DOMENIUL LOGOPEDIEI

TEMATICA
1. 2. . %. Definirea domeniului . Cauzele deficientelor de limbaj . Caracterizarea generala a tulburarilor de limbaj si simptomatologia speifica exemplificari Clasificarea deficientelor de limbaj , insistand pe detaliarea unor caracteristici si pe metodele specifice respectand criteriile : anatomice , lingvistice , periodizarii si a celor psihopedagogice !isa logopedica comentata . Discutarea cauzelor concrete . "lte documente necesare #fisa medicala , anamneza , ancheta sociala , fisa psihopedagogica$ Caietul logopedului instrument necesar fiecarui caz , in care se vor inregistra progresele realizate in fiecare sedinta , precum si timpul #durata$ fiecareia , precizarea tipului de exercitii recomandate si frecventa cu care acestea se efectueaza #dupa caz , in functie de varsta si de gradul deficientei$ Cabinetul logopedic si diagnosticarea cazurilor pentru a se putea realiza individualizarea programelor de recuperare . "ceasta individualizare este absolut obligatorie . Comentati in ce consta valoarea profesionala , in special psihologica a metodei individualizarii programelor de recuperare . 'e pot construi cazuri pe care le prezentam si fisa logopedica #valabil si pentru examen$ 'inteza tulburarilor de limbaj , prin abordarea deficientelor de : pronuntie , ritm , frecventa , voce , limbaj citit)scris , dezvoltare si disfunctii psihice "utismul tulburare de comunicare si de dezvoltare . +ezultate recente ale unor descoperiri pe plan international cu privire la posibilitati de recuperare a copiilor autisti . ,xemplu : metoda "-" care are in centru abilitatile comportamentale iar rezultatele pot aparea numai in 2) ani daca specialistii sunt competenti si au structura psiho)afectiva necesara stimularii fiecarui pas .

&.

(. *.

CURS 1 .ogoped / specialist 0 .ogopat / copilul deficient Dezvoltarea armonioasa a limbajului este asigurata de : a. functionarea normala a organelor care compun 1aparatul vorbirii2 b. eficienta educatiei deoarece limbajul nu apare spontan la copil ci se constituie ca mijloc de comunicare specific omului limbajul articulat in procesul invatarii , anevoios , lung care necesita competenta , rabdare si efort atat din partea copilului cat si a 1factorului educativ2 . Doar la varsta adulta limbajul devine un 1automatism2 la copil fiind supravegheata de constiinta cea care insoteste toate procesele cu valente cognitive #asimilarea limbajului de exemplu$ . Disfunctiile , indiferent de ce natura , fie la nivelul organelor care participa la vorbire , fie in procesul educativ , fie chiar in inferenta mediului social genereaza deficiente #mai slabe$ sau tulburari #mai grave$ de limbaj . "cestea se pot manifesta in procesul de intelegere sau exprimare orala sau scrisa , de articulare sau de mimica , deformand 1emisia2 sau 1perceptia2 elementelor #silabe , cuvinte , sunete$ componente ale limbajului . "ceste deformari de la regulile 1standard2 de vorbire #astfel nu ne)am putea intelege daca limbajul n)ar avea un cod standard valabil pentru toti membrii unei comunitati$ se incadreaza intr)o 1acolada2 destul de lunga a deficientelor de vorbire . Cauze : ) prenatale #infectii , viroze , toxicitate , patologii diverse 3-C , sifilis , hepatita$ ) perinatale #travaliu prelungit , asfixie , hemoragii , infectii$ ) postnatale #traume mecanice , infectii , intoxicatii , accidente , imbolnaviri care duc la inflamatii ale meningelui , atingerea unor centrii corticali responsabili cu auzul , vorbirea sau cu alte functii psihice indeosebi procese cognitive care pot influenta negativ 45)ul . 6ot fi afectate atat zona senzoriala receptoare cat si zona motorie ) evidenta in pronuntie$ Cauze psiho)neurologice : ) retard mintal ) tulburari de auz , de vaz ) tulburari excesive de afectivitate : timiditate exagerata care)i blocheaza increderea in sine sau la polul opus : supraestimarea care marcheaza negativ structurarea limbajului si implicit a personalitatii , prin 1ignorarea2 atat a factorului educational cat si a celor cu influenta sociala ) modificari ale aparatului fono)articular #exemplu : buza de iepure , gura de lup etc$ ) imaturitatea si subponderalitatea 5nfluente negative ale mediului social : ) mediu familial nociv si cu numar mare de membrii #neglijarea copilului$ ) neimplicarea suficienta a familiei in dezvoltarea limbajului copilului #lipsa de solicitare si de solicitudine , plasarea copiilor unor persoane obosite , nervoase care nu stimuleaza copilul verbal$

