Sunteți pe pagina 1din 106

Strategii si programe privind rromii Selectie realizata de cercet.

Cosmina Ruginis din buletinele informative privind invatamantul pentru rromi, publicate de Ministerul Educatiei in perioada 1999-2000
CUPRINS BULETIN INFORMATIV PRIVIND NVMNTUL PENTRU RROMI, NR. 1 / OCTOMBRIE 1999 ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND NVMNTUL PENTRU RROMI PARTICULARITATI ALE NVAAMANTULUI PENTRU RROMI BULETINUL INFORMATIV "NVMNTUL PENTRU RROMI", NR. 2 / DECEMBRIE 1999 8 PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE IN FAVOAREA COPIILOR RROMI ELABORAT LA INITIATIVA ORGANIZATIEI "Salvati Copiii! " 8 Fia postului pentru inspectorul rrom / pentru rromi Predarea limbii materne rromani i modalitile de comandare a manualelor 12 13

4 4 6

Propuneri formulate n cadrul ntlnirii pentru aciuni care s fie incluse n Strategia MEN destinat nvmntului pentru rromi: 14 BULETIN INFORMATIV PRIVIND NVMNTUL PENTRU RROMI, NR. 3 / FEBRUARIE 2000

17

P E R Trgu Mure: PROPUNERI privind programe de educare a romilor n Municipiul Trgu-Mure 17 Realizri ale Ministerului Educaiei Naionale n domeniul colarizrii rromilor (n perioada aprilie 1998 ianuarie 2000) i msuri de perspectiv 19 BULETIN INFORMATIV PRIVIND NVMNTUL PENTRU RROMI, NR. 4 / MARTIE 2000 n atenia inspectorului colar general i a inspectorului rrom- pentru rromi SOROS OPEN NETWORK (SON) - CENTRUL EDUCATIA 2000+ Organizatia Salvati Copiii! 21 21 22 25

Report on the international conference Romani Women and Public Policies in Countries of Central and Eastern Europe 26 DECLARATION of the international conference Public Policies and Romani Women in Central and East European Countries Voluntar124: 149 DE ANI DE LA ABOLIREA ROBIEI, 19-20 februarie BULETIN INFORMATIV PRIVIND NVMNTUL PENTRU RROMI, NR. 5 / MARTIE 2000 33 31 32

Reglementri ale Consiliului Europei privind nvmntul pentru copiii rromi

33

Centrul Rromilor & Alternativa Civica a Rromilor. PROGRAMUL RROMA - 2000 / 2001 35 Programul Rroma 2000 / 2001 Condiionalitile Programului Rroma 2000 / 2001 Obiectivele Programului Rroma 2000 / 2001 Scopul Programului Rroma 2000 / 2001 Etapele dezvoltrii Programului Rroma - 2000 / 2001 36 36 37 37 37

ALTERNATIVA CIVIC A RROMILOR & CENTRUL RROMILOR. RECOMANDARE DE POLITIC GENERAL 40 Programul guvernamental mbuntirea situaiei rromilor din Romnia Noi organisme ale rromilor. Infiintarea Consiliului National al Romilor din Romania 41 45

Puncte de vedere. Iulius Rostas: Comentarii la Declaratia cadru a asociatiilor romilor din Romania document de lucru pentru sdinta SIR din 31 ianuarie 2000 si a GLAR din 1 februarie 2000 46 BULETIN INFORMATIV PRIVIND NVMNTUL PENTRU RROMI, NR. 7 / 3 APRILIE 49

2000

Raportul, Documentele i Agenda seminarului de la Tulcea privind a doua ntlnire de lucru a inspectorilor rromi / pentru rromi (15 17 martie 2000). 49 Postul de inspector rrom / pentru rromi n contextul restructurrilor din nvmnt Programe strategice privind nvmntul pentru rromi 54 55

Reglementari ale Consiliului Europei privind invatamantul pentru rromi Recommandation n R (2000) 4 du Comit des Ministres aux Etats membres sur l'ducation des enfants roms/tsiganes en Europe. Versiune in limba romana realizata de organizatia Salvati copiii! 56 Promovarea conceptului de nonviolen i toleran n cadrul societii, educaie democratic i pentru democraie 59 Apel ctre Guvernul Romniei privind emiterea de urgen a unui act normativ prin care toi copiii, rromi i nerromi, de vrst precolar i pn la clasa a V-a s beneficieze, gratuit, n coli, de o gustare 61 Ecouri n mass-media BULETIN INFORMATIV PRIVIND NVMNTUL PENTRU RROMI, NR. 8 / 18 APRILIE 2000 61

64

Miralena Mamina: Salvai Copiii!: Evaluation Report Training course for teachers: A new mentality towards Rroma children in schools - Braov-Moeciu, 6-9 April 2000 64 Gheorghe Saru: Raport privind participarea la cursul zonal de pregtire pentru formatori " O nou mentalitate fa de copiii rromi n coli", organizat de " Salvai copiii!" la Moeciu - Braov, n perioada 6-9 apr. 2000 65 PARTICIPAREA MINORITILOR I A MAJORITII N ADMINISTRAIILE LOCALE 66

BULETIN INFORMATIV PRIVIND NVMNTUL PENTRU RROMI, NR. 9 / 6 IUNIE 2000 69 Nicu Vanici: Trans World Radio transmite emisiuni de radio in limba rromani (kalderash) incepand cu August 1999. 69 Sfnta Sara (Gh. Saru) BULETIN INFORMATIV PRIVIND NVMNTUL PENTRU RROMI, NR. 11 / 11 NOIEMBRIE 2000 69

70

Raport privind programe strategice ale Ministerului Educatiei Nationale pentru participarea rromilor la procesul de nvmnt (Gheorghe Saru) 70 Conferinta europeana impotriva rasismului11 13 octombrie 2000, Strasbourg, Palatul Consiliului Europei (Raportul Deliei Grigore si al Laviniei Olmazu) 73

A Communique from the meeting Roma and Statistics by the Project on Ethnic Relations (PER) 75 Research report on the immigration of the Romanian Roma people to Poland ROMANI CRISS: Comunicat de presa PROMESO Consulting S. R. L. Planul de aciune Rromii 2000 / 2001 Opiuni i prioriti n politicile publice pentru rromi BULETIN INFORMATIV PRIVIND NVMNTUL PENTRU RROMI, NR. 12 / 1 FEBRUARIE 2001 Proiectul PHARE 9803. 01, mbuntirea situaiei romilor MEMORANDUM. CADRUL STRATEGIC PENTRU MBUNTIREA SITUAIEI ROMILOR 76 78 79 81 83

87 87 7

Buletin informativ privind nvmntul pentru rromi, Nr. 1 / octombrie 1999


PER Trgu Mure Ministerul Educaiei Naionale ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND NVMNTUL PENTRU RROMI ROMNIA DIRECIA GENERAL NVMNT PENTRU MINORITI NAIONALE Str. G. -ral Berthelot 30, Ro. 70738 Bucureti, Tel. (00 4) 01- 313 86 54, Fax. (00 4) 01-31. 42 15 Nr. 39694/ 29. 09. 1999 Ministru ANDREI MARGA ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND NVMNTUL PENTRU RROMI Ministerul Educaiei Naionale, cu ncepere din ianuarie 1998, a trecut la conturarea i derularea unei strategii pentru rromi n domeniul educaiei. I. Dintre elementele de strategie realizate i care au efect n continuare le menionm pe urmtoarele: La nivel universitar l. Msuri afirmative de promovare a tinerilor rromi n faculti i colegii universitare n scopul formrii unei tinere intelectualiti rrome. Astfel, pe lng locurile pe care i le-au planificat seciile de asisten social ale Universitilor Bucureti (din anul univ. 1992/1993), Iai, Cluj i Timioara (din anii universitari urmtori), au fost alocate de ctre MEN, prin O MEN nr. 3577 din 15 aprilie 1998 i O MEN nr. 5083 din 26 noiembrie 1999, alte locuri, anume, 150 - pentru sesiunea de admitere din sept. 1998 i 136 pentru sesiunea din sept. 1999. 2. nfiinarea seciei de limb i literatur rromani n cadrul Facultii de Limbi i Literaturi Strine (Universitatea din Bucureti), din anul univ. 1998/1999. n anul univ. 1998/1999 i n anul univ. 1999/2000 au fost acordate cte 10 locuri destinate tinerilor rromi care doresc s urmeze aceast secie. (Studiul limbii rromani la aceast facultate se ncepuse, n regim facultativ de cte 2ore/sptmn, din anul univ. 1992/1993, iar din anul univ. 1997/1998 a fost introdus limba rromani alturi de limba hindi n cadrul seciei de indianistic). La nivel preuniversitar 1. S-a continuat stimularea introducerii de ore de limb rromani (cte 3-4 ore sptmnal / clas sau grup) n unitile colare n care exist elevi rromi i cadre didactice (necalificate i calificate). La sfritul anului colar 1998/1999, numrul elevilor rromi care studiau limba rromani era de 2000, fa de 150 n anul colar 1992/1993 cnd s-a demarat acest proces. 2. S-a trecut la reperarea cadrelor didactice rrome calificate i la structurarea unei reele de cadre didactice rrome calificate, dar i necalificate (tineri rromi absolveni de liceu cu diplom de bacalaureat, cunosctori ai limbii rromani, care s predea aceast limb n coli). n momentul de fa, un numr de 60 de cadre didactice rrome promoveaz limba matern rromani n coli. 3. S-a continuat formarea de cadre didactice rrome/pentru rromi (fiind astfel cooptate i cadrele didactice din afara etniei care lucreaz cu copii rromi). Ca element de noutate, n vara acesta au fost organizate pentru prima dat n Romnia, Cursurile de iniierea/perfecionarea cunotinelor de limb rromani destinate cadrelor didactice rrome i nerrome (calificate i necalificate), la Satu Mare, cu o durat de 21 de zile, cu sprijin financiar primit din partea D. P. M. N. Guvern i F. S. D. Bucureti i Cluj Napoca. 4. S-a continuat producerea de programe colare pentru limba i literatura rromani, respectiv pentru istoria i civilizaia rromilor, i de manuale colare de limb rromani (un manual de comunicare n limba Aprob,

rromani - pentru anul I de studiu, un manual de literatura rromani - pentru anii II, III i IV de studiu), urmnd a se publica un abecedar rrom i un manualul de istoria i tradiiile rromilor. 5. Odat cu numirea unui inspector pentru rromi, la 1 mai 1998, n Direcia General de nvmnt pentru Minoriti Naionale, la iniiativa acestuia s-a creat o baz de date pe Internet privind colarizarea rromilor (Multe din elementele de strategie n aceast direcie sunt coninute pe pagina de Internet a MEN, www. edu. ro, la capitolul "nvmnt n limbile minoritilor naionale"). 6. La data de 1 martie l999, s-a emis O MEN nr. 3363 privind numirea inspectorilor rromi/pentru rromi n fiecare inspectorat colar judeean. S-au ntmpinat greuti la nivelul administraiei colare judeene n legtur cu percepia acestei necesiti i n contextul unor acte legislative exploatate contradictoriu. Aciunea s-a reluat i soluionat, prin emiterea unui alt O MEN cu nr. 4219 / 17 august 1999, n baza cruia s-au numit, inclusiv "cu delegaie", pn la data de 29 septembrie 1999, 23 de inspectori. 7. S-au creat faciliti n ceea ce privete direcionarea elevilor rromi spre nvmntul confesional si vocational i, de asemenea, n legtur cu recuperarea "colar" a tinerilor rromi care au abandonat studiile, prin emiterea unor ordine n acest scop. 8. Pe perioada vacanelor colare, un numr de 100 de elevi rromi au participat mpreun cu 50 de elevi nerromi (din alte etnii) la programele de profil ale Taberei interculturale de la Nvodari. La nivel ministerial 1. n ultimii 2 ani s-a schimbat percepia MEN privind activitatea ONG-urilor n domeniul colarizrii rromilor, ntrindu-se colaborarea cu acestea (Fundaia pentru o Societatea Deschis, Organizaia catolic "Caritas" de la Satu Mare, Fundaia "Wassdas" din Cluj Napoca, Fundaia "Cminul Phillip" din Bucureti, coala Baptist "Rut" din Bucureti, "Asociaia Femeilor ignci din Banat", "Asociaia Femeilor Rrome din Romnia", " Asociaia Studenilor Rromi din Romnia", "Fundaia Phoenix", Fundaia "Aven Amentza", Organizaia "Salvai Copii", "Societatea Biblic Interconfesional din Romnia", "Asociaia Tinerilor i Studenilor Rromi Antirasiti din Romnia - atra ASTRA", "Grupul Romn de Cercetri i Aciuni n Lingvistica Romani", Rromani CRISS, Asociaia "Civitas" . a. Cu unele dintre acestea au fost ncheiate protocoale de colaborare, cum este Fundaia pentru o Societate Deschis cu care se colaboreaz n Programul Educaia 2000+ sau n Programul A doua ans, ale crui obiective comune (privind combaterea marginalizrii i excluderii sociale i profesionale a tinerilor rromi (ntre 14 25 de ani) care au abandonat nvmntul obligatoriu i nu au obinut competenele minime necesare ocuprii unui loc de munc) s-au concretizat n prevederile O MEN nr. 4231/ 18. 08. 1999. 2. Cu ncepere din 15 aprilie 1998, au fost emise ordine ale MEN cu privire la acordarea de faciliti pentru nvmntul rromilor (a se vedea n seciunea "Ordine i notificri", pe Internet: O MEN nr. 3577/ 15 aprilie 1999, nr. 4562/ 16 septembrie 1998, nr. 5083/ 26 noiembrie, nr. 3363/ 1. 03. 1999, nr. 3533 / 31. 03. 1999, nr. 3633 din 14. 04. 1999, nr. 4219 / 17. 08. 1999 i n anex), care, ntre altele, prevd: - acordarea de locuri speciale pentru elevii i studenii rromi pe criteriul discriminrii pozitive; - crearea cadrului legislativ privind nscrierea elevilor romi fr condiionarea actelor de domiciliu; - acordarea de faciliti sporite privind predarea limbii materne rromani n coli (n orice moment al anului colar i, ca nceptori, la orice clas, de la cls. I la cls. a XIII-a); - acordarea de locuri n tabere de educaie intercultural; - crearea cadrului legislativ pentru numirea inspectorilor rromi /pentru rromi . a. Ministerul Educaiei Naionale a continuat emiterea de noi ordine care privesc i rromi, cum ar fi: * O MEN nr. 4231 din 18. 08. 1999 cu privire la aplicarea experimental a Programului de combatere a marginalizrii i excluderii sociale i profesionale a tinerilor care au abandonat nvmntul obligatoriu i nu au dobndit competenele minime necesare ocuprii unui loc de munc; * O MEN nr. 4318 din 30. 08. 1999 privind organizarea nvmntului profesional prin coala de ucenici n anul colar 1999-2000: * O MEN nr. 4486 din 20. 09. 1999 cu privire la aplicarea noilor Planuri-cadru de nvmnt seral, ncepnd cu anul colar 1999-2000 De asemenea, prin reglementrile conexe la Ordonana nr. 75 (Monitorul Oficial al Romniei nr. 420 din 31 august 1999) la fondurile destinate cheltuielilor materiale i de capital vor avea acces i grdiniele i colile n care exist copii rromi, ndeosebi la nivel precolar i primar.

