Pancreasul

Este o gland voluminoas, anexat tubului digestiv,(ataat de Duoden prin vase, canale excretoare i embriologic) avnd att funcie endocrin ct i funcie exocrin.Origine-2 muguri din epiteliul endodermic duodenal. Este situat profund n cavitatea abdominal,L1-L2,mulat pe coloan i pe marile vase retroperitoneal Este un organ friabil, rupndu-se uor,profund,vecin,I I cu stomacul,,splina I se descriu pancreasului un cap, un col, un corp si o coad,ntr-o zona la 3cm supraumbilical i coasta 8,n epi gastru i coada n hipocondru stng. Capul e fixat,ca i corpul,coada mobil.

Pancreasul
Organ retroperitoneal cu o greutate de 70-80 gr.dup 50ani Glanda compus, tubuloacinoas,aezat n cadrul duodenal. Histologic este format din mai multe tipuri de celule ce vor elabora atat o secreie endocrin ct i exocrin.Gland numit i salivar abdominal produce la acini enzimele n granule secretorii(serozimogen) enzime digestive,descrcate prin exocitoz din apexul celulelor n lumenul ductelor.Ductele mici i mari secret cantiti mari de soluie de bicarbonat sodic i conflueaz ntr-un singur canal,numit Wirsung,care se unete cu ductul biliar comun(coledoc) formnd ampula lui Vater ce se deschide prin papila duodenal n D2 cu orificiul controlat de sfincterul Oddi.Poate exista i un duct accesor Santorini cu diverse variante anatomice.20cm,6cmH(cap),2cm gros.

Pancreasul exocrin
Reprezint masa principal a glandei,97%-99%care d sucul. Stroma este format din lobi,lobuli i acini asemntori cu ai glandelor salivare(parotid)-sferici,ovoizi cu secreie seroas,bicarbonatat cu enzime.Capsula periferic e conjunctiv,subire,slab dezvoltat. De la acini pleaca ducte colectoare interlobulare si apoi interlobare care, prin confluare, formeaza ductul principal (Wirsung) si accesor (Santorini); Ductul principal Wirsung strbate pancreasul de la cap la coad(14-20cm) se deschide, mpreun cu canalul coledoc, n ampula hepatopancreatic (Vater),o mic dilataie conoid ce proemin n D2 la nivelul papilei duodenale mari.3 sfinctere.

Dintre cele 3 sfinctere cel mai mare este al coledocului,apoi cel comun i cel mai scurt al Wirsungului.Sunt independente de muschiul duodenal.

Vascularizaia pancreasului este foarte bogat,anastomozat,din trunchiul celiac-splenic,hepatic,mezenteric.Inervaia simpatic i parasimpatic controleaz secreia Fibrele simpatice postggl.sunt din plexul celiac i mezenteric superior i vin cu vasele. Parasimpaticul din X stimuleaz secreia enzimatic,ecbolic.

COMPOZITIA SUCULUI PANCREATIC

97% apa + 3% reziduu uscat (2,5% proteine si 0,5% electroliti). Debitul / 24h = 1.500 4.000 ml incolor, apos, fluid, izoton cu plasma; pH 7 9, crete cu rata secreiei prin NaHCO3. Suma de componente hidroelectrolitic+ proteic compozitia cationic constant indiferent de rata secretiei ca plasma(Na-140,K-6-8,Ca-1,7mEq/l) compozitia anionic foarte variabil: repaus 150/10 Cl/HCO3; la stimulare HCO3 creste la 150,de 5x>ca n plasm ,Cl scade la 10.Suma e fixFosfat,sulfat,redui. bicarbonatul neutralizeaza aciditatea sucului gastric n duoden, confer pH-ul duodenal necesar enzimelor.n D1pH e acid,apoi compusii organici principali proteinele: 1 g/l 30 g/l (vezi enzimele)peste 20 de proteine;15-100gr n suc P. 99%-componenta Exocrina/1%-Endocrin n pancreas 95%-din coninutul proteic sunt enzimele.

