Universitatea Tehnict

Gh. ASdthi

Iai
Catedra TMR

CUPRINS

2. PROIECTAREA UNUI MECAMISM CU RO/I DIN/ATE .............................................50 2. 1 DETERMINAREA GRADULUI DE MOBILITATE AL MECANISMULUI .........52 2.2 DETERMINAREA NUMARULUI DE DIN/I I VITEZELE UNG IULARE ALE ELEMENTELOR MECANISMULUI ...............................................................................52 2.! DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOMETRICI AI RO/ILOR !2I " .......55 2." DETERMINAREA RANDAMENTULUI ANGRENA#ULUI ................................5$

Te%a 1
PROIECTAREA UNUI MECANISM CU BARE

SC se efectueze analiza structuralt,cinemafict i cinetostatict pentru mecanismul maniveltpiston (bieltmanivelt) din construc(ia unui motor cu ardere intern in 4 timpi. Se vor folosi datele numerice din tabelul 1.1

Ta&e'(' 1.1

3000

!."

1!#S!$

1!0#

1) %a*+,e't-e'e%e*t ./*d(.tt/r) 2) &+e't -e'e%e*t ./*d(0) !) 1+0t/* -e'e%e*t ./*d(0).('+0t ") &'/. %/t/r -e'e%e*t 2+3)

1.1 A*a'+4a 0tr(.t(ra1t a %e.a*+0%('(+

Analiza cinematict a unui mecanism presupune determinarea pozi(iei,

preCum ji d distributiei de viteze ji de dCCelerd(ii pentru fieCdre element, cunosctnd parametrii constructivi ai mecanismu\ui ji micarea

relativ5 dintre e\emente\e cuple\or conduc5toare. Exist5 numeroase metode de analiz5 cinematic5, fundamentate pe diverse domenii a\e matematicii: eometrie analitict, calcu\ vectoria\, calcu\ matricial, al ebrd numerelor complexe.

1.1.1 Ide*t+2+.area e'e%e*te'/r 1(*.te'/r .+*e%at+.e %lement cinematic& este un corp solid (ri'id sau elastic) sau fluid (lic(id sau 'azos), care transmite un lucru mecanic sau translorma o ener'ie. Cupla cinematica& este le'atura mobile dintre dona elemente cinematice, formata prin contactul direct intre supraletele lor.
Criterii de clasificare a cuplelor cinematice&

a)dupa numarul de miscari relative (eliminate) intre cele dona elemente) b) dupa natura contactului dintre elementele cinematice) c) dupa caracterul miscarii relative dintre elementele cinematice) d) dupa asi'urarea contactului dintre elementele cinematice) e) dupa caracterul miscarii& de rotatie, de translatie sau de rotatie st translatie. At152)6.(11t de r/ta-+e de .'a07 5 B-25!t6.(1't de r/ta-+e de .'a07 5 Ct!5")6.(11t de tra*0'a-+e de .'a07 5 Ot"51t6.(11t de r/ta-+e de .'a0a 5
*ant cinematic& este un ansamblu sau o insiruire de elemente le'ate intre ele prin cuple cinematice. +ecanism& un lant cinematic inc(is care confine un element fi, st unul sau mai multe elemente conducatoare care asi'ura miscari determinate ale celorlalte elemente. -re un numar de elemente sau cuple conducatoare astfel meat miscarea tuturor elementelor este unic determinata. Clradul de restrictivitate& este numarul de miscari elementare care nu se pot e,ecuta (restricfii sau le'aturi). .n'(iul de confi'uratie& la care se produce blocarea se numeste un'(i de blocare /et/t // 'be . 0ntervalul care este limitat de confi'uratia de blocare, este domeniul de blocare, in care functionarea nu este posibila. 0n cazul mecanismelor pafrulater, manivela piston st cu cilindru oscilant, un'(iul de confi'uratie are denumirea consacrata de un'(i de presiune.

