Sunteți pe pagina 1din 1

comparati miscarea de emancipare nationala din Transilvania cu cea din Moldova si din Tara Romaneasca dupa urmatoarele principii

cauze obiective caracter forme rezultate A doua jumatate a sec. XVIII inceputul sec. XIX se caracterizeaza in istoria Tarilor Romane prin transformari modernizatoare in toate domeniile de activitate a societatii. Ideile modernizatoare ale acestei perioade au fost ca un motor al miscarii pentru emancipare politica si nationala a romanilor. In Moldova si Tara Romaneasca, miscarea de eliberare impotriva regimului fanariot in a doua jumatate a sec XVIII se intensifica. Numirea domnilor de catre Poarta, numeroasele plati si daruri oferite de catre domni, monopolul otoman asupra economiei, reducerea suveranitatii politice interne si externe au condus la consolidarea constiintei nationale romanesti moderne. In aceasta miscare se include boierimea si clerul. In Transilvania in a 2a jumatate a sec XVIII inceputul sec XIX se intensifica folosirea de catre nobilimea transilvaneana a muncii gratuite a taranilor iobagi. Prin reglementarile din 1747 si 1769 imparateasa Maria Tereza stabileste marimea obligatiilor in munca ale taranilor. Totusi, incercarile de reforme nu au rezolvat problema agrara si nu au inlaturat abuzurile nobilimii, care continua sa rapeasca de la tarani paminturile, pasunile, padurile. In rindurile taranilor creste nemultumirea. Aceasta nemultumire se transforma intr-o rascoala condusa de Horia, Closca si Crisan (1784). Cu toate ca a fost infrinta, aceasta a marcat sfirsitul iobagiei si cristalizarea aspiratiilor sociale si nationale ale romanilor. Odata cu Revolutia Franceza, miscarea nationala a romanilor din Transilvania ia o noua amploare. Lupta de rezistenta a taranilor e schimbata cu lupta politica condusa de intelectualitate. Personalitati de prim plan ale intelectualitatii romanesti adreseaza noului imparat Leopold al II-lea un document intitulat Supplex Libbelus Valachorum (1791) care era indreptat impotriva sistemului medieval al starilor si includea principiile revolutiei democratice. Prin reprezentarea politica a natiunii, proportional cu numarul ei s-ar fi pus capat discriminarii politice a populatiei majoritare romanesti. Astfel de memorii si petitii au fost transmise si de catre boierimea din Principate. Acestea cerea sa se desfiinteze obligatiile catre poarta, alagerea domnului dintre reprezentantii boierimii, etc. In aceasta perioada apar miscari consative impotriva domnilor fanarioti complotul boierimii moldovenesti impotriva domnului Constanitn Moruzi in 1778. O trasatura specifica a miscarii nationale din Principate era afirmarea boierimii ca purtatoare a ideilor noi, datorita faptului ca burghezia era slab dezvoltata. In ansamblu, programul politic al boierimii prin revendicarile lui nationale, ce prevedeau recistigarea independentei sau consolidarea autonomiei au solidarizat societatea romaneasca servind drept premisa a revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu. Astfel, miscarea nationala din Transilvania se deosebestea de cea din Principate, prin cerinte recunoasterea drepturilor fata de recunoasterea independentei/autonomiei; prin conducatorii ei intelectualitate si, respectiv, boierime si intelectualitate; dar au avut acelasi rezultat consolidarea societatii romanesti.