 ENZIMELE SUCULUI PANCREATIC

Enzimele proteolitice Principalele proteaze pancreatice sunt: tripsina, chimotripsina i carboxipeptidaza. Ele sunt secretate sub form inactiv de: tripsinogen, chimotripsinogen i procarboxi-peptidaza. Tripsinogenul este activat specific de enteropeptidaza (enterokinaza) secretat de mucoasa duodenal.
Tripsina rezultat activeaz tripsinogenul, chimotripsinogenul i procarboxipeptidaza. Tripsina este o endopeptidaz ce acioneaz n mod specific rupnd legturile peptidice la nivelul radicalului carboxilic al celor doi acizi aminai bazici: arginina i lizina. Chimotripsina este o endopeptidaz care hidrolizeaz legturile peptidice de la nivelul gruprilor carboxilice ale tirozinei, fenilalaninei, triptofanului, metioninei,leu,glu. Prezint i proprietatea de a coagula laptele. Ca urmare a aciunii tripsinei i chimotripsinei rezult polipeptide. Carboxipeptidaza este o exopeptidaz care scurteaz polipeptidele cu un aminoacid. Acioneaz asupra polipeptidelor cu grupare carboxilic terminal. Elastaza, produs sub form de proelastaz i activat de ctre tripsina i enterokinaz, hidrolizeaz n special legturile peptidice ale aminoacizilor: alanina, serina, glicina.(alifatici,neutri) Ribonucleaza i deoxiribonucleaza acioneaz asupra acizilor ribonucleic i dezoxiribonucleic, desfcnd legturile ester-fosfat, rezultnd oligonucleotide.

Enzimele lipolitice Lipaza pancreatic separ prin hidroliz acizii grai de glicerol din TG.Rezult 2MG i 2 mol AG Srurile biliare, prin aciunea de emulsionare a grsimilor, mresc suprafaa de contact dintre substrat i enzim favoriznd aciunea lipazei(triacilglicerolhidrolaz)pH-8 optim,scade la 6,5(colipaza) Colesterolesterhidrolaza acioneaz n prezena srurilor biliare scindnd colesterolul alimentar esterificat n colesterol liber i acid gras.Enzimele sunt descrcate-n exces fa de lipid Fosfolipaza A2,B descompune fosfolipidele n acizi grai i lizofosfolipide(hidrolizeaz glicerofosfatidele n poziia 2,rezult acid gras i lizolecitin)pH-7,independent de sruri biliare Enzime glicolitice Sucul pancreatic conine de asemenea o amilaz care este secretat sub form activ. La fel ca amilaza salivar,

Secretia componentei proteice: se face in celula acinara, enzimele ca la stomac ca proenzime inactive-(.evitarea autodigestiei+inhibitori)se activeaza la duoden Modelul sintezei proteice are 6 faze(slide 23):1)sinteza la RER-ribozomi2)(canal Sec61p)->cisterne RER;3)vezicule Golgi-proteine pe versantul cis al aparatului Golgi.Veziculele noi trec din cisterna in cisterna prin Golgi pina la polul trans matu rindu-se->vacuole concentrate ce contin proteine secretorii(faza 4).Faza 5 este faza granulelor de zimogen si in faza 6 vin stimulii si se produce exocitoza(faza 6) Celulele acinare au receptori pentru secretagogi(slide27,28)Ach,CCK,Gastrina,GRP si NPY activeaza IP3 si Ca2(mesageri secunzi)care cresc secretia.NT ,VIP , Secretina si Noradrenalina(beta Receptori)cresc AMPC si secretia.Insulina ,CCK si secretina stimuleaza secretia. SS,PYY,GLP-1,PP ,Aminoacizii inhiba secretia . Secretia componentei apoase:Slide 7-fig 42 Componenta apoasa e produsa de acin dar in principal de celule ductale epiteliale Sucul pancreatic este aproape izotonic(cu plasma) la orice rata de flux.Natriul si potasiul sunt similare in SP cu plasma.HCO3 si Clorul sunt anionii majori in S.P. HCO3-ul variaza de la 70 mEq/L la rate scazute pina la 130 mEq/L la rate mari. Clorul variaza invers.