"

1.1.2 Sta&+'+rea 2a%+'+e+ 5528

1amilia& reprezinta numarul de restrictii commune impuse miscarii elementelor ecanismului 2imensiunea spa(iului 3S) este e'alt cu numtrul de mictri elementare luate o sin'urt dati.2iferen(a f$45S constitute numtrul de mictri elementare care nu sunt e,ecutate de niet un element (le'tturi comune) i se numeste familia mecanismului

1.1.! Ca1.(1(1 9rad('(+ de %/&+'+tate :ML

Ciradul de mobilitate& este numarul de parametric independenti care determina couplet pozitia relativa a unui element in raport en celalalt. 6radul de mobilitate arata de asemenea numarul de miscari elementare posibile. Clradul de libertate& este numarul determinat ca diferenta dintre numarul de
parametrii st numarul de ecuatii care intervin in problema pozitiilor $ $ 417 8 k tp

1.1.4 2escompunerea mecanismului in 'rupe structurale

!rupa structuralt este un lan( cinematic care face parte dintr"un mecanism ji se a# are un num5r de rupe conducttoare e al cu radul stu de libertate. bucurt de urmttoarele propriet5\i: b# are un num5r de cuple exterioare cu ajutoru\ ctrora se \ea t \n c# mecanism. nu se poate descompune in rupe structurale mai simple. !rupele struCturd\e Cu $%& se numesC rupe Assur, idr rupele Cu $'& se numesC rupe ConduCdtoare. (o(iunea de rupa struCturala se folosejte, in specidl, pentru studiul mecanisme\or cu cuple inferioare. )e aceia, \n compunerea

ddcd rupd confine contururi inc+ise deformabi\e, c\dsa este e d\d cu numdru\ maxim de \atun ce caracterizeazd aceste contururi. dac5 rupa nu con\me astfe\ de contururi, clasa este e ald cu ran u\

Al oritm de descompunere a unui mec+anism in rupe d# se cd\Cu\edzd (determind# rddu\ de mobilitate dl mecanismu\ui, structurale b# se transforma toate cup\e\e cinematice superioare, daca exista in cup\e cinematice inferioare, c# se indeparteaza din sc+ema structura\a a mecanismului batiul sau e\ementa\ de referinta fix, se izoledza rupe\e structurdle conducatoare, d# lantul cinematic ramas se descompune in rupe assurice cat mai e# simple (dioda#, printr"o inlantuire \o icd a dCestor rupe structurale.
Figura 1.1.4.1

9rad;0 .'a0a;2 /rd;2 a01e.t;1

9rad;0 .'a0a;2 /rd;2 a01e.t;2

9rad;0 .'a0a;2 /rd;2 a01e.t;!

9rad;0 .'a0a;2 /rd;2 a01e.t;"

9rad;0 .'a0a /rd;2 a01e.t;5

Figura 1.1.4.2 Figura 1.1.4.3 <

Tabelul 1.1.4.1 Ord+* A01e.t C'a07 2 Ord+* Ta&e'(' 1.1.4.2 A01e.t

$05. 0e at+*9e +* %/%e*t(' +* .are 1+0t/*(' a=(*9e +* 1(*.t(' >/rt +*2er+/r Figura 1.1.4.4
Tabelul

1.1.4.3

3000

D 82,

12! 2"

120!

OA

? ; 1.25

D D ?? $2.5 /

OA ; ? ;

101."@5

; 50.@!@

sin 1!#" 1$9 0.!!! 9 sin 1!. "# t 0+* 120A ; 0.$< ; ; 0+* 40#
AM g AM

OA

95 OA 0.$< B 50.@!@5 ; "!.<!

AM g AB AB

"!5<! sin :0,!!

AM

AB ?? 1C$5!1

1.2 A*a'+4a .+*e%at+.t a %e.a*+0%('(+

Analiza cinematict a unui mecanism presupune determinarea pozi(iei, a distri#utiei de vite$e %i de acce&erdtii 'entru (iecdre e)e*ent, 1re.(% cunosc&nd 'ara*etrii c+nstructivi ai *ecanis*u&ui %i *i%carea re&ativt dintre elemente\e Cuple\or conducdtoare. Existd numerodse metode de dnd\izt cinemdticd, fundamentate pe diverse domenii a\e matematicii: eometrie analitict, calcul vectorial, ca\cut matricia\, a\ ebra numerelor complexe. -tudiul cinematic at unui mecanism se poate face lie printr"o abordare \obalt, lie prin ana\iz5 succesiv5 a rupe\or componente

1.2.1Ana&i$a cine*atict a siste*u&ui 'rin *et+da gra(+,ana&itict -entru aceast '+$i)ie a nnecanis*u)ui, cun+a%te*. A/0 0.13** A20138.31** 4re* st a()5* vite$a u nghiu&ar a e&e*entu&ui 1. 3000 ' 1" Ddd /0 30 # 30

