Sunteți pe pagina 1din 47

Universitatea Bucuresti Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Psihologia dezvoltarii
Importanta socializarii in prevenirea depresiei si a deteriorarii cognitive la varstnici

Achim Adriana Bisca Sabina Dragulin Irina Ene-Stoicescu Mihaela Ioana Iota Catalina-Laura Ilincai Irina-Alexandra Laios Irina-Gabriela Matei Andreea-Nicoleta Misca Ana-Maria Radu atiana Specializarea Psihologie An 2, Seria 1, Grupa 1

! Anul "#$% !

Deteriorarea cognitiva cateva statistici Prevalenta si incidenta dementei la nivel mondial (Fratiglioni, 1999 prezinta o tul!urare comuna la varstnici, si anume dementa" este un articol realizat deoarece dementa este o tul!urare comuna la persoanele in varsta" Acest articol trece in revista datele privind prevalenta si incidenta dementei raportate in literatura de specialitate internationala in ultimii 1# ani" Au $ost e%aminate rezultatele provenite de la &' de prevalente si 1( studii de incidenta" Prevalena este egal) cu #"& la 1"# pe 1## de persoane, persoane $izice cu varsta cuprinsa intre '# si '* de ani, i crete la *2"& la '+"& la 1## de persoane $izice, incepand cu varsta de 9( de ani" ,ncidena variaz) de la #,+ p-n) la *"# pe 1### de persoane cu varsta cuprinsa intre '# si '* de ani, i crete la *9"+ la 1&(". pe 1### de persoane in cazul in care populatia e trecuta de 9( de ani" /omparatiile la nivel international permit urmatoarele concluzii0 At-t de prevalen) i inciden) arat) variatia geogra$ic), i di$erenele dintre )ri, care par s) re$lecte metodologia mai degra!) dec-t di$erenele reale" At-t incidena,cat i prevalena cresc odata cu inaintare in varsta" 1ipuri de demen), cele mai multe cu privire la de inconsecven) 2n rezultatele din di$erite studii, se datoreaz) mai degra!) dementei vasculara dec-t !olii Alzheimer" 3ste neclar dac) $recven) mai mare de dementa vasculara in randul populatiilor asiatice se datoreaz) $actorilor genetici i 4 sau de mediu, sau din cauza di$erentelor metodologice" 5n alt studiu care are in prim plan dementa la varstnici este 6Prevalenta dementei la varstnici in 3uropa( 7err, 2##( " 8ementa este o pro!lema importanta de sanatate pu!lica, deoarece este una dintre cele mai comune !oli la varstnici si o cauza ma9ora a diza!ilitatii i mortalit)ii" Aceast) ree%aminare cu privire la demen) este limitat) la )rile 5niunii 3uropene 2n cazul 2n care ma9oritatea studiilor au $ost 2ntreprinse, i se vor re$eri, de asemenea, la pu!licaiile 35:;83< care pot $i considerate a $i punctul principal de re$erin) european 2n acesta zona" =a su!iecii cu v-rsta peste '( de ani, ratele de prevalen ) !rute pentru dementa variaza 2ntre (,9> i 9,*>" 8ementa se caracterizeaza prin0 memorie a$ectata, insu$icienta $unctiilor intelectuale, schim!ari in personalitate"

Acest studiu s?a $ocusat pe persoanele cu varsta peste '( de ani" @u s?au g)sit pu!lica ii relevante pentru Austria, 7elgia, /ipru, :epu!lica /eh), 3stonia, Grecia, 5ngaria, ,rlanda, =etonia, =ituania, =u%em!urg, <alta, Polonia, Portugalia, Slovacia i Slovenia" :ezultatele sunt prezentate pentru 1# )ri i 12 studii descrise pe scurt mai 9os0 Belgia& 3santioane de 22(& de pacienti au $ost consultate de un medic generalist, cu varsta peste '( de ani, neinstitutionalizati care locuiesc acasa" Acestia Pacientii au prezentat mai mult de & semne de dementa" Danemarca& Au $ost controlate &&*' de persoane in 1992, cu varste cuprinse intre '( si +( de ani" 'inlanda& Studiul Auopio .( B (:ahConen et al", 2##& a $ost realizat pe un esantion de '#1 su!iecti, cu varste peste .( de ani" Acest studiu a avut o rata de raspuns de +'>" 'ranta& Studiul PAD5,8 (=etenneur et al", 199& a $ost realizat pe &... de personae, cu o rata de raspuns de '+>" Germania& Studiul a $ost $acut pe un esantion de 1'92 de persone cu varste peste .( de ani, cu rata de raspuns .*,+>" Italia& Studiul italian longitudinal pe Aging (,=SA a $ost e$ectuat pe un e antion aleatoriu de &*9. persoane, cu varste cuprinse intre '(?+* de ani, cu o rata de raspuns de '* >" Studiul /onselice (:avaglia et al, 2##2" , care a inclus 1#1' de su!iec i cu v-rsta cuprinsa intre '(?9. ani, si rata de raspuns de .(>" arile de (os& Studiul :otterdam (;tt et al", 199( a $ost realizat pe un esantion de (2'( de personae cu varste peste '( de ani, si o rata de raspuns de .(>" S)ania& Studiul Earagoza a $ost realizat pe un esantion de 1#+# de su!iecti" Studiul Pamplona a $ost realizat pe un esantion de 1#19 de su!iecti, cu varste cuprinse intre .2 si 91 de ani" Suedia& Proiectul Aungsholmen (Fon Strauss et al",1999 include toate persoanele cu varsta de .. de ani, din Aungsholmen i persoanele cu varsta peste 9# ani i 2nregistrate 2ntr?un zona contigu), 2n 1992" 3santionul a cuprins 1*2* de personae, iar rata de rapuns a $ost de +.,.>" Marea Britanie& Studiul <:/?A=PGA (<:/, 199+ a $ost realizat pe un e antion de .+** de oameni, cu varste peste '( ani"

<a9oritatea studiilor arata o crestere e%ponetiala de prevalenta a dementei, in special la $emei peste .( de ani" Costurile a*ectiunilor creierului in Euro)a @um)rul total de persoane cu orice $el de tul!urare a creierului 2n 3uropa s?a ridicat la 12. de milioane 2n 2##*, corespunzand cu 2.> din num)rul total de locuitori a H)rilor europene acoperite de acest studiu" PrevalenHa total) a tul!ur)rilor cere!rale este un agregat al estimarii prevalenHei pentru $iecare tul!urare de creier inclusa 2n acest studiu" 1otuIi, estimarea prevalentei !olilor mintale , migrenei si epilesiei sunt !azate pe populatiile de pacienti europene cu varsta cuprinsa intre 1+ si '( ani" 3stim)rile de demenH) Ii ParCinson sunt limitate la populaHia 2n v-rst) de '( de ani sau mai 2n v-rst), Ii in ceea ce priveste accidentele vasculare cere!rale 2n grupa de v-rst) 2( de ani sau mai 2n v-rst)" @um)rul total de cazuri de dependenta din 3uropa este de 9 milioane (inclusiv dependenHa de droguri ilicite Ii dependenHa de alcool " 8ac) ar $i s) ad)ugam si dependenta de nicotina la aceast) estimare, suma total) de cazuri ar $i &. milioane" 1ul!ur)rile a$ective (depresie Ii tul!ur)ri !ipolare Ii tul!ur)rile de an%ietate (panic), $o!ii, toc Ii GA8 reprezinta 21 Ii *1 de milioane de cazuri din 3uropa respectiv" /ea mai r)sp-ndit) tul!urare neurologica este migrena, cu o estimare de *1 milioane de cazuri 2n 3uropa" Printre tul!urarile creierului mai puHin r)sp-ndite, se a$la scleroza Ii tumorile cere!rale, care au o valoare estimat) de &+# ### Ii 1&( ### de cazuri" /azurile de tul!ur)ri cere!rale speci$ice au $ost ad)ugate la estimarea agregata pentru 3uropaJ 8atorit) comor!iditatii 2n tul!ur)ri (e%" 1ul!ur)ri de an%ietate Ii 2ntre tul!ur)ri neurologice Ii psihice, e%" scleroz) multipl) Ii depresie, num)rul de persoane cu o tul!urare a creierului este mai mic dec-t prevalenHa estimat)" Presupun-nd c) o comor!iditate 2ntre tul!ur)ri neurologice Ii psihice de &1,'> (, num)rul total de persoane cu tul!ur)ri cere!rale 2n 3uropa ar $i ordinea de 1#* milioane de euro" 1re!uie remarcat $aptul c) num)rul de cazuri calculate pentru accident vascular cere!ral Ii trauma s?au !azat pe date de incidenH), mai degra!) dec-t date de prevalenHa , Ii este de aIteptat c) num)rul de cazuri sa $ie su!estimate 2n raport cu alte tul!ur)ri ale creierului"