II. Strategia Ministerului Educaiei Naionale privind colarizarea rromilor pentru urmtorii ani Ministerul Educaiei Naionale, continund activitile reuite n domeniul colarizrii rromilor, i-a propus pentru urmtorii ani realizarea urmtoarelor elemente de strategie: 1. sprijinirea real a copiilor precolari i colari (cel puin pn la clasa a V-a) pentru a accede n nvmntul precolar i primar. n acest context, s-a observat, n unele proiecte de colarizare a copiilor rromi, derulate n reeaua colar de stat mpreun cu organizaii neguvernamentale, c n unitile de nvmnt precolar i colar n care ONG-urile au acordat i o gustare cald, simbolic, efectivele de elevi rromi au crescut de 3 ori. Avndu-se n vedere c peste 80% dintre elevii necolarizai din Romnia sunt rromi, se impune ca din surse financiare guvernamentale, locale i externe toi copiii, rromi i nerromi, din Romnia (modelul poate fi extins i n alte ri n care triesc rromi i se confrunt cu dificulti economice) s beneficieze de o gustare n coli, astfel garantndu-se eliminarea abandonului colar. n acest sens, Ministerul Educaiei Naionale a fcut propuneri adecvate Consiliului Europei pentru ameliorarea n plan european a nvmntului pentru rromi. 2. Adoptarea de msuri legislative n sprijinul rromilor, pentru cel puin 7 ani, n scopul acordrii de faciliti n domeniul educaiei pentru rromi i din perspectiva promovrii propriilor cadre rrome n posturi ale administraiei colare (directori de coli i inspectori colari); 3. Acordarea n continuare de faciliti i de locuri subvenionate speciale pentru tinerii rromi care doresc s urmeze colegii universitare i faculti; 4. Obligativitatea unitilor colare i a inspectoratelor colare judeene ca n baza O MEN nr. 3633 din 14. 04. 1999 (privind eradicarea analfabetismului, reducerea abandonului colar i ntrirea colarizrii), ct i a altor reglementri s organizeze n permanen cursuri de recuperare colar pentru rromi, indiferent de vrst, prin toate formele de nvmnt aprobate, iar unde este posibil, i cursuri pentru nsuirea n paralel a unei meserii (tradiionale sau a unei meserii moderne); n puinele situaii ce au la baz tradiionalismul rrom din unele comuniti rrome se va proceda la adaptarea nvmntului la specificul rrom, prin organizarea, cu cadre proprii rrome, a nvmntului n caravane colare pe durata ct copiii rromi i nsoesc prinii n afara domiciliului stabil pentru practicarea meseriilor tradiionale. n acest scop, nu se va neglija colaborarea cu organizaiile neguvernamentale cu experien bun n colarizarea copiilor romi i se recomand colilor i inspectoratelor colare judeene ca programele de colarizare s se deruleze i cu contribuia factorilor locali. 5. ncurajarea n continuare a unitilor colare i a tinerilor rromi de a se introduce n permanen ore de limba i de istoria rromilor n grdinie, coli, licee i universiti. Astfel, Ministerul Educaiei Naionale va organiza i va subveniona anual perfecionarea cunotinelor de limb rromani pentru un numr de 45 de cadre didactice rrome (dar i de poteniale cadre didactice rrome, prin cooptarea de absolveni de liceu din rndul rromilor) n scopul asigurrii orelor de limb matern rromani (3-4 ore / grup sau clas /sptmn). Perfecionare n continuare a cadrelor didactice rrome cooptate se va face n cadrul colegiilor universitare prin nvmntul la distan, pe baza unor locuri distincte acordate de MEN. De asemenea, Ministerul Educaiei Naionale va sprijini pe mai departe elaborarea programelor colare pentru limba i istoria rromilor, ct i editarea de manuale colare de / n limba rromani. D. G. . M. N Inspector pentru limba rromani i rromi, . Gheorghe Saru PARTICULARITATI ALE NVAAMANTULUI PENTRU RROMI Daca pna anul trecut (1997) datele referitoare la invatamntul rrom (pe care Directia Generala Invatamnt pentru Minoritati Nationale le insera anual in brosura "Invatamntul cu predarea in limbile minoritatilor nationale") se rezumau la studiul limbii materne rromani ca obiect de studiu, iata ca gratie atentiei de care se bucura in ultima vreme problemele scolarizarii copiilor rromi la nivel guvernamental si

nonguvernamental a devenit necesara editarea unui ghid aparte in care sa fie incluse mai multe date si informatii utile in procesul educativ cu copiii si tinerii rromi. Este de remarcat faptul ca un numar de 1. 680 de elevi studiaza in anul scolar 1998/1999 limba materna rromani, ceea ce reprezinta un efectiv dublu fata de cel de anul trecut. Pe de alta parte, se observa cresterea numarului de gradinite si clase cu copii rromi, structurate in localitati cu populatie preponderent rroma, la initiativa ONG-urilor, a Bisericii si, din pacate destul de rar in raport cu acestea, la cea a autoritatilor locale, inclusiv a celor scolare. Aparitia unor clase cu elevi rromi si in localitati si scoli in care rromii nu sunt prezenti preponderent a generat o serie de pareri controversate, vazndu-se in astfel de formule de scolarizare "retete" clare de "segregare" a copiilor rromi de ceilalti. Pornind insa de la situatia reala, anume aceea ca multi copii rromi in conditiile in care nu frecventeaza gradinita intmpina, la clasa I, dificultati foarte mari, incepnd, de pilda, cu mnuirea creionului, cu integrarea lor in colectivitate, cu intelegerea unor notiuni si cuvinte parcurse in anii de invatamnt prescolar, se impune in mod necesar o nuantare a muncii invatatorului cu astfel de copii, in masura in care cerintele programei scolare si timpul limitat afectat procesului instructiv-educativ permit aceasta. Daca la aceste dificultati se mai adauga si faptul ca unii dintre elevii rromi cei din colectivitati compacte cu rromi la venirea lor in clasa I nu cunosc dect limba materna rromani, atunci decalajul fata de copiii vorbitori de limba romna (maghiara etc. ) se accentueaza. In astfel de conditii, solutiile de a-i ajuta pe copiii din clasa I sunt limitate, fie: Elevii rromi sa frecventeze anterior gradinite. Eventual, copiii rromi vorbitori doar ai limbii rromani sa fie ajutati de educatoare ca prin limba materna rromani sa acceada la lexicul minimal romnesc (maghiar etc. ) in functie de comunitatea lingvistica si culturala pe lnga care s-au aculturat. La clasa I, invatatorii de la clasele cu elevi rromi sa aiba cunostinte elementare de vocabular rrom pentru a-i ajuta pe copiii care nu cunosc limba in care se preda in scoala sa-si insuseasca in faza incipienta bagajul lexical minimal. Sa se organizeze in continuare clase cu elevi rromi in scop compensator si pe durata determinata (pna cel mult la terminarea clasei a IV-a), astfel inct elevii sa poata recupera in ritm propriu materia predata la clasele I-IV. Astfel, studierea limbii materne rromani va fi si ea extinsa cu mai multa usurinta, elevii beneficiind acolo unde este posibil de cadre didactice din propria etnie, ceea ce va permite i cunoasterea istoriei si a traditiilor rrome. In acest context, facem precizarea ca Ministerul Educatiei Nationale nu recomanda separarea copiilor rromi de ceilalti copii peste vointa parintilor lor. Dar, acolo unde parintii solicita inscrierea copiilor in clase pentru rromi cu caracter compensator pe perioada ciclului primar, optiunea acestora poate fi onorata. In astfel de situatii, scoala va proceda la organizarea de consultatii (prin remunerarea cadrelor didactice in regim de "plata la ora" inainte sau dupa programul scolar, in spatii adecvate in scoala sau puse la dispozitie de autoritatile locale), in care copiii rromi vor beneficia, pe lnga sprijinul didactic necesar si de alte facilitati (gustari, masa, caldura, imbracaminte), cu concursul organizatiior caritabile invitate sa colaboreze in acest scop de catre forurile locale (consiliul local, scoala, inspectorat scolar). Modelul a fost experimentat de organizatiile nonguvermanetale si de diferite institutii confesionale in reteaua oficiala de stat, bucurndu-se de un deosebit succes: Scoala "RUT" de pe lnga Biserica Baptista din Ferentari Bucuresti, Asociatia Femeilor Tiganci din Banat, in cadrul "Centrului educativ-cultural" din Timisoara, Fundatia pentru o Societate Deschisa in mai multe localitati din tara (Gradinita Bobesti din judetul Ilfov, de pilda), Organizatia "Caritas" din Satu Mare in cadrul mai multor localitati din Satu Mare si Baia Mare, Fundatia Vassdas din Cluj-Napoca in trei judete (Cluj, Alba, Salaj) s. a. Prin urmare, o "segregare" de acest tip, vremelnica si compensatorie, in beneficiul copiilor rromi este mai mult dect necesara, astfel inct, dupa 1-2-3-4 ani, copiii rromi sa poata trece in clase mixte fara dificultate. Succes si Baxt te del Tumenqe o Devel ! Secretar de Stat, Jzsef Kt dec. 1998

Buletinul informativ "nvmntul pentru rromi", nr. 2 / decembrie 1999


Programe neguvernamentale initiate pentru protectia copiilor rromi. PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE IN FAVOAREA COPIILOR RROMI ELABORAT LA INITIATIVA ORGANIZATIEI "Salvati Copiii! " PREAMBUL Conventia Natiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului stabileste drepturi pentru toti copiii, fara discriminare, cu specificatia ca o atentie deosebita trebuie acordata anumitor categorii de copii mai putin favorizati. Acesta este si cazul copiilor rromi. Romnia a semnat Conventia n septembrie 1990 angajndu-se astfel la respectarea ei. O reala democratie are la baza acordarea acelorasi drepturi, sanse si oportunitati pentru toti cetatenii, implicit pentru toti copiii. Copiii din comunitatile minoritare au dreptul la cultura, religie si limba proprii, trebuie sa beneficieze de acces egal la toate serviciile publice de care au nevoie. Realitatea arata nsa ca astazi situatia generala a populatiei rroma este departe de ceea ce le trebuie copiilor pentru dezvoltarea lor. In domeniul sanatatii exista un risc mai mare de mbolnavire n ceea ce priveste copiii rromi datorita conditiilor de viata, modului de alimentare, nerespectarii programului de vaccinari, lipsa unei igiene dentare. Totodata, se manifesta o lipsa de informare referitor la accesul la serviciile de sanatate si la modul n care acestea sunt asigurate. In multe comunitati s-a constatat lipsa acestor servicii. Uneori, apare o problema de atitudine a personalului medical care nu ntotdeauna acorda suficienta atentie copiilor rromi care au nevoie de ngrijire, alaturi de necunoasterea de catre familie a riscurilor mbolnavirilor si masurilor de preventie. In domeniul educatiei se poate estima ca aproximativ jumatate din populatia rroma sunt copii de vrsta scolara, nsa foarte multi dintre ei nu frecventeaza scoala n mod regulat; o parte nsemnata nu a frecventat niciodata scoala si un procent foarte mic ajunge n nvatamntul liceal. Rezultatul este analfabetismul ridicat care afecteaza toate aspectele din viata populatiei rroma. Atitudinea familiilor de rromi fata de educatie este n general una de reticenta, bazata pe teama ca proprii copii vor suferi datorita atitudinii celorlalti copii, a unor profesori sau de faptul ca, n ceea ce priveste cultura proprie, aceasta este predominant orala si bazata pe traditii. Pe de alta parte, exista nca o lipsa de informare privitor la limba, istoria, cultura rromilor n manualele scolare si programa de nvatamnt pentru elevii care apartin populatiei majoritare. In domeniul identitatii, deosebit de importante sunt familia, modul de viata si acceptarea ierarhiei interne, solidaritatea, interesele de grup avnd prioritate fata de cele individuale, n special n relatiile cu persoanele din afara comunitatii. Identitatea rromilor nu este bazata pe posesie sau un loc stabil, dar n ceea ce priveste istoria si cultura sunt mndri ca sunt diferiti, au o constiinta a originii comune si a modului de viata, sentimentul ca apartin unui grup unit aflat n opozitie cu cei din afara lui. Pentru copii, familia are cel mai important rol n descoperirea propriei identitati. Trebuie recunoscut rolul culturii rroma n mbogatirea diversificatei culturi europene. 1. Educatie a) Orice masura din domeniul educativ va fi luata de autoritati n colaborare cu reprezentantii rromi pentru a fi corecta si adecvata legislatiei n vigoare. In programele nationale pentru sprijinul copiilor rromi, vor fi inclusi reprezentantii alesi ai comunitatilor de rromi care sa sustina interesele copiilor. Acolo unde este posibil, vor fi cooptati chiar tinerii si copiii rromi. Responsabili: - Ministerul Educatiei Nationale - Inspectoratele scolare judetene - ONG-uri ale rromilor - Comunitatile rromilor b) Autoritatile n domeniul educatiei, ONG-urile rromilor, precum si celelalte ONG-uri, vor coopera pentru realizarea instruirii personalului didactic necesar pentru toate tipurile de nvatamnt preuniversitar ct si pentru introducerea n programa scolara a elementelor interculturale. Responsabili: - Ministerul Educatiei Nationale - Inspectoratele scolare judetene - ONG-uri c) Se va realiza consilierea familiilor de rromi pentru ca acestea sa constientizeze valoarea educatiei astfel nct sa sprijine si sa promoveze integrarea scolara a copiilor lor. In acest sens, se vor nfiinta centre de consultanta n comunitatile de rromi sau n apropierea acestora.

Responsabili: - Inspectoratele scolare judetene - Unitatile scolare - ONG-uri - Organizatiile Aliantei pentru Unitatea Rromilor - Directiile Judetene de Protectie si Ocrotire a Copiilor d) Institutiile culturale se vor preocupa de editarea unor publicatii si lucrari privitoare la istoria, cultura si traditiile rromilor. Responsabili: - Ministerul Culturii - Ministerul Educatiei Nationale - Departamentul pentru protectia minoritatilor - ONG-uri e) Programa scolara va cuprinde informatii referitoare la istoria si cultura rromilor. Responsabili: - Ministerul Educatiei Nationale - ONG-uri f) Intruct n unele perioade din timpul anului scolar, copiii rromi si nsotesc parintii la munca n alte zone, copiii vor fi acceptati de scolile din respectivele localitati pentru continuarea cursurilor, pe baza corespondentei operative dintre unitatile de nvatamnt. Responsabili: - Ministerul Educatiei Nationale - Inspectoratele scolare judetene - Unitatile scolare g) Este esential pentru orice copil sa-si nsuseasca si sa nteleaga limba materna. In acest sens, gradinitele vor asigura acest drept al copilului prin mijloace potrivite, de exemplu materiale bilingve si educatori care sa cunoasca limba rromani, de preferinta din rndul etniei rrome. Acest proces trebuie sa continue pe parcursul scolarizarii, n functie de cerintele elevilor, respectnd Ordinul MEN 3533/31. 03. 1999. Responsabili: - Ministerul Educatiei Nationale - Inspectoratele scolare judetene - ONG-uri ale rromilor - Comunitati ale rromilor h) Tinnd seama de natura orala a culturii comunitatilor rrome, autoritatile n domeniul audiovizualului vor facilita programarea unor emisiuni educative n limba rromani la ore de audienta accesibile copiilor. Responsabili: - Autoritati n domeniul audiovizualului - Televiziuni private - Ministerul Educatiei Nationale - ONG-uri i)Impreuna cu ONG-urile rromilor, se vor cauta metode mai bune de evaluare si orientare scolara; copiii rromi care au urmat gradinita, vor fi cuprinsi cu un an nainte de nscrierea la scoala, n grupe de pregatire si abia dupa aceasta se va face, daca este nevoie, evaluarea si orientarea scolara. Responsabili: - Inspectoratele scolare judetene - ONG-urile de rromi - Comunitatile de rromi j) Copiii rromi vor fi integrati n scoli ale retelelor nationale de nvatamnt. In cazurile speciale, se va respecta art. 8 din Legea |nvatamntului, privind transportul la scoala cea mai apropiata. Responsabili: - Ministerul Educatiei Nationale - Inspectoratele scolare judetene - Comunitatile rrome k) Copiilor si tinerilor care au depasit vrsta colegilor de generatie si nu au urmat, sau au abandonat scoala, li se va oferi posibilitatea scolarizarii prin cursuri cu frecventa redusa, organizate n scoli ct mai apropiate de locuintele majoritatii acestora.

Responsabili: - Ministerul Educatiei Nationale - Inspectoratele scolare judetene - Unitatile scolare - Comunitatile de rromi l) Introducerea, n formarea continua a personalului didactic care lucreaza cu copiii rromi, a unor metode specifice activitatii cu acestia. Responsabili: - Ministerul Educatiei Nationale - Inspectoratele scolare judetene - Casele Corpului Didactic - Centrele judetene de Asistenta Psihopedagogica m) Ministerul Culturii si Ministerul Educatiei Nationale vor planifica si aloca n baza unor propuneri ale ONG-urilor, fonduri care vor fi folosite pentru pastrarea culturii si limbii rromani, si anume: editarea de publicatii n scoli, ncurajarea si valorificarea talentelor specifice, introducerea n scoli a cursurilor tehnologice pentru nvatarea meseriilor traditionale cu scopul certificarii lor. Responsabili: - Institutia Avocatul Poporului - Ministerul Culturii - Ministerul Educatiei Nationale - Ministerul Tineretului si Sportului - ONG-uri De modul n care este asigurata pregatirea scolara si profesionala a copiilor si tinerilor rromi, depinde integrarea lor sociala, gasirea unor locuri de munca mai bune si cresterea nivelului de trai al familiilor rrome. 2. Identitate a) ONG-urile rromilor, precum si celelalte ONG-uri vor actiona mpreuna pentru a pastra cultura rroma si pentru a-i educa pe copii sa respecte si sa fie mndri de cultura lor specifica. Sunt recomandate activitati culturale si educationale care duc la ncurajarea lor n aceasta privinta. Responsabili: - ONG-uri - Ministerul Educatiei Nationale - Ministerul Culturii b) Autoritatile vor coopera cu comunitatile rrome si cu toate segmentele societatii pentru a crea instrumente adecvate protejarii si implementarii drepturilor populatiei rroma, ca o minoritate recunoscuta, acordnd o atentie deosebita copiilor rromi. Se va introduce n nomenclatorul meseriilor cea a mediatorului socio-sanitar. Responsabili: - Guvernul Romniei/Departamentele pentru Protectia Drepturilor Copilului si Minoritati Nationale - Parlamentul - ONG-uri ale rromilor c) Populatia rroma este confruntata deseori cu atitudini de ostilitate si prejudecati. Etichetarile arbitrare sunt daunatoare n mod special pentru personalitatea copiilor si pentru dezvoltarea lor ca membri unanim acceptati ai societatilor n care vor sa se integreze. Trebuie lansata o campanie mediatica pentru combaterea actelor de discriminare si stereotipizare a majoritatii mpotriva minoritatii rroma, ca si a altor forme de xenofobie si intoleranta. Reprezentantii mass-media vor fi informati asupra problemelor minoritatilor rrome, fiind recunoscute rolul si responsabilitatile lor n promovarea tolerantei fata de diferentele existente ntr-o societate. Pe posturile nationale de televiziune si radio se vor introduce emisiuni care sa mediatizeze si exemplele pozitive nu numai cele negative. Responsabili: - Institutia Avocatul Poporului - Asociatia Ziaristilor din Romnia - Comisia Audio-Vizualului - Ministerul Educatiei Nationale