Figura 1.2.1.1

CALCULUL VITEZELOR PRIN METODA GRADO6ANALITICA

Unghiu) ', este unghiu) (tcut de /A cu +ri$+nta)a 6(n '+$i7ia *ecanis*u)ui cea re're$entat *ai sus, acest unghi este ega& cu 1208,unghiu) ',este unghiu& ( cut de A2 cu vertica)a 0301". 9un+a:te* /A,A2, *,,','g, s, 0 0 6ne 'r+'une* s a&u*. ve , v2 (i v2e

15.@

0.e

-% I s

| a, E?? 0.!B E ab E?? 0.! B 20 ; < ab 1C B 10$ 1C$

"BA

; C5

CALCULUL ACCELERA/IILOR PRIN METODA GRADO6ANALITICA

Ne 1r/1(*e%

Or- * r ---+ marimea

a A / | OA e directia

QA ??F 0 -+ sensul ? "C2C.$ 100 ; "C.2C

O A GHA r ; ! 1"I B 0.050 ; "C2C.$/% I s! +* * I e marimea
O"AB /ll BA e directia

B -+ A -+ sensul

O AB " #$ B / ; C5I B 0.1C$ ; C025 B 0.1C$ ; 12$</% % s! /

;in desen 0<

"AB ? @$HeeJ

!"0

ttt

"0

100

1 0

200

!"0

300

3"0

400

!0 10

(i17grade=

,10
5!0 "0 100 1"0
200

!"0

300

!50

400

5000

(i17grade=

in 5"000 510000

"0

100

1"0

200

!"0

300

3"0

400

(i17grade=

Figura 1.2.1.2a

10

!0 10

5!0

50

100

1"0

200

!"0

300

3"0

400

100
"0

(i17grade=

5"0
,100 "0 e t t$ 100 1 0 200

!"0

300

3"0

400

(i17grade=

-4

"0

100

1"0

200

!"0

300

3"0

400

(i17grade=

Figura 1.2.1.2b

../Analiza cinetostatict a mecanismului 0or\ele care ac\ioneazt asupra elementelor se cldsifict \n trei mecanismelor cate orii: for(e aplicate, forte de le 5tur5 1i for\e de inertie. * 0or(ele care se exercitt, in fiecare cuplt conduc5toare, din partea unui element asupra celui\a\2. Aceste for\e sunt dezvoltate de motoarele care antreneazt \n mijcare relativ5 elementele cup\e\or conducttoare.

*
* 3 * * *

care sunt enerate ca urmare a opera\iei te+nolo ice executdtd de mecanism. Aceste forte actioneaza asupra elementelor conduse i sunt foarte diverse ca natur5. 0or\e elastice, care sunt enerdte de elementele eldstice cdre pot interveni in construc(ia mecanismu\ui ac\ioneazd in cup\ele cinematice i sunt de doud feluri: 4eac\iuni normale, care ac(ioneazt pe directia normalei la suprafe(e\e in contact ale fiec5rei cuple cinematice. 0or\e de frecare, care dc\ioneaza tan en\ial la suprafe(e\e in contact ale fiecarei cuple cinematice. 0orte rezistente, cand lucrul mecanic este ne ativ.

0or(e

te+nolo ice,

1.3. 1 Ana&i$a cinet+statict a *ecanis*u&ui 'rin *et+da gra(+ ana&itict

m& ?? 1$ ! OA 050500 ; 0.CK9

; C !! AB ?? C !! " 051C$% 1.@$2K9

Fie t,, I+na de iner7ie, unde i01,2,3 6 t, , greutdted e)e*entu&ui i, 9u i01,2,36>, *+*entu& de iner)ie at e)e*entu)ui i ,cu i01,2,3. ' $.$2N

12

12

; 1.@$2M

051C$I ' 05005$K9 " in! 12 L 0.00" 9 1!.00$N%

0ie 0t bona utilt necesar5 pistonului st coboare. Aceastt for\5 are expresia urmttoare: ; ()*+,-mm!

"
., ?? <" del// 9 cm!

6 5!."2NeI ; !"1$$/O/

5ntre reac(iuni exist5 \e 5turi\e urmttoare:

L"! t OB

6,, are o componenta normdld ji una tdn entia\a

;43 #

1!

