Un periodic al elevilor Liceului Onisifor Ghibu Oradea - secia Jurnalism IANUARIE 2014

n amintirea lui Eminescu

La redacia revistei Familia

n fiecare an, pe 15 ianuarie, se omagiaz naterea lui Mihai Eminescu, poet naional i universal, un geniu de neegalat n literatura romn. Ca un preambul la acest eveniment, mari, 14 ianuarie, elevii clasei a V-a D, mpreun cu diriginta lor, Garofia Pop, profesoar de limba i literatura romn la Liceul Onisifor Ghibu, au marcat cei 164 de ani de la naterea poetului printr-o vizit la redacia Familia, revist enciclopedic de cultur i literatur, nfiinat la 1865 la Budapesta de Iosif Vulcan, avnd ca scop cultivarea limbii i a contiinei naionale, dar i la rspndirea culturii romne n Transilvania. / pag. 2 LOREDANA MOCA

LOGO times

Poetul nu mai este printre noi...

O zi important pentruromni
Mihai Eminescu s-a nascut la data de 15 ianuarie 1850, la Botoani. Azi s-au implinit 164 de ani de la naterea sa.

Eminescu a fost un prozator, un poet si un jurnalist romn, i-a publicat primul volum la varsta de 16 ani, iar la varsta de 19 ani, ca niciun alt copil, a plecat la studii n Viena. ara ar trebui sa fie mandra de acest geniu care nu mai exista printre noi. A fost un copil foarte inteligent al familiei sale, care vorbea doar prin poezie, cu codrul, lacul, Luna. Opera sa i-a atras prieteni cum este Titu Maiorescu, acesta a daruit Academiei Romane 46 de volume cu aproximativ 14.000 de file din manuscrisele poetului. Poetul s-a stins din viata la varsta de 39 de ani, iar la 17 iunie a fost inmormantat la umbra unui tei din cimitiru Bellu, la Bucuresti. Anul 2014 va fi marcat de mplinirea a 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, a lui Ion Creang i a Veronici Micle. IOANA MILIAN, DENISA MARTIN

pag. 1 / Elevilor li s-a prezentat un scurt istoric al revistei de ctre Ioan Moldovan, directorul redaciei, pe urm au recitat cteva dintre poeziile lui Eminescu, printre care i Luceafrul. Comemorarea a continuat cu depunerea de flori la statuia poetului, elevii fiind plcut surprini s constate c au fost primii care au avut aceast initiativ, evocnd i aici cteva dintre

creaiile sale lirice. n ciuda faptului c sunt doar n clasa a V-a, elevii au contientizat talentul creator al lui Eminescu, dar i golul lsat de poet n lirica romneasc prin trecerea sa n nefiin. Dup aceste vizite, toat lumea a plecat cu prere de ru c poetul nu mai este printre noi, afirma Alexandru Lascu, elev n clasa a V-a D.

LOGO times

S fac lumea fericit cu muzicamea!

REPORTER: Dintre artistii romani de cine iti place? Alaturi de cine ai vrea sa canti? FLORENA ICU ANDRO: Andra, Delia; mi-ar plcea s cant cu Smiley, Marius Moga, Puya, Antonia. REPORTER: Ce faci pentru a te relaxa, in afara de muzica? FLORENA ICU ANDRO: Ies in oras cu prietenii mei, merg la strand sa inot, patinez, ma plimb. REPORTER: Care a fost relatia cu colegii tai de la X Factor? Cu cine te-ai inteles cel mai bine? FLORENA ICU ANDRO: Foarte frumoasa, am legat multe relatii de prietenie, m-am inteles cu toti foarte bine.Membrii juriului sunt niste oameni foarte buni, care ne-au dat multe sfaturi pe mine, una, m-au ajutat foarte mult..Cu mentorul meu, Dan Bitman, am vorbit foarte multe lucruri , m-a incurajat si mi-a zis sa nu ma dau batuta niciodata pentru vocea care o am. Mi-a dat multe sfaturi care m-au ajutat foarte mult. REPORTER: Ce ai simtit cand ai intrat pentru prima data la duel? FLORENA ICU ANDRO: Sincera sa fiu, nu m-am asteptat sa intru la duel, pentru ca am dat tot ce am avut mai bun din mine, am facut pentru prima data in viata mea show, duelul m-a intarit foarte tare si am aratat ca am voce. Am fost sigura ca o sa trec, dar aici e vorba de alte probleme mamei mele, care de mica ma punea la somn cu muzica . Nu puteam sa dorm fara muzica. REPORTER: Care a fost reactia ta la aflarea vestii ca esti aleasa pentru galele live? FLORENA ICU ANDRO: Am sarit in sus toata ziua de fericire. Nu imi venea sa cred . am impartasit vestea cu prietenii mei si toti am fost foarte fericiti. REPORTER: De la ce varsta canti? FLORENA ICU ANDRO: Cant de la varsta de 5 ani. REPORTER: Ai avut multe spectacole? FLORENA ICU ANDRO: Da, am concerte incontinuu. De la cinci ani pana in prezent. Am participat si la concursuri. REPORTER: Cum te-a schimbat concursul X-Factor? FLORENA ICU ANDRO: Am capatat FLORENA ICU ANDRO: M-au primit foarte frumos, cu aplauze, cu imbratisari, m-am simtit foarte bine si mi-au spus ca eu tot campioana lor sunt. FLORENA ICU ANDRO: Imi doresc foarte mult sa ajung sus, vreau sa tin concerte peste tot, sa colaborez cu multi artisti, sa imi scot melodii, sa imi fac videoclipuri si sa fac lumea fericita cu muzica mea! a consemnat ANDRA HORGE REPORTER: Ce ai simtit cand ai fost eliminata? FLORENA ICU ANDRO: Cand am fost eliminata, m-am gandit la toata experietnta mea de la X-Factor, am inceput sa plang cand m-am gandit ca o sa plec din mediul ala al meu si cand ma gandeam ca o sa vin acasa. REPORTER: Cum te-au intampinat colegii, prietenii si familia la reintoarcerea ta in Oradea? multa experienta, am invatat foarte multe lucruri noi, m-am schimbat mult ca artist. REPORTER: Ce ti-a placut cel mai mult la acest concurs? FLORENA ICU ANDRO: Mi-a placut mult ca erau multi oameni care se ocupau de noi: zece stilisti pentru pr, zece make-up artiti, cinci designeri vestimentari , multi oameni din staff, mi-a placut ca am cunoscut multi oameni celebri. Reporter: Ti s-a propus vreo colaborare cu vreun artist? FLORENA ICU ANDRO: Mi s-au propus mai multe colaborari, dar deocamdata nu pot da detalii. REPORTER: Cum imbini scoala cu cariera muzicala? FLORENA ICU ANDRO: Mi-e destul de greu, pentru ca sunt clasa a VIII-a si am examene anul acesta. Dar ma bucur ca am niste profesori foarte intelegatori, care m-a ajuta foarte mult. Acum n-am ce face, ma straduiesc si sa stii ca invat foarte bine! REPORTER: Cum vezi acum lumea mondena, dupa participarea la acest concurs? FLORENA ICU ANDRO: Am aflat multe secrete. Acum, ca le stiu, nu mi se mai pare asa interesant. mi place viata asta si abia astept sa intru mai adanc in ea. REPORTER: Ce parere ai despre castigatorul concursului, Florin Ristei? FLORENA ICU ANDRO: Florin Ristei e varianta mea de baiat adica el e Florin, eu sunt Florena si amandoi suntem in zodiac Fecioar. Ristei e super de treaba si a zis ca abia asteapta sa am 18 ani si sa vin la Bucuresti. E un artist complet, l-am sustinut si mi-am dorit ca el sa castige. REPORTER: Care sunt planurile tale pentru viitor?