FAZA ACINARA- FLUID IZOTON Impreuna cu proteinele este secretat un fluid izotonic plasma-like,bogat in NaCl care solva si spala proteinele bogate acinare.Pasul important este secretia de Cl la nivel apical(slide26)prin canalele de Clor6Cl.(AMPC si Ca activate).Clorul face lumenul mai negativ(potential transepitelial) ceea ce atrage Na si H2O paracelular in lumen(6Na+).Se asigura izotonia(NaCl).HCO3 trece prin acelasi canal anionic apical si provine din acidul carbonic( CO2 anhidrat de A.C.cu apa).Calea paracelulara este cation- selectiva +apa prin jonctiuni strinse,insotind Clorul secretat. Apa trece paracelular si transcelular prin aquaporine apical si bazolateral. La polul bazolateral mecanismele de transport realizeaza secretia in celula: 1).Pompa Na/K genereaza gradient de Natriu care energizeaza triplul cotransport Na K/Cl care este electroneutral.Intrarea de K+prin ATP-aza Na/K si 2) - cotransportorul triplu este reglata de 3) canale de K+.Cele 3 mecanisme sustin intrarea bazala deCl Efectul net al transportului acinar este productia fluidului izotonic NaCl-.care este cam 25% din secretia totala pancreatica.Secretia acinara de fluid ,ca si proteicaSlide 28)este activata de :X,ACH,GASTRINA,CCK,GRP.

 FAZA ACINARA - FLUID IZOTON

 SECRETIA ACINARA PROTEICA

 FAZA CANALICULARA Functia celulelor ductului este de a secreta un fluid bogat in HCO3 care alcalinizeaza si hidrateaza secretia primara acinara(slide 31)Pasul initial 1-FIG 42-6 e reprezentat de TAS-schimbul Clor in/HCO3 out.Schimbatorul apartine unei familii numite:SLC26 care secret HCO3 n lumen contra Clor.Clorul se recicleaz spre lumen prin alte 2 tipuri de canale de clor:CFTR si ORCC.(vezi slide-ul 31 )Sursa ductal de Clor este 1)acinar-secreia primar izoton i 2)reciclarea Clorului n duct HCO3-ul intracelular care iese la schimb cu Clorul provine din 2 surse: 1)Cotransport bazolateral HCO3+Na electrogenic cu raport 2/1; 2)Generarea HCO3 din acidul carbonic n celule (calea A.C din CO2 si apa sau OH-) H+-ul ce se acumuleaz n celul este eliminat bazo-lateral tot prin 2 mecanisme: 1)Antiportul H+out/Na in(dublu energizat) 2)Pompa de H+ .Pompa se activeaza la stimularea neuro-humorala(secretina) Celulele ductului pancreatic realizeaza 75% din secretia pancreatica.Celulele ductale au receptori pt: 1)Secretina 2)ACH 3)GRP 4)CCK(?) care stimuleaza S.P.si substanta P, SS care inhiba secretia.Vezi reglarea S.P. Secreia de bicarbonat (110-140mEq/l) n celulele ductale i centroacinare este facilitat de potenialul transepitelial negativ n lumen (5-9 mV).Este un proces activ dependent de energie i de pompa Na/K bazolateral.dar i de anhidraza carbonic Ea cupleaz CO2-ul cu apa,d acidul carbonic ce va furniza HCO3 pt.antiport cu Clor

Canalul de clor e codificat de o gen de pe cromozomul 7ce sufer deleie de 3 per.baze

FAZA CEFALICA Este precedata de o faza interdigestiva (fasting)=repaos in care nu este alimentatie sau digestie si secretia pancreatica e ritmata de motilitatea bazala. Secretia pancreatica e redusa,minimala(ca si gastrica,biliara) mai ales in fazele I (slide 20)In fazele II si III motilitatea creste ,creste usor si secretia de suc P.si enzime secretia fiind maximala in faza III.(10-20% din nivelul de la stimulare)Faza IV este ultima de repaos ,de declin.Secretia este reglata de SNPS,CCK si SNS Faza cefalica plus gastrica si intestinala sunt coordonate sa maximizeze eficienta.
25% din SP reflexa, nervoasa. Are o faza psihica (cond) miros, vaz,auz gand = secretie salivara si gastrica (pranz fictiv).vagala. Alta faza (necond) deglutitie, masticatie stimulare vagala (fibre pancreatice X). Sucul pancreatic este ecbolic, multe enzime (vagotomia aboleste faza),dar cantitativ mai redus. Faza cefalica nu depinde de eliberarea gastrinei si CCK dar este mediata de Stimularea receptorilor muscarinici de la nivel acinar(slide 22) Si de stimularea receptorilor muscarinici M3 ductali(mai putini) slide 22 Este si o componenta hidrelatica ,fluid alcalinizant dat de vag.