1re!uie remarcat $aptul c) e%ist) di$erenHe semni$icative 2ntre num)rul de cazuri de tul!ur)ri ale creierului, 2n di$erite H)ri europene, care re$lect) 2n principal m)rimea populaHiei" Prevalenta relativ) a oricarei tul!urari a creierului 2n 3uropa (de e%emplu, proporHia dintre num)rul de cazuri de tul!ur)ri cere!rale Ii populaHia total) este indicat gra$ic 2n $igura *" FrecvenHa de tul!ur)ri ale creierului variaz) de la 19 la &'> (@ot) de $aptul c) aceste numere nu sunt a9ustate pentru comor!iditati 2ntre tul!ur)ri cere!rale " ,nteresant, unele H)ri @ord 3uropene (;landa, @orvegia, Suedia Ii Germania au cea mai mare prevalenH) de tul!ur)ri cere!rale, 2ntruc-t sudul H)ri europene (FranHa, ,talia Ii Spania au prevalente mai mici" Av-nd 2n vedere eterogenitatea considera!ila de metode, coerenHa estim)rilor prevalenHei pentru toate tul!ur)ri cere!rale este iz!itoare" 3ste dincolo de capacitatea de a decide dac) di$erenHele dintre H)ri sunt adev)rate sau pur Ii simplu rezultatele de evaluare di$erita in $unctie de strategii Ii design pentru estimarea prevalenHei noastre" :ezultatele studiului arat) c) tul!ur)rile cere!rale constituie o povar) economic) su!stanHial) pentru sistemele de asistenH) medical), comunitate, si in principal pentru societate" 8istri!uirea estimarilor costului total pentru tul!urarile creierului 2n 3uropa con$irm) aItept)rile? ma9oritatea cheltuielilor sunt identi$icate 2n a$ara sectorului de s)n)tate general" Acestea sunt 2n primul r-nd datorit) productivitatii reduse 2n timpul anilor de munc) Ii de pensionarea prematura (cauzate de mor!iditate Ii mortalitate " /osturile indirecte au $ost elemente dominante, 2n special celor ale tul!ur)rilor mentale" :ezultatele prezentate 2n acest studiu sunt cu toate acestea, incerte" /u toate acestea, dup) cum am menHionat anterior, provocarea inerente de num)rare du!l) devine clar 2n rezultatele noastre" Analize de sensi!ilitate care au $ost e$ectuate pentru a a9usta pentru e$ectul de comor!iditate con$irma pro!lema (pentru mai multe discuHii vedea secHiunea aspectele metodologice " Pentru a investiga incertitudinea 2n 9urul estimeaz) costul $inal, e%ist) o nevoie pentru potenHiali studii epidemiologice Ii economice, destinat) 2n mod special pro!lema de comor!iditate 2n tul!ur)ri cere!rale 2n 3uropa de investigare" Kn ciuda incertitudini discutate mai sus, costurile estimate ale creierului 2n 3uropa de &+' de miliarde de euro este pro!a!il s) $ie o su!estimarea din datele lips)" Kn plus, estimarea se !azeaz) numai pe tul!ur)ri cere!rale cel mai r)sp-ndit 2n 3uropa Ii e%clude alte grupuri importante de !oli" Kn al doilea r-nd, de acoperire de cost este departe de a $i complet) 2n tul!ur)ri cere!rale costat 2n acest studiu" Kn al treilea r-nd, costurile de dependenta de

nicotina, non?migrene dureri de cap Ii criminalit)Hii asociate cu a!uzul de su!stanHe au $ost omise 2n estim)rile costului de !az)" +re,alenta si cau-ele debutului )recoce al dementei in .a)onia 5n sonda9 a $ost trimis prin posta tuturor 2*.( de institutii care $urnizeaza servicii medicale sau de ingri9ire pentru persoanele $izice cu dementa din pre$ectura 9aponeza din ,!araCi, ( 29''### de persoane solicitand in$ormatii cu privire la cazurile 3;8 ( de!utul precoce al dementei " 8atele au $ost colectate" Au identi$icat '1. su!iecti cu 3;8" Prevalenta estimata de 3;8 in populatia tinta a $ost de *2,& la 1#####" 8intre !olile care provoaca 3;8, dementa vasculara a $ost cea mai $recventa (*2"(> , urmata de !oala Alzheimer (2(,'> , traume la cap (.,1> , dementa cu corpi =eLM4!oala ParCinson cu dementa ('"2> , degeneratie $rontotemporala lo!ara (2"'> , precum si alte cauze (1'> " Prevalenta 3;8 din Naponia pare sa $ie asemanatoare cu cea din tarile occidentale cu e%ceptia nota!ila ca in Naponia cea mai $recventa cauza este dementa vasculara" (,Ce9ima, Oasuno, <izuCami et al", 2##9

Cauze ale deteriorarii cognitive (dementa) si rezistenta la deteriorare /onceptul de rezerv) cognitiv) sugereaz) c) inteligena sau realiz)rile educaionale pot s) suplineasc) rezerva, 2n leg)tur) cu anumite a!ilit) i care permit oamenilor cu Alzheimer s) $ac) $a) diverselor situaii" Anga9area 2n activit)i intelectuale sau sociale corespunde cu un declin cognitiv mai sc)zut i scade riscul apariiei demenei" Acest lucru se datoreaz) $aptului c) implicarea 2n diverse activit)i determin) mai multe cone%iuni cognitive (Scarmeas i Stern, 2##& :ezerva cognitiv) este $ormat) tocmai din aceste leg)turi neuronale care se $ormeaz) 2n timpul activit)ilor intelectuale i sociale pe care omul le des$) oar)" Ast$el, riscul apariiei demenei i !olilor ca Alzheimer este mai sc)zut" Studiul prezint) cazurile unor $emei care su$ereau de A8, ce a $ost detectat la moarte, 2n schim! nu au avut mani$est)rile !olii respective deoarece creierul lor era mai mare dec-t al mediei popula iei (Scarmeas i Stern, 2##* "

Articolul 67rain ageing in the neL millennium (1rollor P Falenzuela, 2##1 e%amineaz) literatura de specialitate re$eritoare la $enomenul de im!atranire a creierului" Scopul acestei analize $acute de autori este de a reda o privire de ansam!lu asupra e$ectelor im!atranirii structurilor creierului si a $unctiilor acestora si de a e%amina posi!ilii mediatori ai acestor schim!ari" ,m!atranirea creierului, spun autorii, su$era schim!ari moleculare, !iochimice, structurale si $unctionale acordandu?i ast$el vulnera!ilitate $ata de $oarte mult tul!urari neuropsihiatrice" @oi studii asupra neurostiintelor au permis o perceptie mai !una asupra proceselor de im!atranire, impreuna cu studiile pe !olile ce sunt corelate cu im!atranirea cum ar $i Alzheimer" Au $ost introduse doua concepte di$erite acelea de inteligenta $luida si inteligenta cristalizata" (1rollor P Falenzuela, 2##1 apud /atell, 19'& " ,nteligenta cristalizata se re$era la !aza noastra de cunostinte acumulate prin educatie, cultura si in$ormatie" A!ilitatea inteligentei de a $i $luida era vazuta ca un tip de inteligenta potentiala dependenta de cresterea si integritatea sistemului nervos central, insa acum este de$inita $unctional ca si totalitatea capacitatilor cognitive ce sunt implicate in rezolvarea oricarui tip de pro!lema" Acesti $actori se schim!a in puncte di$erite ale im!atranirii" Studii cross?sectionale si longitudinale au demonstrat ca inteligenta $luida incepe sa se degradeze in 9urul varstei de (# de ani (1rollor P Falenzuela, 2##1 apud Gorn 19.# " Atro$ierea creierului este si ea una dintre schim!arile structural la nivelul creierului ce intervin odata cu im!atranirea acestuia" ,magini tomogra$ice si ecogra$ii au relevat o crestere in marime a ventriculului stang (atro$ie centrala si o crestere in volum a girusului (atro$ie corticala " Aceste doua tipuri de atro$ie sunt relativ independente (1rollor P Falenzuela, 2##1 apud Forstl et all 199( " ,n ceea ce priveste studierea dementei provocate de im!atranirea creierului, s?au $olosit tehnici moderne de o$erire a imaginilor creierului si s?a o!servat un algoritm distinctiv al circuitului de sange la pacientii cu Alzheimer, ce a corelat cu de$icitele temporoparietale unilaterale sau !ilaterale de la inceputul !olii dar si cu o implicare mai tarzie a regiunilor $rontale (1rollor P Falenzuela, 2##1 apud <c<urdo et all 199* " ,n timpul im!atranirii creierului, se produc schim!ari i la nivel molecular si alterari la nivel de neurotransmitatori" 8esi niciun mecanism nu e%plica adecvat procesul im!atranirii, au $ost emise mai multe teorii, urmate de e%perimente" 5na din teorii, neurochimica, e legata de schim!ari in neurotransmitatorii cere!rali" Focusul initial in aceasta arie a $ost neurotransmisia colinergica (1rollor P Falenzuela, 2##1 apud Qhitehouse, 19'* " Apoi studiile s?au concentrat pe transmisia de dopamine si schim!arile la nivelul acesteia (1rollor P Falenzuela, 2##1 apud AellM P :oth 199. "