- Ministerul Culturii - Ministerul Tineretului si Sportului - ONG-uri - Mass-media d) Pe baza documentelor juridice internationale din domeniul protectiei minoritatilor etnice, trebuie adoptata o legislatie nationala anti-discriminare. Responsabili: - Guvernul - Parlamentul - Cu consultarea societatii civile e) Autoritatile nationale, organizatiile societatii civile inclusiv organizatiile neguvernamentale ale rromilor, vor fi ncurajate sa creeze mecanisme institutionale pentru a implementa si monitoriza prevederile legislatiei nationale si internationale care protejaza libertatile fundamentale, drepturile omului, drepturile minoritatilor, inclusiv drepturile copilului. Responsabili: - Guvernul Departamentele pentru Protectia Drepturilor Copilului si Minoritati Nationale - ONG-uri f) Informarea reciproca, comunicarea si ntelegerea depasind granitele de grup vor fi ncurajate n relatiile dintre etnicii rroma si grupuri ale populatiei majoritare. Autoritatile si comunitatile locale mpreuna cu organizatiile neguvernamentale vor facilita contactele dintre copii din grupuri etnice diferite, inclusiv participarea la evenimente sociale comune sau specifice. Responsabili: - Guvernul - Autoritatile locale - ONG-uri - Comunitati locale g) Guvernul, prin institutiile sale va finanta centre culturale pentru copii si familii, unde copiii rromi pot exersa limba rromani si si pot dezvolta abilitatile si talentele si unde pot deveni constienti de drepturile lor, asa cum sunt prevazute n Conventia ONU cu privire la drepturile copilului. Responsabili: - Guvernul - ONG-uri - Autoritati locale - Biserica 3. Sanatate a) tiind ca sanatatea este o consecinta a conditiilor de viata, trebuie luate masuri care sa asigure un mediu de viata care face posibila dezvoltarea unui copil sanatos. Nevoile diferitelor comunitati rroma trebuie determinate chiar de ele nsele. Accesul la apa potabila, igiena, locuinta corespunzatoare si un venit corespunzator sunt fundamentale pentru o dezvoltare sanatoasa. Vor fi elaborate programe speciale de dezvoltare comunitara pe termen lung, dar n acelasi timp, sunt necesare interventii pe termen scurt care sa aiba n vedere cele mai acute probleme care pot fi rezolvate, inclusiv prin nfiintarea unor unitati sanitare mobile pentru comunitatile care nu beneficiaza de servicii medicale. Pentru ca aceste programe sa fie eficiente si sa raspunda necesitatilor, se va realiza o evaluare a starii de sanatate a copiilor, evidentiindu-se n chestionare si apartenenta etnica a acestora. Se va putea face astfel o analiza a starii de sanatate si nevoilor fiecarei minoritati si se vor lua masurile corespunzatoare. Responsabili: - Ministerul Sanatatii - Autoritatile locale - ONG-uri ale rromilor - Comunitati rrome b) Se vor realiza programe de educatie pentru sanatate si de prevenire a infectiilor si a folosirii drogurilor, att cu copiii ct si cu familiile acestora. De asemenea, se vor desfasura programe pentru dimensionarea rationala a familiei. Responsabili:

- Ministerul Sanatatii - Ministerul Educatiei Nationale - ONG-uri - Autoritati locale c) Se vor pregati lucratorii din domeniul medical pentru a cunoaste problematica rromilor, specificul lor, n scopul prevenirii aparitiei unor discriminari rasiale. La rndul lor, familiile de rromi vor respecta actul medical si recomandarile personalului din domeniul sanatatii. Responsabili: - Ministerul Sanatatii - Autoritati locale - ONG-uri d) Se va continua pregatirea mediatorilor sanitari din rndul populatiei rroma care vor constitui legatura ntre comunitate si institutiile medicale si vor contribui la educarea sanitara a familiilor. Ei vor asigura medierea relatiei medic-pacient. Responsabili: - Ministerul Sanatatii - ONG-uri - Autoritati locale e) Organizarea de cabinete medicale sau a unor caravane medicale mobile care sa se deplaseze n zonele fara acces la institutiile medicale si sa acorde supravegherea si ngrijirile necesare copiilor si familiilor de rrom. Responsabili: - Ministerul Sanatatii - Directiile judetene de Sanatate Publica - Unitatile sanitare f) Pentru a beneficia de asistenta medicala, deosebit de importanta este nscrierea pe listele medicilor de familie. Autoritatile locale vor urmari nediscriminarea familiilor de rromi n acest proces. De asemenea, se vor cauta surse de sprijinire a grupelor defavorizate, sarace, n care intra si populatia rroma, pentru asigurarea de sanatate fara de care nu se va mai acorda asistenta medicala. Responsabili: - Ministerul Sanatatii - Autoritati locale - Comunitati de rromi. APEL Pornind de la realitatea ca procentul de elevi nescolarizati si care abandoneaza scoala, pe fondul saraciei, este n continua crestere (dintre acestia 80% fiind copii rromi), reprezentantii Societatii civile si ai institutiilor Statului, participantii la Seminarul consacrat copiilor rromi, organizat de Salvati Copiii, la Sinaia, n perioada 28-29 octombrie 1999, pentru elaborarea unui Plan National de Actiune n favoarea copiilor rromi, fac un APEL catre Guvernul Romniei, Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Sanatatii, institutiile abilitate ale Statului, ct si tuturor organizatiilor neguvernamentale, sa declare, n programele lor copiii tarii prioritate nationala si sa aloce fondurile necesare pentru ca toti copiii, inclusiv cei rromi, prescolari si scolari (cel putin pna la clasa a IV-a) sa beneficieze, zilnic, de o gustare n timpul programului scolar. Participantii la Seminar Fia postului pentru inspectorul rrom / pentru rromi Inspectorul rrom / pentru rromi are urmtoarele atribuiuni: 1. Realizeaz colarizarea copiilor / tinerilor rromi la toate nivelele de nvmnt, antrennd toi factorii din reeaua colar i administraiile publice locale, inclusiv prin forme de nvmnt alternativ i complementar; 2. Urmrete adecvarea nvmntului la specificul etniei rromilor; 3. Aplic reglementrile existente n domeniul nvmntului la specificul etniei rromilor; 4. Organizeaz i propune cursuri de formare iniial (n colaborare cu centrele instituiilor de nvmnt superior, cu Casa Corpului Didactic) i continu, la nivelul unitilor colare;

5. Sprijin i coordoneaz promovarea limbii i tradiiei etniei rrome, inclusiv prin introducerea de ore de limb matern rromani; 6. Semnaleaz i propune soluii n vederea asigurrii bazei tehnico- materiale n coli cu copii rromi; 7. Recomand i ndrum relaia cadru didactic - prini rromi - elevi rromi (inclusiv prin mediatori colari); 8. Sprijin derularea corect i eficient a proiectelor ONG-urilor privind colarizarea rromilor i realizeaz reele de parteneriat viznd mbuntirea situaiei copiilor rromi; 9. Coordoneaz i monitorizeaz realizarea recensmntului copiilor rromi de vrst precolar, colar i a celor care din diferite motive au ntrerupt studiile obligatorii; 10. Iniiaz stimularea interesului copiilor / tinerilor rromi pentru cultivarea limbii materne rromani prin olimpiade i concursuri colare i prin nfinarea unor mici micro- biblioteci n profilul limbii rromani i centre de informare. 11. Pe lng atribuiunile specifice inspectorilor rromi / pentru rromi execut toate atribuiunile unui inspector colar. Predarea limbii materne rromani i modalitile de comandare a manualelor ROMNIA MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE DIRECIA GENERAL NVMNT PENTRU MINORITI NAIONALE Str. G. -ral Berthelot 30. , Ro. 70738 Bucureti, Tel. (00 4) 01- 313 86 54, Fax. (00 4) 01-314215 Nr. 3533 din 24 noiembrie 1999 Ref. : aplicarea O MEN nr. 3533 din 31. 03. 1999-11-22 Studiul limbii materne rromani este garantat prin Constituia Romniei i prin Legea nvmntului, iar realizarea lui se face n conformitate cu prevederile cap. VII din O MEN nr. 3533 / 31. 03. 1999. Pe baza solicitrilor, ale prinilor sau ale comunitii rrome, limba rromani se introduce la nivel de nceptori indiferent de nivelul clasei (nu neaprat odat cu clasa I, ci i n ali ani de studiu, inclusiv la nivel liceal) i n oricare moment al anului colar. Cadrele didactice sunt din etnia rromilor, absolveni de liceu cu diplom de bacalaureat, iar remunerarea acestora este asigurat de ctre I. c. Judeean respectiv. Predarea limbii rromani poate fi fcut i de tineri rromi absolveni ai liceului, fr diplom de bacalaureat, sau numai de ctre absolveni a 10 clase (n situaii deosebite cnd nu exist alte posibiliti de asigurare a orelor de limb rromani), dar remunerarea acestora se poate face de ctre un ONG, de ctre o biseric etc. Directorii colilor nu au dreptul s influeneze n nici un fel dorina comunitii i a prinilor de a se introduce limba rromani n colile / la clasele n care nva copiii rromi. Numrul de ore este de 3-4 ore/sptmn pentru fiecare clas sau grup constituit. Grupele / clasele pot fi formate cu elevi nu numai din clasa respectiv, ci i din alte clase, dac nu exist cel puin 7 elevi rromi ntr-o clas. n nici un caz nu se va proceda la segregri prin constituirea de "clase speciale" cu elevi rromi, numai pornindu-se de la dorina legitim a acestora de a se studia cele 3-4 ore sptmnale de limba rromani. O norm a cadrului didactic este de 18 ore/ sptmn. n situaiile n care nu se pot asigura normele n coala respectiv se vor structura normele n completare la alte coli din vecintate. Cadrele didactice rrome, absolvente de liceu cu diplom de bacalaureat, numite n baza ordinului MEN mai sus menionat, pot preda la toate clasele (I - XII), iar cele fr diplom de bacalaureat sau cele cu zece clase pot preda numai la clasele I-VIII. Predarea limbii rromani se face dup cum urmeaz: n anul I de studiu: Predarea se face dup manualul de Comunicare n limba rromani (Vakarimata), manual nereturnabil, tiprit anual, pe baza comenzilor anuale la EDP, R. A. Bucureti trimise pn la data de 15 dec. a fiecrui an n anii II, III i IV de studiu: Predarea se face dup Manualul Culegere de texte n limba rromani (anii II-IV de studiu), editat de Editura Didactic i Pedagogic Bucureti. Comenzile se trimit, de asemenea, pn la data de 15 dec. a fiecrui an. Este recomandabil ca o copie a comenzilor s fie trimis i Direciei Generale de nvmnt pentru Minoriti Naionale din MEN, pentru a se putea corija eventualele disfuncionaliti (fax 310. 42 15).

n acest context, solicitm concursul instituiilor colare, al cadrelor didactice rome i nerrome, al organizaiilor rrome, al liderilor rromi, al organizaiilor neguvernamentale i guvernamentale, al cultelor, al studenilor rromi . a. de a se sprijini: * realizarea predrii limbii materne rromani n colile n care se solicit studiul ei; *asigurarea manualele necesare, prin trimiterea comenzilor n timp util la Editura Didactic i Pedagogic, R. A. (str. Spiru Haret, nr. 12, cod potal 70 738, sect. 1, Bucureti, fax: 312. 28. 85; 315 73 98 sau 31470 73). n cazul n care nu sunt lansate comenzile n timp util (pn la data de 15 decembrie a fiecrui an), atunci nu mai pot fi asigurate manualele necesare pentru anul colar urmtor; * informarea inspectorilor rromi / pentru rromi numii n cadrul fiecrui inspectorat colar judeean cu privire la potenialele cadre didactice rrome pentru realizarea colarizrii i pentru predarea limbii rromani i solicitarea sprijinului acestora n vederea derulrii proiectelor de colarizare a rromilor. Cu mulumiri pentru disponibilitatea i sprijinul Dumneavoastr concret n realizarea acestor necesiti, primii, v rugm, asigurarea consideraiei noastre. Director General, Inspector pentru limba rromani, Murvai Lszl Gheorghe Saru Propuneri formulate n cadrul ntlnirii pentru aciuni care s fie incluse n Strategia MEN destinat nvmntului pentru rromi: I. La nivel preuniversitar 1. S-a solicitat iniierea de ctre Ministerul de Interne mpreun cu Ministerul Justiiei i Ministerul Educaiei Naionale a unui act normativ, la nivel guvernamental, n scopul simplificrii procedurilor de reconstituire / emitere a actelor de identitate, a celor prilejuite de recunoaterea actelor de natere emise pe teritoriul altor state, n scopul realizrii nscrierii la coal a copiilor rromi i a rromilor (recuperare colar, completarea studiilor etc. ) i pentru a beneficia de drepturile legale (alocaii de stat, instituionalizarea i protecia copiilor rromi n dificultate . a. ). 2. S-a cerut (ca, de altfel, i cu prilejul altor ntlniri) ca nscrierea la coal, n grdinie, n instituii de protecia copilului . a. - n situaii deosebite, cnd nu exist acte de identitate, cnd prinii sunt plecai din localitate sau din ar ori au lsat copiii n grija rudelor, cnd diferite instiuii guvernamentale sau neguvernamentale solicit nscrierea copiilor la coal/ grdini ori instituionalizarea unor copii n dificultate ce nu posed acte sau nu au domiciliu stabil n localitate . a. - s se fac pe baza unei simple solicitri scrise a tutorelui, necondiionat de existena /inexistena actelor de identitate sau a domiciliului stabil sau de acordul prinilor sau al ambilor prini. 3. O problem ce ine de competena Direciei Generale a nvmntului Preuniversitar, care revine tot timpul n solicitrile / ntlnirile cu rromii, este cea legat de necesitatea elaborrii unor programe speciale, minimale, destinate colarizrii elevilor depii de vrsta colar, care, n baza O MEN nr. 3633 din 14. 04. 1999 (privind eradicarea analfabetismului, reducerea abandonului colar i ntrirea colarizrii), urmeaz cursuri de alfabetizare n limba romn n formele aprobate. De multe ori, rromii i chiar administratorii colari solicit precizri din partea MEN n legtur cu: numrul de luni/an studiu, disciplinele eseniale i numrul de ore alocat, programele minimale, exemplificri privind configurarea structurii de nvmnt pentru astfel de cursuri (la zi, seral, cu frecven redus, la distan), nscrierea n registrele colare, eliberarea actelor de studii . a. , care ar fi normal s existe stipulate ntr-o metodologie a MEN. 4. S-a apreciat propunerea MEN ca Guvernul Romniei s declare copiii rii prioritate naional i s emit, n acest scop, un act normativ prin care s se prevad fondurile necesare alocate de la buget (completate cu aportul financiar i n natur al autoritilor locale i al sponsorilor) n vederea oferirii, zilnic, a unei gustri simbolice gratuite precolarilor i colarilor (pn la clasa a V-a cel puin) n timpul programului colar. S-a atenionat MEN, n mod expres, ca aceast msur s-i priveasc nu numai pe rromi, ci pe toi copiii rii, indiferent de naionalitate, chiar dac elevii rromi vor constitui baz de invocare (procentul foarte

mare de elevi rromi care abandoneaz sau nu urmeaz coala), pentru a nu se produce, prin aceast msur, i o mai mare discriminare a copiilor rromi. 5. Din perspectiva formrii de cadre proprii, s-au fcut urmtoarele propuneri pornind de la coordonata psiho-afectiv a rromilor de a se forma cu cadre didactice rrome: a) Organizarea n continuare a cursurilor de 3- 4 sptmni de "preformare" a potenialelor cadre didactice rrome (tineri rromi absolveni de liceu) - dup modelul celor organizate de Direcia de Minoriti din MEN n vara aceasta la Satu Mare pentru 60 de poteniale cadre didactice rrome - pentru a fi cooptate n calitate de educatoare sau de profesori necalificai n colile cu clase/ grupe de elevi rromi sau pentru predarea limbii materne rromani. b) Doamna Mariana Buceanu a solicitat organizarea mpreun cu Direciile de Munc ale MMPS a unor cursuri de formare (cu durata a una lun) de " mediatori colari", dup modelul experimentat de ROMANI CRISS i FSD, care s menin contactul ntre coli i comuinitile de rromi, n vederea creterii fecvenei i a colarizrii n rndul rromilor. Astfel de cursuri, n viziunea specialistei MMPS, doamna dir. Creoiu, pot fi realizate i recunoascute (introduse n COR = Codul Ocupaiilor din Romnia), iar absolvenii vor fi remunerai de coli ca personal auxiliar. n acest context, s-a artat c astfel de cursuri pot fi organizate anual pentru 5 mediatori pentru fiecare jude n parte, mediatorii putnd fi absolveni a 10 clase (i, n cazuri deosebite, absolveni a 8 clase, dar majori i cu prestan n comunitate). 6. Domnioara Delia Grigore a solicitat ca Ministerul Educaiei Naionale s urgenteze tiprirea manualelor de istoria rromilor (clasele a VI-a - a VII-a) i aceast disciplin s nu fie de tip CD / Curriculum la dispoziia colii/, ci obligatorie. 7. Domnioara Delia Grigore a solicitat ca MEN s nfiineze cteva coli de muzic, unde predarea s se fac progresiv n limba rromani, iar disciplinele s fie preponderent axate pe cultura rromilor. 8. S-a mai cerut ca Ministerul Educaiei Naionale s intervin cu sanciuni n cazul atitudinilor discreionare, rasiste, ale directorilor de coli fa de dorina prinilor de a se introduce ore de limb matern. n acest context, s-a cerut gsirea unei soluii de simplificare a procedurii de a se introduce orele de limb matern rromani, pentru ca directorii de coli s nu mai procedeze dup bunul plac, eventual aceste ore s poat fi introduse i la solicitarea asociaiilor rrome, nu numai la cererea prinilor (Exemple: la cola Cheud 2, jud. Slaj, d-l dir. Medve i-a ameninat pe nv. Mariana Cozma i pe nv. rrom Zoica Sandu cu scoaterea din nvmnt dac mai cer introducerea orelor de rromani. Ambii erau absolveni ai Cursurilor de rromani de la Satu Mare; la cola nr. 4 Apalina din Reghin, n ciuda eforturilor ntreprinse de d-na lider de opinie rrom Gabor Irina, directoarea colii a ameninat prinii cu pierderea alocaiei i le-a cerut s-i retrag cererea de introducere a limbii rromani; la cola din Tmna, Mehedini, inspectorul pentru rromi, domnul Golea, a fost nevoit s o amenine pe directoare cu sanciuni i cu televiziunea local, dup refuzul acesteia repetat, dac nu introduce orele de limb rromani la cererea comunitii i a tnrului rrom format la Cursurile de la Satu Mare, domnul Octavian Bonculescu; la tefneti (jud. Botoani), directorul colii a ameninat cu pierderea alocaiei dac prnii nu-i retrag cererea de introducere a limbii rromani; I. c. Jud. Clrai nu-i permite domnului Vasile Iancu, de asemenea absolvent al Cursurilor de limb rromani de la Satu Mare, s introduc limba rromani n localitatea Mihai Viteazul . a. ). 9. Domnioara Delia Grigore a cerut ca MEN s introduc un obiect de educaie multicultural i antirasist pentru elevi, iar la promovarea n funciile de director de coal sau de inspector candidaii s fie examinai printr-o prob prin care s se verifice atitudinea acestora n contextul educaiei multiculturale i antirasiste. 10. Domnioara Mihaela Ztreanu, absolvent a clasei de nvtori rromi a colii Normale din Bucureti, student la secia englez-rromani, coordonatoare de proiecte n profil educaional la Romani Criss, a cerut ca MEN s anuleze unele proiecte de colaborare cu ONG-urile care ncalc prevederile compromind actul educaional. D-ra Ztreanu a artat c FSD Bucureti, n Programul A doua ans", a