FLORENA TICU ANDRO Ordeanca Florena icu andro a reusit sa ajunga pn aproape de semifinala concursului X-Factor, la inceputul lunii decembrie. A pierdut la proba de baraj, dar a avut un parcurs minunat. Florena - pe care o vei putea urmri evolund n Centrul oraului, ea urmnd s susin UN CONCERT n noaptea de Revelion, alturi de ali artiti locali ne-a acordat un interviu. REPORTER: Stim cu totii ca orasul nostru a avut onoarea de a se mandri cu tine, prin prezenta ta la X-Factor. Cine a fost cu ideea de a participa la acest concurs? FLORENA ICU ANDRO: Mama mi-a dat ideea asta, iar eu am vrut sa vad ce parere au juratii despre mine si sa vad daca publicul ma place. Pasiunea pentru muzica cred ca o am din cauza

LOGO times

Am votat perechea favorit

m 9 ianuarie, pe holul de la intrarea in sala festiv s-a inut un eveniment important, n care elevii trebuia s i voteze perechea favorit dintre boboci, pentru premiul de popularitate. Cei interesai s afle ctigtorii Miss i Mister Boboc i cei care au primit cele mai multe voturi pentru popularitate vor afla toate aceste rezultate la Balul bobocilor, care se va ine vineri, n Club Art, de la orele 19. Suntei ateptai cu mult drag s v susinei echipa. Fotoreportaj: PETRE VARGA

Atenie, stres!
Tinerii de azi se confrunta cu stresul, care ii urmareste mereu, ncepand cu orele de la coal i terminnd cu cel de natur familial. Am rugat-o pe doamna psiholog Cristina Vaida sa ne vorbeasca despre acest fenomen i formele sale de manifestare n rndul adolescenilor. PSIHOLOG: Stresul este un raspuns al organismului in momentul in care exista un dezechilibru intre solicitarile care se impun si resursele de care dispunem pentru a solutiona aceste solicitari. Stresul prin natura lui se resimte la nivel psihologic, dar daca este intens si persista in timp, are ca umare si afectarea starii fizice. Printre formele de manifestare ale stresului amintim: anxietatea,nervozitatea,ingrijorare exce s i va . Pe rs oa n a s t re s a ta e s te irascibila, lipsita de energie si putere de concentrare si are un comportament ostil. La nivel fizic, simptomele stresului se resimt prin oboseala excesiva, tristete, depresie, dezechilibru afectiv, insomnie, dureri de cap, crampe, cresterea sau diminuarea poftei de mancare. Surse de stres la adolescenti: cerinte si frustrari la scoala, asteptari prea mari din partea parintilor. ganduri si sentimente negative despre propria persoana, probleme sociale cu prietenii, cu colegii etc., probleme familial. asteptari prea mari de la propria persoana. probleme de natura sentimental etc. Stresul la un nivel incepator este benefic pentru organism, deoarece ne impulsioneaza, ne pune in actiune, ne face sa incepem actiunea dorita. La nivel ridicat, stresul are efecte negative, ducand la instalarea in unele cazuri a unor boli cornice, gen diabet, probleme cu inima, dureri de cap constante. au consemnat DENISA MARTIN i DANIELA ANDREI