/a si concluzii, autorii au scos in evidenta $aptul ca, dupa varsta de (# de ani, e%ista o corelatie puternica intre trecerea timpului si volumul creierului? o persoana o!isnuita pierde apro%imativ (> din volum la $iecare 1# ani" Pierderile neuronale nu pot e%plica insa acest $enomen" ,m!atranirea creierului urmareste un curs distinct din punct de vedere tipic si topogra$ic cu de$ecte patologice ce tind sa se acumuleze in zone cu vulnera!ilitate ridicata (1rollor P Falenzuela, 2##1 " 6Factors associated Lith resistance to dementia despite high Alzheimer disease pathologM (3rten et all, 2##9 se concentreaza in a prezenta $actori ce sunt asociati cu dementa, in ciuda patologiei puternice de Alzheimer" Ast$el, autorii mentioneaza $aptul ca autopsiile au aratat ca oamenii mai in varsta raman cu $unctii cognitive normale in timpul vietii chiar daca au avut o incarcatura cu leziuni patologice mare, asociate cu !oala Alzheimer la moarte"A intelege de ce acesti indivizi nu au prezentat un declin cognitive, 2n ciuda prezentei patologice a !olii, poate $i cheia descoperirii mecanismelor neuroprotectoare, spun autorii" &' de su!iecti au participat la aceasta cercetare, care la autopsie au avut 7raaC in stadiul F sau F, si un scor mare al placii neuritice moderata sau $recventa" 8oisprezece dintre acestia aveau $unctii cognitive normale iar restul de 2* au $ost diagnosticati cu !oala Alzheimer inainte de moarte" /aracteristicile demogra$ice, datele clinice si patologice dar si volumele creierelor in timpul vietii au $ost comparate" ,n cadrul analizelor de tip regresie hipocampul dar si creierul in totalitatea lui au $ost semni$icativ mai mari in grupul cu $unctii cognitive normale" Ast$el creierul si hipocampul mai mare din timpul vietii au $ost asociate cu prezervarea $unctiilor cognitive normale (3rten et all, 2##9 " 61ra9ectories o$ /ognitive Function in =ate =i$e in the 5nited States0 8emographic and Socioeconomic Predictors(Aarlamangla et all, 2##9 " Acest studiu a $olosit date provenite de la un grup esantion national de ',*.' de adulti americani nascuti inainte de 192*,care au $ost testati de ( ori intre anii 199& si 2##2 in privinta memoriei ce tine de cuvinte, li s?a aplicat testul 6Serial .Rs pentru a determina in od demogra$ic si socioeconomic (predictors ale traiectoriilor $unctiilor cognitive la Americanii in varsta" 8eclinul cognitiv a$ecteaza enorm persoanele in varsta, $amiliile lor si societatea" 8esi declinul gradat la o varsta inaintata este ceva comun, rata declinului cognitiv variaza su!stantial" ,n studiile $acute, varia!ilele de tip demogra$ic si socioeconomic cauzeaza o

variatie de 22>?2'> in scorurile testelor cognitive, mai mult decat conditiile medicale croniceJ totusi, e%ista discutii daca acest lucru arata di$erentele demogra$ice si socioeconomice in rata de declin cognitiv sau doar di$erentele in ma%imul $unctiilor cognitive do!andite (Aarlamangla et all, 2##9 apud Gerstor$ P Gerlitz, 2##' " Studiile longitudinale au aratat $aptul ca di$erentele socioeconomice si cele demogra$ice in declinul cognitiv au $ost $ie mic, studiul a $acut asupra unui grup special sau a $olosit teste cognitive predispuse la e$ectele de 6ceiling care mascheaza declinul persoanelor avansate" Ast$el nu este clar daca e%ista di$erente din punct de vedere demogra$ic si socioeconomic in rata declinului cognitiv datorat im!atranirii (Aarlamangla et all, 2##9 apud NacSmin?Gadda et all, 199. " /hiar daca e%ista mari di$erente din punctul de vedere demogra$ic si socioeconomic in privinta scorurilor cognitive ale americanilor in varsta, s?au gasit putine asocieri demogra$ice si socioeconomice cu rata lor de declin cognitiv pe perioada de 9 ani" 8eclinul cognitiv a $ost mai rapid in grupurile mai in varsta,la $emei, la vaduvi4vaduve, cei care nu au $ost casatoriti, dar a $ost mai incet la Americanii non?hispanici de culoare neagra"=a varsta apro%imativa de ..,1 ani, $emeile au avut un scor mai mare decat la !ar!ati, iar americanii non?hispanici de culoare neagra au avut un scor mai mic decat la americanii non hispanici caucazieniJ ast$el, genul si di$erentele etnice vazute in deceniul + au scazut odata cu inaintarea in varsta (Aarlamangla et all, 2##9 apud FinCel et all, 2##& " Aceasta convergenta a traiectoriei poate e%plica de ce studii precedente au gasit di$erente de gen si etnie in per$ormanta cognitiva, iar altele nu" 5n mai mare S3S (status socioeconomic a cauzat avanta9e mari in scorurile cognitive la primul studiu, ast$el adulti cu un mare S3S de 9# de ani au avut acelasi scor ca adultii cu un mic S3S cu varsta intre .#?.9 de aniJ totusi, S3S aparea sa ai!a o in$luenta limitata asupra ratei de declin cognitiv (Aarlamangla et all, 2##9 apud SliLinsCi P 7uschCe, 2##* " A $ost speculat ca un grad mai mare de educatie are un e$ect direct asupra structurii creierului (e%0inmultirea sinapselor , $apt ce duce la incetinirea declinului cognitiv, si ca un stres psihosocial atunci cand S3S e scazut si minoritatile etnice, operand prin cai gluocorticoide, creste pierderea de neuroni" 8ar autorii nu au gasit declinuri mai rapide in aceste grupuri" =ipsa unei asocieri intre S3S si rata de declin cognitiv nu contrazice asocierea dintre S3S si dementa, de $apt aceasta arata ca adultii cu un S3S scazut pornesc de la un nivel mai scazut de $unctionare cognitiva decat cei cu un S3S ridicat dar declina la aceeasi viteza, au sanse mai mari sa a9unga la un nivel de dementa mai

devreme" /ea mai consistenta cauza a declinului rapid in $unctionarea cognitiva a $ost varsta si statutul de celi!atar (Aarlamangla et all, 2##9 apud FinCel P :eMnolds, 1999 " ;!iectivul cercetarii +re,alenta bolii Al-heimer si dementei ,asculare/ asociere cu educatia a $ost de a estima prevalenta dementei si su!tipurilor sale in populatia generala si sa e%amineze relatia dintre !oala si educatie" Au $ost $olositi .(2+ de participanti din :otterdam cu varste cuprinse intre (( si 1#' ani" Au $ost detectate *.* de cazuri cu dementa, o$erind o prevalenta totala de '"&>" Prevalenta a variat de la #"*> ((411+1 de su!iecti cu varsta cuprinsa intre ((?(9 de ani la *&"2> (194** de su!iecti in cazul celor cu varsta de 9( de ani sau mai mult" 7oala Alzheimer a $ost principalul su!diagnostic (&&9 de cazuri, .2> , $iind, de asemenea, principala cauza a cresterii pronuntate a dementei impreuna cu varsta" Proportia relativa a dementei vasculare, (.' de cazuri, 1'> , 7oala ParCinson cu dementa (&# de cazuri, '> si alte demente (2* de cazuri, (> descresc cu varsta" ; prevalenta su!stantiala a dementei a $ost gasita la su!iectii cu un nivel scazut de educatie" Prevalenta dementei creste e%ponential cu varsta" Apro%imativ o treime din populatia cu varsta de +( de ani sau peste are dementa" 1rei s$erturi din toate dementele se datoreaza !olii Alzheimer" (;tt, 7reteler, van GarsCamp et al", 199( ;!iectivul principal al cercetarii Acti,itati cotidiene/ modi*icari ale abilitatii *unctionale in trei )robe0esantioane la )ersoanele in ,arsta si *oarte in ,arsta a $ost sa investigheze modi$icari ale a!ilitatii $unctionale si sanatatii $izice, mor!iditatii psihiatrice, satis$actiei de viata, utilizarea serviciilor si asistenta sociala" Au participat '&# de persoane peste +( de ani la momentul initial ( rata raspunsului de .#> , iar .+> dintre supravietuitori au $ost re? intervievati" *'* de persoane cu varsta cuprinsa intre '* si +* de ani din GacCneM la momentul initial ( rata raspunsului de '.> si +&> supravietuitori re?intervievati" 2.' de persoane cu varsta cuprinsa intre '( si +* de ani din 7raintree la momentul initial ( rata raspunsului +2> si .+> supravietuitori re?intervievati" Scaderea nivelului de $unctionare $izica a $ost asociata cu starea precara a sanatatii mintale, pro!leme cu picioarele, cu muschii si articulatiile" @u au e%istat asocieri al nivelului de $unctionare $izica cu utilizarea serviciilor de rea!ilitare, a serviciilor medicale generale sau utilizarea unui asistent social" (7oLung P Grundt, 199. ,n cercetarea In*luenta acti,itatilor de )etrecere a tim)ului liber asu)ra *rec,entei bolii Al-heime au $ost testate un total de 1..2 de persoane care nu su$era de dementa in varsta de '( de ani sau mai mult, care traiesc in nordul <anhattan?ului, @eL OorC, au $ost identi$icati si

urmariti longitudinal" Activitatile de petrecere a timpului li!er au $ost evaluate la momentul initial, apoi anual, timp de . ani, cu aceleasi masuratori neurologice si neuropsihologice standardizate" 8in 1..2 de su!iecti, 2#. au devenit dementi " :iscul dementei a scazut la persoane cu activitati de petrecere a timpului li!er dese" (Scarmeas, =evM, 1ang et al", 2##1 ,deea c) un nivel al inteligenei mai mare, implicarea 2n diverse activit) i este susinut) i de Stern care argumenteaz) prin $aptul c) re elele neuronale care a o capacitatea mai mare i sunt mai e$iciente, sunt predispuse mai puin la distrugere" Pe de alt) parte anumite re ele neuronale alternative pot compesa pe cele pree%istente, care au $ost distruse (Stern, 2##'