deturnat, la Bucureti, elevi rromi deja instituionalizai pentru a urma cursurile din programul respectiv, dei aceasta este contrar prevederilor din OMEN nr. 4231 din 18. 08. 1999. Necunoscnd situaia real, am spus c s-a sesizat c ntre specialitii desemnai de FSD i I. c. al Mun. Bucureti, prin grupul condus de d-na Pascali, pe de o parte, i inspectorul rrom (d-l Pipoi Ilie), liderul rrom din sectorul 5 (d-l tefan Gheorghe), respectiv, d-l Ionu Anghel (de la Partida Romilor), pe de alt parte, a existat o lipsa de colaborare, care, probabil, a stat la baza acestei nereuite la Bucureti, pentru c n judeele din ar s-au gsit candidaii necesari. Am ncheiat prin a spune c n astfel de disfuncionaliti nu recurgem la anularea protocoalele de colaborare, pn nu ne documentm bine. II. La nivel universitar 1. S-a solicitat ca Ministerul Educaiei Naionale s evite situaia neplcut de anul acesta cnd, cu prilejul comunicrii numrului global de locuri n nvmntul superior repartizat fiecrei instituii de nvmnt, n ianuarie 1999, s-a uitat s se menioneze c un numr de 10 locuri pentru faculti + 5 locuri pentru colegii se aloc, n regim de locuri subvenionate, rromilor, rezultnd multe nereguli. 2. S se aloce locuri distincte pentru rromi nu numai n cele 8 universiti (Bucureti, Cluj, Iai, Timioara, Craiova, Braov, Constana, Sibiu), dar i pentru: l. Faculti de Medicin (2-3 locuri); 2. Academia de Teatru i Film Bucureti (1-2 locuri, existnd candidai foarte talentai); 3. Facultile de Muzic din Bucureti, Braov, Cluj, Timioara, Iai (2-3 locuri); 4. ASE Bucureti (3-5 locuri). . 5. SNSPA (cel puin 10 locuri pentru fiecare din cele 2 faculti). 3. Reprezentantul Ministerului Sntii i specialista n probleme de sntate a GLAR, doamna Mariana Buceanu, au sugerat alocarea n 2-3 colegii medicale universitare a unui numr de locuri pentru formarea asistenilor medicali rromi. 4. Legat de alocarea n ianuarie 1999 pentru prezentul an universitar 1999/2000 a cte 5 locuri n cadrul colegiilor universitare din cele 8 universiti menionate, folosim prilejul de a supune ateniei MEN c aceste locuri nu au fost ocupate n totalitate. Pentru eficien, ar trebui alocate cte 20-25 locuri la 3 universiti (care s acopere geografic cerinele: Bucureti, Cluj, Iai) pentru pregtirea cadrelor didactice rrome prin forma de nvmnt la distan pentru specializrile institutor - limba rromani" sau institutor - o limb strin". Menionm c n cadrul Universitii Bucureti exist posibilitatea organizrii unei grupe pentru specializarea institutori limba rromani, dat fiind faptul c n cadrul Facultii de Limbi Strine funcioneaz secia de limb i literatur rromani care poate asigura, prin cele 3 cadre existente, pregtirea de specialitate. De remarcat faptul c FSD Bucureti, anul acesta, a luat iniiativa de a trimite la Colegiile universitare din Cluj, Iai i Bucureti cte 25 de cadre didactice rrome i nerrome (care lucreaz cu copii rromi), pe cheltuiala sa, la nvmntul la distan, pentru a se forma ca institutori i a i finalizat aciunea. 5. S-a artat c foarte puini tineri rromi acced la secia B de limb i literatur rromani din cadrul Facultii de Limbi i Literaturi Strine - Universitatea din Bucureti, deoarece admiterea lor, dei gndit pe locuri n contextul msurilor afirmative, se face n realitate dup criteriile de competen n alt limb (romn sau o limb strin ca disciplin de concurs A, deci dup criteriile dup care sunt admii toi candidaii) i nu cum ar fi moral dup limba rromani. n acest context, pentru a vorbi ntr-adevr de admiterea candidailor rromi la aceast secie, s-a cerut ca secia de limb rromani s aib statut de secie principal A (unde ar fi mai multe ore de limb i literatur rromani, iar admiterea s-ar face n principal dup limba rromani A, deci n favoarea candidailor rromi). n prezent, la Facultatea menionat doar 3 secii nu au statut de limb A (hindi - din lipsa pe durata mai multor ani a celui de-al doilea cadru; persan- prin pensionarea efului catedrei i limba rromani - din mai multe motive, dar, n nici un caz, nu din lips de cadre corespunztoare). 6. S se menin n continuare formularea MEN n ordinul cu locurile pentru rromi ce se va emite pentru anul univ. urmtor 2000/2001 ca pe locurile destinate rromilor s nu poat s se nscrie dect rromi, pe baza unei adeverine din partea unei organizaii legal constituite a rromilor, pentru a se prentmpina situaiile incorecte de anul acesta, exemplificndu-se cu situaia de la Facultatea de Drept din Cluj, unde au fost nscrise /admise persoane din afara etniei rrome pe aceste locuri, invocndu-se libertatea ca oricine s se declare ceea ce dorete. S-a cerut un control al MEN n legtur cu respectarea destinaiei acestor locuri i, n cazul n care s-a procedat la nscrieri neconforme cu prevederile Ordinului MEN, s se exmatriculeze persoanele admise i s fie admii candidaii imediat urmtori.

7. Domnioara Delia Grigore a cerut ca MEN s recomande universitilor care au admis studeni rromi n baza msurilor afirmative (unde sunt serii cu studeni rromi: la asisten, studii politice etc) s parcurg i tematici profilate / tangente la domeniul rrom. 8. S-a artat, de ctre d-ra Delia Grigore, c sintagma discriminare pozitiv" este incorect i c este normal s se utilizeze formula msuri afirmative". 12 dec. 1999 Gheorghe Saru

Buletin informativ privind nvmntul pentru rromi, Nr. 3 / februarie 2000


Activitatea ONG. urilor n profilul colarizrii rromilor. P E R Trgu Mure: PROPUNERI privind programe de educare a romilor n Municipiul Trgu-Mure I. PROBLEME IDENTIFICATE Insuficienta pregtire pentru mediul colar Majoritatea dintre copii romi nu frecventeaz grdinie, astfel ajungnd la coal ntmpin dificulti foarte mari ncepnd cu mnuirea creionului, cu integrarea lor n colectivitate, cu nelegerea unor noiuni i cuvinte parcurse n anii de nvmnt precolar. La acestea se pot aduga i necunoaterea limbii romne de ctre copii din comunitile compacte de romi, prin care se accentueaz decalajul fa de copii vorbitori de limba romn. Toate acestea ar necesita o nuanare a muncii nvtorului cu astfel de copii, dar numrul mare al copiilor cu nevoi speciale i timpul limitat nu permit acest lucru. Iar de cele mai multe ori nvtorul nici nu are pregtirea necesar pentru a putea face fa acestor cerine suplimentare. Probleme materiale Iregularitatea frecventrii colilor sau abandonul colar al copiilor romi i are cauzele de cele mai multe ori n starea material precar sau chiar sub limita de existen a familiilor. Un mediu familiar n care lipsete pinea necesar, n care nu exist ap, cldur i haine nu este favorabil frecventrii de ctre copil a unui sistem educaional n care copii majoritari beneficiaz de toate cele enumerate, accentund prin aceasta diferena dintre categoria copiilor romi i cei neromi. De asemenea un astfel de mediu nu stimuleaz depunerea unui efort psihic-intelectual. Conflicte n Mediul colar: Muli copii romi vd slile de clas n sistemul colar majoritar ca un mediu ostil, strin. Culoarea diferit a pielii, limba i obiceiurile separ copii romi dintre semenii lor ca fiind diferii. Aceste diferene sunt vzute ca fiind negative i nici un aspect al vieii romilor nu este incorporat n curicula colar. Copiii romi nva doar istoria majoritii, muzica majoritii, obiceiurile majoritii. Muli copii i prini romi i pierd interesul n subiectele predate la colile majoritare. Sistemul de Segregare colar Muli copii romi abandoneaz coala sau ajung la coli speciale din diferite motive, uneori cauza este doar srcia. Aceste coli ofer o calitate mai joas a nivelului educaional i elevii progreseaz mai ncet, astfel rmn n urma elevilor din celelalte coli. Acest fenomen se regsete i n Municipiul TrguMure la coala Ajuttoare Nr. 1. Se poate crea un sistem de segregare colar n care n unele coli sunt frecventate de foarte muli copii romi. n aceste coli n mod voit sau incotient se creaz clase separate pentru copii romi sau clase frecventate n majoritate de copii romi. n aceste clase segregate n general nivelul predrii materiilor este mai sczut dect n alte clase. Acest fapt se datoreaz mai multor factori printre care nepregtirea cadrelor didactice pentru a preda ntr-o asemenea clas, nemotivarea cadrelor didactice i altele. II. OBIECTIVE PROPUSE

Prevenirea abandonului colar, asigurarea unei frecvene regulate a colilor de ctre copii romi Pentru a atinge acest obiectiv este necesar o bun cunoatere a numrului de copii romi care frecenteaz coala i a celor care din diferite motive nu frecventeaz coala. Avnd ca baz datele din statistica efectuat n rndul populaiei de romi din cartierele Valea Rece, Bea, Rovinari i Mureseni (strada Dealului) de ctre colectivul condus de domnul consilier Moca Rudolf se va continua monitorizarea frecvenei i abandonului colar n rndul copiilor romi prin implicarea Inspectorului colar pentru romi, directorilor colilor frecventate n mare msur de copii romi i reprezentanii romilor din cartierele respective. n momentul semnalrii unui posibil abandon se va cuta cauza i totodat se va ncerca acordarea unui ajutor n vederea evitrii abandonului colar. n urma sesizrii de ctre coal a problemei inspectorul colar pentru romi va apela la toate organizaiile care sunt preocupate de problema romilor pentru a primi ajutorul necesar. Toate organizaiile cu scop umanitar care sunt preocupate i de soarta romilor, respectiv consiliile locale trebuie rugai s-i concentreze eforturile pentru a asigura o gustare pe zi cel puin copiilor din clasele I-IV. De asemenea, s asigure un minim de rechizite colare. Fundaia Oasis se angajeaz la monitorizarea unui numr de 10-20 de copii romi cu dificultati scolare, recomandati prin inspectoarea de specialitate, carora le va asigura sprijin psihopedagogic, sanitar si un minim de rechizite. Acest proiect se va putea lrgi n funcie de resursele umane i materiale care vor fi atrase. Asigurarea de worshopuri pentru nvtorii care predau n clase cu copii romi Se propune organizarea unor workshopuri de 3 ore/lun pentru nvtorii care predau n clasele cu copii romi. Aceste cursuri vor asigura noiuni de psiho-pedagogie, un vocabular elementar n limba romanes, istoria, cultura, muzica romilor, respectiv rezolvarea conflictelor dintre elevi. Prin participare la aceste cursuri, nvtori i profesori vor afla despre influenele culturale, istorice i lingvistice care modeleaz comportamentul copiilor romifa de nvtori. De asemenea, se vor exersa metode de rezolvare a unor conflicte n mediul colar. Dac se va reui contientizarea si sensibilizarea nvtorilor fa de nevoile elevilor romi, ct i introducerea unor elemente multiculturale n slile de clas, va face clasele apte s fie un mediu mai productiv de nvmnt pentru toi elevii. Aceste workshopuri se pot repeta sub forma unor cursuri de var la care s fie invitai experi n materiile enumerate mai sus. Biroul Proiectului pentru Relaii Etnice se angajeaz s atrag experii necesari organizrii workshopurilor, de asemenea se va implica n organizarea cursurilor. reuita lor depinde ns de frecvena i de voina de a nva, de data aceasta a nvtorilor care trebuie stimulai i motivai n sensul participrii i de ctre Inspectoratul colar. Asigurarea de discuii cu experi pentru directorii colilor unde frecvena copiilor romi este mare. Aceste discuii sunt necesare, deoarece directorii colilor de cele mai multe ori nu recunsoc sau vor s ascund faptul c coala lor este frecventat de copii romi. n loc s identifice problemele legate de acest fapt pentru a putea fi soluionate, ele sunt ignorate. Dei nvtorii i profesorii ar trebui s primeasc un sprijin n plus din partea direciunilor. Insistena Inspectoratului colar n acest sens i experii n domeniu ar putea schimba aceast atitudine. Promovarea angajrii institutorilor colari Institutorul colar este o persoan care asigur contactul dintre copii-coal-prini-autoriticomunitate. Din nefericire n Trgu Mure trebuie identificate persoanele apte pentru a ndeplini aceast funcie, de asemenea s se atrag resurse materiale pentru remunerarea acestora din sfera ONG i consilii locale. Promovarea nvrii limbii romanes

Aceasta trebuie fcut de ctre reprezentani ai etniei care s aib acces la edina cu prinii pentru a putea contientiza prinii de avantajele nvrii limbii romanes. Trebuie facilitat participarea persoanelor care predau limba romanes sau care ar putea preda aceast limb, la cursurile de limba romanes organizate de ctre Ministerul Educaiei Naionale. Identificarea i ndrumarea elevilor romi care ar putea frecventa coala Normal Mihai Eminescu clasa pentru nvtori romi. Sprijinirea cursurilor de alfabetizare sau de completare a studiilor organizate de Inspectoratele colare pentru copii sau persoanele care au depit vrsta colarizrii. Sprijinirea iniiativelor de nfiinare a grdinielor din sfera non-guvernamental. Organizarea unor activiti multiculturale pentru copii romi i neromi. Pagin WEB care s fac public eforturile depuse pentru mbuntirea situaiei educaionale a copiilor romi. Prin aceast informare s atrag posibile resurse umane i materiale care s vin n sprijinul realizrii proiectelor prezentate. Ca o concluzie trebuie atras atenia asupra faptului, c ignornd problemele leate de colarizarea copiilor romi se va perpetua impasul n care se afl comunitatea romilor n prezent. Fr o generaie educat care s aib anse cel puin sporite de a accede la munc nu se vor rezolva probleme ca omajul, criminalitatea, mizeria i altele care nu privesc doar romii ci ntreaga societate din care romii n mod firesc fac parte i nu pot fi exclui. Redactat n urma discuiilor avute n cadrul Subcomisiei pentru nvmnt al Comisiei Speciale pentru Tratarea Problemei Romilor, din 20. 12. 1999, la care au fost prezeni Moca Rudolf Fundaia CASROM Torok Ibolya Fundaia Oasis Koreck Maria PER Primria Tg Mures Fundaia Curcubeul Realizri ale Ministerului Educaiei Naionale n domeniul colarizrii rromilor (n perioada aprilie 1998 ianuarie 2000) i msuri de perspectiv n cadrul msurilor de reformare a nvmntului adoptate n contextul noii guvernri, Ministerul Educaiei Naionale, a procedat, cu ncepere din decembrie 1997, la configurarea unei Strategii privind nvmntul pentru rromi, gndit pentru intervalul 1998 2005, la toate nivelele de nvmnt. Ce s-a realizat n intervalul aprilie 1998 ianuarie 2000? I. La nivel preuniversitar Pornindu-se de la dorina fireasc a minoritii rrome de a se forma i cu cadre proprii rrome, care cunosc, neleg i se apropie mai bine i afectiv de problemele colarizrii rromilor, s-au avut n vedere cteva principii n derularea strategiei MEN: 1. Formarea i selecionarea de cadre proprii rrome pentru necesitile nvmntului (cadre didactice rrome - necalificate i calificate - dar i administratori colari rromi la nivelul inspectoratelor colare judeene). a) n acest context, se nscrie numirea a 34 de inspectori rromi / pentru rromi n 34 din cele 42 de inspectorate colare judeene, n vederea structurrii nvmntului pentru rromi n fiecare jude. Dintre cei 34 de inspectori, 16 sunt rromi, iar 18 sunt din afara etniei rrome (5 maghiari i 13 romni). n 8 judee (Botoani, Braov, Buzu, Clrai, Dmbovia, Maramure, Teleorman, Tulcea) nc nu au fost numii inspectorii rromi / pentru rromi, datorit slabei nelegeri, din partea inspectoratelor colare judeene, a necesitii existenei acestora n structura lor, ca ferment principal n configurarea unui nvmnt pentru rromi. Colaborarea strns a MEN cu unele ONG-uri care au ca obiective colarizarea rromilor s-a demonstrat n permanentizarea unor ntlniri de lucru ale inspectorilor rromi /pentru rromi n vederea orientrii acestora n activitatea specific (Prima ntlnirea fost la Trgu Mure, 12- 14 octombrie 1999, cu suportul financiar i logistic al P. E. R. i al Romani CRISS, prilej cu care a fost elaborat Fia postului pentru inspectorii nsrcinai cu colarizarea rromilor. ). b) Preformarea / specializarea unor cadre didactice din rndul rromilor (absolveni de liceu) pentru a preda la grupe / clase cu elevi rromi (n limba romana sau n limba maghiar), respectiv, pentru a preda 3-4 ore /clas / sptmn de limba, literatura, istoria sau religia n limba rromani.