90

$"$!." I 0.0@" ? 11". 1 ? 1<. 1< I I12 ? 0.0!0 051$!

5 11.2N

P"!

; 2$

0 " 100%% 2$00N mm mm

mm

0 g 100%% ' C"50N mm

mm

1"

1.3.2.Ana&i$a cinet+statict a *ecanis*u&ui 'rin *et+da ana&itict

OA+AB=OB

OB;$5

15

Tabelul 1.3.2

1+

R"!

++
C"50 $01C.C

R+/
5!50 <$2!.5

R"1
<$50 55$

120 2$00 152 5@2<. 1

<$"".$ 5$2.C@

1<

Te%a 2
PROIECTAREA UNUI MECAMISM CU RO/I DIN/ATE

Analiza structurald

55 se analizeze din punct de vedere structural si cinematic sis a se ca\culeze elemente\e eometrice a\e an renajelor cilindrice si conice cu axe fixe aprtinand cu

Se cun+s9. turatia e&ectr+*+t+ru)ui. ?,,, 0 4 0@r+AA*inB C,, D C, de &a *anive)a *ecanis*u&ui trea'ta ci)indrica cu dEe (iEe. 7$, F $, =

cu #dre

dantura dreapta: m 77 /
subansamblul cu axe mobile: zg % 85 , *9 % :; , zg 77 :; rotile au acelasi modul, dantura dreapta: :. subansdmblul conic cu dxe ddnturd dredptd: % fixe: <&=, 2*; M, 7 77 *. .. *; % un +iu\ :,5>mm?

1@

Considerente @eoretice 4oald din\att " reprezintaun element dintatcare are rolul de"a transmite miscarea unui a\2 element dintat prin intermediul dintilor in contact. An renaj 7 mecanismul elementar format din doua roti dintate mobi\e in raport cu doua axe in pozitie invariabila. Su'ra(a)t de r+st+g+&ire su'ra(ata 'e care este dis'usa dantura unei r+ti dintate. Clasificare an renaje: ' dupa pozitia axelor: "axe parale\e "axe concurente "axe ' incrucisdte dupa forma suprafetelor de rosto olire: "cilindrice "Conice ' "+iperbolice dupa pozitia relative d suprafete\or de rosto olire: ' "exterioare "inferioare dupa tipul miscarii axelor sistemelor cu roti Ga'+rt de trans*itere 7i12= F ra'+rtu) dintre vite$a unghiu&ara a r+tii c+nducat+are 1 si vite$a unghiu&ara a r+tii c+nduse 2. )istan\a dintre axe (a# " lun imea perpendicularei comune. An +iul dintre axe (5# 7 cel mdi mic un +i cu care trebuie rotita una dintre axe pentru a fi adusd in pozitie de parallelism sau de suprdpunere cu cealalta axd $e ea fundamentalt a an rentrii "an renarea intre doua roti dintate se realizeaza cand norma\a comuna a ce\or doua profi\uri trece in permanenta prin Evo!ventt - curbd generate de un punct a! une! drepte ce se rostogo!este fard anecarepeuncercnumKcercdebaza. 1$

Cremaliera de referin\t 7 un e\ement dintat fictive care are dimensiunile unor forma si ddnturii determindte cdre se uti\izezd pentru definired ddnturii an renaje sau a unor sistema de an renaje.
2.1 ;eter*inarea gradu&ui de *+#i&itate at *ecanis*u&ui

And&i$d structura&a. cun+scand I 03, sd se deter*ine A))

2.2

;eter*inarea nu*tru&ui de din)i :i vite$e&e unghiu&are a&e e&e*ente&+r *ecanis*u&ui

0 <c+ndi7ia de *+nta: :i vecinttate

1 in " u ?? ! !. 1" ; C."2

"@.1 1.<! 1.<!

30

(+5 ; 2$.$C

I ; "@.1
1$

.<!

1C

De0./%1(*ereR

%BCi\\is exprima raportul de transmitere punCt de referintd

atunci cand port

satelitul este considerat

1$ @5 11 !0
"@.1

; "@. 1 70

"),22
; ".$$ O ing ; AI ".$$ ? 2@ ? 21 ? 1 2$ I
I<@

@.@0 ; ?P ; ?1.5@ ".$$

AAL L A< L 2".<0

2@ ?

2 "5 2< $

"@.1

.""