LOGO times

Bobocimea i-a gsitMiss-ul

ADRIANA CIOCA: Emotiile nu au existat, decat chiar inainte de show. Cand am ajuns pe scena, toate emotiile au disparut. Poate si de asta am reusit sa imi prezint momentul asa cum a fost pregatit. REPORTER: Ce inseamna pentru tine faptul ca ai castigat coroana de Miss Boboc Onisifor Ghibu 2014? ADRIANA CIOCA: Pe langa faptul ca am avut parte de o experienta de neuitat, mi-am dovedit ca pot sa imi depasesc propriile limite, la fel cum sper ca o voi face si de acum incolo. REPORTER: Consideri ca tu si Ctlin Cosma veti reusi sa castigati si Balul Balurilor de anul acesta? ADRIANA CIOCA: Orice e posibil, daca ai vointa. Deci, da. Ca in fiecare an, pentru fiecare dintre noi, boboci si tutori, balul este o experienta de neuitat. O ans pentru ei s i arate talentele, s se distreze, s lege prietenii, s ctige premii, iar pentru noi, tutorii, s formam o familie, un grup de oameni gata sa lupte pentru un scop bine stabilit; s duc o lupta echitabil, plin de fairplay, unde miza este, pn la urm, doar faptul c am reuit s muncim i s ne distrm mpreun. a consemnat AMALIA CAP

ADRIANA CIOCA, Miss Boboc Liceul Onisifor Ghibu 2014 neuitat.Dar, in cele din urma, cineva trebuia sa preia stafeta de la castigatorii de anul trecut, astfel c noii titulari al titlului de Miss si Mister Boboc de anul acesta sunt Adriana Cioca si Ctlin Cosma. REPORTER: Ce te-a determinat sa participi la Balul Bobocilor? ADRIANA CIOCA: Cred ca cu totii vrem sa incercam experiente noi, care sa ne faca sa ne dorim sa ne depasim limitele. REPORTER: Pe cine ai avut drept tutore? ADRIANA CIOCA: Am avut trei tutori: pe Laura Belme, Mdlina Mihes si Paul Moisi. REPORTER: Cum s-au desfasurat pregatirile? Cat de grele au fost antrenamentele? ADRIANA CIOCA: Pregatirile au fost cea mai interesanta si amuzanta parte din aceasta perioada, a balului. Au fost momente in care eram epuizata, dar si momente in care ne-am destins. REPORTER: Emotiile au fost un factor decisiv sau inhibitor pentru reusita ta?

Balul Bobocilor al Liceului Teoretic Onisifor Ghibu Oradea a avut loc vineri, 10 ianuarie 2014. Balul liceului nostru s-a dovedit a fi cel mai bun de anul acesta, dintre toate balurile desfasurate n ora, dat fiind faptul c au existat oameni care au pus suflet, iau dat tot interesul, au dat tot ce e mai bun din ei pentru realizarea acestuia. Pentru bobocii nostri, balul nu a reprezintat o competitie, in care sa demonstreze cine e cel mai bun, ci o modalitate de a-si etala talentele, de a se distra, de a petrece momente de

Alturi de Damaris Popa

LOGO times

Miss i MisterPopularitate
torii nostril, ale cror cuvinte au fost porunci. in s v spun c n dou luni ele au devenit a doua mea familie, la baza creia st o prietenie strns legat. Ct despre partenerul meu, Alin este o persoan foarte optimist, plin de umor, dar mai ales muncitoare, care m-a ajutat mult. Repetiiile, dei uneori pline de tensiune, erau i pline de haz. mi amintesc cu zambetul pe buze cand mi amintesc de toate orele petrecute mpreun ,dar mai ales cnd privesc semnele muncii noastre, vntile, acum sunt tot ce mi-a rmas n urma celei mai frumoase perioade din viaa mea de boboc. ALIN TORJ: Eu unul nu tiu cu ce s ncep. Au fost momente superbe, clipe de neuitat care mi-au fcut introducerea n viaa de licean. Ct i serile trzi petrecute la repetii alturi de aceste patru fete minunate, de i pline de oboseal dar n acelai timp pline de farmec i umor. Nu voi uita niciodat cum rdeam mpreun, cum ne nfruntam hazliu cu nereuitele i cum ne prosteam copilrete pn la ceas trziu. Tutorii mei au fost minunai, m-au nvat munca n echip, n care utilul se mbin cu plcutul. REPORTER: Avei un regret n urma acestei experiene? LAVINIA RETEA: Nu regret nimic, doar gndul c mi-am dezamgit susintorii m sperie. Balul m-a nvat cum s pierd, dar i cum s ctig n acelai timp. REPORTER: n final, un gnd pentru cei care v-au votat i pentru coordonatori. scen i vezi atia oameni, printre care profesorii, care se ateapt s dai tot ce e mai bun, eu am trait-o. ALIN TORJ: Pentru mine a fost o experien unic, o noapte superb, pentru care a meritat s muncesc attea ore, pregtirea pentru a tri ceva unic. REPORTER: Cum v simii n posesia acestui titlu de Miss i Mister Popularitate? LAVINIA RETEA: M simt mandr i apreciat. ALIN TORJ: M simt excepional, dei sincer nu m ateptam s ctig acest titlu dar e o mare bucurie. REPORTER: Cum vei valorifica acest titlu? LAVINIA RETEA: Voi rmne la fel: amabil i prietenoas. Nu cred c acest titlu va schimba viaa mea i persoanele din ea. ALIN TORJ: Voi nrma diploma i o voi pune la vedere s-mi amintesc mereu de noaptea balului. REPORTER: Povestii-ne puin din momentele petrecute alturi de tutorii votri i despre munca n echip. LAVINIA RETEA: ncep prin a afirma: Wow! Cele mai frumoase momente, cele mai multe nfrngeri, nfrngeri cu propriile puteri. Repetiiile noastre au fost foarte placute cu ajutorul Cameliei Ieremia, Amaliei Cap i Tau Laura, tuLAVINIA RE TEA: Le mul umesc tuturor! Att celor care m-au votat i celor care nu m-au votat. Att celor care m-au susinut de acasa, ct i celor care mi-au fost alturi la marele eveniment. Datorit lor, m simt apreciat, dar nu superioar. Toi bobocii au fost minunai! Respect juriului i coordonatorilor, care au avut de luat nite decizii importante. Alin a fost mai rezervat, iar Lavinia a ncheiat interviul cu un citat din Seneca, din care toi avem de nvat: Nu ndrznim pentru c lucrurile sunt dificile, ci pentru ca nu ndrznim lucrurile sunt dificile. a consemnat LAURA TAU