n acest scop, n intervalul 19 iulie - 10 august 1999, au fost formate (cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Protecia Minoritilor Naionale din Guvernul Romniei i al FSD Bucureti i Cluj) prin cursurile de limba rromani de la Satu Mare, 60 de cadre didactice (din care 50 rromi) pentru a preda limba rromani n coli sau pentru a lucra la clase / grdinie cu copii rromi. Pentru transpunerea n practic, Ministerul Educaiei Naionale a ncurajat unitile colare i pe tinerii rromi de a organiza clase de recuperare colar (n baza OMEN nr. 3633 / 14. 04. 1999 privind eradicarea analfabetismului, reducerea abandonului colar i ntrirea colarizrii) i/sau pentru predarea limbii i literaturii rromani, emind Ordinul MEN nr. 3533 / 31. 03. 1999, n contextul msurilor afirmative, prin care studiul limbii rromani poate ncepe n orice moment al anului colar, indiferent de anul de studiu, i este asigurat de cadre didactice rrome calificate sau chiar necalificate (absolveni de liceu sau cu 10 clase). Pentru a nu ne confrunta cu o percepere eronat a acestei necesiti, Ministerul Educaiei Naionale a fcut n mod expres recomandare ca unitile colare s nu treac la segregarea copiilor rromi de ceilali copii, la grdinie i la clasele I-IV, dect dac la clasele respective cadrele didactice sunt de etnie rrom (calificate sau necalificate), pentru ca n acest fel, pe lng suportul afectiv pe care l asigur cadrul didactic din cadrul propriei etnii rrome, tinerele cadre didactice rrome s poat avea i un loc de munc, mai ales n mediul rural. 2. Colaborarea cu cadrele didactice din afara etniei rrome i permanentizarea lor la clasele / colile cu copii rromi - pornind de la disponibilitatea acestora de a preda la clase cu rromi - ct i formarea lor, n cadrul unor colaborri ale MEN cu unele ONG-uri (ca FSD Bucureti, PER Trgu Mure, Romani Criss Bucureti, Colegium Transsilvanicum Cluj Napoca . a), din perspectiva prestaiei educaionale la clasele cu copii rromi. 3. Colaborarea cu ONG-urile i cu liderii rromi. Ministerul Educaiei Naionale i-a schimbat viziunea n privina prestaiilor educaionale ale ONG-urile rrome i nerrome i a trecut, n ultimii 3 ani, la sprijinirea ct mai multor ONG-uri, inclusiv prin realizarea de proiecte comune, cooptnd, totodat, lideri i specialiti rromi n derularea procesului educaional destinat rromilor. Pentru a se facilita conlucrarea interactiv ntre diferiii factori, guvernamentali i neguvernamentali, angrenai n colarizarea rromilor, s-a procedat la elaborarea unei baze de date privind nvmntul destinat rromilor de ctre inspectorul pentru rromi din Ministerul Educaiei Naionale i la includerea ei pe pagina web a Ministerului Educaiei Naionale (www. edu. ro n seciuneaMinoriti Naionale nvmntul pentru rromi, ct i la editarea unui Buletin informativ privind nvmntul rrom distribuit pe cale electronic. 4. Antrenarea cadrelor didactice tinere rrome n elaborarea de programe i de manuale colare pentru limb, literatur, istorie i religie n limba rromani, cooptndu-se, de ctre d-l Gheorghe Saru, a unor autori rromi, formai de dnsul, ca, de pild:domnioarele Delia Grigore, Mihaela Ztreanu, Mirena Cionca, Camelia Stnescu, Salomeea Romanescu, domnul student rrom Florin Nasture . a. i elaborndu-se lucrri, precum: Programa de limb rromani cls. I-IV, Programa de istoria i tradiiile rromilor din Romnia (cls. A VI-a a VII-a) n curs de definitivare -, Manualul de comunicare n limba rromani (anul I de studiu), Culegere de texte n limba rromani (anii II-IV de studiu), Culegere de povestiri i texte biblice n limba rromani mpreun cu Societatea Biblic Interconfesional din Romnia . a. ). 5. Elaborarea / adaptarea cadrului legislativ, la nivelul ministerului sau la nivel guvernamental, pentru acordarea unor faciliti i pentru instituirea, pe lng activitile de recuperare colar, i a unora de combatere a marginalizrii, prin emiterea de noi reglementri (cum a fost, de pild, O MEN 4231 / 18. 08. 1999, cu privire la aplicarea experimental mpreun cu FSD Bucureti a Programului de combatere a marginalizrii i a excluderii sociale i profesionale a tinerilor care au abandonat nvmntul obligatoriu i au dobndit competene minime necesare ocuprii unui loc de munc), sau prin crearea unor oportuniti n care factorul rrom s fie preponderent (cum au fost, de pild, taberele de educaie intercultural organizate de MEN pentru copiii rromi i invitaii lor de alte etnii n ultimii 2 ani. a. ). De asemenea, la iniiativa MEN i a unor organizaii neguvernamentale (Salvai Copiii!), s-a lansat propunerea pornindu-se de la faptul c majoritatea elevilor care abandoneaz sau nu urmeaz cola sunt romi s se aloce din fonduri guvernamentale i neguvernamentale sumele necesare pentru acordarea n grdinie i coli, gratis, a unei mese zilnice, simbolice, tuturor elevilor, rromi i nerromi, cel puin la nivel precolar i colar (pn la clasa a V-a), stimulndu-se astfel startul real n societate al precolarilor i colarilor rromi, care, dup cum tim, se realizeaz sau nu, definitoriu, odat cu startul precolar sau colar, la grdini sau la clasa I. II. La nivel universitar s-a procedat la: 1. nfiinarea seciei de limba i literatura rromani la Universitatea Bucureti, n cadrul Facultii de Limbi i Literaturi Strine, i la alocarea pentru sesiunile din septembrie 1998 i septembrie 1999 a cte 10

locuri pentru candidaii rromi (unde orele de rromani sunt predate de dou cadre didactice: d-l Gheorghe Saru i o tnr rromi, d-ra Delia Grigore). 2. Instituirea unor faciliti i alocarea a cte 150 locuri distincte pentru candidaii rromi la faculti i colegii universitare n sesiunile de admitere din septembrie 1998 i septembrie 1999. Ce se va realiza n continuare? Evident, aceste msuri nu sunt restrictive, ele rmn deschise propunerilor ce se vor face de ctre organizaiile rromilor i vor fi adaptate / mbogite n conformitate cu cerinele acestora, inclusiv din perspectiva integrrii europene.

Buletin informativ privind nvmntul pentru rromi, Nr. 4 / martie 2000


n atenia inspectorului colar general i a inspectorului rrom- pentru rromi n contextul Fiei cu atribuiuni ale inspectorului rrom / pentru rromi, al Strategiei MEN n domeniul educaiei rromilor, n contextul specific al msurilor afirmative promovate de MEN, transmitem mai jos modalitile practice de organizarea a activitii inspectorilor rromi / pentru rromi. Pentru eficientizarea muncii, acetia ar urma s-i direcioneze activitatea i s-i grupeze materialele de lucru, din urmtoarele perspective: l. Activiti de educaie specifice la nivel precolar. ntocmirea tabelului sintetic. 2. Activiti colare specifice la ciclul primar. ntocmirea tabelului sintetic. 3. Activiti colare la nivel gimnazial, cu accent pe cunoaterea, sprijinirea i direcionarea copiilor din clasa a VIII-a spre nvmntul profesional, de ucenici, i liceal (vocaional). ntocmirea tabelului sintetic. 4. Activiti colare la nivel liceal, cu accent pe sprijinirea potenialilor candidai rromi din clasele terminale (a XII-a i a XIII-a) din toate liceele pentru locurile acordate pentru tinerii rromi n faculti i colegii. ntocmirea tabelului sintetic. 5. Activiti intense de recuperare colar prin toate formele aprobate de MEN sau propuse de inspectorate: a) iniiate de I. c. J. prin inspectorul rrom / pentru rromi. ntocmirea tabelului sintetic. ; b) iniiate de ONG-uri, biseric, ali factori i sprijinite activ de I. c. J. prin inspectorul rrom / pentru rromi. ntocmirea tabelului sintetic; 6. Activiti de introducerea / meninerea - la nivel precolar, colar, gimnazial i liceal - a studiului limbii rromani (3-4 ore / grup sau clas/ sptmn) la solicitarea: a) organizaiilor rromilor (potrivit noului Ordin al MEN nr. 3113- 31. 01. 2000). ntocmirea tabelului sintetic. ; b) prinilor. ntocmirea tabelului sintetic. ; c) colilor i grdinielor. ntocmirea tabelului sintetic. 7. Activiti de educaie extracolar (concursuri, festivaluri folclorice, tabere de educaie intercultural etc. ): a) iniiate de inspectorul rrom / pentru rromi cu suport financiar al MEN. ntocmirea tabelului sintetic. ; b) iniiate de inspectorul rrom / pentru rromi mpreun cu factorii locali sau cu ONG-urile. ntocmirea tabelului sintetic. 8. Activiti de ndrumare a colilor i a profesorilor de la clasele de rromi privind iniierea / derularea proiectelor de finanare / colarizare a rromilor. ntocmirea tabelului sintetic. 9. Activiti de reperarea i de atragerea surselor de finanare complementare celor bugetare pentru a fi direcionate procesului educativ pentru rromi. ntocmirea tabelului sintetic. 10. Dosarul ONG-urilor partenere interne i internaionale. Intensificarea colaborrii cu acestea n profilul colarizrii rromilor. ntocmirea tabelului sintetic. 11. Asigurarea progresiv a comenzilor de manuale colare pentru orele de limb rromani. ntocmirea tabelului sintetic. 12. Participarea la elaborarea programelor de alfabetizare i de recuperare colar, de limb rromani, de istorie i de muzic destinate rromilor. ntocmirea tabelului sintetic.

13. Activiti de reperare n permanen a potenialelor cadre didactice necalificate rrome (pentru colarizare i pentru predarea limbii rromani), din rndul absolvenilor de liceu. ntocmirea tabelului sintetic. 14. Activiti de cultivare i de atragere / stimulare a factorului ga3o (nerrom) n procesul didactic destinat elevilor rromi, prin cooptarea cadrelor didactice nerrome cu experien i druire n activitatea didactic la clasele de rromi. ntocmirea tabelului sintetic. 15. Activiti de reperare a potenialilor mediatori colari, din rndul absolvenilor rromi cu 10 clase. ntocmirea tabelului sintetic. 17. Activiti de preformare a potenialelor cadre didactice rrome i de perfecionare a cadrelor didactice rrome existente prin cursuri la nivel judeean sau interjudeean / regional dup modelul celor organizate de MEN cu sprijinul financiar al DPMN i al FSD n vara anului 1999. ntocmirea tabelului sintetic. 18. Activiti educative interculturale i de armonizarea convieuirii interetnice la nivel local. Calendar sintetic. 19. ntocmirea i actualizarea n permanen a Bazei generale sintetice de date dup tipicul datelor solicitate de MEN n domeniul educaiei rromilor. 20. Schimbul permanent de experien cu inspectorii rromi / pentru rromi din alte judee, consultarea n permanen i cu liderii rromi, cu ONG-urile rrome i nerrome cu obiective destinate colarizrii rromilor, cu factorii locali n scopul iniierii / sprijinirii procesului educativ rrom. Director general, Murvai Lszl Inspector pentru lb. rromani, Gheorghe Saru SOROS OPEN NETWORK (SON) - CENTRUL EDUCATIA 2000+ (Brief) Centrul Educaia 2000+ Fundaie. Membru al Soros Open Network (SON) Romania Fondator unic: Fundaia pentru o Societate Deschis Romnia Preedinte Executiv: Dr. Alexandru Crian Structur: Departament de programe i strategii (Director de Programe: Monica Dvorski) Birou de relaii publice i servicii (ef birou: Mdlina Gheorghi) 1. Misiune: Misiunea Centrului este de a susine valorile unei societi deschise, prin suportul acordat iniiativelor care vizeaz descentralizarea, autonomia local, democraia, precum i egalitatea anselor prin educaie, educaia centrat pe elev, implicarea mai larg a comunitii n viaa colii i dezvoltarea unor modele de implementare care s poat fi demultiplicate ulterior la scar naional. 2. Obiective: Oferta de exepertiz, consultan i asisten pentru conceperea i implementarea unor programe educaionale la nivel instituional, comunitar, regional i naional Crearea unei piee libere de expertiz educaional, consultan i servicii de consiliere la cerere individual sau instituional Crearea i susinerea unor resurse umane i a unor capaciti instituionale pentru dezvoltarea politicilor i strategiilor educaionale naionale, sectoriale i globale. Susinerea unei oferte educaionale multiple n Romnia prin promovarea iniiativei private i locale n educaie.

3. Nevoi la care rspunde i avantaje competitive A. Nevoi

Centrul Educaia 2000+ i concentreaz eforturile spre sprijinirea demersurilor de reform a nvmntului romnesc, n perspectiva aderrii Romniei la Uniunea European. Centrul va aciona pentru soluionarea unora dintre nevoile sistemului educaional romnesc: nevoia de consultan profesional independent n susinerea proceselor de implementare a reformei la nivelurile de baz ale sistemului nevoia ncurajrii pieei libere de consultan educaional i de servicii de consiliere, acordate direct unitilor colare; acest fapt ar putea crea progresiv avantaje competitive importante i impact sistemic nevoia de a ameliora calitatea resurselor umane i a capacitilor instituionale implicate n dezvoltarea i implementarea politicilor i a strategiilor educaionale de diverse tipuri.

B. Avantaje competititve Centrul Educaia 2000+ are o serie de avantaje competitive n zona demersurilor educaionale: este o organizaie non-guvernamental i apolitic (acest lucru i confer mai mult libertate, flexibilitate i capacitate de relaionare pentru cooperare intern i internaional, precum i pentru conceperea unor proiecte comune) este o organizaie care se centreaz pe proiecte i pe delimitarea precis de sarcini (project- and task-oriented), avnd capacitatea de a se adapta permanent la nevoile unei realiti n permanent schimbare stabilete prioriti, selecteaz programe i domenii de interes pe baza datelor furnizate de analiza continu a pieei educaionale are un personal permanent de nalt calificare i va apela la serviciile unui corp dinamic de consultani independeni angajai pe proiecte poate beneficia de o bun politic de fund-raising i de contribuii din tere pri.

4. Activitile Centrului Educaia 2000+ Activitile Centrului au fost concepute pe urmtoarele direcii: 5. Programe (1) Proiectul Educaia 2000+, cu urmtoarele componente: Dezvoltare colar coal i comunitate Formare iniial i continu a personalului didactic Dezvoltarea cooperrii ntre instituiile cheie din educaie Educaia n zonele rurale i pentru copiii aflai n situaii de risc educaional Activarea unor aptitudini i capaciti ale romilor de a participa la demersul educativ Formarea de resurse i capaciti de politic educaional Fluidizarea fluxului de informaie privind reforma educaional implementarea unor programe educaionale la nivel local i central; conceperea de strategii i politici n domeniul educaiei ofertarea de consultan educaional independent i de servicii de consiliere la cerere.

(2) Dezvoltare colar n comuniti cu romi (3)Lectura i scrierea pentru gndirea critic 5. Impact global proiectat

crearea unor modele adecvate de implementare pe plan local a reformei educaionale, modele care ulterior pot fi demultiplicate pe plan naional ameliorarea procesului de impelmentare la nivelul instituiilor care asigur educaia de la nivel local i intermediar (coli i alte instituii, etc. ) crearea unei culturi a consultanei i a serviciilor educaionale independente, alternative/multiple mbuntirea proceselor de elaborare i implementare a politicilor educaionale globale i sectoriale.

6. Evaluarea rezultatelor Procesul de evaluare intern va fi realizat de consultani independeni, iar evaluarea extern de ctre un colectiv constituit din reprezentani ai Fundaiei pentru o Societate Deschis Romnia (SON), ai Institutului de Politici Educaionale de la Budapesta, ai Open Society Institute Budapesta, precum i din consultani internaionali. Un corp special de consultani i monitori va realiza rapoarte periodice de monitorizare i evaluri semestriale n ceea ce privete calitatea programelor i a proceselor de implementare a acestora. Matricea de evaluare se va baza pe obiectivele programelor i pe un set de indicatori de calitate. Acest set a fost deja realizat i aplicat n 1999 i va fi rafinat treptat pentru 2000. 7. Observaii legate de business plan Strategii de fund-raising Fondurile acordate de Fundaia pentru o Societate Deschis vor descrete gradual, iar co-finanrile i fondurile provenite de la tere pri vor evolua pozitiv (a se vedea Matricile de bugetare pe urmtorii trei ani, aflate n anex). Fund-raising i co-finanare se vor realiza prin: atragerea i motivarea instituiilor potenial finanatoare n dezvoltarea proiectelor n cooperare identificarea unor interese comune cu instituiile co-finanatoare ofertarea unei expertize independente, de nalt calitate pentru a susine implementarea proiectelor interne ale instituiilor co-finanatoare susinerea resurselor umane i a capacitilor instituionale ale instituiilor cofinanatoare organizarea unor campanii n vederea creterii nivelului de informaie al diverselor tipuri de public n ceea ce privete aspectele legate de domeniile de activitate ale Centrului

Posibile surse de fund-raising activiti co-finanaate de la nivel guvernamental (MEN), prin asigurarea suportului logistic i a salariilor personalului didactic implicat n derularea diverselor proiecte (contribuii in-kind) Proiectul Bncii Mondiale co-finanri ale activitilor din diverse arii de program Uniunea European - European Training Foundation - co-finanri ale activitilor i contribuii in-kind (tratative angajate n noiembrie 1999)(domenii: educaia n zone defavorizate i educaia pentru incluziunea social) Proiectul MATRA al guvernului olandez (finanare deja existent, n valoare de 100. 000 USD pentru unul din proiectele Centrului Educaia 2000+)(tratative n curs pentru continuarea acestei finanri) KULTURKONTAKT Austria co-finanaarea dezvoltrii resurselor umane (educaia n zone rurale i defavorizate) Proiectul de formare a cadrelor didactice al Ministerului de Externe al Danemarcei (tratative angajate) (formarea n 2000 a unui numr de 50 de leaderi colari

Helsinki University Knowledge Services Ltd. (organizaie ce urmeaz a fi contactat). Consorii sau companii romneti.

