Referat

Pe tema :

,,Chipuri frumoase i sfinte n opera druian

Comendant Ion , Cl. XI F

Moto: ,,Multul nu face bine. Sufletul nu suport presiuni. Exist cri care nu pot fi i nici nu trebuie citite dintr-o rsuflare. Ceea ce a venit ncet, pictur cu pictur, poate fi nsuit numai n felul n care a venit. (Ion Dru) Dei,lumea e plin de nedrepti i rutate,exist ns oameni care se gndesc i la binele sufletesc,nu doar la cel trupesc. Cea mai impuntoare, remarcabil i perfect personalitate care a adus argumentele existenei credinei i bunttii pe pmnt a fost scriitorul si dramaturgul Ion Dru. El a lsat adnci urme n literatura noastr, accentuindu-i activitatea prin ncredere,bunstare i credin in Dumnezeu. La fel cum insui scriitorul crede binelui, el i-a proiectat personajele dup acest criteriu. Ion Dru este unul din marii scriitori basarabeni care au scris cu drag despre ara lor. El este un scriitor al ideii,al ideii nedesprite de vemntul ei artistic. n raportul lor, eroii lui Dru venic pun pe cntar omenia i frumuseea lor moral, care se afl ntr-un conflict permanent i necurmat de nonvalori. Scriitorul Ion Dru, mare creator de metafore i simboluri nemaintlnite , care datorit originalitii lor, de multe ori nu pot fi traduse n alte limbi ale lumii, a devenit el nsui persoana care s-a nvrednicit de cele mai alese figuri de stil.Pornind de la celebrul indemn al maestrului S triasca psrile tinereii noastre! vom spune c toi cei 80 de ani a lui Dru se cltoresc ca psrile n zboruri nesfirite ctre stele, configurnd impetuos o epoc- epoca lui Ion Dru. Adnc moralizator i interesant construit opera druian, e o oglind reflectoare a celor mai nalte simeminte caracteristice poporului romn. Dac ar fi s stabilim cuvintele- cheie ale ntregii opere drutiene, ele ar fi: bunatate,

dragoste, omenie, lumina, credina, demnitate, adevr, frumos, sfnt, tradiie, dor de tot ce e strmoesc, curaj, rezistena, vrednicie... Toate aceste cuvinte caracterizeaz poprul roman i ele pot fi gasite , cu siguran in personajele druiene. La proiectarea personajelor druiene totul pornete de la frumos i sfnt. Toate operele druiene sunt conintoare de idei viznd binele,credina i bunastarea sufleteasc. Astfel, nuvela Toiagul pastoriei prezint un punct culminant prin farmecul i buntatea sufleteasc a pstorului. Fiind un pstor imaginar, el era mai aproape un cluzitor pentru locuitorii satului in care i ducea traiul. Ducea un trai foarte srccios, ns bunatatea pe care o avea in suflet i o purta zi de zi n inim l plasa cu o treapta mai sus dect ceilali. ntotdeauna avea de spus o vorb de bine i cnd era necesar le ddea sfaturi tuturor. Nectnd la faptul c lumea l invidia pentru c el dispunea de o turm de oi, el continua sa triasc ca un om simplu ns cu griji majore. i totui Dumnezeu exist. Dupa decesul acestuia, stenii vznd minunea de pe mormantul pstorului, au ramas uimii. Acesta era un semn trimis de cel de Sus pentru a demonstra existena binelui pe pamint i doar atunci stenii i-au dat seama c srcia fizic era total completat de cea spiritual astfel inct nici nu se observa. Pstorul reprezenta o icoana pentru sateni, astfel incat acetia i duceau lipsa. Satul incearc s-i distrug personalitatea, el nsa prin nemrginita lui dragoste pentru pstorie i cntec reuea s domine satul. El a ramas s dinuie n memoria stenilor ca exemplu de comportare vrednic. Astfel Ion Dru a incercat s reflecte destinul poporului nostru i problema lui prin acest pstor nedreptit de soart, de timp, de semeni. Erorii lui Dru snt mesagerii i ntruchiparea vie a ideii de bine i frumos, ei sunt oglinda neamului , iat i scopul principal al lui Dru, de a reda tot ce e mai sfint la noi , la moldoveni , tot ce avem mai frumos printr-un singur personaj care va dinui mereu.Dru ne-a orientat spre meditaii filozofice i simboluri etice, prin faptul c a scris nuvela Toiagul pstoriei i Smriteanca.