FAZA INTERDIGESTIVA

FAZA GASTRICA
Alimente in stomac (10%-20% SP) mecanisme neuroumorala. 1)Distensia peretelui gastric > reflexe X-X si gastropancreatice >se stimuleaza celule Antrale se secreta SP, volum mic, enzime multe.(suc ecbolic) 2)Peptide specifice,albumoze primare,secundare + AA > antru se stimuleaza celulele G(open celule) > gastrina G17 little> celule Acinare (rec. CCKA > enzime SP ecbolic). 3)Vag (NMDX) SNEnteric celula G antrala (GRP) gastrina rec CCKA. 4)Vag ACH M3 acin > suc Pancreatic Ecbolic 5)Vag ACH M3 duct > suc Pancreatic cu NaHCO3+H2O = hidrelatic La unele specii gastrina/CCKB Receptori nu sunt in celulele acinare P.pot actiona prin receptori CCKA. Importanta gastrinei pt.pancreas la om e ??? Faza gastrica a SP nu e foarte importanta pt. pancreas insa este pt stomac !

FAZA INTESTINALA
Chim in regiunea proximala a I.S(duoden) 65% SP;Raspuns major prin 3 mecanisme neuroumorale stimulatoare1)Secretina 2)CCK 3)reflexe X-X enteropancreatice 1)Secretina-are 27aa,preproH;Familia Se-Glucagon-VIP-GIP HCl (pH < 4,5)acizii biliari,lipide->celule S duod. > secretina,-> sange celule duct > secretie apa si NaHCO3 (efect hidrelatic)->pH duodenal creste(f.back de reglaj)Secretina face feedback - ph-ul duodenal.Asa: Protejaza Duodenul de HCl(ulcer)si da ph pt. enzimele suc P ph > 7 La stomac stimuleaza Pepsina si inhiba HCl si motilitatea Gastrica. Scade tonus S.E.I,si inhiba eliberarea de Gastrina Contracta pilorul,scade evacuarea Gastrica;Este STOPAT la pH neutru. Creste Fluxul biliarefect coleretic: Flux biliar mare:NaCL,NaHCO3,apa Inhiba motilitatea intestinului subtire dar creste secretia alcalina a lui. Scade secretia de glucagon(are 14 aa.comuni din 27!cu Glucagonul) Stimuleaza eliberarea de insulina,Potenteaza efectele CCK. ;Hcl+NaHCO3=Nacl+H2Co3 Stimularea enzimatica redusa(slide 24)

FAZA INTESTINALA (2) Mecanismul CCK-PZ(5AA terminali)

CCK-PZ:Celule I din D,J,I,se elibereaza la 1)pH>5 si la 2)Aa(met,fen)tripeptide,4pp,polipp,peptone;3)Lipidele: AG cu >10C- 18 C(cu catena lunga)+MG in D1,2; 33 aa sau 33 aa,familia Ga-CCK;CCK-58 si 8-active,12; CCK stimuleaza celulele acinare sa secrete enzime,adica creste secretia ecbolica(ca X) ;dar potenteaza Secretina CCK are efecte trofice pe pancreas;receptorCCKA e >B creste motilitatea tractului biliar si secretia biliara,V.B+ Relaxeaza sfincterul Oddi,SEI;Inhiba evacuarea gastrica Inhiba secretia acida gastrica,creste tonusul piloric;> Stimuleaza motilitatea Intestinala si tranzitul . In creier regleaza satietatea ,anxietatea, LCR si singe. Creste eliberarea de:INS,SS,GIP,PP,calcitonina. Un prinz mai bogat caloric da un raspuns mai mare secretor

Patologii asociate
1. Pancreatita acuta 2. Pancreatita cronica 3. Mucoviscidoza (fibroza chistica a pancreasului) 4. Tumorile pancreasului exocrin

Pancreatita acuta necroticohemoragica

Citosteatonecroza intr-o pancreatita acuta

Mucoviscidoza (fibroza chistica a pancreasului), ducte dilatate chistic pline cu un material proteinaceu telescopat

Adenocarcinom mucinos pancreatic (coada pancreasului, metastaze hepatice prezente, F, 28 ani)