Miss i Mister Popularitate n urm cu cteva zile a avut loc Balul Bobocilor liceului nostru, edi ia 2013-2014, unde n urma voturilor elevilor colii s-a desemnat titlul de Miss i Mister Popularitate. De acest titlu se bucur echipa format din Lavinia Retea i Alin Torj. Despre emoiile i noua experien a balului trit de cei doi vom afla din interviul urmtor. REPORTER: Cum vi s-a prut experiena Balului? LAVINIA RETEA: Cum se poate descrie sentimentul de gol n stomac, de ateptare n backstage pn i auzi numele? Eu, sincer, nu tiu! Pn la bal nu am trit un asemenea sentiment. Experiena este de neuitat! Dac exist o stare pe care o ai atunci cnd intri pe

LOGO times

Vreau s m implic!

Decizii i consecine
Ultimele tiri provenite de la Ministerul Educaiei arat ncercrile conductorilor de a redresa situaia nvmntului din Romnia. Desfiinarea colilor profesionale ce a avut loc nu cu foarte mult timp n urm este repede tears cu buretele, impunnd urmarea acestora din anul 2015, iar liceul devenind un stadiu opional al nvmntului. Acesta nu e tocmai un lucru ru, avnd n vedere rezultatele dezastruoase de la examenul de bacalaureat din ultimii ani. colile profesionale ofer tinerilor doritori de a urma o meserie oportunitatea de a o nva, dezvolta i perfeciona, iar mai apoi aceasta, la randul ei, s-i aduc pinea pe masa. Totui, acest lucru va fi imposibil, dac mentalitatea oamenilor nu se va schimba cum va fi pltit un mecanic auto dac salariul unui profesor este dezonorant? Problema nu se regsete n totalitate numai n sistemul prost conceput de la nceput, problema e chiar n casa oamenilor, n mentalitatea lor, toi prinii vor ca odraslele lor s ajung oameni mari, ca acetia s lucreze prin birouri, s ajung conductori, patroni etc. Aceast mentalitate trebuie schimbat, oamenii trebuie s neleag c nu toi copiii sunt fcui s ocupe funcii nalte n societate. Un copil care se vede nc de mic cu o cheie n mn niciodat nu va putea s lucreze cu un stilou, chiar dac va fi mpins de la spate, obligat s o fac, atunci acest lucru l va distruge, iar viitorul lui va fi construit pe o fundaie ubred alimentat de fric i obligaii. Un astfel de om va suferi toata viaa, va urma ce a fost pus s fac, ns la un moment dat totul se va prbui, viaa lui se va lovi de un zid, nu va mai face faa i va ceda psihic, acest lucru ducnd la rezultate proaste, iar el niciodat nu se va mai putea apuca de ceea ce-i dorea cu adevrat s fac. colile profesionale ofer opotunitatea tuturor de a-i dezvolta nclinaiile, ns acest lucru trebuie susinut i de persoanele din anturajul fiecruia, altfel totul va fi un nonsens, o tentativ euat, un viitor ratat. Tinerii trebuie lsai s gndeasc, s aleag, iar mai apoi s suporte consecinele propriilor decizii; niciodat nu vei putea schimba un om, ns il vei putea ntotdeauna ajuta s ajung acolo unde ii doreste. Nu decide n locul altuia, pentru c niciodat nu vei putea tri n locul lui, ajut-l s-i urmeze propriul drum, propriile alegeri i propriile convingeri. CTLIN DULU

