0.

Memoriu justificativ

Industria este o ramura a productiei materiale si a economiei nationale care cuprinde totalitatea intreprinderilor (uzine, centrale, fabrici, mine etc) ocupate cu productia uneltelor de munca, cu extractia materiilor prime, a materialelor si a combustibililorsi prelucrarea ulterioara a produselor obtinute. Industria reprezinta sectorul principal de productie al multor tari. Este grupata pe doua ramuri: - industie grea carea are ca scop obtinerea mijloacelor de productie - industria usoara in care se produc bunuri de larg consum. Intreprinderea este o unitate economica care dispune de personalitate juridica, fiind compusa dintr-un grup organizat de persoane care desfasoara procese de munca utilizand mijloace materiale (masini unelte, echipamente, materii prime etc.), in ederea realizarii de produse si ser icii destinate anzarii pe piata si obtinerea unui profit cat mai mare. Intreprinderea, ca eriga de baza a economiei unei tari, constituie componenta fundamentala a economiei. !cest "atom economic# este in izibil, cele trei functii economice fundamentale ( productia, anzarea si gestiune) ale sale regasindu$se la toate ni elurile: mondial, national, ragional si de ramura. % uniune de intreprinderi constituita sub o singura conducere si gestiune financiara se numeste firma comerciala. &ediul industrial se caracterizeaza printr-un ansamblu de acti itati economice care implica fabricarea si productia, a and ca rezultat anumite tipuri de produse. In urma desfasurarii proceselor tehnologice rezulta bunuri materiale denumite produse. 'rodusul este rezultatul material al unei acti itati umane, destinat satisfacerii unei ne oi si reprezinta o suma de componente materiale si imateriale cu caracteristice interdependente ce alcatuiesc un tot unitar. (in punctul de edere al fabricarii, produsele pot fi considerate, in general, rezultatul transformarii materiilor prime in piese, prin aplicarea unor tehnoligii. (eci un produs este un ansamblu industrial destinat utilizarii. )ecesitatea segmentarii pietelor pe care actioneaza diferitele firme, in ederea imbunatatirii programelor de mar*eting, a impus realizarea unei clasificari omogene a produselor ce fac obiectul tranzactiilor din cadrul pietei respecti e. % clasificare ce raspunde unei asemenea cerinte este aceea care de ide multimea bunurilor si ser iciilor in doua grupe: produse destinate consumului final si produse destinate consumului industrial, numite, pe scurt, produse industriale. 'rodusele industriale sunt folosite , in primul rand, pentru producerea altor produse sau pentru asigurarea a unei serii de ser icii in domeniul industrial. (iferentierea acestora de produsele destinate consumului final pro ine din destinatia finala a cestor produse. (e exemplu, computerul personal poate fi considerat un produs destinat consumului final daca este cumparat de un student sau o alta persoana pentru uzul personal. (aca produsul este cumparat de o agentie atunci el poate fi cuprins in grupa produselor de consum industrial. %raganizarea productiei la ni elul intreprinderii, in general si la ni elul sectiilor de baza in special este influentata si deteminata, in mare masura, de tipul de productie caracteristic acestora. +ipul de productie este o categorie economica cu caracter organizational si functional, diferit de la o intreprindere la alta in fucntie de urmatorii factori: nomenclatura de fabricatie, stabilitatea in timp a fabricatiei sau respectabilitatea fabricatiei, olumul productiei fabricate ,

din fiecare tip de produs , gradul de specializare al locurilor de munca, atelierelor si sectiilor, forma de deplasare intre locurile de munca a obiectelor muncii, modul de amplasare a utilajelor, ritmicitatea productiei si durata ciclului de productie. +ipurile de productie se impart in trei categorii:

+I'-. (E '/%(-0+IE

I) &!1!

I) 1E/IE

I)(I2I(-!.!