Depresia la varstnici 8epresia la varstnici inrautateste simptomele multor !oli ale !atranetii si de asemenea creste mortalitatea" Fulnera!ilitatea la depresie creste atunci cand e%ista de9a un dezechili!ru in organism" 8epresia poate avea si $actori ereditari" 8i$icultatile psihosociale ca0 saracia, diza!ilitatea, izolarea schim!area domiciliului, toate contri!uie la schim!arile psihologice, ast$el crescand riscul aparitiei depresiei sau declanseaza depresia la persoanele in varsta vulnera!ile" Persoanele in varsta tolereaza $oarte !ine tratamentul depresiei cu antidepresive" (Ale%opoulos, G", S", 2##( De)resia cu declansare tar-ie / persoanele cu depresie ma9ora cu declansare tarzie au mai rar o istorie $amiliala a trecerii !ruste de la o stare la alta, o predispozitie mai mare la aparitia dementei, pro!leme de auz neurosenzoriale" (Ale%opoulos, G", S", 2##( Schim!arile neurologice pot contri!ui la declansarea depresiei tarzii $ara a avea vreun alt episod de depresie la o varsta mai timpurie" <ai mult depresia care de declanseaza devreme poate $i un $actor de risc pentru aparitia depresiei tarzii deoarece se produc schim!ari la nivelul creierului care $avorizeaza aparitia depresiei" (Ale%opoulos, G", S", 2##( De)resie cu dementa re,ersibila / pseudodementa este dementa care se dezvolta in timpul unui episod depresiv, dar care este reversi!ila dupa trecerea episodului depresiv" <area ma9oritate dintre acesti pacienti au depresie cu declansarea tarzie" 8e asemenea $oarte multe persoane in varsta cu pseudodementa raman cu o diza!ilitate cognitiva, si apro%imativ *#> dintre cei care au scapat de dementa dupa episodul

depresiv dezvolta dementa ireversi!ila la mai putin de & ani de la episodul depresiv" Ast$el dementa reversi!ila este de multe ori o mani$estare timpurie a unei !oli cognitive permanente si constitue un indicator in diagnosticare" (Ale%opoulos, G", S", 2##( De)resia-sindromul dis*unctiei executi,e / acest sindrom a $ost catalogat ca depresie ma9ora" Acesta se mani$esta prin retard psiho?motor, interes redus pentru activitati, activitati zilnice care sunt realizate cu di$icultate, intelegere limitata si indicii vegetative" Persoanele care au acest sindrom au un raspuns incet, sla! si nestatornic la antidepresive" (Ale%opoulos, G", S", 2##( De)resia ,asculara / !oala cere!ro?vasculara poate predispune, precipita sau perpetua anumite simptome ale depresiei tarzii" Persoanele in varsta cu depresie vasculara au diza!ilitate si deteriorare cognitiva mai mare decat cei care nu au stigmat vascular" =a pacientii care au depresie vasculara cele mai a$ectate sunt $luenta vor!irii si numirea de o!iecte" <edicamentele care sunt $olosite pentru prevenirea !olilor cere!ro? vasculare ar putea sa reduca riscul aparitiei depresiei vasculare" (Ale%opoulos, G", S", 2##( ; alta cercetarea a raportat o asociere cross?sectional puternica intre handicap si depresia la varstnici" @u era sigur daca varia!ila handicap provoca con$uzie, sau era o varia!ila rezumat $olositoare, mediind e$ectul mai multor dezavanta9e socio demogra$ice" =ucrarea de $ata s?a $ocusat asupra relatiei dintre depresie si varia!ile demogra$ice, suport social si evenimentele vietii" (Prince, <", N", et al, 199. S?a descoperit o asociere moderata pe termen scurt intre depresie si numarul evenimentelor din viata pe parcursul anului trecut" /ele mai demoralizatoare erau !olile personale, doliu si $urt" 8e asemenea s?a descoperit o relatie mai puternica si gradata intre numarul de de$icitelor a9utoarelor sociale si depresia" Singuratatea a $ost si ea asociata puternic cu depresia" (Prince, <", N", et al, 199. ; alta cercetare e%amineaza e$ectele compensatorii ale a9utorului social dintre $rati si ce impact are acesta asupra adaptarii psihologice ale adultilor in curs de dezvoltare" A9utorul dintre $rati a $ost asociat cu scoruri 9oase la depresie si singuratate, si scoruri mai ridicate la stima de sine si satis$actia de viata" 8e asemenea a9utorul $ratilor a compensat pentru un suport parental scazut si de asemenea suportul scazut al semenilor4prietenilor" Suportul $ratilor4surorilor a compensat pt un suport scazut din partea mamelor la depresie si stima de

sine" 8e asemenea a compensat pt suportul scazut al tatilor la singuratate, stima de sine si satis$actia de viata" ,ntr?un $inal suportul $ratilor4surorilor a compensat partial pentru a9utorul scazut al prietenilor pentru toate masuratoriile de Lell?!eing si a compensat in totalitate pt depresie, stima de sine si satis$actia de viata" (<ilevsCM, A", 2##( " Pe viitor !ene$iciile suportului $ratilor4surorilor ar tre!ui e%aminat mai indeaproape pe mai multe arii" <ai e%ista un studiu care prezinta care sunt predictorii si indicatorii unei im!atraniri cu succes" Ast$el in 19.1 in /anada , <anito!a au $ost intervievati !atrani cu varste cuprinse intre '* si +* de ani" Apoi in 19+& supravietuitorii au $ost intervievati din nou" Peste 1## de indicatori demogra$ici si socioeconomici, suport social, sanatate si starea mentala erau disponi!ili in 19.1 ca predictori ai im!atranirii cu succes (daca individul va supravietui pana la o varsta inaintata sau nu, sa continue sa $unctioneze !ine acasa si sa isi mentina mintea alerta " (:oos, @", P", Gavens, 7", 1991 " ,n 19+& cei care au im!atranit cu succes nu au solicitat sistemul de sanatate atat de mult si au aratat o satis$actie de viata mai !una decat cei care ai im!atranit mai putin !ine" 8intre toti predictorii ai im!atranirii cu succes doar varsta, * masuratori ale sanatatii, 2 ale sanatatii mentale, si sa nu $i murit sorul4sotia sau sa $i $ost internat4a intr?un azil s?au dovedit a $i cu adevarat predictori ai im!atranirii cu succes" =a persoanele in varsta care au cognitia a$ectata, depresia poate $i asociata cu o degradare mai mare a $unciitiilor cognitive" /ercetarea investigheaza daca persoanele in varsta cu o cognitie normala prezinta risc ridicat de !oala Alzheimer si degradare cognitiva" =a su!iectii cu un nivel educational mai inalt s?a o!servat o asociere crescuta dintre depresie si riscul de a se im!olnavii de Alzheimer si degenerare cognitiva" =a un su!grup de su!iectie cu un nivel educational mai ridicat depresia poate $i o mani$estare incipienta a !olii Alzheimer inainte ca simptomele degradarii cognitive sa $ie aparente" (Gerlings, <", ,", et al", 2### Stilul de viata a $ost masurat prin patru $actori0 situatia economica, sanatatea $izica, activitatea sociala si statutul personal" 3%ista di$erente in ceea ce priveste depresia intre gen si la grupurile de varste, ast$el persoanele la a doua !atranete sunt mult mai suscepti!ile la depresie spre deose!ire de persoanele la prima !atranete" 8e asemenea $emeilor la a doua !atranete sunt mai predispuse sa $aca depresie spre deose!ire de !ar!ati" Factorii care in$luenteaza depresia sunt numarul prietenilor si moralul" 5n numar mare de prieteni este corelat cu o descrestere a depresiei, de asemenea si activitatea scociala crescuta duce la descresterea depresiei" (Sato, S", 8emura, S", 2##&

Depresia si diagnosticul di erential al dementei si al pseudo!dementei la persoanele in varsta 8epresia apare la un pacient in varsta care solicita evaluare" 8esi !olile depresive pot duce la tul!urari cognitive si pot imita ocazional adevarata dementa, deteriorarea apare mai $recvent in stadiile incipiente ale unei !oli de dementa" 8aca pacientul su$era de o !oala organica a creierului, tratamentul pseudo?dementei depressive, rareori da rezultate in restaurarea completa a $unctiei cognitive normale a pacientului" /u toate acestea, terapia antidepresiva este e%trem de valoroasa in im!unatatirea calitatii vietii !olnavului" Factorii remedia!ili contri!uie la si, uneori, sunt chiar responsa!ili pentru sindromul dementei" Articolul discuta acesti $actori si sugereaza modalitati de invesigare si de tratament" (/hristopher, 19+'