Foto: Andrada Iuracu n data de 20 ianuarie 2013, n cadrul CN Emanuil Gojdu a avut loc prima activitate organizat de noul birou executiv al Consiliului Judeean al Elevilor. Proiectul Voluntariat Vreau s m implic! a avut ca i scop informarea tinerilor, a elevilor n legtur cu posibilitile pe care acetia le au la dispoziie pentru a se dezvolta, att pe plan fizic, ct i intelectual, dar i n legtur cu posibilitatea de a ajuta oameni apelnd la voluntariat. Elevii au avut la dispoziie o varietate de domenii din care s aleag. La eveniment au fost prezente fundaii de voluntariat precum: Teatrul Regina Maria, Organizaia Cercetaii Romniei, Asociaia SOS Autism Bihor, Centrul de Voluntariat Sigur.info Oradea, Youthbank Oradea, Hospice Emanuel, Fundaia Comunia, Fundaia Ruhama. Elevii au avut ocazia s se informeze despre modul n care pot intra ntr-o fundaie de voluntariat i s nteleag importana implicrii lor n viaa social. Dnd dovad c organizatorii s-au gndit la toate, dup ce elevilor li s-au oferit toate informaiile legate de voluntariat i li s-au deschis uile pentru a pi in aceast lume, elevii s-au bucurat de un workshop, unde au avut parte de joculee interactive i au putut acumula informaii variante despre domeniul voluntariatului. La eveniment au participat n jur de 150 de elevi, din coli precum Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, Colegiul Naional Mihai Eminescu, Colegiul Naional Emanuil Gojdu, Liceul Economic, Liceul Sanitar, Colegiul Tehnic Mihai Viteazu etc. Andrada Iuracu, vicepreedinte al CJE Bihor, a declarat Am simit o imens bucurie c am avut ocazia s fiu implicat n organizarea acestui eveniment i c am avut posibilizatea s art tinerilor cte oportuniti au i ct nevoie are societatea de ei. Sper ca elevii care au fost prezeni s se fi bucurat de ofertele atelierelor de voluntariat prezente. Am vzut acolo nu una, ci o mulime de posibiliti, o mulime de locuri n care e nevoie de noi, de tinerii acestei generaii. Ni s-a deschis o u i e rndul nostru s facem un pas pentru a intra pe ea. Din experien personal, pot s garantez tuturor c implicarea activ n domeniul voluntariatului va fi pentru toat lumea o experien de neuitat. CAMELIA IEREMIA

LOGO times

Lumina Math

Pies de teatru cretin

adresndu-le acelea i ntreb ri fiecruia. FLORIN BLAGA: Un singur gand m-a determinat sa joc in aceasta piesa de teatru gandul ca, prin interpretarea rolului pe care l-am primit, as putea convinge, chiar daca putini oameni, c, parinte fiind, influenta lor asupra copiilor lor este una imensa, care le poate afecta trairea pe acest pamant, ca si viata care va urma de dupa moarte. ANCA SABU: n mare parte, liderul de tineret m-a determinat sa joc in piesa de teatru, dar si prietenii . ANDREI PUPZ: Dorinta de a ma implica mai mult in actiunile bisericii. REPORTERI: Cum i se pare rolul pe care l-ai primit? FLORIN BLAGA: Rolul pe care l-am interpretat a fost cat se poate de accesibil deoarece am fost aproape natural, cu exceptia scenariului pe care a trebuit sal urmez, totul a venit de la sine, in interpretarea rolului m-a ajutat gandul ca tot ceea ce se intampla este real, fapt care mia influentat interpretarea. ANCA SABU: Rolul mi s-a parut foarte OK, mi se potriveste in mare parte, de aceea l-am jucat cu placere. ANDREI PUPZ: Rolul pe care l-am primit mi s-a parut unul pe masura mea, deoarece sunt mai zapacit . REPORTERI: Ct timp ai investit pentru aceasta piesa? FLORIN BLAGA: Timpul acordat aceste piese a fost destul de scurt,adica 2 repetitii, una cu o zi inaintea piesei de teatru si una cu cateva ore inainte de a incepe, cea de-a III-a repetitie a fost chiar prima seara a spectacolului. Toti am fost pe deplin implicati in aceasta lucrare, iar cu fiecare interpretare am devenit cu totii mai prinsi in aceasta piesa. ANCA SABU: Nu prea mult timp nainte cu dou sau chiar o zi, am facut prima repetitie inainte de lansare. ANDREI PUPZ: Am investit ase zile pentru aceasta sceneta, timp in care am avut de invatat si pentru teze. au consemnat OANA POPA i PETRE VARGA

Robert Sim, Giulia Goilean i Paul Marcus Elevii clasei a IV- a D au participat la Lumina Math, un concurs national de matematica destinat elevilor clasei II VIII. Acesta i propune atragerea copiilor catre stiintele exacte, cresterea randamentului la matematic, familiarizarea elevilor cu atmosfera de examen si testele de tip gril. Anul acesta a avut loc a XVII-a editie a acestui concurs. Festivitatea de premiere a avut loc in sala festiva a Colegiului National Mihai Eminescu, unde au fost prezenti si trei dintre elevii clasei a IV-a D, impreuna cu doamna invatatoare Rodica Farcas. Giulia Goilean si Paul Marcus au obtinut premiul al II-lea, iar Sim Robert a obtinut premiul al III-lea. Doamna invatatoare ne-a marturisit: Sunt foarte mandra de elevii mei. La orice concurs de matematica au participat, au obtinut rezultate remarcabile. Premiile obtinute la Lumina Math sunt rezultatul muncii asidue depuse de cei trei elevi in cadrul orelor de curs, al programului de activitati suplimentare pentru performanta si a activitatii independente realizate in afara scolii. Le multumesc elevilor mei pentru bucuria pe care mi-au facut-o, convinsa fiind ca si pe viitor vor reprezenta cu cinste clasa si scoala in care invata. LAVINIA CARI, DAIANA DUME