Alocarea fondurilor pentru diferite programe Fondurile vor fi destinate dezvoltrii programelor operaionale. Unele componente ale acestor programe vor funciona n sistem de grant-giving, mai ales pentru detalierea unor aspecte identificate n sistem. 8. Scenariul optimist Co-finanrile vor atinge nivelele prevzute n business-plan. Centrul se va baza pe susinerea diferitelor instituii n dezvoltarea i mbuntirea implementrii programelor lor educaionale (abordare centrat pe programe). 9. Scenariul pesimist (schimbare politic, economic, etc) n aceste cazuri, Centrul Educaia 2000+ va aciona dup cum urmeaz: i va concentra aciunile pe ofertarea serviciilor educaionale, ncasnd - la nevoie - tarife i reinvestind profiturile va crea asociaii joint venture i consorii cu alte organizaii similare va reduce sau reorienta programele sale.

Organizatia Salvati Copiii! In atentia Domnului George Sarau - MEN Stimate Domnule Sarau, Sincere felicitari pentru Buletinul realizat! Este extrem de bine documentat, interesant si folositor, la modul general, si mai ales, pentru cei direct interesati de problemele copiilor rromi. Si pentru ca, asa cum ati aratat, este un buletin interactiv, ne-ar face placere sa inserati si activitatile pe care le desfasoara Organizatia Salvati Copiii in acest domeniu. Pana la aceasta data, suntem implicati in trei mini-proiecte in favoarea copiilor rromi: 1. Integrare prescolara a copiilor rromi din cartierul Balcescu - Tecuci (jud. Galati) - Proiect finantat de Programul Phare LIEN al Uniunii Europene Proiectul se deruleaza in perioada 1 februarie 2000 - 1 februarie 2001 cu finantarea mentionata si va continua, dupa aceasta data, cu resurse locale. Pornind de la faptul ca multi copii rromi evita sa urmeze scoala datorita saraciei sau nu au abilitatile necesare pentru a face fata programei scolare, ceea ce duce la un procent important al abandonului, s-a apreciat ca o pregatire pentru scoala, in cadrul unui an preparator de gradinita ar usura integrarea scolara a acestora si le-ar oferi sanse egale cu ale celorlalti copii. Astfel, in colaborare cu scoala nr. 7 din Tecuci, din luna martie, prima grupa de 20 copii rromi vor fi incadrati in gradinita, avand la dispozitie toate materialele educative necesare. In procesul de selectionare a copiilor se poarta discutii cu familiile acestora pentru a obtine acordul si sprijinul lor. De asemenea, zilnic, micii prescolari vor beneficia de un pranz cald si consistent. Speram ca in anul scolar 2000/2001, toti cei 20 copii sa fie printre cei mai buni elevi. 2. Minigradinita in localitatea Sanger, jud. Mures, proiect realizat in colaborare si cu sprijinul financiar al Asociatiei pentru Dezvoltare Impreuna, se desfasoara cu 15 copii si isi propune acelasi obiectiv: pregatirea copiilor rromi pentru scoala. In aceasta actiune, comunitatea locala - rromi si ne-rromi colaboreaza bine, iar gustarea pe care o primesc copiii este partial asigurata pe plan local, din donatii. 3. Unul din obstacolele care ii /mpiedica pe copiii rromi sa-si demonstreze inteligenta si talentele, il constituie, uneori, necunoasterea corecta a limbii romane, cauza a esecului scolar. In acelasi parteneriat cu Agentia de Dezvoltare Impreuna, la Scoala nr. 17 din Craiova, se desfasoara Meditatii de limba romana pentru scolarii mici. Invatatorul copiilor si un profesor de limba rromani vor sprijini copiii rromi sa capete cat mai repede cunostintele necesare si corecte de limba roman'. Si aici, pe durata meditatiilor copiii vor beneficia de o gustare. Asa cum s-a aratat in numeroase ocazii, conditiile materiale precare in care traiesc

majoritatea familiilor de rromi, inclusiv lipsa de hrana sunt o piedica in scolarizarea copiilor. O mica gustare ii ajuta sa poata sta la scoala timpul aferent cursurilor, fiind si un stimulent pentru ei. Va dorim succes in continuarea buletinului ca si in toata activitatea in sprijinul educatiei copiilor rromi. Aprecieri deosebite si felicitari pentru buletin si din partea doamnei Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv al Organizatiei Salvati Copiii. Cu ganduri bune, Miralena Mamina Coordonator de Program Stiri, informatii, evenimente AFRR Asociatia Femeilor Rrome din Romania Violeta Dumitru (Sos. Colentina nr. 43, Bl. R-13, Sc. B, etj. 9, apt. 83, sector 2, Bucharest Romania, Postall Code: 72446 Phone / Fax: + 401 688 53 85 E-mail: Violeta@dnt. ro) Report on the international conference Romani Women and Public Policies in Countries of Central and Eastern Europe December 3-4, 1999 Bucharest, organized by: Association of Roma Women in Romania INTRODUCTION On December 2-3, 1999 the international conference Romani Women and Public Policies in Countries of Central and Eastern Europe took place in Bucharest, Romania. The meeting brought together over 20 Romani women from Bulgaria, Hungary, Yugoslavia, Croatia, Romania and Macedonia. The conference was organized by the Association of Romani Women in Romania, with the support of the EastEast program of the Open Society Institute - New York. The aim of the conference was to better define some of the particular needs, issues, and approaches concerning Romani women, in view of influencing the emerging public policies on Roma in the region. Also, in comparison with other issues, there has been a relatively smaller amount of organization and attention centered on Romani women. Therefore, the opportunity to meet and exchange experiences and perspectives was important in itself, especially with regards to improving communication, mutual understanding and coordination efforts among Romani women in Central and East European countries. Participants first gathered in a plenary session to introduce themselves, to state their expectations of the conference, and to identify themes for working group discussions. Following this, the women separated into two working groups to discuss more in-depth needs and possible strategies related to 1) health and education of Romani women, and 2) human rights and public policies in connection with Romani women. The day after the closing of the conference, the remaining participants had the opportunity to visit a Romani community on the outskirts of Bucharest, where health education and mediation activities are carried out by the Association of Roma Women in Romania. Coincidentally, it was also a special day of celebration in the community, as one of the young girls had been promised for marriage. BACKGROUND ON THE PARTICIPANTS The women present came from a broad range of professions such as teaching, journalism, social work, and medicine, along with some university students. Currently, they are engaged in different types of activities, either in the context of organizations dealing primarily with Romani womens issues, or more broadly with Romani human rights and local development. Some of the projects mentioned include: professional training courses to provide Romani women with practical skills for job placement and advancement; health education in Romani communities, including family planning, mediating medical assistance and HIV/AIDS prevention; counseling services; setting up a center for abused women; schooling of Romani children; the development of local medical services,

including training of health mediators from the community; cultural publications, radio and television programs on Roma, and inter-ethnic conflict prevention and management. VISIONS, EXPECTATIONS AND NEEDS OF ROMANI WOMEN During the morning session on the first day of the conference, the participants were asked to express their expectations and desired outcomes of the meeting. One participant stated that she hoped they could continue to build on the momentum of this meeting by constructing something together, in particular greater affirmation in public life. The Romani womens movement and political affirmation should come with the thoughts and wishes of women, and to do this a sustainable policy and strategy is needed. This includes the issue of emancipation, she added, as there are Romani women whose freedoms are restricted owing to traditions. In addressing the need for a strategy, another participant stated that such the strategy should be in line with European standards. In relating her experiences working with Romani women on how to plan their own futures, one participant affirmed that We women should say what we want; that this is our road ahead, and gave examples of how this can lead to institutional responses that result in the targeting of funds and a multiplication of the respective approaches and initiatives. The importance of addressing governments was underlined, and it was pointed out that for years the governments had failed to take responsibility for Roma. However, the moment has come where many countries want to develop strategies on Roma, and there is a need to listen to Romani women in strategizing for the future. While past Romani womens meeting were important contributions, it was also stressed that this meeting should go further in developing a concrete strategy, not only discussions about problems. At the same time, a number of participants expressed their concern about how to address issues of domestic violence, prostitution and trafficking of women and children. While one participant mentioned that they had opened a center to help Romani women confronted with violence in the home, it was also underlined how it is difficult to go public and address openly these problems. Nonetheless, it is important to find solutions. Another participant said that in her experiences there is violence in the family, and it should be addressed, along with methods to provoke greater self-respect amongst Romani women. As many of us are human rights activists, she added, it should be asked how violence in the home is seen from this perspective. In giving examples of her organizations work with Romani women, the importance of opening the way for Romani women to work more; to encourage work in organizations, and to fight for Romani rights was stressed. Here they should have the support of Romani womens organizations behind them. One way is to provide training so that they may have more choices. The idea is not to break from their husbands and families, but to help each other to keep both the family and the career of Romani women. Other participants expressed their belief that Romani women in general work very hard, even more so than men, especially within the communities, and as the soul of the family, and the soul of the society, we need to encourage them and strengthen them. Participants underlined the importance of a strategy to improve the image of Romani women, especially by showing more of their work and activities in the mass media. Also, when strategizing for Romani womens issues, it is important to take into account the diversity amongst Romani women, including the status of Romani women in the movement. HEALTH AND EDUCATION OF ROMANI WOMEN In this workshop, a group of women gathered to discuss needs and strategies in the areas of health and education of Romani women, based on their experiences working with different communities. In doing so, some problem areas and related approaches to addressing issues such as access to health care services, family planning, prostitution and HIV prevention, and education, in general, were discussed. Improving access to health care services

For a number of the participants, their work centered on health and health education activities carried out with Romani women whose socio-economic conditions circumstances made it difficult for them to obtain necessary health care. Participants from Romania and Bulgaria underlined dynamics such as a lack of employment and money, and a lack of birth certificates and registered residence, which meant that the women had no practical access to regular health care. In addition, as doctors are not obliged to care for the families, they received no medical attention, and here discriminatory treatment was stressed as an ongoing problem. In addition, the relative isolation of some Romani communities meant that there was no medical point or doctor in the community, necessitating significant travel to receive medical care, and therefore sought only in urgent conditions, including child-birth. In addressing these situations, it was stressed that it is important to construct cooperative relations with persons from key institutions. This may include the mayors office, county officials such as those of the Ministry of Health, and local doctors and nurses, whose understanding and cooperation may help to overcome these structural deficiencies and lack of elementary requirements as citizens of their respective countries. Activities with women from the project communities also included a mediating role, where doctors and nurses are brought into the communities to provide general consulting, prescriptions, and firstaid training. In terms of discrimination, a comprehensive anti-discrimination law needs to be enacted, with effective means to monitor and enforce the principle of equality. Family planning education for greater choices While carrying out a number of family planning activities, participants agreed that the issue is a sensitive one, and should be dealt with accordingly. In particular, the aim is not to force a decision upon the women and their families, but to provide more knowledge and more choices, including access to contraceptive measures if desired. It was pointed out that, it is important to take into consideration the need to include the education of men, and other relatives who can also have an influence on family decisions. A few of the participants stated that it can also be difficult for some Romani women to take contraceptive measures when a high value on having male offspring means that many children are born until this is achieved. In terms of public policies concerning family planning, participants stated that there was a need to take some precautions, based both on the historical experiences of forced sterilization and present-day discourses which point to dangers of high birth rates amongst Romani women. Therefore, in the current circumstances, if there are to be government policies in this area, then they should focus on increasing access and choices of Romani women. Nonetheless, it was underlined that there needs to be an evaluation of the diverse experiences with family planning activities before considering public policies. In any case eventual implementation of a policy would be better carried out with the aid of civil society organizations, especially Romani ones, who can serve as mediators between public institutions and local Romani communities. Further researching into prostitution Another difficult issue discussed was that of prostitution of Romani women. Participants discussed the profile of these women, whom they felt are from nowhere, neither traditional nor modern or assimilated, and therefore confronted with particularly dangerous or vulnerable circumstances. They are marginalized in that a modern women would look for other resources, and a traditional women, in respecting Romani customs and culture, would not be a prostitute. Some young Romani women working as health mediators in a Bucharest district stated that there has been an increase in prostitution of Romani women in their neighborhood. For them, it is not a shame to be a prostitute, it was said, because they make more money. In working with some of these women in the area of HIV prevention, it was underlined that prostitution is like a drug, since the effects and harm that is and can be caused is not known [by the women]. For this there should be educational activities to show the women that they are on a destructive path, and that they should at least take preventive measures. In addition, more could be known about relevant laws, so that the women could be better informed about their rights, and there should be attempts to provide other opportunities to gain income and employment for the women.

However, it was agreed that there is still insufficient information in this domain to propose an appropriate strategy. Therefore, an in-depth research should be carried out, in which a first-hand understanding of the situation is gained. Mediation for greater participation in education In addition to educational activities addressing health-related concerns, some of the participants also carried out other, more general, educational or schooling activities. As with difficulties in access to health care, discriminatory treatment as Roma was identified as an underlying problem. With regards to Romani women and girls, it was noted that Romani girls from more traditional communities were usually withdrawn from the schools after about 5 years, either for marriage reasons, or out of fear of being stolen. In adult literacy courses, participants were largely men, as they were motivated by the desire to obtain driving licenses. In other cases, the participants experiences included parents who sent their children to the schools in order to receive a schooling allocation, which provides for necessary family income. Therefore, while there should be more community activities to increase interest and understanding of the value of education, this also raises questions and problems related to the loss of identity, and differences between education in the school and education in the family. On the one hand, there should be specific measures of the Ministry of Education to address Romani women. The mass media should be used to create new images of Romani women, targeting both men and women, and there need to be greater efforts to introduce Romani history and culture into school curricula. Middle and lower level functionaries (i. e. school inspectors) need to be more flexible, while respecting the principle of equality. In addition, Romani women should be recruited and trained to work as schooling mediators, both in terms of education within the respective community, and facilitating the identification of working solutions with schooling institutions. Where traditions lead to the interruption of formal schooling, such mediators may create opportunities for the women to receive local vocational training or alternative education, which can provide a basis for personal income and development. In the context of discussions on both health and education, the participants underlined that it is extremely important that local women be educated and trained so that they have the capabilities to organize themselves, resolve local problems and assume responsibilities for community activities and projects. HUMAN RIGHTS AND PUBLIC POLICIES IN CONNECTION WITH ROMANI WOMEN In discussing general concepts of public policies, it was decided that the integration of Romani womens issues, and Romani womens participation should happen at a number of different levels. These included a microbe-like permeation amongst Romani men, integration into the broader womens movement, and forming of alliances with the ecumenical movement of women, at national and international levels. This latter movement was seen as particularly important considering that Roma make part of different religions. Priority needs and tasks to further the rights of Romani women In comparing the emerging governmental policies on Roma in the region, it was pointed out that there is a need to form a more powerful lobby to push for the concept of equality in government policies on Roma, and where this is already foreseen, there needs to be the introduction of specific provisions concerning Romani women. Also, more Romani women should participate in the decision-making on these policies, as the related commissions are currently dominated by men. Therefore, both the government and Romani organizations should be approached in view of increasing Romani womens participation in decision-making bodies. A priority task for gaining the necessary grounding for public policy measures concerning Romani women is the creation of an inventory of programs and activities targeting women. This should include an updated database of Romani womens organizations and programs; the scope of activities, and an evaluation of the impact and results. In addition, participants stressed that there should be activities to strengthen, improve and increase the number of Romani womens organizations, while promoting activities to raise solidarity amongst different groups. Most importantly, there is still a need to know how to work and with

what instruments, to organize better, to develop a discourse and ultimately to have more political power, especially governmental and parliamentary representation. In this regard, it was also mentioned that the Open Society Institute / Soros 2000 policy foresees activities related to Romani women and womens rights, particularly the organization of a training course, and that there are plans to organize a meeting to ensure that Romani women participate in formulating the curricula. Institutional bodies and resources for developing a lobbying strategy Participants discussed dynamics of the various institutional resources, both political and monetary, which should be taken into account when developing a lobbying strategy to introduce and further promote the rights of Romani women. Within the context of civil society organizations, the Roma and non-Roma organizations working with Roma should be addressed, along with organizations working with women in general, and various donor agencies. It was suggested that rather than creating separate programs concerning Romani women, Romani womens issues and perspectives should be integrated (or mainstreamed) to already existing programs concerning Roma, such as those of the Open Society Institute and the Soros Foundations network. In the public sphere, there are governmental policies concerning national and ethnic minorities, and Roma in particular, provisions regarding equality between men and women, and relevant parliamentary bodies. In terms of international organizations, mention was made of the Council of Europe Specialist Group on Roma, the European Union Human Rights reports and EC Phare funding schemes, and women and gender issues in the context of the Organization for Security and Cooperation in Europe - Office for Democratic Institutions and Human Rights. With regards to instruments for lobbying, the provisions in the United Nations Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination against Women were also underlined, especially that of the states obligation to abolish or modify existing laws, regulations, customs and practices which constitute discrimination against women. In this sense, states cannot use culture to hide or excuse discrimination against women. The participants stressed that public policies on Roma should hold the perspective that discrimination and racism confronting Roma is the starting point or basis of other problems, such as poverty. Therefore public policies should also seek to reduce racial hatred, while promoting equality between men and women, Roma and non-Roma. European network of Romani womens organizations It was agreed that a starting point for addressing all of the above issues was to create a network of Romani women and organizations that can strengthen communication, and produce more information that can be directed to the mass media, along with concrete proposals toward other organizations and institutions, including CEE governments. In the current situation, it was decided that such a network would function without a president and lead organization, so that all organizations would participate on an equal basis. A follow-up meeting should be organized to decide on the sharing of responsibilities in the operations of the network and related, action-oriented projects of Romani women themselves. On the final evening of the conference, a Declaration outlining the priority tasks and the establishment of the network was prepared so that it may be reviewed by the participants, and taken home for further distribution. See attachment. CONCLUSION During the two-day discussions, which took place in Romani and Romanian languages, the participants succeeded to identify some guiding principles of a strategy and policy measures concerning Romani women. These included the need for specific measures to ensure equality between men and women, and the underlying aim of creating more choices and alternative opportunities, especially in relation to questions of family planning, domestic violence, and prostitution. Likewise, Romani womens groups should be encouraged to develop services providing information and support to other Romani women, while forming alliances with the broader womens movement and ecumenical movement, at national and international levels.