'ractica a do edit ca, din punct de edere organizatoric, in cadrul unitatilor industriale nu exista unitate in care sa se intanleasca in forma pura unul dintre cele trei tipuri de productie: in masa, in serie sau indi iduala. Intreprinderile sunt incadrate intr-un tip sau altul de productie potri it tipului de productie predominanat, urmand ca organizarea de baza sa fie adec ata conditiilor concrete existente.

Cap I Organizarea productiei la nivelul intreprinderi

1.1. Moduri de productie
'rocesul de productie dintr-o intreprindere industriala exprima totalitatea actiunilor constiente ale oamenilor care actioneaza cu ajutorul mijloacelor de munca asupra obiectelor muncii, potri it unui anumit flux tehnologic dinainte stabilit, in ederea transformarii lor in bunuri matriale destinate consumului indi idual sau consumului producti , dar si a proceselor naturale care au ca scop transformarea obiectelor muncii. 1e constata ca factorii care conditioneaza desfasurarea procesului de productie sunt: actiunile constienete ale oamenilor, respecti forta de munca4 obiectele muncii, respecti resursele naturale4 mijloacele de munca, respecti capitalul4 procesele naturale.

/ezulta ca in functie de modul in care omul actioneaza asupra obiectelor muncii, in cadrul procesului de productie se disting urmatoarele tipuri de procese: procese tehnologice4 procese de munca4 procese naturale. 'rocesul tehnologic este format din ansamblul operatiilor tehnologice prin care se realizeaza un produs sau repere componente ale acestuia. 'rocesul tehnologic modifica atat forme, cat si structura si compozitia chimica a materiilor prime pe care le prelucreaza. 'rocesul de munca este procesul prin care factorul uman actioneaza asupa obiectelor muncii cu ajutorul mijloacelor din munca, in ederea transformariilor in bunuri materiale. 'rocesul natural reprezinta acel proces in decursul caruia se produc modificari fizice, chimice, biologice ale materiilor prime, sub actiunea factorilor naturali. 'roductia este acti itatea sociala in care oamenii exploateaza si modifica elemente din natura cu ajutorul mijloacelor de productie in ederea realizarii de bunuri materiale destinate necesitatilor de consum. &odul de productie al unui produs se caracterizeaza, in principal, prin combinatia dintre cantitatea de produse de fabricat lansata la un moment dat si fluxul procesului de productie. Intr-un proces de fabricatie putem diferentia urmatoarele moduri de productie: productia continua si productia discontinua. Productia contiuna (flo5-shop), numita si productia liniara, se caracterizeaza prin faptul ca rpodusele sufera aceeasi sec enta de operatie, a nad e entual timpi operati i diferiti. 'roductia contiuna se refera la produsele al caror proces de transformare a materiilor prime nu trebuie sa se intrerupa intre doua posturi de lucru consecuti e, adica nu apar stocari intermediare intre posturi.

'rocedeele folosite la acest mod de productie impun in estitii importante si o automatizare considerabila. 'osturile de incarcare sunt dispuse in linie, ceea ce necesita o buna echilibrare, o iteza regulata de transformare si de transfer, un sistem de apro izionare eficient. .a acest mod de productie se recurge atunci cand olumul productiei este important si cand exista o buna stabilitate a cererii. 'roductia contiuna este specifica industriei siderurgice, petrochimice, etc. Productia discontiuna (job-shop), numita si productia nelineara sau discreta, este specifica situatiilor in care realizarea produsului antreneaza o utilizare a posturilor de incarcare intr-o ordine ariabila, in functie de procesul sau tehnologic. -n produs este realizat in atelierele formate din unitati de transformare distincte. 'rocesul de fabricatie poate fi frectionat, pentru a permite reluarea produselor semifabricate. 'roductia discontinua este specifica industriei mecanice.