1.""

1.""

A" L 2.<$

!0

)dle find\e:

Ta#e&u& 2. 2.1

,1. 1

41.1

28.83

@radAsB ,1.10 2.H8

24.H0

13.22

Ta#e&u& 2. 2.2

4 0

21H,01

,13, H

@r+tA*inB 2 ,H0

23 ,03

183,H3

2.3

;eter*inarea 'ara*etri&+r ge+*etrici ai r+7i&+r din)ate $e ii $A

21

3lemental 4e5metric

65rmula de calcul sau /gi indica7ia de ada1tare

38em1le numerice
Angrena9 en dm:i dre1:i

2
Date iniJiale privind de inirea 9e/%etr+.d a danturil!r angrena"ului
N(%ere'e de d%-+ S5 5 S5

20T@5 Ta&.2 STAS $22 ? $2 -ta&. !) STAS $22 ? $2 -ta&. !)

U*97+(' de +*.'+*are at d+*te'(+ U

+odulul (standardizat) +odulul normal in, +odulul frontal in,
<rofilul de referinta standardizat

+*5

%S / ./0 5V
20L51T0.25

STAS $22 ? $2 -ta&. 1) Date ini#iale privind para$etrii ge!$etrici deri%it!rii at danturii cu#itului&r!atd Ta&. @ 1@

M/d('(' */r%a' e.0

3
0 STAS <<55/26$0 -ta&. @)

U*97+(' de +*.'+*are de d+,+4are U

2iametrul de cap al cu(itului roata
da0

5C.1"
!0=

.n'(iul de presiune de referin(t al cu(itului roata

22

C/e2+.+e*t(' */r%a' a' de1'a0tr++ 1r/2+'('(+ 'a .(H+t(' r/att 3.0 'ara$etrii de bazd at r!#il!r dinJate at angrena"ului

1.!

20T1T0.25

D+0ta*Wa d+*tre a3e'e de re2er+*Xt

D+0ta*Ha d+*tre a3e a0 U*97+(' de 1re0+(*e de re2er+*Xt 2r/*ta' Se r/t(*=e=te a 'a / ,a'/are I*trea9t 0a( ./*2/r% STAS <055 ? $2 -ta&. !)

$2.5 $0 !0# 15.<A;1!A!<P

U*97+(' de a*9re*are 2r/*ta'

C/e2+.+e*t(' */r%a' a' de1'a0tr+'/r de 1r/2+' +*0(%ate 3.d Sta&+'+rea ./e2+.+e*X+'/r de1'a0tr+'/r Mtr+%ea 3.d 0e re1art+4ea4t 1e .e'e d/(t r/H+ d(1t .r+ter+('

0.<$"

de 1r/2+' a' r/t+'/r d+*Xate Y55 5 Y55 Sta&+'+rea ./e2+.+e*X+'/r de1'a0tr+'/r de 1r/2+'5a'e r/t+'/r d+*tate Y5 . 8c I*,/'(ta (*97+('(+ de a*9re*are U*97+(' de a*9re*are
D+0ta*-a d+*tre a3e a0

ad%+05a0te21 +*.+t 0t 0e re01e.te re'aH BZ 8"e, ; 8,e ; 8",d Ta&. < 0.00<C!" 15A!<P 0

D+a%etre'e de d+,+4are

40)!!"

2!

5!.@
D+a%etre'e .er.(r+'/r de 1+.+/r 21@.1!< <@.2
D+a%etre'e .er.(r+'/r de .a1

22C5$ D+a%etre'e .er.(r+'/r de rt0t/9/'+re

D+a%etre'e .er.(r+'/r de &a4t U*97+(' de 1re0+(*e 2r/*ta' 'a .a1++t(' d+*te'(+ U*97+(' de +*.'+*are 1e .+'+*dr(' de U*97+(' de +*.'+*are 1e .+'+*dr(' de
GOSg ttt/g

5$.@< 21$.25

5@.0< 21!.@5
2!.C! 0 0 51
d b;

D+a%et%' de d+,+4are a' .(H+t('(+ r/att D+a%et%' de &a4t a' da*t(r++ .(X+t('(+ r/att U*97+(' de 1re0+(*e 2r/*ta' de .a1 a' .(-+t('(+ r/at++ I*,/'(ta (*97+('(+ de a*9re*are 2r/*ta' /e0 N*9re*a=('(+ te7*/'/9+.
U*97+(' de a*9re*are 2r/*ta' a' a*9re*a=('(+ te7*/'/9+.