The fundamental problem of discrimination and racism toward Roma in general, and Romani women in particular, was also stressed. Therefore this perspective and related measures should be integrated into public policies on Roma, and specific situations confronting Romani women should become better understood in order to be addressed. Priority tasks in view of integrating or mainstreaming Romani womens issues and rights into various public policies, involve three broad areas: 1) field research to evaluate past and current programs and projects concerning Romani women in the region; 2) capacity-building amongst Romani women in view of developing practical skills for solving local problems, on the one hand, and lobbying skills for promoting Romani womens rights and agendas, including greater participation in decision-making bodies and political life, on the other; and 3) strengthening, promoting and encouraging more Romani womens organizations, while building an effective European network of communication and coordination. In all of these areas, participants underlined the importance of increasing the presence of Romani womens issues in the mass media, including more positive images of Romani women and their work. The experiences and insights of the Romani women present provided for concrete discussions on the priorities for future work, which were subsequently presented in the attached declaration. By focusing on these areas, important steps would be made in terms of improving the lives of Romani women and their families, while strengthening Romani womens capacities to organize and gain political power, and the Romani movement as a whole. DECLARATION of the international conference Public Policies and Romani Women in Central and East European Countries 3 - 5 December 1999 Bucharest, Romania The conference, organized by the Association of Romani Women in Romania with the support of the Open Society Institute brought together more than 20 Romani women from Bulgaria, Croatia, Hungary, Macedonia, Yugoslavia and Romania. The conference addressed the participation of Romani women in public life, and issues related to health and education. The discussions focused on the status of Romani women at different levels of society, the existing resources on national and international level for promoting the rights of Romani women, and elements of a future strategy for Romani Women in civil society, governments and international organizations. Participants stressed the fundamental role of discrimination and racism confronting Romani women. The following priorities for future work have been identified: - organization of a broader study and inventory of the projects addressed to Romani women, with the aim of elaborating a methodology. - to integrate Romani womens issues in the Romani movement; womens rights movement; ecumenical movement, and the agendas of governments and international organizations. - to lobby for the inclusion of Romani womens issues in the national strategies concerning Roma, and in the state policies concerning womens rights; - to increase the participation of Romani women in decision-making bodies related to public policies concerning Roma and in political life; - to improve the level of leadership skills amongst Romani women; - to promote policies that create more individual choices in relation to migration, family planning, culture and education.

- to strengthen already existing Romani womens organizations, and to support the creation of new organizations throughout the region. To implement these priorities, the participants decided to create a European network, which has the main aims of establishing the means for regular communication and promoting the rights of Romani women. This network with function horizontally, on the basis of equality of all participating organizations and women. LIST OF PARTICIPANTS Bulgaria Atanaska Ivanova Lili Kovatcheva Sali Ibrahim, Roma Mother Slavca Rusinova, Association of Romani Women Unia Vassilieva Svetlana, Dise Croatia Remiza Memedi, Roma Womens Association for a Better Future Hungary Agnes Darczi, Romedia Foundation Blanka Kozma, Association of Roma Women in Public Life Sarita Jasarova (Macedonia), European Roma Rights Centre Jennifer Tanaka (USA), Hungarian Foundation for Self-reliance - Rapporteur Romania Camelia Stanescu, interpreter Cristinela Ionescu, Open the Doors Lavinia Olmazu, Aven Amentza SATRA ASTRA Letitia Mark, Association of Gypsy Women for their Children Mariana Buceanu, Romani CRISS (Roma Center for Social Intervention and Studies) Marin Valentina Mihaela Zatreanu, Association of Roma Women in Romania Nicoleta Bitu, Romani CRISS, Consultant - Network Womens Program, Open Society Institute Penelopa Statica Ramini Petre Florica, Cristea Mihaela, Osar Mariana, Gheorghe Marinela, Dinca Maria, Community Health Mediators - Zabrauti (Romani CRISS) Salomeea Romanescu, School Inspector - Olt Violeta Dumitru, Association of Roma Women in Romania Yugoslavia Jelena Jovanovic, Association of Young Roma Researchers Stanka Dimitrov, Young Romani Researchers Voluntar124: 149 DE ANI DE LA ABOLIREA ROBIEI, 19-20 februarie La Bucuresti s-a desfasurat seminarul Imbunatatirea situatiei rromilor si strategiile de dezvoltare comunitara ale asociatiilor rromilor, prilejuit de celebrarea a 149 de ani de la abolirea robieii rromilor (20 februarie). Evenimentul a fost organizat de Alternativa civica a rromilor si Centrul (de resurse pentru ong-urile) rromilor, sub patronajul Guvernului Romaniei - DPMN si Ministerului Culturii - DMN, in cadrul Programului "Campania pentru educatie interculturala si prevenire a discriminarii sociale si rasiale". In programul manifestarii au figurat prezentari si dezbateri asupra unor subiecte precum: Rromii din Romnia - stare de fapt, imbunatatirea situatiei rromilor, schite de strategie, prioritati si asteptari ale ONG active in domeniu, educatia civica si anti-rasista, tehnici si metode de abordare

comunitara. Evenimentul s-a incheiat cu un spectacol de celebrare a 149 de ani de la abolirea robiei. Tel. /fax: 01 222 90 31/668 27 65; e-mail: av. satra@mailbox. ro sau imaria@dnt. ro .

Buletin informativ privind nvmntul pentru rromi, Nr. 5 / martie 2000


Reglementri ale Consiliului Europei privind nvmntul pentru copiii rromi Recommandation n R (2000) 4 du Comit des Ministres aux Etats membres sur l'ducation des enfants roms/tsiganes en Europe (adopte par le Comit des Ministres le 3 fvrier 2000, lors de la 696e runion des Dlgus des Ministres) Le Comit des Ministres, conformment l'article 15. b du Statut du Conseil de l'Europe, Considrant que le but du Conseil de l'Europe est de raliser une union plus troite entre ses membres et que ce but peut tre poursuivi notamment par l'adoption d'une action commune dans le domaine de l'ducation; Reconnaissant qu'il est urgent de poser de nouvelles fondations pour de futures stratgies ducatives en faveur des Rom/Tsiganes en Europe, notamment en raison du taux lev d'analphabtisme ou de semianalphabtisme qui svit dans cette communaut, de l'ampleur de l'chec scolaire, de la faible proportion de jeunes achevant leurs tudes primaires et de la persistance de facteurs tels que l'absentisme scolaire; Notant que les problmes auxquels sont confronts les Rom/Tsiganes dans le domaine scolaire sont largement dus aux politiques ducatives menes depuis longtemps, qui ont conduit soit l'assimilation, soit la sgrgation des enfants roms/tsiganes l'cole au motif qu'ils souffraient d'un handicap socioculturel; Considrant qu'il ne pourra tre remdi la position dfavorise des Rom/Tsiganes dans les socits europennes que si l'galit des chances dans le domaine de l'ducation est garantie aux enfants roms/tsiganes; Considrant que l'ducation des enfants roms/tsiganes doit tre une priorit des politiques nationales menes en faveur des Rom/Tsiganes; Gardant l'esprit que les politiques visant rgler les problmes auxquels sont confronts les Rom/Tsiganes dans le domaine de l'ducation doivent tre globales et fondes sur le constat que la question de la scolarisation des enfants roms/tsiganes est lie tout un ensemble de facteurs et de conditions pralables, notamment les aspects conomiques, sociaux, culturels et la lutte contre le racisme et la discrimination; Gardant l'esprit que les politiques ducatives en faveur des enfants roms/tsiganes devraient s'accompagner d'une politique active en ce qui concerne l'ducation des adultes et l'enseignement professionnel; Considrant que, si un texte relatif l'ducation des enfants roms/tsiganes existe au niveau des Etats membres de l'Union europenne (Rsolution du Conseil des Ministres de l'Education runis au sein du Conseil, du 22 mai 1989, concernant la scolarisation des enfants tsiganes et de voyageurs; 89/C 153/02), il est urgent de disposer d'un texte couvrant l'ensemble des Etats membres du Conseil de l'Europe; Tenant compte de la Convention-cadre pour la protection des minorits nationales et de la Charte europenne des langues rgionales ou minoritaires; Gardant l'esprit les Recommandations 563 (1969) et 1203 (1993) de l'Assemble parlementaire du Conseil de l'Europe qui font tat des besoins en matire d'ducation des Rom/Tsiganes en Europe; Gardant l'esprit les Rsolutions 125 (1981), 16 (1995) et 249 (1993) et la Recommandation 11 (1995) du Congrs des pouvoirs locaux et rgionaux de l'Europe relatives la situation des Rom/Tsiganes en Europe; Gardant l'esprit la Recommandation de politique gnrale 3 de la Commission europenne contre le racisme et l'intolrance sur la lutte contre le racisme et l'intolrance envers les Rom/Tsiganes; Gardant l'esprit l'action mene par le Conseil de la coopration culturelle (CDCC) pour rpondre la Rsolution 125 (1981), et notamment, la publication du rapport Tsiganes et voyageurs (1985), actualis en 1994 (Roma, Tsiganes, Voyageurs, Editions du Conseil de l'Europe);

Ayant not avec satisfaction la note tablie par le Groupe de spcialistes sur les Rom/Tsiganes sur l'ducation des enfants roms: Elments stratgiques d'une politique d'ducation l'gard des enfants romani en Europe (MG-S-ROM (97) 11), Recommande aux gouvernements des Etats membres: - de respecter, dans la mise en uvre de leur politique d'ducation, les principes noncs en annexe de la prsente Recommandation; - de porter la prsente Recommandation l'attention des instances publiques comptentes dans leurs pays respectifs, par les voies nationales appropries. Annexe la Recommandation n R (2000) 4 Principes directeurs d'une politique d'ducation l'gard des enfants roms/tsiganes en Europe I. Structures 1. Les politiques ducatives en faveur des enfants roms/tsiganes devraient s'accompagner des moyens adquats et de structures souples indispensables pour reflter la diversit de la population rom/tsigane en Europe et pour tenir compte de l'existence de groupes roms/tsiganes ayant un mode de vie itinrant ou semi-itinrant. A cet gard, le recours un systme dducation distance, sappuyant sur les nouvelles technologies de la communication pourrait tre envisag. 2. L'accent devrait tre mis sur une meilleure coordination des niveaux internationaux, nationaux, rgionaux et locaux afin d'viter la dispersion des efforts et de favoriser les synergies. 3. Les Etats membres devraient dans cette optique sensibiliser les Ministres de lducation la question de lducation des enfants roms/tsiganes. 4. L'enseignement prscolaire devrait tre largement dvelopp et rendu accessible aux enfants roms/tsiganes, afin de garantir leur accs l'enseignement scolaire. 5. Il conviendrait aussi de veiller tout particulirement une meilleure communication avec et entre les parents par le recours, le cas chant, des mdiateurs issus de la communaut rom/tsigane qui auraient la possibilit daccs une carrire professionnelle spcifique. Des informations spciales et des conseils devraient tre prodigus aux parents quant lobligation dducation et aux mcanismes de soutien que les municipalits peuvent offrir aux familles. Lexclusion et le manque de connaissances et dducation (voire lillettrisme) des parents empchent galement les enfants de bnficier du systme ducatif. 6. Des structures de soutien adquates devraient tre mises en place afin de permettre aux enfants roms/tsiganes de bnficier, notamment par le biais d'actions positives, de l'galit des chances l'cole. 7. Les Etats membres sont invits fournir les moyens ncessaires la mise en uvre des politiques et des mesures susmentionnes afin de combler le foss entre les coliers roms/tsiganes et ceux appartenant la population majoritaire. II. Programmes scolaires et matriel pdagogique 8. Les mesures ducatives en faveur des enfants roms/tsiganes devraient s'inscrire dans le cadre de politiques interculturelles plus larges, et tenir compte des caractristiques de la culture romani et de la position dfavorise de nombreux Rom/Tsiganes dans les Etats membres. 9. Les programmes scolaires, dans leur ensemble, et le matriel didactique devraient tre conus de manire respecter l'identit culturelle des enfants roms/tsiganes. Il faudrait donc introduire l'histoire et la culture des Rom dans les matriels pdagogiques afin de reflter l'identit culturelle des enfants roms/tsiganes. La participation des reprsentants des communauts roms/tsiganes l'laboration de matriels portant sur l'histoire, la culture ou la langue roms/tsiganes devrait tre encourage. 10. Les Etats membres devraient toutefois s'assurer que ces mesures ne dbouchent pas sur des programmes scolaires distincts pouvant mener la cration de classes distinctes. 11. Les Etats membres devraient galement encourager l'laboration de matriels pdagogiques fonds sur des exemples d'actions russies afin d'aider les enseignants dans leur travail quotidien avec les coliers roms/tsiganes. 12. Dans les pays o la langue romani est parle, il faudrait offrir aux enfants roms/tsiganes la possibilit de suivre un enseignement dans leur langue maternelle.

III. Recrutement et formation des enseignants 13. Il conviendrait de prvoir l'introduction d'un enseignement spcifique dans les programmes prparant les futurs enseignants afin que ceux-ci acquirent les connaissances et une formation leur permettant de mieux comprendre les coliers roms/tsiganes. Toutefois, lducation des coliers roms/tsiganes devrait rester partie intgrante du systme ducatif global. 14. La communaut rom/tsigane devrait tre associe l'laboration de ces programmes et pouvoir communiquer directement des informations aux futurs enseignants. 15. Il faudrait aussi favoriser le recrutement et la formation d'enseignants issus de la communaut roms/tsigane. IV. Information, recherche et valuation 16. Les Etats membres devraient soutenir des petits projets de recherche/action novateurs afin de dvelopper des rponses adaptes aux besoins locaux. Les rsultats de ces initiatives devraient tre diffuss. 17. Les rsultats des politiques ducatives en faveur des lves roms/tsiganes devraient tre suivis de prs. Tous les acteurs concerns par l'ducation des enfants roms/tsiganes (autorits scolaires, enseignants, parents, organisations non gouvernementales) devraient tre invits participer au processus de suivi. 18. L'valuation des politiques ducatives devrait tenir compte d'un ensemble de critres, y compris les indices de dveloppement personnel et social, sans se limiter des estimations des taux d'assiduit et d'chec scolaire. V. Consultation et coordination 19. La participation de toutes les parties concernes (ministre de l'Education, autorits scolaires, familles et organisations romani) l'laboration, la mise en uvre et au suivi des politiques ducatives en faveur des Rom/Tsiganes devrait tre encourage par l'Etat. 20. Il conviendrait galement de faire appel des mdiateurs issus de la communaut rom/tsigane, notamment pour faciliter les contacts entre les Rom/Tsiganes, la population majoritaire et les tablissements scolaires, et viter les conflits l'cole, cela tous les niveaux de la scolarit. 21. Les ministres de l'Education, dans le contexte de la sensibilisation cite au point I paragraphe 3 ci-dessus, devraient faciliter la coordination des efforts des diffrents acteurs et permettre la transmission de l'information entre les diffrents niveaux des autorits en charge de l'ducation. 22. Les Etats membres devraient davantage encourager et soutenir l'change d'expriences et de bonnes pratiques. Centrul Rromilor & Alternativa Civica a Rromilor. PROGRAMUL RROMA - 2000 / 2001 To: NATMINET <natminet@egroups. com> Date: February 27, 2000 5:24 PM Subject: [natminet] invitatie la dezbatere publica - Programul RROMA - 2000 / 2001 Stimate domnule Lucian Branea, In urmatoarele 18 luni, societatea civila rroma va fi implicata intr-un amplu program de reforma. Reteaua NATMINET ar putea, speram, sa ne fie de mare ajutor, data fiind lipsa noastra de expertiza. Indraznim sa credem ca ar fi posibila chiar o "dezbatere publica". Ne propunem sa va tinem la curent cu evolutia Programului. Vasile Ionescu Aven Amentza <av. satra@mailbox. ro> PROGRAMUL RROMA - 2000 / 2001 CENTRUL DE POLITICI PUBLICE PENTRU RROMI & OFICIILE JUDEENE DE EDUCAIE INTERCULTURAL I DEZVOLTARE COMUNITAR Alternativ normativ-formativ de incubare, constituire i dezvoltare a unor institutii publice de formare i reprezentare identitar a comunitii rromilor din Romnia

Obiective: abordarea sectorial i partenerial a opiunilor / prioritilor rromilor, prin includerea, finanarea i replicarea acestora n circuitul politicilor publice i programelor instituiilor guvernamentale, la nivelul structurii centrale, judeene i locale, n funcie de specificitatea comunitilor, n vederea resolidarizrii sociale i armonizrii spaiului public romnesc; incubarea i constituirea Centrului de politici publice pentru rromi & Oficiilor judeene de educaie intercultural i dezvoltare comunitar, ca instituii publice de reprezentare i formare identitar, n vederea schimbului i educaiei interculturale / multiculturale, reconstruciei imaginii / stimei de sine, deconstruciei stigmatului individual / colectiv i atenurii prejudecilor / discriminrii sociale i rasiale, participrii active a comunitii n procesul decizional; iniierea unor alternative formativ-normative specifice, care s permit schimbarea social, prin sinteza mrcilor identitare cu valorile modernitii, dezvoltarea de resurse umane calificate, inclusiv prin reactivarea i adaptarea meseriilor rromilor la piaa modern, iniierea de oportuniti ocupaionale i dezvoltarea unui circuit de schimb etc.