Un alt personaj proiectat de Dru a fost femeia-smriteanca din Smriteanca. Aceasta reprezint un simbol caracteristic suferinei i luptei pentru credin. Sinceritatea de care era cuprins sufletul femeii era suficient pentru a convinge o lume intreag c credin i buntatea st n spatele rului i a invidiei. Ea nu gasete o alt cale de a ajunge la adevr dect acea prin suferin i chin. Ea strduie s-i conving propria personalitate c adevrul, credina i buntatea exist - lumea din jur ns le ascunde i le pteaz cu cuvinte grele i obiecte fr vreo valoare spiritual. Femeia-smriteanca a nvins orice obstacol care ii sttea n cale cu ajutorul credintei sale n Dumnezeu. Insasi munca zilnica pe care aceasta o fcea marca existena n inima sa a unei lumi interioare diferite. Ea gindea spre un bine comun i nicidecum nu se putea impca cu gindul c din cauza unor reforme, oamenii i-au uitat proviniena cultural, etnic i religioas. Grija pe care smriteanca o purta pentru cei din jur era de nedescris. Lumea ei interioar optindu-i c modul n care procedeaz e corect. Fiind incurajat de acest fapt, smriteanca i ocrotete cu sfinenie statutul i i pastreaz demnitatea ca pe un lucru ireparabil, fiind o veritabil capodoper i un inevitabil simbol al credinei omeneti. E caracteristic personajele druiene o mare indrtnicie, una frumoas, deoarece eroii ascult doar de glasul cugetului. Avnd contiina justeii aciuni lor, Smriteanca i Pstorul devin nenduplecai. Desincronizarea de traditie si de valorile spirituale inseamna ruperea de fundamentul sensibilitatii nationale, de matricea sufletului etnic. Scriitorul vine sa ne aproprie de sufletul pamintului si a neamului, sa puna in lumina adevarului permanenta tema a raportului dintre generatii, a atitudinii fata de lucrurile simple si sanatoase, care se cheama traditie. ,, Pasarile tineretii noastre e o piesa plina de mult adevar omenesc, dar si de durere, plinsul interior fiind o alta marca a originalitatii lui Druta. Valorile prezentului sunt confruntatea cu reperele traditiei. Cocostircii reprezinta viata rurala pasnica si cuminte, legatura omului cu pamintul care l-a nascut si l-a crescut, fara cocstirci satul e mai sarac si mai banal,

mai lipsit de poezie si asa cum crede Rura, mai fara suflet.Ciocirliile refiefeaza setea de zbor, visul si aspiratia spre inaltimile imaginabile ale spiritului. Aceste pasarile confirma individualitatea ambilor eroi, le particularizeaza firea. Inteligenta analitica si cea sintetica a scriitorului i-a permis sa vada si sa evoce conflictul dintre bine si bine, un bine inteles, trait.Prin operele sale scriitorul ne reda ca viata e cu adevarat, plina si bogata anume prin multitudinea si varietatea drumurilor si individualitatilor umane, oamneii ajung sa inteleaga adevaratul rost si sens al vietii pe diferite cai, dar esentialul e sa aiba in suflet pasarea fara de care, conversiunea valorilor materiale in valori spirituale-e imposibila. In opera drutiana taranul e o spiritualitate dar nu structura sociala. Matusa Ruta si Pavel sunt tarani nu doar prin preocuparile lor, dar si prin judecata si simntire, dragoste de pamint, pasari pe care doar omul de la brazda le poate intelege.Dramele lui Druta redau eroi de inalta moralitate si demnitatea umana ce reprezinta lucrurile cele mai sfinte, dupa cum sfinte sunt pamintul, neamul, dragostea de adevar si frumos. Din tot ce are omul mai frumos pe lume, eu as pune pe locul intii demnitatea. Asta-i totul. De mic copil, cum se ridica copacel, omul cauta cu coada ochiului in jur ca nu cumva sa-l calce cineva pe ce are el mai sfint. Demnitatea e ca si cum ai duce o farfurie cu apa pe un virf de deget. Atita esti om cit e plina farfurie.... Romanul ,, Povara buntii noastre este o expresie a maturitii artistice a autorului. Dru a incercat s contureze virtuiile morale sugerate ce dau acea trie a permanenei poporului romn n condiiile social-istorice extrem de dure, cu care s-a confruntat. Astfel reflectnd toate aceste caracteristici in persoajele principale a romanului : Nua, Mircea Moraru i Onache Crbu . Nua deine locul de baz n oper. Este vocaia nobleei i a frumuseei.Dup caracterizarea autorului,Nua este o fat plin de via,ginga,care pastreaz demnitatea familiei..Este un personaj sentimental cstorit cu Mircea Moraru,cu care triete toat viaa.La un moment dat ntre Nua i tatl ei apare o rceal din