1.2.Clasificarea produselor
&ediul industrial se caracterizeaza printr-un ansamblu de acti itati economice care implica fabricarea si productia, a nd ca rezultat anumite tipuri de produse. In urma desfasurarii proceselor tehnologice rezulta bunuri materiale denumite produse. 'rodusul este rezultatul material al unei acti itati umane, destinat satisfacerii unei ne oi si reprezinta o suma de componente materiale si imateriale cu caracteristice interdependente ce alcatuiesc un tot unitar. (in punctul de edere al fabricarii, produsele pot fi considerate, in general, rezultatul transformarii materiilor prime in piese, prin aplicarea unor tehnoligii. (eci un produs este un ansamblu industrial destinat utilizarii. )ecesitatea segmentarii pietelor pe care actioneaza diferitele firme, in ederea imbunatatirii programelor de mar*eting, a impus realizarea unei clasificari omogene a produselor ce fac obiectul tranzactiilor din cadrul pietei respecti e. % clasificare ce raspunde unei asemenea cerinte este aceea care de ide multime bunurilor si ser iciilor in doua grupe: produse destinate consumului final si produse destinate consumului industrial, numite, pe scurt, produse industriale. ( tabelul ,.3.) Criteriul de clasificare Tipuri de produse Caracteristicile produselor Exemple

'rodusele brute 'roduse semifabricate sau intermediare

)u pot fi utilizate ca atare, intrucat mai necesita operatii de conditionare, purificare sau finisare

'iese turnate, substanta acti a din detergenti

tadiul de prelucrare

)u pot fi utilizate in contiuare la o +agle rotunde pentru alta etapa a procesului tehnologic sau fabricarea te ilor rotunde de reprezinta materia prima pentru un laminare, fibre sintetice alt proces de fabricatie obtinute industria petrochimica

'roduse finite

1unt obtinute in ultima etapa a procesului tehnologic ( finisate corespunzatoare din punctul de edere al normelor de utilizare)

'iese, subansambluri, masini, aparate, instrumente, scule, medicamente, detergenti,tesaturi, aparatura electocasnica, carburanti 0ocos, zahar, mobilier, piese

'roduse principale !ezultatul o"tinut in urma proceselor productive 'roduse secundare

0onstituie obiecti ul principal al procesului tehnologic

/ezulta din fabricatie in mod ine itabil, fara sa constituie un obiecti principal

8udroane, ape amoniacale, gaze de cocserie, melasa, rumegus, span

#estinatia

'roduse complexe de tip "bun de echipament# 'roduse standar de tip " mare public# sau de " bun de lag consum# 'roduse complexe cu aloare adugata mare 'roduse elementare

0aracterizate prin arietatea produselor si prin di ersitatea modurilor de obtinere !u complexitate mica si putine ariante

!utomobile

Electrocasnice, incaltaminte

!u complexitate foarte mare si sunt fabricate ca unicat sau in serie foarte mica 1unt simple constituite din elemente putine

Imobile, a ioane, apoare

0uie, lacate organe de masini.

+abel ,.3.

'entru produsele finite, exista si alte criterii de calsificare, precum clasificarea 2!+: 'rodusele de tip 2, care se obtin dintr-un numar restrans de materii prime si se fabrica intr-o gama mare de produse finite. !u o structura " di ergenta#. Exemple: produsele din industria chimica, siderurgica etc. 'rodusele de tip !, care se obtin prin asamblarea in mod clasic a unui numar mare de componente, intr-o gama mica de produse. 1tructura produsului este "con ergenta#, nomenclatorul este important si se constata adesea existenta a numeroase componente pe stoc. Exemple: masini unelte clasice 'rodusele de tip +, care se obtin printr-o tehnologie de asamblare moderna, adaptata la o piata competiti a si fluctuanta. 1tructura produselor este "liniara#. 'rin asamblarea unor componente comune, se obtin numerose produse finite. Exemple: computere, (2( pla:ere 'rodusele de tip ;, care pro in dintr-o combinatie a produselor de tip ! si de tip 2, se obtine un numar limitat de produse semifinite de tip !, care prin multiple combinatii, duc la obtinerea produselor finite de tip 2, adaptate ne oilor specifice clientilor. !cest tip de fabricatie este caracteristic produselor care au ariante numeroase: Exemple: masini unelte cu comanda numerica, centre de prelucrare In functie de proprietatile produselor finite fabricate, acestea se calsifica in produse omogene si produse eterogene. 'rodusele omogene se caracterizeaza prin faptul ca au proprietati identice in toate partile lor. (upa starea de agregare, produsele omogene pot fi fluide sau solide. 'rodusele omogene solide difera intre ele atat sub raportul continutului, cat si sub raportul dimensiuni de li rare. 'rodusele eterogene au un caracter mult mai complex, proprietatile lor find diferite in raport cu partile lor componente4 acest fapt determina aparitia unor probleme mai complexe in timpul utilizarii, care necesita rezol are. (upa modul de utilizare, produsele eterogene pot fi: de uz curent si de uz exceptional.

