Sunteți pe pagina 1din 3

"LEOAICA TANARA, IUBIREA" DE NICHITA STANESCU Conceptul de neomodernism desemnea a spiritul !

eneratiilor de autori care s"a mani#estat in literatura romana in anii $%&" $'& ai secolului al (("lea) Dupa mai *ine de un deceniu de cultura pusa in slu+*a proletariatului, a inter,enit o noua orientare ideolo!ica, o re,i!orare a poe iei, o re,enire a discursului liric la #ormulele de e-presie meta#orice, la re#lectii #ilo o#ice si la ima!ini artistice) .ata de modernismul lo,inescian din perioada inter*elica, care isi dorea sincroni area cu spiritul ,eacului, neomodernismul incearca sa recupere e modelele e-emplare intorcandu"se spre marii creatori de dinainte de ra *oi precum Ar!/e i, Bla!a, Baco,ia, Bar*u) Tinerii poeti ai anilor $%& 0 Ste#an Au!ustin Doinas, 1arin Sorescu, Ioan Ale-andru si Nic/ita Stanescu au innoit poe ia, ,a and in ea o stare liri 232c44i ca, o e-presie meta#orica a trairilor, inte!rand in ea miturile si ,isurile ) 5oe ia de,ine un spatiu ludic al lim*a+ului si con,entiilor lui, care, la randul lui, este ,a ut ca o lume careia poetii ii e-ploatea a #rumusetile si capacitatile de e-presie) Se o*ser,a ast#el o sc/im*are in atitudinea #ata de lim*a+, neomodernismul culti,and +ocul sau lim*a+ul pro aic, dand acestor procedee noi ,alente lirice de e-presie) Sinteti and, poe ia neomodernista este poe ia care se intoarce la i ,oarele modernitatii inter*elice, in care poetii nu #ac compromisurile morale, tematice si stilistice cerute de poe ia realist" socialista, este o stare lirica, o e-presie meta#orica a trairilor pro#unde ale #iintei, inte!rand ,isul si mitul, lim*a+ul poe iei nu mai e un simplu mod de e-presie, ci si un scop in sine, lim*a+ul de,ine o lume careia poetul ii e-plorea a #rumusetile si capacitatile de e-presie, este culti,at uneori lim*a+ul pro aic sau +ocul cu ,or*ele) 5oetul post*elic neomodernist, N) Stanescu se plasea a intr"o no*ila ascendenta poetica 0 se inrudeste cu 1) Eminescu prin ilimitarea com*inatorie, cu Bla!a prin depersonali area si dispersia in etern, cu Ar!/e i prin #orta cu care ino,ea a la ni,elul lim*a+ului poetic, cu I) Bar*u prin capacitatea de inci#rare a mesa+ului in #ormule unice, ermetism, !eometri are lirica si nu in ultimul rind cu Baco,ia prin aplicarile o*sedante ale tonului si anumitor stari) 6a re ulta ast#el o $poe ie a poe iei$ dupa cum a#irma Eu!en Simion, concentrata in ,olume precum $Sensul iu*irii$"78%&, $Dreptul la timp$"78%9, $O ,i iune a sentimentelor$"78%:) Cel din urma cuprinde si poe ia " Leoaica tanara, iu*irea", opera care pre inta ,i iunea e-presiei unei trairi care nee-teriori ata ar ramane muta, speci#ica primei perioade de creatie stanesciene caracteri ata prin elanuri adolescentine, mani#estarea starii +u*ilatorii a unei lumi patronata de su#let, o lume care respira timpul #iintei ca pre enta si sacrali ea a iu*irea, etapa unei spectaculoase mitolo!i ari a lumii) Ast#el, intrea!a opera este centrata pe tema iu*irii #ul!eratoare si a modi#icarii #undamentale su#letesti sur,enite, semn ca pe lan!a iu*ire omul nu poate trece nepedpsit) Sunt asimilate idei poetice eminesciene si ar!/e iene ,i and caracterul ne!ati, al iu*irii, aceasta #iind urmata deseori de de ama!ire) E-presia poetica, desi nu este ermetica, este no,atoare si surprin atoare, contri*uind uneori la am*i!ui area sensurilor) Lirismul pur este ,alori#icat prin asumarea perspecti,ei pro#und su*iecti,e a eului liric e-primat, sistemul ,er*al si pronominal la persoana I 0 $mi"a sarit$, $ma pandise$, $mi"a in#ipt$, $m"a muscat$, $mi"am dus$ dand identi#icarea clara a dei-isului personal si su!erand irumperea *rutala a acestui sentiment in ,iata))Totodata, aceste ,er*e la per#ectul compus, elemente ale campului semantic al a!resi,ului traduc raportul eu liric" iu*ire, indi,idul de,ine pacient , nemaiputand sa decida cand si de ce apare sentimentul) De asemenea, le-emul $colti$ induce ideea e#ectelor de,oratoare, pe care le are iu*irea asupra identitatii sinelui, dar si a semnului lasat de impactul cu iu*irea, semnul neputand #i camu#lat)