cauza nenelegerilor dintre socru i ginere.Nua va realiza cu perseveren menirea femeii pe pmnt,avnd curajul i nelepciunea s-i zic ritualic lui Mircea:,,cnt amu ct i-i a cnta,pe urm,cine tie.... Nua este un chip monumental,edificat de popor de-a lungul secolelor n existena saspiritual.Ea poart o veneraie constant care la baz st ordinea familiei. Mircea Moraru reprezint o parte din Ciutur,o anumit tendin din viaa ei.El este exponentul luptei ntre statornicie i degradearea spiritual prin care a trecut satul n aniide dup rzboi.El refuz spaiul sacru costruindu-i cas n vale,ceea ce ne arat ca relaiile lui Onache cu Mircea sunt de alt natur.La fel refuz s vad fata esenial a socrului su, pe care l aduce la condiia slbiciunii umane.Intrat n vrtejul schimbrilor sociale, Mircea suporta robia fierului i apoi robia politicului,devenind un nstrinat. Moraru face parte din generaia celor care iau lasat semanaturile neculese,adica nu lsat sacru s se piard. Dup prerea mea Mircea era cel mai harnic cel mai bun ginere, sttea ca un munte,ca un destin era barbatul ideal pentru Nua. Ocup locul principal n oper .Onache Crbu realizeaz imaginea generalizat a omului din spaiul mioritic,al omului care ntruchipeaz n timp i n spaiu concepia i destinul poporului nostru.Personaj exponenial al crui destin simbolizeaz soarta unui ntreg sat. La prima vedere este un ran obinuit, harnic,vesel avnd darul de a povesti frumosul legat de comunitatea satului su.La nceputul operei el este considerat un nebun care vrea s mpart satul n doua pari.Dar totui i atinge scopul de ai construi cas pe deal cu gndul c constenii i vor cere iertare i-i vor urma calea.Era un om norocos,braele lui au fost cele mai cutatea printre Ciutureni,era mindru cnd era rugat sau satul cereau sfaturi de la el.nainte de moarte btrnul nu nelege de ce s-a schimbat strvechea relaie dintre popor i pmnt.Privit n profunzime Onache are relaii cu Sacrul.In opinia ciuturenilor a fost miruit de Dumnezeu,bagloslovit sa aib noroc.nainte de moarte btrnul aude clopote a treizeci de biserici i si amintete de nunile la care fusese. Alegnd astfel de

personaje , Ion Dru a promovat imaginea poprului moldovenesc acas i n lume , impunindu-le trasaturiel specific neamului nostru. Tezaurul literaturii drutiene nu isi poate lustrui cursul fara opera de baza Horodiste. Aici descoperim o prezentare ampla a vietii scriitorului pina la aparitia primei sale iubiri. Reiesind din toate astea, viata scriitorului a fost foarte zbuciumata. Zbuciumata si in sensul bun al cuvintului. El a avut cel putin o copilarie interesanta, fiind cel mai mic dintre frati si deseori aflindu-se in preajma mamei sale. Si totusi cele mai tari aventuri copilaresti le traiesti la sat, nu in zadar regasim aceasta sintagma in poeziile drutiene-ele fiind simboluri ale vietii scriitorului,avind un farmec aparte. Opera Horodiste s-a manifestat ca fiind una dintre cele mai semnificative. Ea a pronuntat intreaga gama de idei pe care Druta le utilizeaza ca baza pentru celelalte opere ale sale. n concluzie a vrea s spun c, s criitorul impune, autoritar, formula narativ lirico-simbolic, afirmndu-se pe linia tradiiei lui Ion Creang i Mihail Sadoveanu. Meritul incontestabil al lui Ion Dru este c el a tiut s introduc i s impun lirismul ntr-o epoc absolut antiliric, refractar poeticitii de orice fel.El mereu a putut s reflecte veridic realitatea, tradiiile nnobilatoare populare, culturale i istorice a neamului. In creatia lui Ion Druta e dezvaluita intreaga evolutie a omului ca speciea a regnului biologic, dar si ca faptura a spritului uman, invaluita de taina si mister. Personajele drutiene vor reprezenta si vor transmite generatiilor viitoare imaginea acestui mult patimit si mult adorat pamint basarabean. Acesta imagine drutiana a istoriei si a sufletului nostru, creata prin forta magica si vesnica a cuvintului purificat si incarcat de rod, constituie una din marturiile si garantiile importante ale raminerii noastre in memorie si in istorie. Mesajul drutian e formulat foarte clar si direct:de a pastra cu mare grija tot ce avem mai sfant in noi, tot ce avem mai frumos.