Evaluarea congnitiva a persoanelor in varsta" o revizuire a metodelor clinice 1este de screening sunt capa!ile sa detecteaze prezenHa unor tul!ur)ri cognitive, dar nu pot $ace distincHia 2ntre cauze" 1estele scurte cu o sensi!ilitate rezona!ila Ii speci$icitate includ '/,1, <ini ? /og Ii S,S" @iciun test nu a demonstrat o capacitate e%celent) discriminatorie 2n ceea ce priveste esantioanele aleatoare" 5tilizarea lor ca teste screening pentru populaHii neselectate poate duce la rezultate $als pozitive dec-t la cazurile adevarat pozitive" 3le pot avea un rol important 2n screening atunci cand populaHiile sunt selectate, spre e%emplu in cazul pacienHilor varstnici din departamentelor de urgenta ale spitalelor si din clinici" 1estele scurte nu pot evalua $unctiile $rontal4e%ecutive , Ii acest lucru poate 2nsemna c) diagnostice precum 8F1 Ii demenHe su!corticale sunt ratate4pierdute" Acest lucru poate duce la inrautatirea starii patientilor" 1este mai lungi pot avea !ene$icii suplimentare mici 2n sensi!ilitatea Ii speci$icitatea modelelor de

detectarii tul!ur)rilor cognitive, dar rolurile lor principale sunt de$inirea

pierdere cognitiva Ii estimarea severitatii !olii" /u toate acestea, cea mai !un) metod) de clasi$icare a cauzelor tul!ur)rilor cognitive r)m-ne o evaluare clinic)" 1ehnica cea mai potrivit) pentru situaHia dat) va $i adoptata in $unctie de timpul disponi!il Ii acurate ea

necesar) diagnosticarii" Gerietricienii si neurologii care trateaza persoane 2n v-rst) ar tre!ui s) s) poat) e$ectua Ii preda o evaluare cognitiv) Ii s) cunoasc) avanta9ele Ii dezavanta9ele di$eritelor tehnici" 1oHi medicii care trateaz) persoane 2n v-rst) ar tre!ui s) $ie capa!ili de a administra un test de screening cognitiv potrivit pentru locul lor de munc) Ii s) $ie conItienHi de limitele sale" 3i ar tre!ui, de asemenea, s) $ie conItienHi de potentialul testelor mai lungi pentru o evaluare mai 2n pro$unzime" ,n studiul Screeningul )entru tulburarile cogniti,e la )ersoanele in ,arsta $olosind <<S3 au $ost $olositi ca participanti 11'# pacienti (*#* !ar!ati, .(' $emei cu varsta de .( de ani sau mai mult" Prevalenta tul!urarilor cognitive posi!ile sau pro!a!ile ( scorul la <<S3 mai mic de 2( a $ost de 12"+>" Sase la suta dintre pacienti au avut un scor mai mic de 19 la <<S3, scor la care pro!a!ilitatea este mare ca dementa sa e%iste, desi mai putin de o treime din acest grup au avut diagnosticul dementa in $isele lor" @u au e%istat di$erente semni$icative intre $emei si !ar!ati, ori intre clasele sociale, dar proportia pacientilor cu dementa a crescut de la 2,(> in randul celor cu varsta cuprinsa intre .(?.9 de ani la 29> in randul celor de 9# de ani sau mai mult" (,li$$e, 7ooro$$, Gallivan, et al", 199#

#etodologie

1biecti,e ;!iectiv principal0 1" Sa su!liniem importanta pe care interactiunea $recventa cu prietenii o are in prevenirea deteriorarii cognitive si a depresiei si satis$actiei de viata la varstnici ;!iective secundare0 1" sa masuram prevalenta depresiei in randul varstnicilor din :omania 2" sa masuram gradul si prevalenta deteriorarii cognitive in randul varstnicilor din :omania &" sa masuram gradul de satis$actie a vietii la varstnicii din :omania *" sa testam e%istenta unei posi!ile asocieri intre0 satis$actia de viata si depresie deteriorarea cognitiva si depresie deteriorarea cognitiva si satis$actia de viata

Designul cercetarii 8esignul e%perimental $olosit 2n cadrul cercet)rii a $ost planul non?e%perimental e%?post?$acto si a $ost utilizata metoda anchetei pe !aza de chestionar si teste" 2ariabile 2ariabila inde)endenta, este interactiunea $recventa cu prietenii, criteriu dupa care se delimiteaza si cele doua esantioane" Avem trei ,ariabile de)endente/ deteriorarea cognitiva depresia satis$actia de viata

Instrumente/ Pentru testarea su!iectilor am $olosit & chestionare (1 descriptiv, 2 de evaluare a unor varia!ile ca depresia si satis$actia de viata si 2 teste (cele aplicate cel mai $recvent in cadrul S3/ ? serviciilor de evaluare comple%a ? de la nivelul 8GASP/?urilor din :omania, $iind instrumente de rutina pentru practicieni " Am inceput cu un chestionar descriptiv, atat pentru a o!tine o descriere cat mai detaliata a )artici)antilor si a ,eri*ica omogenitatea caracteristicilor esantioanelor precum si 2n vederea unui mai bun control al )osibilelor ,ariabile inde)endente care )ot in*luenta re-ultatele la studiu0 v-rsta, genul, pro!leme de s)n)tate, nivelul studiilor, con$esiunea religioas), etc" Kn continuare am aplicat $DS!SF (Geriatric Depresion Scale T Short Form) $orma scurta a G8S, care este o modalitate de m)surare a depresiei la v-rstnici, $ormat) din 1( itemi (din cei &# pe care ii are $orma lunga a G8S" Aceasta $orma scurta este considerata un su!stitut adecvat pentru testul original cu &# de 2ntre!)ri" Kntre!)rile testului G8S?SF au $iecare cate 2 r)spunsuri dihotomice (,,da4,,nu 2n locul categoriei de ( r)spunsuri" Aceast) simplitate permite aplicarea acestui chestionar la persoane in varsta, !olnave sau cu a$ectiuni cognitive" Scala este pentru specialisti un instrument de rutina in evaluarea varstnicilor" 5n punct este atri!uit $iec)rui r)spuns care indica o posi!ila depresie iar totalul este raportat la o gril) de puncta9" Grila sta!ileste scorurile 2ntre #?* ca $iind ,,normale, 2ntre (?+ ca $iind ,,o $orma usoara de depresie, 2ntre 9?11 un nivel moderat de depresie si 12?1( ca $iind ,,depresie sever)" G8S?SF este utilizat cel mai mult pentru evaluarea st)rii depresive la v-rstnici" 3l a $ost creat special pentru !)tr-ni, deci itemii sunt constitui ti dup) caracteristicile depresiei la !)tr-ni" Kns), G8S nu poate $i utilizat pe populatia ce su$er) de dement), deoarece isi pierde validitatea 2n identi$icare depresiei la persoanele care sunt 2ntr?o stare u soar) sau moderat) de dement)"

5n diagnostic clinic nu tre!uie sa se !azeze doar pe rezultatele de la testul G8S" 8esi testul are o validitate si o $idelitate !ine sta!ilit), raspunsurile ar tre!ui luate 2n considerare 2mpreun) cu rezultatele dintr?un proces de diagnosticare comprehensiv" %estul ceasului (%C) a $ost urm)torul test aplicat" Acesta este un test tip creion?hartie utilizat pentru apreciererea de$icitului cognitiv0 evalueaza procesele cognitive necesare pentru a accesa reprezentarea timpului in memorie si pentru a o decoda intr?o relatie vizuo?spatiala $amiliara" 3%ista metode variate de evaluare a testului, insa T in genral ? consta in incercarea persoanei e%aminate de a sta!ili un cadran de ceas, reperele orare si proportia lim!ilor (1# minute dupa 11 " Acesta poate $i utilizat pentru screening?ul pacientilor in cazul unor !oli ca0 Alzheimer, ParCinson, Guntington, demenHe, st)ri de deteriorare organic) cere!ral) de natur) to%ic), traumatic), prin uzur) de v-rst)" 1/ are ca avanta9e0 rapid, simplu de administrat valoarea diagnosticului ? spre deose!ire de <<S3 ? nu este in$luentata de nivelul de educatie sau de a!ilitatile de lim!a9 datorita $aptului ca evalueaza $unctii neurocognitive multiple, testul poate o$eri multe in$ormatii despre $unctii cognitive si adaptative, cum ar $i0 memoria, modul in care oamenii sunt capa!ili sa proceseze in$ormatia, vederea o$era indicii speci$ice legate de locul leziunilor cere!rale care au dus schim!ari 4 deteriorari ale capacitatii de cognitive (prin distingerea e$ectelor comportamentale poate dezvalui natura dis$unctiei cognitive in relatie cu tipul patologiei cere!rale (e%0 pacienti cu atac cere!ral vs cei cu tumora contri!uie la monitorizarea regresului cognitiv nu necesita $oarte multa instruire din partea practicienilor pentru a putea $i aplicat si interpretat ,ar printre dezavanta9e se numara0 scorarea este vulnera!ila la diverse interpretari su!iective (e%ista mai multe sisteme de scorare pentru acest test sensi!ilitate scazuta pentru sesizarea pro!lemelor usoare de cognitie pot e%ista si erori de clasi$icare in situatia aparitiei unui scor?prag