Piesa Por ile raiului, fl c rile iadului este o unealt de evanghelizare cu mare impact folosit de Dumnezeu n Romnia n ultimii 16 ani, iar internaional de 34 de ani, pentru a schimba multe viei ntr-un chip miraculos. Scopul este implicarea mpreun cu biserica, predicnd Evanghelia la orice fptur, n micile sau marile biserici evanghelice care au pe inim mplinirea marii trimiteri. Organizatorul acestei scenete, Mircea Ardelean, a dorit sa ne spuna mai multe cuvinte despre scenet. REPORTERI: Care este mesajul acestei piese de teatru? MIRCEA ARDELEAN: Mesajul este unul urgent i este unul dramatic n acelai timp. Urgent pentru c viata noastr este numai una singur i nu ne putem permite compromisuri, iar dramatic pentru c s-ar putea finaliza ntr-un mod dramatic i riscul e mult mai mare de-att. REPORTERI: Credei c aceast scenet va avea un impact asupra tinerilor? MIRCEA ARDELEAN: Din 1979, de cand s-a jucat n Statele Unite i Canada, deatunci ncontinuu are un impact imposibil de descris n cuvinte, att n biseric, ct i n viaa tinerilor din afara bisericii. REPORTERI: Ati avea un mesaj pentru cititorii acestui blog? MIRCEA ARDELEAN: Ma bucur foarte mult pentru acest site, LOGO, cred ca e o platform bun, care are un viitor. Merit s fie citit. Haidei s ne bucurm mpreun de acest site, de toate informaiile care sunt acolo, care v vor ajuta pe viitor s nvati unele lucruri n via! Din liceul nostru, actorii care au participat la aceasta sceneta sunt: Anca Sabu, Ioana Iuhas, Andrei Pupz, Paula Pup z , Denisa Bogdan i Camelia Vinter . Am rugat trei actori sa ne spuna mai multe despre aceast sceneta, pe Florin Blaga, pe Anca Sabu i pe Andrei Pupz,

mpreun cu dna nvtoare Rodica Farca

LOGO times

Doi ani la coala de Ageni de Poliie VasileLascr

schimbat coala de poliie, eu m vd puin schimbat fa de un alt tnr de vrsta mea, nu regret n niciun moment c am fcut aceast coal. REPORTER: Ce faci acum faci cu placere sau din obligatie? MARIUS COSMA: Imi place ceea ce fac i nu o fac din obligaie. Sunt de prere c, dac faci ceva din obligaie, mai ales la nceput de drum, nu vei ajunge acolo unde i doreti. ADMITEREA LA COALA DE AGENI DE POLIIE VASILE LASCR CMPINA n sesiunea 2013, pentru admiterea la coala de Ageni de Poliie Vasile Lascr din Cmpina taxa de participare a fost n valoare de 120 lei, stabilit prin Dispozitia directorului colii de Ageni de Poliie, iar cuantumul taxei contravizitei medicale de 60 lei. n 2013, numrul de locuri aprobate a fost de 313, dintre care ase pentru romi, iar nou pentru alte minoritati. Probele fizice Probele de verificare Bareme minime Brbai Femei chiar dac acum, dup ce am terminat coala, m bucur c am fcut-o acolo. Nu am regretat niciodat c am nceput o carier n poliie. REPORTER: Cum ti s-a parut schimbarea de la liceu la scoala de politie? MARIUS COSMA: Schimbarea este una radical, a putea spune. coala de poliie este o instituie cu regim semimilitar, dac pot zice aa, unde dac trezirea era n fiecare diminea la ora 6, nu i permiteai s te trezeti la ora 6:05, erai obligat s respeci toate ordinele primite. Mai fceam i mici prostioare prin coal, dar nu se poate compara cu viaa de liceu, unde eram mult mai liber i fr teama c pot fi dat afar pentru orice greeal. REPORTER: Cum ti s-au parut profesorii de acolo fa de cei din liceu? MARIUS COSMA: Profesorii sunt comparabili cu cei din liceu, unii mai exigeni i alii mai puin. Profesorii sunt un exemplu de urmat n via, iar eu sunt de prere c trebuie s iei lucrurile bune de la fiecare profesor, indiferent dac acesta este exigent sau nu, iar lucrul acesta este valabil att n liceu, ct i n coala de poliie. REPORTER: Ai simtit o schimbare in viata ta odata intrat acolo? MARIUS COSMA: Da, odat intrat n coal, am simit o schimbare, am simit c pot schimba multe n gndirea populaiei, fapt ce pare imposibil acum, dup ce am ajuns s lucrez n teren. REPORTER: Dupa ce ai terminat cei doi ani in cadrul scolii, te declari multumit de alegerea facuta? MARIUS COSMA: Da, sunt mulumit de alegerea fcut i mi place ceea ce fac. MARIUS COSMA: Cu siguran m-a Alergare de vitez (50 m plat) 7 2 8 1 Aruncarea mingii medicinale de pe loc 7m7m (4 kg brbai i 2 kg femei) Alergare de rezisten (1000 m) 3 45 4 10 Probele scrise Limba romn: lexic, notiuni de fonetic, morfosintaxa, notiuni de sintaxa, sintaxa propozitiei si a frazei Limba englez: morfologia, sintaxa Limba francez: morfologia, sintaxa, lexic Mai multe informatii: http:// www.scoalapolitie.ro/ a consemnat SORIN BUDA

MARIUS COSMA Un fost elev al liceului nostru, pe nume MARIUS COSMA, a reusit sa intre la scoala de politie din Cmpina in anul 2010, fiind singurul elev care a reusit din scoala noastra in acel an sa intre la Vasile Lascr. n urmtoarele randuri, un scurt interviu luat lui Marius, unde ne povesteste experienta celor doi ani petrecuti la scoala de politie. REPORTER: Ce te-a influentat sa alegi meseria de politist? MARIUS COSMA: Eram pe la nceputul clasei a 12-a, iar colegul meu de banc mi-a propus s mergem amndoi la poliie, iar eu i-am zis OK, hai sa mergem, far s m gndesc pe moment n ce m bag i c acea decizie va fi una foarte important n viaa mea. Dup ce am intrat, am regretat faptul c nu am ales coala de poliie din ClujNapoca, deoarece era mult mai aproape de cas i condiiile erau mult mai bune dect cele de la Cmpina,