<

1.$. Tipuri de productie

1.$.1. %actori determinanti ai tipului de productie +ipul de productie reprezinta modalitatea de organizare a productiei dintr-o intreprindere sau dintr-o subdi iziune organizatorica a acesteia (sectie, atelier, loc de munca).

%actori determinanti ai tipului de productie

ta"ilitatea in timp a nomenclaturi i de fa"ricatie

&olumul productiei fa"ricate in fiecare tip de produs

'radul de specializare a locurilor de munca( a atelierelor( a sectiilor

%orma de miscare a o"iectelor muncii intre locurile de munca

%olosirea timpului de munca disponi"il

1.$.2. Tipuri de productie In intreprinderile de productie exista trei tipuri de productie diferentiate prin cantitatea produselor fabricate si prin repetiti itatea productiei. !cestea sunt: productia in masa, productia in serie si productia indi iduala. In cadrul unitatilor industriale, exista intreprinderi in care nu poate fi intanlit intr-o forma pura unul dintre cele trei tipuri de productie. In aceste cazuri, intreprinderile or fi incadrate intr-o anumita categorie in raport cu tipul de productie predominant, urmand ca organizarea productiei de baza sa se faca in functie de conditiile concrete existente. )roductia in masa se caracterizaeza prin fabricarea unui numar redus de produse, inintrerupt in cantitati mari sau foarte mari. !cest tip de productie ocupa o pondere insemnata in cadrul intreprinderilor industriale. +ipului de productie in masa ii este caracteristica o specializare inalta, atat la ni elul intreprinderilor cat si cel al sectiilor de productie, pana la ni elul locului de munca. 0a urmare a fabricarii neintrerupte a aceluiasi tip de produs, miscarea produselor sau a pieselor de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata sau in flux continuu. Existenta acestei caracteristici determina, pe plan organizatoric, dotarea locurilor de munca cu utilaje specializate amplasate in concordanta cu fluxul tehnologic si folosirea unor mijloace de transport cu mers contiunuu ( benzi rulante, con eioare pe sine, planuri inclinate). +otodata este necesara folosire de scule si dispoziti e specializate si a unei forte de munca cu calificare corespunzatoare. In cardrul intreprinderilor moderne, tipul de productie in masacreeaza conditii optime pentru automatizarea productiei, constituindu-se pe aceasta baza linii de productie, sectii sau uzine complet automatizate. )roductia in serie caracterizeaza intreprinderile care fabrica nomenclaturi mai reduse sau o gama mai larga de produse in mod periodic,in loturi sau serii mijlocii si mici. In raport cu acestea, se deosebesc productia de serie mare, de serie mijlocie sau de serie mica. .otul de productie este cantitatea de produse sau semifabricate identice puse in fabricatie simultan sau progresi , prelucrate continuu la acelasi loc de munca, dupa care trec la alt loc de munca, pe fluxul tehnologic. .a intreprinderile caracterizate prin productia de serie, gradul de specializare al intreprinderilor, al sectiilor si al locurilor de munca are un caracter mai redus decat la productia in masa, ni elul fiind dependent de marimea seriilor de fabricatie. In cadrul acestor intreprinderi, deplasarea produselor sau a pieselor de la un loc la altul se face pe loturi, folosindu-se in acest scop mijloacele de transport cu functionare continua sau discontinua, in raport cu marimea seriei de fabricatie. 1ub acest aspect organizatoric, in productia de serie se impune dotarea locurilor de munca cu utilaje mai putin specializate, in general uni ersale si folosirea unei forte de munca cu calificare corespunzatoare, capabila sa execute operatiile tehnologice necesare. !mplasarea locurilor de munca se realizeaza pe grupe omogene de utilaje, masini etc., conform fluxului tehnologic in functie de marimea seriilor de fabricat. )roductia individuala se caracterizeaza prin fabricarea unor arietati foarte largi de produse, in cantitati reduse uneori unicate, a and un caracter insatbil in timp. .a intreprinderile care au acest tip de productie, fabricarea diferitelor piese sau produse se poate repeta la inter ale de timp nedeterminate, fiind posibil ca fabricarea anumitor produse sa nu se mai repete niciodata. %rganizarea sectiilor de baza se face dupa principiul tehnologic, ceea ce presupune ca in cardul sectiilor de baza se executa faze de proces tehnologic,iar amplasarea utilajelor se face >