Pentru evaluarea st)rii mentale am aplicat ##SE (Mini-Mintal State Examination) care este un test scurt ce dureaz) apro%imativ zece minute" 1estul <<S3 m)soar) capacitatea cognitiv), atentia, a!ilit)ti lingvistice, a!ilit)ti vizuo?spatiale" Pentru a m)sura orientarea 2n timp , care valoreaz) ( din cele &# de puncte, persoana este rugat) s) precizeze anul, anotimpul, data, ziua si luna" A!ilitatea vizuo?spatial) valoreaz) un punct si este m)surat) 2ntr?un singur item atunci c-nd se cere su!iectului s) copieze 2 pentagoane care se intersecteaz)" Scorurile la <<S3 variaz) 2ntre # si &#, scorurile mai mari sau egale cu 2( $iind considerate normale, cele 19 si 2* indica o posi!ila dementa usoara, cele cuprinse 2ntre 1# si 19 indic) o posi!ila dement) moderat), iar la scorurile mai mici de 1# avem dement) sever)" ,n general, scorurile tre!uie interpretate si a9ustate di$erit 2n $unctie de v-rsta, educatia si etnia $iec)rei persoane" Scorurile scad odat) cu o v-rst) avansat) si cresc cu un nivel educational mai mare" ,nsa adesea se $oloseste pragul standard de 2( (intre capacitate cognitiva normala si capacitate cognitiva cu un anumit grad de degradare " 8e asemenea, este posi!il s) se g)seasc) scoruri $oarte mari, dar su!iectul s) ai!) pro!leme cognitive, 2n special 2n zonele responsa!ile pentru $unctiile cognitive, pentru care <<S3 nu este construit" 5n instrument mult mai $idel, dar care nu este usor accesi!il cercetatorului, este /A</;G T (o parte a !ateriei /A<83UJ /am!ridge 3%amination $or <ental 8isorders o$ the 3lderlM care este un scurt test neuro?psihologic construit pentru a masura dis$unctiile cognitive necesare pentru diagnosticarea dementei si a degradarii cognitive usoare pana la severe in general" Statisticile arata ca T in constrast cu <<S3 T scorurile totale la /A</;G sunt !ine distri!uite si ca nu e%ista un e$ect de pla$on" 3%aminarea asocierii intre scorurile /A</;G si varia!ilele sociodemogra$ice (varsta, se%, educatie, clasa sociala arata ca $iecare dintre ele e%ercita un e$ect semni$icativ si independent asupra per$ormantei" <<S3 este $oarte $olositor 2n primul r-nd, pentru c) este o metod) valid) si $idel) pentru a identi$ica !oala Alzheimer si 2n al doilea r-nd, pentru c) m)soar) schim!)rile cognitive su$erite de individ de?a lungul timpului" <<S3 a $ost tradus 2n mai multe lim!i si a $ost adaptat pentru persoanele cu de$iciente de vedere"

Satis$actia de viat) a $ost m)surat) cu a9utorul testului SWLS (Satisfaction with Life Scale). Acesta a $ost dezvoltat de 3d" 8iener si altii care consider) satis$actia de viat) ca un $actor al st)rii de !ine ce mai are pe l-ng) aceasta si o evaluare pozitiv) dar si o evaluare negativ)" Satis$actia de viat) poate $i m)surat) dintr?un domeniu speci$ic al vietii cum ar $i munca, $amilia sau la nivel glo!al" SQ=S m)soar) satis$actia de viat) la nivel glo!al" 1estul contine ( itemi, si nu dureaz) mai mult de & minute" +rocedura Atat chestionarele cat si testele au $ost aplicate direct su!iectilor de catre mem!rii echipei de cercetare" 8urata medie totala de completare a acestora a $ost cuprinsa intre 1(?2# minute, depinzand de capacitatile $iecarui su!iect in parte" Pentru aplicarea 1/ si <<S3 s?a realizat o sesiune de instruire de o zi cu cercetatorii (care au aplicat chestionarele4testele " Am ales utilizarea am!elor teste pentru a pro!a si a ne asigura ast$el de acuratetea aplicarii testelor de catre cercetatorii nee%perimentati, prin compararea rezultatelor celor doua 3re-ultatele se a*la in anexe45 dorind ca ast$el sa eliminam posi!ilitatea e%istentei unor posi!ile erori in procedurile de aplicare" :aspunsurile la itemi au $ost prelucrate statistic cu a9utorul SPSS?ului +artici)antii Participantii la studiu au $ost in numar de *., cu varsta cuprinsa intre '( si 92 de ani, 21 de !ar!ati si 2' de $emei" Distributia in *unctie de gen

Su!iectii au un nivel variat al educatiei si echili!rat distri!uit0 1# dintre ei au ciclul scolar o!ligatoriu, 1# au terminat o scoal) pro$esional), 1' au a!solvit liceul iar 11 au studii superioare" Ni,elul de educatie

Kn prezent 1+ persoane dintre cele chestionate des$)soar) activit)ti lucrative, voluntariat sau gri9a de nepoti sau alti copii iar 29 de persoane nu des$)soar) ast$el de activit)ti" Acti,itate in )re-ent

1( dintre participanti au declarat ca au pro!leme $inanciare, restul de &2 ne2nt-mpind ast$el de pro!leme"

Situatia *inanciara -

8in totalul participantilor, 9 persoane au in ingri9ire de nepoti T parintii lor neimplicandu?se activ in cresterea acestora ? 2n timp ce &+ nu des$)soar) aceast) activitate" Ingri(esc sau nu de ne)oti

; singur) persoan) dintre cele chestionate are 2n gri9) un copil cu diza!ilit)ti, restul de *' nedes$)sur-nd aceast) activitate" Ingri(esc sau nu de co)il cu di-abilitati

1oate persoanele chestionate locuiesc acas), dintre care && locuiesc cu partenerul, ( persoane locuiesc cu copiii, 2 persoane locuiesc cu rudele iar . persoane locuiesc singure" Cu cine locuiesc

,n privinta starii civile, printre participantii la studiu avem &# de persoane c)s)torite, 1& persoane v)duve si * persoane divortate" Starea ci,ila

/ei care au un partener percep relatia cu sotul 2n di$erite moduri" Ast$el, &+ dintre persoane percep relatia cu sotul ca $iind !un), . ca $iind satis$)c)toare si 2 persoane percep relatia ca ne$iind prea !un)" Calitatea relatiei cu )artenerul de ,iata

Kn

ceea

ce o

priveste ma9oritate

pro!lemele

de

s)n)tate, s)n)tate"

covarsitoare de *2 de

persoane sustin e%istenta unor pro!leme de s)n)tate" 8oar ( persoane nu au pro!leme de

Existenta unor )robleme de sanatate

1ot legat de starea de sanatate, 2+ sustin e%istenta durerilor des4zilnic si 19 rar4c-teodat)" 'rec,enta durerilor

8in punct de vedere al religiozit)tii, *( de persoane cred 2n e%istenta lui 8umnezeu in timp ce doar 2 au declarat ca nu cred" Credinta in Dumne-eu

1oti cei chestionati si?au dorit copii si ast$el, avem &. de persoane care au 2ntre 1 si 2 copii, + persoane care au 2ntre & si ( copii si 2 persoane care au peste ( copii" Numarul de co)ii

:elatia cu copiii este perceput) variat in randul participantilor" 8intre acestia, 2& percep relatia ca $iind $oarte !un), 1* percep relatia !un), ' persoane percep relatia ca $iind satis$)c)toare, 2 ca $iind nesatis$)c)toare iar 2 dintre respondenti consider) relatia cu copiii aproape ine%istent)" Calitatea relatiei cu co)iii

Am evaluat si gradul de interactiune pe care su&iectii il au cu proprii copii (cat de des sunt vizitati de acestia " Ast$el, 1* dintre su!iecti sunt vizitati $oarte des de copii, 22 dintre su!iecti sunt vizitati des de c)tre copii, . c-teodat), & primesc vizite rar de la copii iar o persoan) $oarte rar este vizitat) de copii"

Interactiunea cu co)iii

8e asemenea, &( de persoane 2si consider) copiii 2mpliniti 2n timp ce 12 nu consider) c) acestia sunt realizati" Co)ii im)liniti sau nu

8in totalul participantilor, 1& au su$erit pierderea unui copil iar &* nu s?au con$runtat cu acest $actor de stres" Au )ierdut co)ii sau nu

8intre participanti, &# au $rati sau surori 2n viat) iar 1. nu au"

'rati0surori in ,iata

:eteaua social) a participantilor a $ost m)surat) prin num)rul de prieteni pe care 2l au si prin $recventa cu care se 2nt)lnesc cu acestia" Kn urma aplic)rii chestionarelor, au rezultat &# de

persoane care au 2ntre 1 si ( prieteni, + persoane care au mai mult de ( prieteni si 9 persoane care nu au nici un prieten" Reteaua sociala

8intre participanti, 22 se 2nt)lnesc des sau chiar zilnic cu prietenii in timp ce 2( ii vad rar sau c-teodat)" Interactiunea sociala cu )rietenii

Su!iectii din cadrul cercetarii au participat voluntar la e%periment si au $ost alesi la intamplare din populatie"

'ezultate Obiecti !l principal I)ote-a Generala $ 3%ist) di$erene semni$icative din punct de vedere statistic 2n ceea ce prive te deteriorarea cognitiva, depresia si satis$actia de viata intre varstnicii care interactioneaza des cu prietenii si cei care interactioneaza mai rar" I)ote-e s)eci*ice

