicile planului financiar pentru copii Debut 18
Planul financiar Debut 18 oferă :
- protecţie prin garantarea unei sume asigurate (la alegerea dumneavoastră) în cazul
producerii unui eveniment neaşteptat (decesul persoanei asigurate pe parcursul perioadei de
plată a primelor) şi preluarea plăţii primelor de asigurare de ING Asigurări de Viaţă
- investirea primelor de asigurare eşalonate în programul «Bonuri de Tezaur»
- posibilitatea unor investiţii administrate separat prin plata unor prime suplimentare.
 Durata contractului este formată din perioada de plată a primelor care trebuie să fie de
minim 5 ani şi perioada de plată a rentelor. Odată cu terminarea perioadei de plată a primelor,
dumneavoastră veţi alege modalitatea de primire a fondului de rente constituit pentru copilul
dumneavoastră:
Totodată, oricând pe perioada contractului dumneavoastră, aveţi acces la sumele constituite
din primele plătite suplimentar.
Frecvenţa de plată a primelor poate fi: lunară, trimestrială, semestrială sau anuală.
Planului Debut 18 îi puteţi ataşa următoarele asigurări suplimentare oferite de ING
Asigurări de Viaţă:
- Asigurările de sănătate pentru spitalizare sau intervenţii chirurgicale
- Asigurarea în caz de accident
- Preluarea în caz de invaliditate permanentă a plăţii primelor de ING Asigurări de Viaţă.
Beneficii
 Flexibil
- Dumneavoastră alegeţi valoarea rentelor de care doriţi să beneficieze ulterior copilul
dumneavoastră, precum şi contribuţiile lunare cele mai potrivite;
- Dumneavoastră alegeţi protecţia financiară de care doriţi să beneficieze copilul
dumneavoastră pe perioada de plată a primelor;
- Oricând pe perioada contractului puteţi spori sau reduce valoarea primelor dumneavoastră;
- Oricare terţă persoană poate spori contul copilului dumneavoastră plătind prime
suplimentare;
Complex
- Puteţi alege să adăugaţi componentei de protecţie şi acumulare a poliţei dumneavoastră o
componentă investiţională, administrată separat, constituită prin plata unor prime
suplimentare. Plata primelor suplimentare pentru componenta investitiţională poate continua
şi în perioada de plată a rentelor.
- Primele suplimentare sunt plasate conform alegerii dumneavoastră, în proporţiile pentru care
veţi opta, în Programele de investiţii ING Asigurări de Viaţă: Programul Bonuri de Tezaur (cu
grad minim de risc) sau Programul Mixt.

ACADEMICA

Există desigur burse de studii la care copilul dumneavoastră poate aspira, dar cel
mai sigur ar fi să vă preocupaţi personal de viitorul copilului, alocând din timp o parte din
bugetul familiei pentru constituirea planului său de studii.
Academica este un plan financiar care îmbină protecţia specifică unei asigurăride
viaţă cu acumularea de fonduri băneşti necesare susţinerii educaţieicopilului dumneavoastră.
Prin intermediul acestui contract aveţi posibilitateasă economisiţi, din timp, pentru anii de
studenţie ai copilului dumneavoastră.
Caracteristicile planului financiar Academica
Planul financiar Academica oferă :
- protecţie prin garantarea preluării plăţiiprimelor de asigurare de ING Asigurări de Viaţă, în
cazul decesului persoaneiasigurate pe perioada de plată a primelor
- indemnizaţia de asigurare la sfârşitul perioadei de plată a primelor, la care se adaugă
participarea la profit sub forma rentelor anuale ce vor fi plătite copilului dumneavoastră
Durata contractului este formată din perioada de plată a primelor care trebuie să fie de minim
5 ani şi perioada de plată a rentelor. O dată cu terminarea perioadei de plată a primelor, fondul
de rente constituit pentru copilul dumneavoastră va fi plătit eşalonat, sub formă de rente
anuale pe o perioadă de 5 ani, oricând începând cu vârsta de 18 ani aicopilului şi până la
maximum împlinirea vârstei de 27 de ani.

Frecvenţa de plată a primelor poate fi: lunară, trimestrială, semestrială sau anuală.
Planului Academica îi puteţi ataşa oricare dintre asigurările suplimentare oferite de ING
Asigurări de Viaţă.
Beneficii
 Flexibil:
- Dumneavoastră alegeţi valoarea rentelor de care doriţi să beneficieze ulterior copilul
dumneavoastră, precum şi contribuţiile lunare cele mai potrivite.
- Posibilitatea obţinerii nivelului de protecţie dorit prin ataşarea uneia sau mai multor
asigurări suplimentare.
- Posibilitatea creşterii nivelului sumei asigurate prin exercitarea opţiunii de creştere garantată
a sumei asigurate.
Garanţii:
- În cazul nefericit în care survine decesul persoanei asigurate, ING Asigurăride Viaţă poate
prelua plata primelor contractului dumneavoastră
- Nivelul primei eşalonate este constant pe perioada de plată a primelor.
 Bibliografie

1. „ Asigurari si reasigurari”, autori Iulian Vacarel si

Florian Bercea, editura Expert, Bucuresti, 2002
2. Internet