dupa metoda grupelor omogene de masini. 1pecializarea masinilor si utilajelor este foarte redusa ( utilaje uni ersale), a and capacitatea de a se adapta usor, printr-un numar foarte mic de reglaje la schimbarea nomenclatorului de fabricatie. +recerea produselor de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata sau in loturi mici de fabricatie, cu ajutorul unor mijloace de transport cu deplasare discontiuna, de tipul carucioarelor manuale, electrocarelor sau motosti uitoarelor. 'entru fabricarea produselor se foloseste o tehnologie alabila pentru intreaga gama de produse executate, urmand ca detaliiile tehnologice ale fiecarui produs sa fie definiti ate in cadrul fiecariu loc de munca de catre muncitorul cu un ni el ridicat de calificare, corespunzatoare arietatii mari de produse realizate. In tabelul ,.6. sunt prezentate caracteristicile principale ale tipurilor de productie prezentate. +abel ,.6. 0aracteristicile tipurilor de productie )omenclatura 2olumul 0aracteristica de produciei locurilor Tipul fabricaie din fiecare tip de munc? de de producie produs in masa /estransa @oarte mare 1pecializate AB, uneori la un tehnologic singur tip de produs /elati mare, &are, insa 1pecializate in serie creste de la scade prin tehnologic &are ,C *C < seria mare trecerea de la ( la serie &ijlocie catre seria seria mare mare) si < C *C,$ mica spre seria uni ersale &ica mijlocie si ( la serie ,$C*C3$ mica mijlocie si mica) Indi iduala @oarte mare &ic, in -ni ersale * D 3$ general un singur exemplar

@orma de deplasare a obiectelor muncii

@olosirea fondului de timp disponibil

Indi idual, bucata cu bucata Indi idual (la serie mare) si pe loturi ( la seria mijlocie si mica)