,poteza 1 3%ist) di$erene semni$icative din punct de vedere statistic 2n ceea ce prive te deteriorarea cognitiva intre varstnicii care interactioneaza des cu prietenii si cei care interactioneaza mai rar" 3santionul initial de *. de su!iecti a $ost impartit in doua esantioane complementare, in $unctie de varia!ila independenta ($recventa cu care socializeaza cu prietenii 0 unul $ormat din persoanele care socializeaza cu prietenii des4zilnic (@V22 , celalalt $ormat din persoanele care socializeaza cu prietenii rar4cateodata (@V2( " Pentru esantioanele rezultate, avand un volum su! &# de participanti, am testat normalitatea distri!utiei" Faloarea lui pW #,#( pentru testul Shapiro?QilC atesta $aptul ca distri!utia esantionului se a!ate de la cur!a normala" Ast$el am luat decizia de a $olosi un test neparametric0 <ann?QhitneM pentru esantioane independente" 1a!elul nr" 12 cuprinde descrierea caracteristicilor celor doua esantioane din punct de vedere al mediei, a!aterii standard si a erorii standard a mediei, aplatizarii si simetriei distri!utiei precum si valorile minime si ma%ime ale scorului"

abelul nr& $% )re-inta re-ultatele testului Mann-6hitne7 )entru esantioane inde)endente& I)ote-a de nul se in*irma& 2alorile de interes din tabel sunt cele ale lui 8 3Standardi-ed est Statistic4 si ni,elul de incredere ) 3As7m)totic Sig& 3"-sided test44&

Scorurile persoanelor care socializeaza cu prietenii des4zilnic au $ost comparate cu cele ale persoanelor care socializeaza cu prietenii rar4cateodata" Primul esantion a avut scoruri mai ridicate (m V 2'".., X V *"#9 decat celalalt (m V 2*"1', V *"1# , E V ?2"*(, p W #"#(" abelul nr& $9 )re-inta gra*icul box)lot ce relie*ea-a mai bine di*erentele dintre medii&

,poteza 20 3%ist) di$erene semni$icative din punct de vedere statistic 2n ceea ce prive te depresia intre varstnicii care interactioneaza des cu prietenii si cei care interactioneaza rar" 3santionul initial de *. de su!iecti a $ost impartit in doua esantioane complementare, in $unctie de varia!ila independenta ($recventa cu care socializeaza cu prietenii 0 unul $ormat din persoanele care socializeaza cu prietenii des4zilnic (@V22 , celalalt $ormat din persoanele care socializeaza cu prietenii rar4cateodata (@V2( " Pentru esantioanele rezultate, avand un volum su! &# de participanti, am testat normalitatea distri!utiei" Faloarea lui p Y #,#( pentru testul Shapiro?QilC sugereaza $aptul ca distri!utia esantionului se supune legii cur!ei normale, insa avand esantioane cu volum mic (@1V22J @2V2( , desi testul con$irma $orma normala a distri!utiei, o ast$el de concluzie este riscanta, data $iind capacitatea reala scazuta a testului de a surprinde acest lucru" (Popa, 2##+ Ast$el am luat decizia de a $olosi un test neparametric0 <ann?QhitneM pentru esantioane independente"

abelul nr& ": cu)rinde descrierea caracteristicilor celor doua esantioane din )unct de ,edere al mediei5 abaterii standard si a erorii standard a mediei5 a)lati-arii si simetriei distributiei )recum si ,alorile minime si maxime ale scorului&

abelul nr& "; )re-inta re-ultatele testului Mann-6hitne7 )entru esantioane inde)endente& I)ote-a de nul se in*irma& 2alorile de interes din tabel sunt cele ale lui 8 3Standardi-ed est Statistic4 si ni,elul de incredere ) 3As7m)totic Sig& 3"-sided test44&

Scorurile persoanelor care socializeaza cu prietenii des4zilnic au $ost comparate cu cele ale persoanelor care socializeaza cu prietenii rar4cateodata" /el de?al doilea esantion a avut scoruri mai ridicate (m V '"+*, X V &"+. decat celalalt (m V *"1', V &"#2 , E V 2"*., p W #"#(" abelul nr& "< )re-inta gra*icul box)lot ce relie*ea-a mai bine di*erentele dintre medii&

,poteza &0 3%ist) di$erene semni$icative din punct de vedere statistic 2n ceea ce prive te satis$actia de viata intre varstnicii care interactioneaza des cu prietenii si cei care interactioneaza mai rar" 3santionul initial de *. de su!iecti a $ost impartit in doua esantioane complementare, in $unctie de varia!ila independenta0 unul $ormat din persoanele care socializeaza des4zilnic cu prietenii si rudele (@V2( , celalalt $ormat din persoanele care socializeaza rar4cateodata cu prietenii si rudele (@V22 " Pentru esantioanele rezultate, avand un volum su! &# de participanti, am testat normalitatea distri!utiei" Faloarea lui pY #,#( pentru testul Shapiro?QilC sugereaza $aptul ca distri!utia esantionului se supune legii cur!ei normale, insa avand esantioane cu volum mic (@2V22 , desi testul con$irma $orma normala a distri!utiei, o ast$el de concluzie este riscanta, data $iind capacitatea reala scazuta a testului de a surprinde acest lucru" (Popa,

2##+ Ast$el am luat decizia de a $olosi un test neparametric0 <ann?QhitneM pentru esantioane independente" abelul nr& %< cu)rinde descrierea caracteristicilor celor doua esantioane din )unct de ,edere al mediei5 abaterii standard si a erorii standard a mediei5 a)lati-arii si simetriei distributiei )recum si ,alorile minime si maxime ale scorului&

abelul nr& 9# )re-inta re-ultatele testului Mann-6hitne7 )entru esantioane inde)endente& I)ote-a de nul se in*irma& 2alorile de interes din tabel sunt cele ale lui 8 3Standardi-ed est Statistic4 si ni,elul de incredere ) 3As7m)totic Sig& 3"-sided test44&

Scorurile persoanelor care socializeaza des cu prietenii si rudele au $ost comparate cu cele ale persoanelor care socializeaza mai putin cu prietenii si rudele" Primul esantion a avut scoruri mai ridicate (m V 2("&2, X V ("## decat celalalt (m V 22"+, V ."&9 , E V ?1"##, p Y #"#(" abelul nr& 9$ )re-inta gra*icul box)lot ce relie*ea-a mai bine di*erentele dintre medii&

Obiecti e sec!n"are #$ ,poteza 10 3%ista o asociere din punct de vedere statistic 2n ceea ce prive te satis$actia de viata si depresia la varstnici A $ost calculat scorul la un chestionar ce masoara depresia (G8S si la unul ce masoara satis$actia de viata (SQ=S , pentru un esantion de *. de su!iecti" Scorurile mari se re$era la nivele ridicate ale starii psihice masurate" <edia scorurilor la primul test a $ost m V ("(. (s V &".2 , iar la al doilea m V 2&"9+ (s V '"** " @u s?a o!tinut o corelatie negativa semni$icativa intre cele doua seturi de scoruri, r V ?#"(2, p W #"#(, !ilateral" abelul nr& 9= cu)rinde descrierea caracteristicilor celor doua esantioane din )unct de ,edere al mediei5 abaterii standard si a erorii standard a mediei5 indicatorii a)lati-arii si simetriei distributiei )recum si ,alorile minime si maxime ale scorurilor&

abelul nr& 9> )re-inta ,aloarea coe*icientului de corelatie r 3+earson Correlation4&

,poteza 20 3%ista o asociere din punct de vedere statistic 2n ceea ce prive te deteriorarea cognitiva si depresia la varstnici A $ost calculat scorul la un chestionar ce masoara depresia (G8S si la unul ce masoara capacitatea cognitiva <<S3 (<ini?<ental State 3%amination , pentru un esantion de *. de su!iecti" Scorurile mari se re$era la nivele ridicate ale starii psihice masurate" <edia scorurilor la primul test a $ost m V ("(. (s V &".2 , iar la al doilea m V 2("&+ (s V *"2' " @u s?a o!tinut o corelatie negativa semni$icativa intre cele doua seturi de scoruri, r V ?#"(2, p W #"#(, !ilateral" abelul nr& 9: cu)rinde descrierea caracteristicilor celor doua esantioane din )unct de ,edere al mediei5 abaterii standard si a erorii standard a mediei5 indicatorii a)lati-arii si simetriei distributiei )recum si ,alorile minime si maxime ale scorurilor& abelul nr& 9; )re-inta ,aloarea coe*icientului de corelatie r 3+earson Correlation4&

,poteza &0 3%ista o asociere din punct de vedere statistic 2n ceea ce privete Z satis$actia de viata (ca o modalitate de evaluare a e%istentei unor $actori de stres importanti pe parcursul vietii si degradarea cognitiva la varstnici A $ost calculat scorul la un chestionar ce masoara satis$actia de viata (SQ=S si la unul ce masoara capacitatea cognitiva <<S3 (<ini?<ental State 3%amination , pentru un esantion de *. de su!iecti" Scorurile mari se re$era la nivele ridicate ale starii psihice masurate" <edia scorurilor la primul test a $ost m V 2&"9+ (s V '"** , iar la al doilea m V 2("&+ (s V *"2' " @u s?a o!tinut o corelatie semni$icativa intre cele doua seturi de scoruri, r V #"1*, p Y #"#(, !ilateral" abelul nr& 9< cu)rinde descrierea caracteristicilor celor doua esantioane din )unct de ,edere al mediei5 abaterii standard si a erorii standard a mediei5 indicatorii a)lati-arii si simetriei distributiei )recum si ,alorile minime si maxime ale scorurilor& abelul nr& =# )re-inta ,aloarea coe*icientului de corelatie r 3+earson Correlation4&