Laitmoti,ul operei este rele,at inca din ,ersurile incipit $Leoaica tanara, iu*irea$ care lamuresc raportul de simetrie cu titlul a carui si!naletica este construita pe *a a unui trans#er semnatic deoarece le-emul $leoaica$ detine seme dominante precum #rumusete , #erocitate, li*ertate care sunt ulterior trans#erate le-emului $iu*ire$ , comparatia eliptica si in,ersata 0 $iu*irea ca o leoaica tanara$, a,and simultan ,alente meta#orice) Sec,enta initiala este creata prin ima!ini socante, asocierea inedita a iu*irii cu un act de a!resiune !enerand tensiunea poetica) Iu*irea, ca a*stractiune, este concreti ata in ima!inea meta#orica a #elinei, iar contactul cu #iinta este receptat ca atac #i ic, socul e-presi, #iind dat de #ra!mentarea ideii la ni,elul ,ersi#icatiei, autorul i oland ,ersul $mai demult$ in ,ederea pre!atirii momentului) A doua sec,enta a poe iei surprinde o du*la trans#i!urare a #iintei in,adate de sentiment, eul de,ine un ,centrum mundi$, su#letul indra!ostit are intuitia unei lumi per#ecte, cercul asimiland un sim*ol al per#ectiunii 0 ,Si deodata"n +urul meu, natura; se #acu cerc de"a dura$) Eul indra!ostit percepe lumea ca dintr"un ,arte+, contururile #iind estompate, nu se mai distin! ca altadata, comparatia0 ,ca o stran!ere de ape$ #iltrand ima!inea eminesciana din "cui*ar rotind de ape" care su!erea a capacitatea !ene ica a iu*irii) .iinta sedusa isi a*andonea a simturile distincte, initial pentru a le uni#ica) Structura meta#orica 0 "Si pri,irea"n sus tasni,; curcu*eu taiat in doua" ,i ea a #aptul ca iu*irea de,ine punte intre doua lumi real"ireal, contin!ent"transcendennt) Aceeasi idee a *ucuriei supreme, a #ericirii care copleseste su#letul este reiterata si in urmatoarele doua ,ersuri 0$Si au ul o"ntalni; tocmai lan!a ciocarlii$, eul liric percepand lumea acut sen orial, cu toate simturile tre e si numai in mod *ene#ic, ciocarlia #iind o pasare solara) 5oetul operea a la ni,elul metata-elor pentru ca intrea!a stro#a sa #ie construita pe ideea raportului indra!ostitului cu lumea, cursi,itatea ideilor #iind intretinuta de in!am*ament) Daca sec,enta anterioara se centrea a asupra trans#i!urarii lumii si asupra uni#icarii simturilor, a treia sec,enta poate #i e-plicata ca o renuntare la acestea0 ,1i"am dus mana la spranceana, la tampla si la *ar*ie, dar mana nu le mai stie", in #a,oarea unei alte modalitati de cunoastere0 sentimentul, pe care poetul il de#inea ca #iind #orma $",a!a a ideii s#erice", am*i!uitatea #iind o trasatura de#initorie pentru ilustrarea ,i iunii despre lume a poetului) De asemenea, aceste ,ersuri au o importanta incarcatura stilistica deoarece ,tampla$ se ,alidea a ca sim*ol al !andirii, ,spranceana$ ca se!ment adocular care preia semele oc/iului ca sim*ol al cunoasterii, iar ,*ar*ia$ este un se!ment adoral care preia semele !urii si comunicarii) 6er*ul la per#ectul compus ,am dus$ alaturi de sim*olistica elementelor #aciale su!erea a ideea ca, odata consumata iu*irea, pierduta #iind, eul incearca inutil, sa se re!aseasca, pentru ca ,er*ele la pre entul etern0 ,aluneca$, ,trece$ sa induca ideea persistentei iu*irii in su#letul omului) Totodata poetul operea a la ni,elul meta!ra#elor, punctele de suspensie potentand ideea de continuitate, de permanenta a iu*irii) 1u icalitatea discursului liric or!ani at in trei sec,ente0 o senarie cu ,ers li*er, o octa,a cu ,ers li*er si o decima cu ,ers li*er, este data de masura ,ersului ,ariind intre doua si ece sila*e, #i-at in,aria*il intr"o sc/ema neo*isnuita de ritmuri) Rimele perec/i sunt #eminine si produc o edulcorare, o cati#elare a tonului #inal) Ast#el creat, ,ersul stanescian sustine prin mu icalitatea lui interioara de a,ant, de precipitare spre stin!ere, insasi miscarea sentimentului care i *ucneste cu tarie, e,oluea a cu #e*rilitate spre implinire si se reali ea a prin proiectia iu*irii in ,oluptatea meditatiei ce sur,ine pierderii acesteia) 5oe ia propune un mod de receptare pro#und su*iecti, a sentimentului iu*irii, inteles ca modalitate de a #i in lume) Apartinand lirismului su*iecti,, poe ia situea a omul in centrul unui uni,ers pe care il reconstruieste din temelii) Ast#el surprin atoarele asocieri meta#orice, concreti area, prin lim*a+, a unor a*stractiuni, uneori am*i!uitatea sensurilor, semni#icatiile o*tinute prin plasarea unor clisee ,er*ale din

poe ia inaintasilor in noi conte-te, con#era ,i iunii poetice conturate in opera lirica "Leoaica tanara , iu*irea$ de Nic/ita Stanescu o nota de ori!inaliate mai mult decat e,identa)