"$.5 1

!$.$@A
0.12! !$A2$P

2"

D+0ta*-a d+*tre a3e de re2er+*)++ a a*9re*a=('(+ te7*/'/9+.

2!.@C

(eri icarea evitdrii en!$enel!r negative speci ice generdrii danturil!r Ver+2+.area '+10e+ 0(&t+++er++ d+*)+'/r 1+*+/*('(+ . ! sin > C/e2+.+e*t(' */r%a' %+*+% a' 1r/2+'('(+ 'a '+%+ta 0(&t+++er++ d+*-+'/r 1+*+/*('(+ Ver+2+.area '+10e+ a0.(-+r++ d+*-+'/r s,,, O 0.25%5 1+*+/*('(+

0.C5

s,,, Ar.(' de .a1 */r%a' a' d+*te'( [ 1+*+/*('(+ Ver+2+.area '+10e+ a0.(X+r++ d+*X+'/r s,,, / 0.25%9 r/W( ./*d(0e Ar.(' de .a1 */r%a' a' d+*te'(+ r/t+ \ s,,, ./*d(0e (eri icarea c!ndi#iil!r de evitare a subtdieril!r de di erite tipuri care p!t aparea la din#ii r!#il!r en danturi cilindrice inte3ri!are prelucrate cu cu#it r!atd Ver+2+.area 'a 0(&tt+er+ t+1 CAP.D6R2/PIC.D6CR 6@.@5
Se%+(*97+(' ar.('(+ 2r/*ta' de .a1 a' d+*te'(+ r/-++ .( da*t(r++ +*ter+/ar++
Se%+(*97+(' ar.('(+ 2r/*ta' de .a1 a' d+*te'(+ .(H+t('(+ r/att Pa0(' (*97+('ar a' da*t(r++ M('t+1'(' 1a0('(+ (*97+('ar a'

0.0!01
=

2,

+ ; !<0A/ Y

".$ 21.1@ ".$

25

da*t(r++ Ver+2+.area 'a 0(&tt+ere t+1 CAP.D6 R2/-CAP.D6CR)/AVANS RADIAL C( ,a'/area N;1 0e J*.e1e (* .a'.(' 1r+* .+.'are 1e*tr( ,er+2+.area e,+ttr++ 0(&tt+er++ 1e*tr( (*97+(r+'e
Da.a at(*.+ .+.'area e0te ter%+*att.tar

21.1@

0(&tt+erea *( are '/. Pe*tr( I0 ] C0A 0e ./*t+*(t .a'.('('

2Ver+2+.area 'a +*ter2ere*tt t+1 CAP.D6RI/PIC.D6R2

22."$ @.$5
d! d! Ver+2+.area 'a +*ter2ere*/ de t+1 PIC.D6RI/CAP.D6R2

!55@ 25C@

(eri icarea c!ndiJiei de evitare a inter eren#ei $uc)iil!r de cap ale cel!r d!ud r!#i
Para%etr( a(3+'+ar de .a'.('

0.04
U*97+( a(3+'+ar ,u 9 arccos

0,7"

2<

Ver+2+.area 'a +*ter2ere*Wt t+1 CAP. D6B1/CAP.D6R2

? ar.0+*-

050"F0

Ver+2+.area c!ndiJiei de evitare a inter eren#ei $uc)iil!r de .a1 a'e .e'/r d!ud r!#i la $!ntarea + angrena" prin deplasare radiala a r/#+'/r Para%etr( (*97+('ar a(3+'+ar 0.C Ver+2+.area 'a +*ter2ere*Wt V TAI. DFRI6CAP . DFR2 MONTA# RADIAL Para%etr( de .r+ter+( a' +*ter2ere*We+ 0.0! Ver+2+.area 'a +*ter2ere*-+1 t+1 CAP.D6RI/CAP.D6R2/M/*ta= RADIAL Se%+(*97+(' ar.('(+ 2r/*ta' de .a1 a' d+*te'(+ 1+*+/*('(+ Mtr+%+ a(3+'+are re1re4+*tt ,a'/area +*trea9t ,a'/r++ *P62I35(*de 3;1525!5". Da.t t/ate ,a'/r+'e ,5 /3 ; 1525!5") 0(*t *e9at+,e 5at(*.+ %/*ta=(' rad+a' *( e0te 1/0+&+'
(eri icarea c!ntinuitd#ii angrendrii Grad(' de a./1er+re 2r/*ta'