10

LOGO times

Cltorie ntimp Tradiii i literatur

Prof. LIVIA IVAN: n acele vremuri, cultura era o valoare, azi aceasta valoare a fost inlocuita cu subculture manelelor si a vedetelor de prost-gust. Din pcate, tinerii de azi au doar acele modele de viata prezentate n massmedia. A dori ca, prin prezentarea activitii celor din secolul XIX, s regsim modele autentice de via i s renv m valoarea bunului-gust i bunului-sim. a consemnat BOGDAN GAVRI

Mica Unire
n 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire , Unirea Principatelor Romne sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Alexandru Ioan Cuza nfptuitorul Unirii de la 24 ianuarie 1859, se trage dintr-o familie de moldoveni din partile Falciului, familie de cluceri, spatari, comisti. A invatat pana in 1831 in Iasi, unde a avut colegi dintre care si viitori colaboratori, si anume Vasile Alecsandri . Cuza isi obtine bacalaureatul in Litere, dupa care se intoarce in tara intrand in armata. In Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor in unanimitate, la 5 ianuarie 1859, iar pe 24 ianuarie a fost ales si in Tara Romaneasca, 0sfidand conventia de la Paris. In aceasta conventie din 1858 nu se mentiona ca domnii alesi in cele doua Principate sa fie persoane separate. In 1862, cu ajutorul unionistilor din cele doua ri, Cuza a unificat Parlamentul si Guvernul, realizand unirea politic, iar dupa inlaturarea sa de la putere in 1866, unirea a fost consolidata prin aducerea la tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. VLAD BLAGA Prof. LIVIA IVAN: n 1859 erau destul de multe piedici din partea unor state europene (Anglia, Turcia, Rusia, Austria). De asemenea, unii politicieni romni de atunci dorind sa preia conducerea se aflau pe pozitii adverse fata de altii. Totusi, scopul lor comun fiind unirea, au stiut sa treaca peste orgoliile personale si sa realizeze acest scop. Azi as vrea ca elevii mei sa invete de la acei oameni ca scopul lor sa fie formarea unei alte imagini a Romniei in Occident, o Romnie respectata si apreciata. REPORTER: Care sunt diferenele ntre elevii de astzi i cei din secolul XIX? ANDREI ZERES Zilele trecute, clasa a VI-a C, avand-o ca diriginta pe doamna profesoar Garofia Pop, a avut ca tem Literatura popular. Clasa s-a mobilizat si fiecare elev a adus cate un obiect de imbracaminte sau mncare tradiional romneasc. La final, copiii ne-au servit cu bucate tradiionale alese i ne-au ncntat cu un dans popular. Cu Cristina Benezik i Andrei Zeres am purtat un scurt dialog.

Prof. LIVIA IVAN Astzi, 23 ianuarie 2014, la Liceul Onisifor Ghibu, n sala festiv, n intervalul orelor 12-13 a avut loc o activitate dedicat istoriei rii noastre. Cu aceast ocazie, prof. Livia Ivan, iniiatoarea proiectului, ne-a acordat un scurt interviu. REPORTER: Cum se numeste proiectul i cu ce ocazie l-ai organizat? Prof. LIVIA IVAN: Proiectul sustinut se numeste Mica Unire Sa ne reamintim, organizat alaturi de profesorul Cristian Srman, cu scopul de a celebra cei 155 de ani care au trecut de la unirea Moldovei cu ara Romneasc. REPORTER: Ce v-a determinat s iniiai acest proiect?

REPORTER: De unde ai acest costum? CRISTINA BENEZIK: Costumul il am de la strabunica lui mami, este alcatuit din zadie, poale, ie si cojoc. A fost facut in satul Fca, tiu c nu l-a da pentru nimic in lume. REPORTER: Ce traditii populare cunoasteti? CRISTINA BENEZIK: tiu ca se pune multa sare la geam; daca se dizolva, anul ce vine va aduce seceta, iar daca nu, atunci va ninge sau va ploua mult. ANDREI ZERES: De revelion, daca iti intra un barbat brunet, se zice ca ai noroc tot anul. REPORTER: Cum cunosti tu omul de la ar? CRISTINA BENEZIK: Este un om simplu, isi vede de treaba lui, vara merge la sap i ine ct mai mult la pmntul lui. OTILIA TRIFA

Cristina Benezik i partenerul de dans

LOGO times

11

Din viaa cotidian

Aciunea din 23 ianuarie organizat de prof. Livia Ivan a avut i o component de art plastic, participanii putnd admira cteva din desenele realizate de elevii colii noastre, avnd ca tematic viaa ranului romn. Linitea interioar pe care o regsim cu toii, ori de cte ori mergem la ar, am dorit s o transpunem n desene. Imaginea unui ran tnr cu pip (n dreapta), ntr-o stare de meditaie. n mod sigur, autorul nu a dorit s fac reclam la tutun, ci a dorit s readuc n atenie acea stare contemplativ a unor steni, stare contemplativ ce este prezent n arta plastic nc din epoca bronzului. Ne amintim de celebra statuet a Gnditorului de la Hamangia. Desenul din stnga ne arat o scen de eztoare: dou femei care stau de vorb n timp ce torc lna. Se tie foarte bine c era ludat acea femeie care tia s in casa sus, adic s nu-i lase nearanjat nici familia, nici gospodria, mbrcndu-i pe toi cu haine frumos colorate. Admirai coloritul intens al portului popular i frumuseea iei rneti. Chiar i azi, n moda etno regsim eleAutor: LARISA FULOP mente ale costumului popular romnesc, ia este o pies de vestimentaie pe care o poart cu mndrie doamnele din nalta societate oreneasc de azi. Desenul de mai jos reprezint elementele unei decoraiuni interioare, ale unei case romnesti, sugerate prin tergar i talger avnd motive animaliere. Cocoul sugereaz perenitate, iar meandrele sugereaz viaa. ADELINA CORBUIU