regimul zilnic , nerespectarea unui program care dezorganizeaza intreaga dezvoltarea a '7C ) deficitul de vorbire duce la forme de retard intelectual insotit de tulburari afective #neincredere , timiditate , jena vis)8)vis de ceilalti copii care vorbesc corect$ si chiar tulburari de comportament marcate de nervozitate si uneori agresivitate ) deficit instrumental vis)8)vis de 1receptie2 sau de 1exprimare2 care angreneaza deficit auditiv in multe situatii originea aflandu)se in leziuni la nivel cerebral sau la nivelul nervilor implicati ceea ce explica impiedicarea influxurilor #informatiilor$ nervoase senzoriale sa circule fie pe directie aferenta , fie pe directie eferenta ) metode gresite in educarea copiilor ) slaba stimulare a dezvoltarii vorbirii ) incurajarea in folosirea unui limbaj incorect #stalcit in primii ani$ pentru amuzament ) contagiozitatea in aria de formare si dezvoltare a limbajului #imitarea unor pronuntii gresite in mod inconstient sau din teribilism si din spirit de originalitate , o pronuntie intentionat gresita$ ) bilincvismul #un parinte este de o nationalitate iar celalalt de alta$ ,xemplu : copiii 1lup2 #salbatici$ care au trait cu animalele salbatice in padure 0 dupa cativa ani daca sunt gasiti , acestia nu pot gandi , nu pot vorbi pentru ca nu s)au dezvoltat circuitele neuronale care stau la baza comunicarii prin limbaj articulat 9+olul factorului social este evident 9 Clasificarea tulburarilor de limbaj #dupa :. ;utu , 1<*&$ ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) -. Criteriul anatomo)fiziologic tulburari ale analizatorului verbo)motor , verbo)auditiv tulburari centrale sau tulburari periferice tulburari organice sau tulburari functionale C. Criteriul structurii lingvistice afectate tulburari de voce tulburari de ritm si fluenta tulburari ale structurii fonetico)fonematice tulburari lexico)gramaticale tulburari ale limbajului scris D. Criteriul periodizarii in functie de aparitia tulburarilor de limbaj perioada preverbala , pana la 2 ani perioada de dezvoltare a vorbirii #2)( ani$ perioada verbala , peste ( ani ,. Criteriul psihologic gradul de dezvoltare a functiei comunicative a limbajului devieri #tulburari$ de conduita reflectate in dezvoltarea unei personalitati dizarmonice

) ) ) )

) )

) ) ) ) ) )

"lte clasificari 3ulburari ale limbajului citit)scris : tulburari totale #agrafia , alexia$ tulburari partiale #disgrafia , dislexia$ 3ulburari polimorfe de limbaj : afazia : sindrom neuropsihic care consta in pierderea functiilor psihice ale limbajului #exprimare si intelegere$ cu conservarea aparatului de executie alalia : lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii la persoane cu auz normal si nivel intelectual comun , datorindu)se unor disfunctii la nivelul zonelor corticale responsabile cu vorbirea #exemplu : aria %%$ . "lalia poate fi motorie , senzoriala sau mixta . 3ulurari de dezvoltare a limbajului : mutismul psihogen : refuzul total sau partial al copilului de a comunica cu unele persoane . ,l nu vorbeste pentru ca nu vrea , desi poate #mai frecvent la fete , )& ani , reprezinta complex de inferioritate$ retard in dezvoltarea vorbirii : se datoreaza unor cauze neurogene , somatogene sau psihogene si se manifesta prin 1blocarea2 ritmului de dezvoltare a limbajului . 5n cazul retardului verbal , copiii refuza comunicarea , sunt timizi si se opun la majoritatea cerintelor . =neori este insotit si de retard intelectual , in aceste cazuri complicandu)se situatia iar daca acestora se adauga si factorii somatici #rahitism$ recuperarea devine extrem de dificila si anevoiasa . 3ulburari de ritm si frecventa : balbaiala : repetarea unor silabe cu pauze , cu spasme si aritmie logonevroza : o balbaiala constientizata , mai complexa deoarece este traita de subiect afectandu)i comportamentul in special sub aspectul timiditatii si a complexului de inferioritate bradilalia : incetinirea ritmului tahilalia : exagerarea ritmului datorita hipersensibilitatii si a instabilitatii nervoase aftongia : in situatia cand musculatura limbii este supusa unor spasme de lunga durata tulburari coreice : ticuri nervoase sau coreice ale muschilor fonoarticulatorii ai mimicii concomitent cu vorbirea #schimonosire$ Corectarea deficientelor de limbaj