Obiecti e sec!n"are %$ 1" sa masuram )re,alenta de)resiei in randul varstnicilor din :omania 2' (((,&2> din *. de respondenti, mani$esta un deverse stadii ale depresiei geriatrice, o!tinand scoruri mai mari de * la chestionarul G8S, ceilalti respondenti T in numar de 21 (**4'+> ? o!tinand scoruri intre #?*, ceea ce inseamna ca nu su$era de depresie

/ei ce au scoruri care indica depresie, mani$esta diverse stadii ale acesteia, ast$el0 1& ((#> dintre ei mani$esta o $orma de depresie usoara 1# (&+,*'> dintre ei mani$esta depresie moderata & (11,(*> mani$esta depresie severa (pro!lema grava de sanatate mintale, $iind considrata in unele tari diza!ilitate psihica grava

2" sa masuram gradul si )re,alenta deteriorarii cogniti,e in randul varstnicilor din :omania 8intre cei *. de participanti la studiul nostru, doar 1+ (&+,&#> au o!tinut un scor mai mic de 2( (prag su! care orice scor o!tinut indica e%istenta unui grad de deteriorare cognitiva la aplicarea testului <<S3 in timp ce 29 ('1,.#> au avut un scor egal sau mai mare cu 2("

/ei care au $ost depstati cu deteriorare cognitiva, mani$esta diverse grade de degradare a rezervei cognitive, iar aceste grade au $ost evaluate prin intermediul scorarii standard a <<S3 ast$el ((c$ clasi$iarii @,/3, 1he @ational ,nstitute $or Gealth and /linical 3%cellence, 2#11 " Ast$el0 11 ('1,11> dintre ei mani$esta o usoara deteriorare cognitiva . (&+,+9> dintre ei mani$esta o deteriorare cognitiva moderata nici unul nu mani$esta o degradare cognitiva severa (diza!ilitate mintala grava, necesitand asistenta permanenta

Nivelul deteriorariii cognitive

&" sa masuram gradul de satis*actie a ,ietii la varstnicii din :omania ,n privinta satis$actiei de viata, &. dintre cei *. de participanti (o ma9oritate covarsitoare au declarat un anumit grad de multumire, raspunzand chestionarului SQ=S, + au mani$estat un anumit grad de nemultumire in timp ce 2 respondenti sunt neutri in privinta scorului o!tinut la SQ=S"

SQ=S permite evaluarea mai detaliata a gradului de satis$actie" /on$orm scorarii standard a acestui chestionar, avem0 ( (1#,'*> e%trem de multumiti 1. (&',1.> multumiti 1( (&1,91> usor multumiti 2 (*,2'> neutri & (',&+> usor nemultumiti 2 (*,2'> nemultumiti & (',&+> e%trem de nemultumiti"

8in totatlul populatiei cu scor mic la SQ=S (cuprins intre (?19 si $iind cei cu oarecare grad de nemultumire ,avem0 & (&.,(#> usor nemultumiti 2 (2(> nemultumiti & (&.,(#> e%trem de nemultumiti

(lte calcule Printre instrumentele $olosite in cadrul cercetarii, s?au numarat 1estul /easului si <<S3" 1estand daca e%ista o asociere semni$icativa statistic intre cele doua, care sa ateste $aptul ca cei cu scoruri inalte la 1estul /easului vor avea scoruri mari si la <<S3, nu am putut $olosi coe$icientul de corelatie Pearson datorita $aptului ca 1estul /easului este masurat pe doar * scale si ast$el corelatii evidente nu puteau $i trasate" Pentru veri$icarea validitatii testelor, am impartit esantionul de *. de su!iecti in 2 alte esantioane, incadrand su!iectii in $unctie de rezultatele la 1estul /easului" Ast$el, cele doua esantioane s?au constituit in urmatorul mod0 unul $ormat din persoanele cu scor su! * la 1estul /easului (@V22 , celalalt $ormat din persoanele cu scorul * la 1estul /easului (@V2( , * $iind considerat scor normal, iar scorurile su! * $iind considerate anormale""

Pentru esantioanele rezultate, avand un volum su! &# de participanti, am testat normalitatea distri!utiei" Faloarea lui pW #,#( pentru testul Shapiro? QilC atesta $aptul ca se distri!utia esantionului

a!ate de la cur!a normala" Ast$el am luat decizia de a $olosi un test neparametric0 <ann?QhitneM pentru esantioane independente"

Scorurile persoanelor cu scorul de * la 1estul /easului au $ost comparate cu cele ale persoanelor cu scoruri mai mici de * la acest test" Primul esantion a avut scoruri mai ridicate (m V 2."*+, X V &"29 decat celalalt (m V 2&"##, V *"#2 , E V ?&"+#, p W #"#(" 8e asemenea, putem constata ca 21 de respondenti, dintre cei 29 care au avut scoruri normale la <<S3, au o!tinut scoruri normale si la 1/" ,n timp ce 1* dintre cei 1+ su!iecti cu scoruri anormale la <<S3, au o!tinut scoruri anormale si la testul ceasului"

Bi&liogra ie" 7oLung, A", Grundt, 3" (199. " Activities o$ dailM living0 changes in $unctional a!ilitM in three samples o$ elderlM and verM elderlM people" Age and Ageing, 2', 1#.?11*" /hristopher, P" (19+' " 1he 8iagnosis and 8i$$erential 8iagnosis o$ 8ementia and Pseudo? dementia in the 3lderlM" /an Fam PhMsician, &2, 2'#.?2'1#" ,Ce9ima, /", Oasuno, F", <izuCami, A", SasaCi, <", 1animuCai, S", Asada, 1" (2##9 " Prevalence and causes o$ earlM?onset dementia in Napan 0 A population?!ased studM" Nournal o$ the American Geart Association, *#, 2.#9?2.1*" ,li$$e, S" :", 7ooro$$, A", Gallivan, S", Golden!erg, 3", <organ, P", Gaines, A" (199# " Screening $or cognitive impairment in the elderlM using the mini?mental state e%amination" 7ritish Nournal o$ General Practice, *#, 2..?2.9" ;tt, A", 7reteler, <", van GarsCamp, F", /laus, N" N", der /ammen, 1", Gro!!ee, 8" 3", Go$nan, A" (199( " Prevalence o$ AlzheimerRs disease and vascular dementia0 association Lith education" 1he :otterdam studM" 7<N, &1#, 9.#?&" Scarmeas, @", =evM, G", 1ang, <"U", <anlM, N", Stern, O" (2##1 " ,n$luence o$ leisure activitM on the incidence o$ Alzheimer[s 8isease" @eurologM, (.(12 , 22&'T22*2" Scarmeas, @", Stern, O" (2##& " /ognitive reserve and li$estMle" Nournal o$ /linical and 3%perimental @europsMchologM, 2((( 0 '2(?'&&

Stern, O" (2##' " /ognitive reserve and Alzheimer disease" Alzheimer 8is Assoc 8isord, 2#0 112?11. Scarmes, @", Stern", O" (2##* " /ognitive research0 ,mplications $or diagnosis and prevention o$ Alzheimers disease" /urr @eurol @eurosci :ep, *(( 0 &.*?&+# 3rten?=Mons, 8" Q" (2##9 " Factors associated Lith resistance to dementia despite high Alzheimer disease pathologM" @eurologM, &(*?&'#" Aarlanmanga A"S", <"?<" 8" (2##9 " 1ra9ectories o$ cognitive $unction in late li$e in the 5nited States0 demographic and socioeconomic predictoris" American Nournal o$ 3pidemiologM , &&1?&*2" 1rollor, N" F" (2##1 " 7rain ageing in the neL millenium" Australian and @eL Eeeland Nournal o$ PsMchiatrM, .++?+#(" Ale%opoulos, G" S" (2##( " 8epresion in the elderlM" 1he =ancet, &'(, 19'1?19.#" Geerlings, <" ,", et al" (2### " 8epression and risC o$ cognitive decline and Alzheimer[s disease" 7ritish Nournal o$ PsMchiatrM, 1.', ('+?(.(" Sato, S", 8emura, S" (2##& " :elationships !etLeen depression, li$estMle and SualitM o$ li$e in the communitM dLelling elderlM0 a comparison !etLeen gender and age groups" Nournal o$ phMsiological antropologM and applied human science, 22(& , 1(9?1''" <ilevsCM, A" (199. " /ompensatorM patterns o$ si!ling support in emerging adulthood0 variations in loneliness, sel$?esteem, depression and li$e satis$action" Nournal o$ Social and Personal :elationships, 22, .*&?.((" :oos, @" P", Gavens, 7" (1991 " Predictors o$ success$ul aging0 a tLelve?Mear studM o$ <anito!a elderlM" American Nournal o$ Pu!lic Gealth, +1, @o 1"

Prince, <", N", et al" (199. " Social support de$icits, loneliness and li$e events as risC $actors $or depression in old age" 1he Gospel ;aC Pro9ect F," PsMchological <edicine, 2., &2&?&&2" 7err, /", Qancata!, N", :itchiea, A", (2##( , Prevalence o$ dementia in the elderlM in 3urope" 3uropean @europsMchopharmacologM, 1( (2##( *'& T *.1 Fratiglioni, =", :onchi, 8", Ag\ero?1orres, G", (1999, @oiem!rie , QorldLide prevalence and incidence o$ dementia" 8rugs P Aging, 1( (( 0 &'(?&.(