Da.t 9I ^ 9. at(*.+ +*ter2ere*Xa *( are '/. 0t ,er+2+.tr+ +* ./*t+*(are *( 0e %a+ 2a.. Da07 9 _ 9. at(*.+ 0e ./*t+*(t ,er+2+.area

0.CF0.@5

Da.t U O 0 5at(*.+ +*ter2ere*Wa de a.ea0tt 01eXt *( are '/.. Da.t UI 0 5`t(*.+ 0e ./*t+*(t ,er+2+.area

Ver+2+.area 'a +*ter2ere*Wt t+1 CAP.DIR16CAP.D6R2 MONA# RADIAL

2.<!

2@

Grad(' de a./1er+re a3+a' F9

Grad(' de a./1er+re t/ta' F5

21

1.2!
*alculul di$ensiunil!r de $llsurare ale danturil!r

F5 F1.2 U*97+(' de 1re0+(*e 2r/*ta' 1e .+'+*dr(' de d+a%etr( dF23.+*. N(%++r(' te/ret+. de d+*-+ re01e.t+, de 9/'(r+51e*t% %++0(rarea '(*9+%++ 1e0te d+*)+ re01e.t+, a '(*9+%++ 1e0te 9/'(r+ N(%++r(' rea' de d+*-+ 1e*tr( %++0(rarea '(*9+%++ 1e0te d+*t+/9/'(r+ L(*9+%ea */r%a'++ 1e0te d+*W+/9/'(r+ Ver+2+.area +*.adr++r++ 1(*.te'/r de ./*ta.t a'e '(*9+%++ G.N &e 2'a*.(r+'e e,/',e*t+.e a'e da*t(r++ Ra4a de .(r&(r++ a 1r/2+'('(+ 2r/*ta' +* 1(*.t(' de +*trare5+eU+re d+* a*9re*are Ra4a de .(r&(r++ a 1r/2+'('(+ 'a .a1(' d+*te'(+ Ver+2+.area %++0(ra&+'+t++#++ d+%e*0+(*++ G.N/ R

!0."5P 2$.@"A
2. 12 5.<$ 5T$

12.!< !5.25 2.!@_$.<1F10.5 1 "1.!5F2".@"F11.21 2.@$ !0.7"

11.25

2$

C/ardt ./*0ta*tt */r%a't a d+*te'(+

2.<5 2.$"

Ver2+.area ./*d+X++'/r de %t0(rare a'e ./arde+ ./*0ta*te Ra4e'e de .(r&(rt a'e 1r/2+'('(+ 2r/*ta' +* 1(*.te 'a .are de2+*e0. ./arda ./*0ta*tt

.isi ". ii

5+* .are

$.!""F1.C$ 1".<!F20."2 <.!5 12.!<

I*t'H+%ea 'a ./ardt ./*0ta*tt a d+*te'(+

1.<5 1.10

2C

2.4 ;eter*inearea 'ara*etri&+r ge+*etrici ai r+)i&+I IHDD1 U*97+(' ./*('(+ de d+,+4are

"2.2 5@.@

D+a%etr(' de d+,+4are 1e ./*(' e3ter+/r

<! @1 "0 17.07

L(*9+%ea e3ter+/ar++ a 9e*erat/are+ de d+,+4are

N(%++%' de d+*-+ at r/-++ 1'a*e

2 0+* d55

2 0+* d9

A0

2 0+* d5

2 0+* d9 &;V_2@.5

d+*tre a.e0te d/(t %tr+%+ 0e ad/1tt ,a'/area 0ea

%a+ %+.t5r/t(*=+tt 'a (* *(%tr +*tre9

!$
L(*9+%ea %ed+a*++ a 9e*erat/are+ de d+,+4are 11.$
L(*9+%ea +*ter+/ar++ a 9e*erat/are+ de d+,+4are

30

2.2$
M/d('(' 2r/*ta' %ed+a*

U*97+(' de +*.'+*are e3ter+/r

; ar.0+*91 0."