a. metode generale b. metode specifice fiecarui tip de deficienta Dupa gradul de afectiune : ) in clasa si in familie #lejer$ ) cu logopedul in clasa si familie #mediu$ ) in cabinetul de logopedie #grav$ la care se pot adauga si metode chirurgicale #de corectare a unor segmente musculare cu forme modificate : gura de lup , buza de iepure$

:etode generale ;imnastica si miogimnastica copilului si elementelor componente ale aparatului fonoarticular . 'e urmareste fortificarea trunchiului , a gatului , a membrelor . ,xercitiile fizice se insotesc de exercitii de respiratie . 'copul acestor exercitii este de a usura efectuarea miscarilor foarte complexe #si de finete$ a grupelor musculare care participa activ la respiratie si la functionarea aparatului vorbirii . 6erechea de exercitii este obligatorie : de relaxare si de tonificare . !iecare exercitiu trebuie sa respecte si sa repete o anumita ritmicitate . 'e lucreaza la dezvoltarea : expresivitatii faciale , linguale , mandibulare , a buzelor . ,xercitiile vor fi individualizate iar programul de recuperare logopedica trebuie construit intotdeauna pe progresele inregistrate anterior acestora , reprezentand 1achizitii2 psihopedagogice importante pe care se instaleaza noile elemente de invatare . 7iciodata nu se insista pe un 1defect2 #o consoana pronuntata gresit$ ci se cauta asocierea cu sunete asemanatoare , pe care copilul le pronunta corect , pentru a realiza un transfer . 6ractic se apeleaza la formarea sunetului din nou . :odelul gresit nu se corecteaza . "ceasta metoda cere competenta , tact psihopedagogic si foarta multa rabdare pentru ca rezultatele se obtin in timp , uneori cu eforturi moderate dar de cele mai multe ori cu dificultate pe care un specialist valoros le va depasi cu succes . Concluzie : sunetul nou este derivat dintr)un sunet corect articulat #sunete ajutatoare$ . Cateva exemple de exercitii ajutatoare : ) umflarea si retragerea simultana a obrajilor ) inchiderea si dechiderea ochilor , concomitent cu ridicarea si coborarea sprancenelor ) imitarea rasului si a surasului ) incretirea si descretirea fruntii ) umflarea alternativa a obrajilor ) retractia obrazului intre dinti in interiorul cavitatii bucale ) scoaterea limbii neincordate si latite intre dinti si buze , atingand comisurile bucale #lopata$ ) scoaterea limbii incordata si ascutita #sageata$ . "lternarea acestor exercitii : lopata)sageata si invers repetarea conduc la intarirea musculaturii linguale si implicit a motricitii . =rmeaza : ) contractarea limbii in fundul gurii #ca un ghem$ ) lipirea limbii latite de palat si desprinderea prin plescait ) ridicarea varfului limbii pe gingia superioara , revenirea ) ridicarea #indoirea$ limbii pe gingia inferioara ) miscari circulare cu varful limbii pe suprafata buzelor ) miscari circulare pe suprafata dintilor , sub buze ) constrictiunea limbii sub forma de jgheab :iscarile pentru musculatura linguala se executa progresiv , de la exterior la interior , cu precizie si rabdare pentru a evita unele accidente din neatentia sau graba copilului accidente ce pot conduce la refuzul continuarii tratamentului logopedic #exemplu : ranirea prin miscarea limbii$ .