+impul programat se foloseste la maximum )u se acopera fondul de timp programat

Indi idual

@ondul de timp disponibil este foarte mic

Cap. 2. Tendinte actuale in cadrul intreprinderilor moderne

2.1. Te*nologia informatiei in realizarea proceselor de productie
(ez oltarea tehnologiei informatiei a condus la utilizarea in productia de bunuri a sistemelor asistate de calculator. 'rin utlizarea informatieie, in procesul de cercetareproiectare-planificare-productie-control se introduce totalitatea cunostintelor tehnologice disponibile pentru linia de productie respecti a. Informatia si-a gasit locul la ni elul fundatiilor administrati e ale intreprinderii contabilitate, gestiune so apoi a permis automatizarea proceselor de productie. &etodele si mijloacele de productie ale industriei din domeniul mecanica au suferit modificari datorita operatiei calculatoarelor,robotilor industriali, a sistemelor flexibile de fabricatie, care dupa masinile cu comanda numerica incep sa ocupe un loc important in intreprinderi. -tilizarea tehnologiei informatiei in realizarea sistemelor de fabricatie este conditionata de existenta resursei umane calificate (ingineri, tehnicieni, desenatori) si de baza materiala (calculatoare, sisteme de comanda digitala) !cti itatile care pot fi desfasurate cu ajutorul calculatorului in sistemele de productie sunt prezentate in tabelul urmator: +CTI&IT+TI #E %+ ,!+TE C, +-,TO!,. C+.C,.+TO!,.,I C+# (0omputer !ided (esign) C+) (0omputer !ided For* 'laning) C+M ( 0omputer !ided &anufacturing) )) ( 'roduction 'lanning 1:stem) C+/ ( 0omputer !ided Gualit: !ssurance) C+O ( 0omputer !ided %rganization)

C+# se refera la proiectarea produselor pe baza unui soft-5are-uri specifice, cu ajutorul carora se desfasoara urmatoarele acti itati: realizarea schitelor, planurilor, a proiectelor4 efectuarea de calcule4 testarea si erificarea asistata de calculator a ariantelor alese in etapele anterioare4 selectarea modelelor finale pe baza criteriilor tehnico-economice. C+) planificarea cti itatilor asistata la calculator are drept scop pregatirea fabricatiei, care consta in: definirea proceselor, elaborarea listelor de materii prime, materiale, repere, subansambluri si 1(2-uri necesare, roboti industriali, sisteme de transport. C+M fabricatia asistata de calculator are drept scop utilizarea sistemelor computerizate, in ederea conducerii si supra egherii operatiilor de prelucrare prin stabilirea unei legaturi intre computer si resursele de productie ale intreprinderilor. @unctiile 0!& sunt: programarea robotilor, a masinilor unelte cu comanda numerica, a

,$

sistemelor de transport4 selectarea, pozitionarea sculelorHpieselorHsemifabricatelor in ederea prelucrarii sau asamblarii. )) gestiunea productiei asistata de calculator se refera la utilizarea sistemelor asistate de calculator pentru planificarea organizatorica si pentru comanda si supra egherea desfasurarii productiei de la prelucrarea comenzii pana in momentul desfaceriiHli rarii produsului. C+/ asigurarea calitatii asistata de calculator are drept scop realizarea planurilor si a programelor de control, precum si executarea operatiilor de masurare si control. C+O organizarea acti itatii asistata de calculator are drept scop organizarea cu ajutorul calculatorului a acti itatilor comerciale, economice, de mar*eting si de promo area a produselor intreprinderii. !utomatizarea a permis incalzirea aproape completa a omului in anumite procese tehnologice ce necesitau efort. 0erintele tot mai mari si mai di ersificate ale pietei de desfacere au condus la aparitia schimbarilor tehnologice si economice. !cest lucru a impus intreprinderilor adoptarea unei strategii ai a unei tehnologii care sa o transforme intr-o unitate practica, capabila sa depaseasca schimbarile tehnologice, economice si pe cele din mediul social, defapt ce s-a tradus in " intelegerea sistematica a intreprinderilor#, realizata cu ajutorul tehnicilor informaticii. (upa modul cum s-a realizat integrarea sistemelor s-au creat: Intreprinderea extinsa0virtuala care poate fi diferita ca o retea de organizatii disparute georgrafic, dar reunite prin intermediul tehnologiilor informationale si comunicatiei. In structura acestei intreprinderi nu exista o schema organizatorica, adica nu exista ierarhi deoarece partenerii sunt egali. Intreprinderea agila, se caracterizeaza prin capacitatea de a se reoganiza rapid ca raspuns la schimbarile bruste ale productiei si la e olutia mediului4 Intreprinderea fractala este un sistem deschis, compus din unitati de lucru autonome numite "fractali# a and autoorganizare Intreprinderea *alonica este intreprinderea care integreaza intreaga acti itate pri ind fabricatia pe baza tehnologiei moderne. Integrarea inteprinderi are ca efect cresterea competiti itati globale si a capacitatii de raspuns la cerintele pieteii de desfacere fizic mare sau conditii periculoase de munca.