Autor: BIANCA BETE

Autor: MIHAELA PUSTAN

12

LOGO times

Vlad joac polo n doujudee

Ghibu nascensiune

VLAD BAN Vlad Ban este elev al liceului nostru de aproximativ doi ani. El practica polo de cativa ani si l-am rugat sa ne raspunda cu multa sinceritate la cateva intrebari privind viata sa ca poloist. REPORTER: Cine te-a indrumat spre acest sport? VLAD BAN: Practic polo de la 9 ani. Este o poveste mai lunga. Cand aveam 9 ani, m-am dus la strand si acolo am fost observat de un antrenor de polo. Dansul mi-a sugerat acest sport deoarece am fizicul potrivit pentru a fi un poloist, asa ca eu l-am luat in serios. Din familia mea a mai fost o persoana, in afara de parinti, care mi-a sugerat acest sport, spunandu-mi: Apuca-te de polo, acestia au un mare succes la fete! REPORTER: Cum ti se par antrenamentele? VLAD BAN: Destul de grele pentru mine, consider ca nu oricine ar rezista. Pe saptamana am ase antenamente, care tin minim dou ore, iar in vacanta 11 antenamente pe saptamana. Nu renunt, deoarece am lasat mult deoparte pentru polo, iar un alt motiv ar fi ca ador sa joc polo. REPORTER: Unde te antrenezi? VLAD BAN: Momentan joc la dou echipe: categoria juniori 1 Cri ul Oradea i la seniori Poli Cluj. Antrenamentele le fac la Bazinul Acoperit si la Bazinul Olimpic. Am participat la campionate nationale si internationale. REPORTER: In afara de polo, ce alte sporturi te mai pasioneaza? VLAD BAN: Ma pasioneaza fotbalul, sporturile de iarna si boxul. REPORTER: Care este idolul tau? VLAD BAN: Idolul meu este poloistul sarb Vanja Udovicic. REPORTER: Un sfat pentru cei care vor sa practice acest sport? VLAD BAN: Sfatul meu pentru ei este sa fiti pregatiti pentru ce este mai greu; cu toate acestea, pe viitor veti realiza ca ati facut o alegere buna si grea in acelasi timp, dar cu multe impliniri. a consemnat DAMARIS VASILE

n decursul acestei sptmni, n Oradea a avut loc Olimpiada Sportului colar seciunea Fotbal. Echipele participante au fost: Colegiul Economic Partenie Cosma, Liceul cu Program Sportiv, Liceul Lucian Blaga i Liceul Onisifor Ghibu. Meciurile s-au disputat pe terenurile nchise din ncinta Liceului Sportiv, n perioada 15-17 ianuarie 2014, fiecare echip avnd trei dueluri. In prima zi au avut loc primele dou meciuri din aceasta competitie: Economic Blaga si LPS Ghibu. Blaga s-a impus cu scorul de 6-1, iar cealalta partida a fost o remiza 3-3. In cea de-a doua zi, LPS a invins Blaga cu scorul de 4-2, iar echipa noastra, Ghibu, a castigat impotriva Economicului cu 6-5. Ultimele jocuri s-au disputant vineri, 17 ianuarie, ambele partide incheindu-se cu o remiza. Economic LPS 4-4 si

IULIAN CUC Ghibu Blaga 3-3. La finalul acestei competiii, clasamentul arat astfel: Locul 1: Liceul Onisifor Ghibu 5 puncte; Locul 2: Liceul cu Program Sportiv 5 puncte; Locul 3: Liceul Lucian Blaga 3 puncte; Locul 4: Colegiul Economic 1 punct. Primele trei echipe s-au calificat pentru faza urmatoare a competitiei. Liceul Onisifor Ghibu va disputa urmatoarele meciuri la Marghita pe data de 15 februarie. Uram succes echipei noastre, antrenata de domnul Ioan Pirtea, formata din Antonio Pop, Sergiu Mune, George Mangra, Herlas Flavius, Sergiu Bogdan, Iulian Cuc, Alin Torj i subsemnaii. IONU CERVINSCHI, COSMIN PACA

SERGIU MUNE

LOGO times

13

Fotoreportaj BALUL

Balul bobocilor al Liceului Teoretic Onisifor Ghibu a avut loc vineri, 10 ianuarie 2014, de la ora 19:00 la Club Art n Bile Felix. Totul a decurs excelent, bobocii s-au descurcat foarte bine, fiecare luandu-si rolul in serios avand sansa sa demonstreze publicului si juriului ca sunt cei mai buni. In final au fost alesi Miss si Mister boboc, acestia fiind Adriana Cioca (Miss) si Ctlin Cozma (Mister). Profesorii, bobocii si publicul s-au simit foarte bine. Am reusit sa luam o scurta declaratie colegului nostru, Nicolae Fratila: Atmosfera a fost foarte

frumoasa si totul foarte bine pus la punct. Acest bal a fost unul dintre cele mai reusite baluri ale liceului nostru. EUGEN CORB

FOTO/VIDEO: Emotion Visuals

14

LOGO times

BOBOCILOR 2013/2014

LOGO times

15

16

LOGO times

Facebook: https://www.facebook.com/emotionvisuals