6entru mandibula , buze si valul palatin se recomanda exercitii specifice fiecarui caz . =n loc deosebit de important in terapia logopedica il ocupa educarea respiratiei si a echilibrului dintre inspir si expir . 5n expir , suflul face sa vibreze coardele vocale pe producerea sunetelor . 6resiunea expir>inspir se modifica in functie de fiecare sunet in parte #pentru consoane , presiunea expirului este mai mare$ . Copiilor cu disfunctii de pronuntie , le lipseste exersarea respiratiei . .a baieti distingem respiratie costo)abdominala , iar la fete , o respiratie de tip toracic . 5n general , copiii nu fac distinctie intre aceste 2 tipuri caracteristice care)i disting pe baieti de fete si asistam la diferite tipuri de aritmii , oboseala , gafaiala , gajaiala , fonfaiala etc . 5n exersarea respiratiei vom tine seama de : ) varsta si particularitatile ei #la cei mici se va desfasura sub forma de joc , iar la cei mari ii vom imprima un caracter didactic$ ) reguli igienico)sanitare #incaperi aerisite , cu durata bine dozata pentru a evita oboseala si chiar ameteala$ ? recomandare : ) inspir>expir pauza ) expir>pauza ) expir>pauza ) inspir>expir pauza ) expir>pauza ) expir>pauza #pauza apnee 0 retinerea aerului in plamani$ ,xercitiile de respiratie se insotesc de miscari usoare de brate . !iecarei deficiente i se recomanda exercitii specifice nu se efectueaza la intamplare . ,xemplu : la balbaiti pauzele se vor face numai intre expir si inspir nu invers #expir)inspir$ pentru a preveni spasmul diafragmatic ce se poate instala . 3reptat , exercitiile respiratorii se vor insoti cu sunete : expirul aerului pentru pronuntarea vocalelor sau consoanelor siflante #la copiii dislalici se vor observa foarte usor deficientele pe care dorin sa le corectam$ . 5n etapa urmatoare se invata pronuntarea unei propozitii pe un singur expir . @om repeta de &)1A ori pentru a realiza pregresele care ne intereseaza dar pentru a evita oboseala care induce o stare de plictiseala sau chiar un refuz , din partea copilului . ,ducarea auzului fonematic pentru a putea diferentia sunetele si a reusi sa le pronuntam corect . .a multi copii intalnim deficiente la acest nivel desi pronuntia poate fi corecta . @om urmari realizarea autocontrolului pe baza auzului asupra propriilor emisii vocale care in cazul unor deficiente de auz fonematic nu este posibil si nici nu)si dau seama . ,xercitiile vin sa corecteze si sa instaleze autocontrolul . Daca exercitiile 1corectoare2 sunt inadecvate , efectuate fara profesionalism , fara tact , fara rabdare , rezultatele pot fi contrare si uneori dezastroase . De aceea , in logopedie , activitatea de corectare a dislaliei de exemplu , dar si in alte situatii , primordiala lege putem spune este munca specialistului de a)l face pe copil sa sesizeze propriile greseli de articulatie .