2.2. ,tilizarea sistemelor moderne de fa"ricatie

1istemele de fabricatie au e oluat de-a lungul timpului in functie de conditiile de organizare si tehnicile existente la un moment dat. In industriile producatoare exista sisteme de fabricatie moderne care conduc la obtinerea performantelor propuse. (intre acestea cele mai importante sunt: - 1isteme de fabricatie inteligente - 1isteme de fabricatie halonice - 1isteme de fabricatie bionice

,,

istemul inteligent este un sistem care fie ia din mediu energia necesara si o transforma in energie mecanica si caldura fie manipuleaza informatii. !ceste sisteme sunt utlizate in: ingineria nucleara, industria alimentara, constructii, transport, petrol etc. istemul *alonic este un mod de organizare bazat pe integrarea oamenilor, a utilajelor tehnologice si a calculatoarelor in unitati autonome si cooperante. -n exemplu de sistem de fabricatie halonic il reprezinta cel conceput in !nglia pentru telefoane celulare. istemul "ionic a fost propus in Iaponia si are functii care imita comportamentul organismelor biologice ca: autoorganizarea, autorecuperarea ai autodez oltarea.

2.$. Organizarea locurilor de munca pe "aza principiilor ergonomice

Ergonomia este stiinta care se ocupa cu relatia om masina mediu, a and ca scop optimizarea acti itatilor omului si a performantelor sistemului din care acesta face parte. 'rincipiile ergonomice in organizarea locurilor de munca, sunt specificate si in " )ormele generale de sanatate si securitate in munca# (intre aceste principii obligatoriu de respectat in organizarea fiecarui loc de munca pot fi enumerate urmatoarele: - (imensionarea locului de munca in functie de particularitatile anatomice, fiziologice si psihologice ale omului, dar si de caracteristicile echipamentului utilizat4 - !sigurarea posibilitatii de miscare si modificare a pozitiei in timpul lucrului4 - !menajarea corespunzatoare a spatiului de lucru4 - -tilizarea echipamentelor tehnice care respecta reglementarile in igoare4 - %ptimizarea fluxului tehnologic4 - &anipularea corecta a materialelor4 - !sigurarea cailor de circulatie intre posturile de lucru4 - !sigurarea circulatiei usoare si rapide a materiilor prime, a matrialelor si a produselor4 - /espectarea inaltimii planului de lucru in functie de pozitia anagajatului (asezat sau ortostatic) si de tipul de acti itate (lucrari manuale, lucrari de precizie, lucrari de birou, lucrari care implica manuirea pieselor grele). (easemeni o preocupare a ergonomiei este mediul industrial si influenta sa asupra omului, in timpul procesului de productie. @actorii legati de mediul de munca se refera in principal la: - &icroclimat determinat de temperatura si umiditatea aerului din incapere, de iteza curentilor de aer si de temperatura suprafetelor din zona de lucru4 - 2entilatie care se realizeaza in incaperile de lucru cu mijloace care asigura conditiile de calitate a mediului prin eliminarea sau reducerea la limita admisa a urmatoarelor elemente: fumuri, gaze, apori toxici, pulberi, substante toxice sau iritante, substante explozi e, umiditatee, curenti de aer, caldura4 - Iluminat, presiune, zgomot, ibratii. )erespecatrea conditiilor de mediu conduce pe langa alte consecinte la aparitia bolilor profesionale.

,3

1I1.IO'!+%IE

1. #ragoi '. Intreprinderea integrata Editura 'olitehnica 'ress, Jucuresti, 3$$6 2. 1ar"ulescu C.( 1agu C. &anagementul productiei Editura +ribuna Economica, Jucuresti, 3$$, $. 2eagu C. Ingineria si &anagementul 1istemelor de 'roductie Editura Jren, Jucuresti, 3$$7

,6