0 0 !0

E3.e*tr+.+tatea

b <O < 0+*

a, A6 arctg U*97+(' de a*9re*are 2r/*ta'

!.< 2."
/*t'X+%ea .a1('(+ de d+,+4are e3ter+/r a' d+*te'(+

! ".2
/*t'X+%ea 1+.+/r('(+ de d+,+4are e3ter+/r a' d+*te'(+ I*t'X+%ea e3ter+/art a d+*te'(+ D+a%etr(' de .a1 e3ter+/r <.< <$.<@ @!.C5

5$.2@ <5.$2
D+a%etr(' de 1+.+/r e3ter+/r

U*97+(' 1+.+/r('(+ d+*te'(+

!.$1 <5.$2

U*97+(' .a1('(+ d+*te'(+

!.$1 10.$"
!$.!C "<.$< U*97+(' ./*('(+ de 1+.+/r
U*97+(' ./*('(+ de .a1

"<.01 <$.5" "@.$ !2.!

U*97+(' ./*('(+ 2r/*ta'

U*97+(' d+*tre 9e*erat/area ./*('+ de .a1 =+ 9e*erat/area ./*('(+ 2r/*ta' e3ter+/r

$5."! $<.C<

C".5@ C!.05
U*97+(' d+*tre 9e*erat/area ./*'(+ 1'a*('(+ 2r/*ta' +*ter+/r I*t'H+%ea e3ter+/art a ./*('(+ de !@.21 2$.C"

!2

D+0ta*Ha de a=e4are

A.ea0t++ %++r+%e 0e ad/1t++ ./*0tr(.t+, 0a( 0e deter%+*++ .( a1r/3+%a-+e a0t2e'R

<".10 $1.C<

D+0ta*Wa dde .a1 e3ter+/art

!4. ? "3.0! 1$.1$ 11."C

LtH+%ea a3+a't a da*t(r++

D+0ta*Ha de .a1 +*ter+/art

"5.0@ <".51 *alculul ele$entel!r utile la ver+ric,rea angrendrii

Ar.(' de d+,+4are e3ter+/r N(%tr(' de d+*X+ 'a r/H+'e e.7+, a'e*te

2.@2 1.C5< 2<.C2 "".2<

D+a%etr(' de d+,+4are e.7+,a'e*t

0.7 11<.!

D+a%etr(' de .a1 e.7+,a'e*t D+a%etr(' de &a4++ e.7+,a'e*t

@!.5 111.5 @<.@5 110."$5 1!$.$5

D+0ta*Wa +*tre a3e 0 $.<1

U*97+(' de 1re0+(*e 1e .er.(' de

Ver+2+.area a*9re*dr++
Ver+2+.area a0.(t+r++

1.1C0F0.! 1.1@<F0.!

50."
Ver+2+.area 0(&tt+er++

1@ 1@

Ver+2+.area ./*t+*(+ttH++ a*9re*tr++ !."5 2e. ./0 /

!"

-le$ente pentru c!ntr!lul e3e.(-+e+ C/arda ./*0ta*tt +* 0e.X+(*e */r%a't 1e d+*te

2."< 1.@<! !.!C 2.25

I*t1X+%ea 'a ./ardt ./*0ta*tt

F!r#e.e "i randa$entul angrena"ului c!nic

D/rt5a ta*9e*-+a1++ D/rt5a rad+a'++ D/rt5a a3+a'++ Ca'.('(' ra*da%e*t('(+

r9 3=A> I

@5.C<
12." 52.<

"1.! "2.@ I ? 0.$5

Calculul mdrimilor de bazii Ca'.('(' %/d('('(+ e3ter+/r

2.C0";!

2i#&i+gra(ie
1.9.;.;uca,F&.2uiu*,G.-trt+rau,Jecanis*e %i te+ria *a%inii,ed. UTI Ia%i 2++3 2.;uca,9e$ar,Jecanis*e,institutu& -+&itehnic IaKi,1383 g 3.L.Jerticaru,9.;uca,A. -+'+vici,;.Me+chi,L.Atanasiu,Jecanis*e, Indru*ar 'entru 'r+ie9tdre 4.A.Atanasiu,&.;+r+(tei,9./'ri:an,F&+rentin 2uiu*,Nugen Jerticaru ,Jecanis*e Indru*ar de )a#+rat+r .9.;a&e,Th.Oi)u&escu,-.-recu'e),;esen Tehnic Industria& 'entru c+nstruc7ii de *a%ini

!<