5n cabinetul logopedic , oglinda este obligatorie pentru ca toate exercitiile se fac privindu)se permanent pentru a compara si diferentia mimica gresita de cea corecta . 'e inregistreaza pe banda audio sau chiar video cuvintele pronuntate gresit de copil si prin comparatie corectat de logoped , obligandu)l pe copil sa asculte sau sa priveasca pana cand constientizeaza necesitatea corectarii . ?nomatopeele sunt foarte utile in exersare : ) BBB imitam locomotiva ) sss cum face sarpele sau gascanul ) vjjj sueratul vantului , si exemplele pot continua , ele se construiesc in functie de caz si de inspiratia si maiestria specialistului logoped . "tentia deosebita pe care trebuie sa o acordam este ceruta de evitarea 1perpetuarii2 greselilor care vor conduce la dezvoltarea deficitara pe planul cognitiv in mod deosebit a capacitatii de analiza si sinteza fonetica . 6ersonalitatea logopatului si competenta logopedului 6ornind de la teza 1personalitatea este unica2 , putem extrapola din sfera normalului si in sfera deficientelor , astfel incat ne faciliteaza intelegerea abordarii prin programe individualizate , a copiilor cu diferite grade de dificultate de limbaj . :odificarile de comportament si implicit de personalitate sunt generate atat de cauze organice indeosebi neuropsihologice dar in egala masura #uneori chiar mai mult$ de mediul ambient , mai exact de grupul de contact #familia , scoala , prietenii , vecinii$ prin apostrofari nedrepte , prin solicitari insistente de a pronunta corect desi copilul nu poate si nu intelege ce se intampla cu el . Care sunt rezultatele conduitei gresite vis)8)vis de astfel de copii C ) neincredere ) complexe de inferioritate ) timiditate ) introvertire ) negativism pana la refuz total Cum se pot corecta C ) optimism ) discutii competente pentru redarea increderii in propria persoana ) incredere in logoped si #dupa caz$ psihoterapeut ) insuflarea ideii ca deficienta poate fi tratata si corectata si astfel il implica direct pe copil incurajandu)l ) explicarea competenta a deficientei , a gradului si a posibilitatilor de recuperare , insistandu)se pe lipsa legaturii cu deficientele mintale , ceea ce il va linisti pe copil , il va ambitiona sa participe cu seriozitate la programul de corectare a vorbirii ) participarea parintilor si profesorilor alaturi de prieteni din clasa sau de joaca cu sustinere afectiva si incurajare ) psihoterapeutul trebuie sa)i inlature teama de a vorbi , de frica greselilor , sensibilizarea excesiva pana la timorare . De asemenea trebuie sa ii formeze 1conditionari2 noi si corecte , necesare invatarii vorbirii corecte . Dupa aplicarea programului individual se poate apela si la psihoterapia de grup care poate usura

evolutia sa prin influenta elementului social , prin discutii usoare cu subiecte placute #alese in functie de gusturile copiilor$ , filme linistitoare , muzica relaxanta si chiar a unor inregistrari cu pronuntia copilului ca sa realizeze singur progresele +. 'chilling recomanda 1jocul curativ logopedic2 cu persoane , scenete care nu se limiteaza doar la copiii logopati ci sunt implicati parinti , frati , alte rude , adica 1antrenametul incrajator2 . :etode specifice in logopedie 1. etape pregetitoare pregatire psihica pentru tratament 2. crearea unui tonus afectiv favorabil inceperii procedeelor de corectare a deficientei de vorbire . terapie simptomatica reeducarea respiratiei , pronuntiei %. psihoterapie pentru eliminarea conflictelor psihice si restructurarea personalitatii #relaxare , sugestii , socioterapie , si in cazuri deosebite , hipnoza$ &. selectarea metodei specifice pentru deficienta de pronuntie si de scris in care trbuie sa programam cu precizie : etapa literei , silabei , propozitiei . 6entru corectarea disgrafiilor se apeleaza la etape ajutatoare : faza desenului , mazgalitura sau desen explicativ tematic , exercitii pentru maturizare motorie referitoare la corporalitate in general , la coordonare oculo)motorie , la motricitate fina ca cea a mainii sau lateralitatea , exercitii pentru maturizare cognitiva si nu trebuie minimalizata importanta maturizarii afective cu rol energizat deosebit poate in multe situatii chiar decisiv (. deblocarea resorturilor inhibate fie de ordin anatomo)functional #aparatul fonoarticular$ , fie de ordin psihic prin exercitii de dezvoltare a mobilitatii *. inlaturarea 1fixarii2 atentiei copilului pe propria vorbire si dezvoltarea motivatiei pentru comunicare pe cat posibil corecta , introducandu)l intre vorbitori normali pentru stimularea lingvistica : claritate , corectitudine si relatii psihoafective speciale mai ales cu parintii . 5nlaturarea din jurul copilului a persoanelor irascibile care influenteaza negativ si sunt obositoare , deci ineficiente ba chiar 1franeaza2 procesele recuperatorii in evolutie .