Programul Rroma 2000 / 2001 (proiect) Condiionalitile Programului Rroma 2000 / 2001 Dezorganizarea comunitii rromilor este consecina unui eec al aculturaiei. Politicile pentru rromi, dup Dezrobire (1856), au fost aleatorii, presupunnd, dup caz, asimilarea, separarea / segregarea sau, n cele mai multe cazuri, marginalizarea. Un eec similar se constat n strategiile de supravieuire dezvoltate de rromi, care, n absena instituiilor normativ-formative, elementelor modelatoare care s permit engramarea valorilor i normelor personalizante moderne, au dezvoltat varii alternative adaptative: mimetism i asimilare, desolidarizare etnic i convertire la modelul hegemonic / vernacular, neglijarea i refuzul propriei identiti, care, urmare a fenomenului de includere i respingere (contra-aculturaie), a indus la clivaje atitudinale, prejudeci rasiale, pierderea stimei / respectului de sine, stigmatizarea i eecul personalitii individuale / colective, contradicii ntre idealurile sociale i individuale etc. ; conservatorism i separare / segregare, respingerea normelor propuse / impuse de instituiile formative vernaculare, receptate ca fiind asimilaioniste, i care - n absena unor instituii de reprezentare identitar formativ-normative proprii, ca rspuns la presiunea hegemonic a etniei majoritare i excluderii, a presupus construcia unor alternative autarhice, rezistente la schimbarea social i la normele modernitii, preluarea de modele inconforme, depersonalizarea alienant a valorilor, ghetto-izarea etc. ; Alternativele de supravieuire dezvoltate de comunitatea rromilor au fost excluse din spaiul public, viciat de o viziune etnocentrist, de un standard autarhic definit ca model unic de referin i impus prin prghiile instituionale. Abandonul instituionalizat al problemei rromilor de ctre autoritile publice centrale / locale a antrenat desolidarizarea inter/intracomunitar, ineria civic i etnic, proliferarea strilor de disociabilitate, abandonarea responsabilitii. Nu n ultimul rnd, consecin a unei istorice disoluii i a prejudecilor / discriminrii sociale i rasiale, ca efect al conflictului dintre imaginea i idealul de sine, apartenena etnic a indus la stigmat individual / colectiv i pierderea stimei / respectului de sine, la inferiorizare i derapaj existenial. Dup 1989, recunoaterea rromilor ca minoritate naional / etnic a presupus ctigarea unor drepturi politice i civile. Dincolo de determinismul istoriei i de consecinele unei democraii n formare, accederea rromilor la drepturile sociale este blocat de absena unor canale de comunicare i dialog ntre autoritile locale i comunitile de rromi, fapt care induce la o deteriorare tot mai accentuat a status-ului social, la o fragilizare a statutului de cetean, manifestat prin lipsa accesului la resurse de dezvoltare individual / comunitar. Reorganizarea comunitii rromilor este un element sine qua non al resolidarizrii sociale, fr de care nsi construcia statului de drept este ameninat. Schimbarea social, n concordan cu normele internaionale i Constituia Romniei, impune promovarea unor msuri de dezvoltare durabil pentru comunitatea rromilor, care s coreleze motivaiile i scopurile subiective, cu cele obiectiv-normative, s

multiplice, la nivel zonal i local, experiene i modele formative, s faciliteze o autoidentificare conform, n vederea mputernicirii comunitii pentru mbuntirea status-ului socio-comunitar. Experiena societii civile a rromilor, din ultimii zece ani, a demonstrat c reflecia autoreferenial, mputernicirea rromilor n Programele de mbuntire a propriilor condiii de via este calea de urmat. n acest sens, opiunea comunitii rromilor este: relativism i integrare specific (sinteza normelor specifice cu mrcile modernitii), n vederea resolidarizrii sociale i armonizrii spaiului public romnesc, prin promovarea multiculturalismului i a unui nou pact de solidaritate i egal demnitate cu comunitile etnice din Romnia, prevenirea tuturor formelor de rasism bazat pe discriminare, intoleran i xenofobie, crearea de modele refereniale i (re)construcia identitii, autodefinirea i heteroidentificarea unei elite rromani, reafirmarea Rromanipen-ului (autodeterminarea etnocultural) i (re)edificarea unui sistem instituional de formare i reprezentare identitar. Obiectivele Programului Rroma 2000 / 2001 Politicile publice pentru rromi, n cadrul statului romn, conform strategiei de integrare specific, trebuie s aib n vedere, urmtoarele obiective: abordarea sectorial i partenerial a opiunilor / prioritilor rromilor, prin includerea, finanarea i replicarea acestora n circuitul politicilor publice i programelor instituiilor guvernamentale, la nivelul structurii centrale, judeene i locale, n funcie de specificitatea comunitilor, n vederea resolidarizrii sociale i armonizrii spaiului public romnesc; incubarea i constituirea Centrului de politici publice pentru rromi & Oficiilor judeene de educaie intercultural i dezvoltare comunitar, ca instituii publice de reprezentare i formare identitar, n vederea schimbului i educaiei interculturale / multiculturale, reconstruciei imaginii / stimei de sine, deconstruciei stigmatului individual / colectiv i atenurii prejudecilor / discriminrii sociale i rasiale, participrii active a comunitii n procesul decizional; iniierea unor alternative formativ-normative specifice, care s permit schimbarea social, prin sinteza mrcilor identitare cu valorile modernitii, dezvoltarea de resurse umane calificate, inclusiv prin reactivarea i adaptarea meseriilor rromilor la piaa modern, iniierea de oportuniti ocupaionale i dezvoltarea unui circuit de schimb etc.

Scopul Programului Rroma 2000 / 2001 Scopul Programului vizeaz dezvoltarea instituional a comunitii rromilor, n cadrul Programului mbuntirea situaiei rromilor, derulat de Guvernul Romniei i Comisia European, n contextul negocierilor pentru aderarea Romniei la Uniunea European. Strategia Programului se axeaz pe acquis-ul comunitar, Constituia Romniei, rezoluiile i recomandrile instituiilor internaionale, n special ale naltului Comisar pentru minoriti naionale al OSCE, Grupului de specialiti pentru rromi al Consiliului Europei, Agendei 2000 & Raportului pentru progres ale Comisiei Europene. n anul 2000, se va dezvolta Programul Rroma 2000 / 2001, ca premis a constituirii, n anul 2001, a unor instituii publice pentru rromi, al cror scop normativ-formativ va fi de informare, mediere, consultan, expertiz, asisten, formare i reprezentare identitar a comunitii rromilor. n acest sens, se va iniia incubarea seciunilor viitorului Centru de politici publice pentru rromi, n cadrul Direciilor de specialitate ale ministerelor de resort i Centrului rromilor, sub coordonarea Departamentului pentru Protecia Minoritilor Naionale i a ministerelor de resort. Simultan cu aceasta, se va iniia constituirea Oficiilor judeene de educaie intercultural i dezvoltare comunitar, coordonate, zonal, de Birourile teritoriale ale Departamentului pentru Protecia Minoritilor Naionale i, judeean, de Consiliile judeene, urmnd ca acestea s fie racordate la Centrul de politici publice pentru rromi. Etapele dezvoltrii Programului Rroma - 2000 / 2001 Activitatea nr. 1 / Data desfurrii: 19 20 februarie Seminarul Programul mbuntirea situaiei rromilor i schiele de strategie ale asociaiilor rromilor. Obiective: dezbaterea schielor de strategie ale ong-urilor rromilor. Activitatea nr. 2 / Data desfurrii: 14 martie - 29 aprilie Itinerarea Caravanei de educaie intercultural i dezvoltare comunitar, n 41 de judee.

Obiective: identificarea prioritilor i resurselor umane, financiare, logistice i partenerilor judeeni; constituirea reelei naionale de circulare a informaiei; iniierea constituirii reelei locale GRAAL - Grupul de Reflecie, Analiz, Asisten i Lobby. Activitatea nr. 3 / Data desfurrii: martie - aprilie Incubarea Centrului de politici publice pentru rromi. Obiective: dezvoltarea, n sistem incubator, a Centrului de politici publice pentru rromi, n cadrul instituiilor de specialitate ale administraiei centrale i Centrului rromilor, ca premis a constituirii acestuia ntr-o instituie public pentru rromi. Activitatea nr. 4 / Data desfurrii: 5 7 mai Constituirea GRAAL (Grupul de Reflecie, Analiz, Asisten i Lobby) al Programului Rroma 2000 / 2001. Obiective: seminar de comunicare, analiz i sintez a bazei de date preliminare; constituirea GRAAL. Activitatea nr. 5 / Data desfurrii: 12 mai 2 iulie Formare ageni / mediatori comunitari ai Oficiilor judeene de educaie intercultural i dezvoltare comunitar. Obiective: formarea multidisciplinar a resurselor umane, la nivel judeean, ca participani activi la procesul de dezvoltare a propriilor comuniti. Activitatea nr. 6 / Data desfurrii: iulie august Elaborarea i editarea suportului de curs, pe domenii, pentru agenii / mediatorii comunitari ai Oficiilor judeene de educaie intercultural i dezvoltare comunitar. Obiective: diseminarea tehnicilor de abordare sectorial, n domeniul dezvoltrii comunitare. Activitatea nr. 7 / Data desfurrii: septembrie Constituirea Oficiilor teritoriale de educaie intercultural i dezvoltare comunitar, n cadrul Birourilor teritoriale ale Departamentului pentru Protecia Minoritilor Naionale. Obiective: crearea Oficiilor teritoriale de educaie intercultural i dezvoltare comunitar. Activitatea nr. 8 / Data desfurrii: septembrie octombrie Constituirea reelei Oficiilor judeene de educaie intercultural i dezvoltare comunitar, la nivelul Consiliilor judeene; sprijin n elaborarea, la nivel judeean, Strategiei mbuntirea situaiei rromilor, pentru anul 2001. Obiective: sprijin n elaborarea, la nivel judeean, a Strategiei mbuntirea situaiei rromilor, pentru anul 2001. Activitatea nr. 9 / Data desfurrii: noiembrie Sprijin n elaborarea proiectului de strategie naional mbuntirea situaiei rromilor. Obiective: sprijin n elaborarea proiectului de strategie naional mbuntirea situaiei rromilor, ca rezultat al evalurii strategiilor judeene i al alternativelor formativ-normative incubate. Activitatea nr. 10 / Data desfurrii: 15 17 decembrie Prezentarea i dezbaterea proiectului Strategiei naionale mbuntirea situaiei rromilor, pentru anul 2001, n cadrul Forumului rromilor FORROM. Obiective: consensul participrii prilor la Strategia naional mbuntirea situaiei rromilor. Activitatea nr. 11 / Data desfurrii: ianuarie februarie 2001 Includerea Strategiei mbuntirea situaiei rromilor n circuitul politicilor publice i programelor instituiilor guvernamentale, finanarea i replicarea acestora. Obiective: schimbare i resolidarizare social; armonizarea spaiului public romnesc. MINISTERUL CULTURII CENTRUL RROMILOR Direcia minoriti naionale ALTERNATIVA CIVIC A RROMILOR PROGRAMUL RROMA 2000 / 2001 INCUBARE PARTENERIAL A PROGRAMULUI RROMA 2000 / 2001 Not: n variante specifice, este dezirabil ca modelul s fie preluat de instituiile publice implicate n Programul guvernamental mbuntirea situaiei rromilor. Obiectivele Programului Rroma 2000 / 2001 abordarea sectorial i partenerial a opiunilor / prioritilor rromilor, prin includerea, finanarea i replicarea acestora n circuitul politicilor publice i programelor Direciilor de

specialitate ale Ministerului Culturii i ale instituiilor subordonate, la nivelul structurii centrale, judeene i locale, n funcie de specificitatea comunitilor, n vederea resolidarizrii sociale i armonizrii spaiului public romnesc; incubarea, n anul 2000, n vederea constituirii, n anul 2001, a Centrului de politici publice pentru rromi & Oficiilor judeene de educaie intercultural i dezvoltare comunitar, ca instituii publice de reprezentare i formare identitar, n scopul revalorizrii patrimoniului cultural, schimbului i educaiei interculturale / multiculturale, reconstruciei imaginii / stimei de sine, deconstruciei stigmatului individual / colectiv, atenurii prejudecilor / discriminrii sociale i rasiale, participrii active a comunitii n procesul decizional; iniierea unor alternative formativ-normative specifice, care s permit schimbarea social, prin sinteza mrcilor identitare cu valorile modernitii, dezvoltarea de resurse umane calificate, inclusiv prin reactivarea i adaptarea meseriilor rromilor la piaa modern, iniierea de oportuniti ocupaionale i dezvoltarea unui circuit de schimb etc.

2. Scopul Programului Rroma 2000 / 2001 Scopul Programului are n vedere Strategia sectorial a Ministerului Culturii i vizeaz dezvoltarea instituional a comunitii rromilor, n cadrul Programului mbuntirea situaiei rromilor, derulat de Guvernul Romniei i Comisia European, n contextul negocierilor pentru aderarea Romniei la Uniunea European. Strategia Programului se axeaz pe acquis-ul comunitar, Constituia Romniei, rezoluiile i recomandrile instituiilor internaionale, n special ale naltului Comisar pentru minoriti naionale al OSCE, Grupului de specialiti pentru rromi al Consiliului Europei, Agendei 2000 & Raportului pentru progres ale Comisiei Europene. n anul 2000, se va dezvolta Programul Rroma 2000 / 2001, ca premis a constituirii, n anul 2001, a unor instituii publice pentru rromi, al cror scop normativ-formativ va fi de informare, mediere, consultan, expertiz, asisten, formare i reprezentare identitar a comunitii rromilor. n acest sens, se va iniia incubarea seciunilor viitorului Centru de politici publice pentru rromi, n cadrul Direciilor de specialitate ale Ministerului Culturii i Centrului rromilor. Simultan cu aceasta, se va sprijini constituirea Oficiilor judeene de educaie intercultural i dezvoltare comunitar, coordonate, zonal, de Birourile teritoriale ale Departamentului pentru Protecia Minoritilor Naionale i, judeean, de Consiliile judeene, urmnd ca acestea s fie racordate la Centrul de politici publice pentru rromi. 3. Direcii de dezvoltare partenerial a Programului Rroma 2000 / 2001 3. 1. Pn la constituirea Seciunii Muzeul rromilor a Centrului de politici publice pentru rromi, aceasta va funciona, n cadrul instituiei n subordinea Ministerului Culturii, Muzeul Satului, ca Program Rroma - 2000 / 2001, sub coordonarea Direciei de specialitate, Direciei minoriti i Centrului rromilor; 3. 2. Pn la constituirea Seciunii Teatrul rromilor a Centrului de politici publice pentru rromi, aceasta va funciona, n cadrul instituiei n subordinea Ministerului Culturii, Teatrul evreiesc de stat, ca Program Rroma - 2000 / 2001, sub coordonarea Direciei de specialitate, Direciei minoriti i Centrului rromilor; 3. 3. Pn la constituirea Seciunii Studioul audio-vizual a Centrului de politici publice pentru rromi, aceasta va funciona n cadrul instituiei n subordinea Ministerului Culturii, Editura Video, ca Program Rroma - 2000 / 2001, sub coordonarea Direciei de specialitate, Direciei minoriti i Centrului rromilor; 3. 4. Pn la constituirea Seciunii Oficiul de documentare i expoziii a Centrului de politici publice pentru rromi, aceasta va funciona n cadrul instituiei n subordinea Ministerului Culturii, Oficiul naional de documentare i expoziii de art, ca Program Rroma - 2000 / 2001, sub coordonarea Direciei de specialitate, Direciei minoriti i Centrului rromilor; 3. 5. Pn la constituirea Seciunii Editura i biblioteca rromilor a Centrului de politici publice pentru rromi, aceasta va funciona ca Program Rroma - 2000 / 2001, sub coordonarea Direciei de specialitate, Direciei minoriti i Centrului rromilor; 3. 6. Pn la constituirea Seciunii Relaii internaionale, cooperare i integrare european a Centrului de politici publice pentru rromi, aceasta va funciona ca Program Rroma - 2000 / 2001, sub coordonarea Direciilor de specialitate, Direciei minoriti i Centrului rromilor; 3. 7. Pn la constituirea Seciunii Oficiile de educaie intercultural i dezvoltare comunitar a Centrului de politici publice pentru rromi, aceasta va funciona ca Program Rroma - 2000 / 2001, sub

coordonarea Direciei generale aezminte, centre i inspectorate pentru cultur, Direciei minoriti i Centrului rromilor; 4. Direciile de aciune i resursele financiare ale Programului Rroma 2000 / 2001 4. 1. n cadrul strategiei sectoriale a Ministerului Culturii la Programul guvernamental mbuntirea situaiei rromilor, Direcia minoriti, Direciile de specialitate, instituiile subordonate Ministerului Culturii i Centrul rromilor vor stabili termenii financiari i etapele de dezvoltare ale Programului Rroma 2000 / 2001. 4. 2. Pn la operaionalizarea Programului guvernamental mbuntirea situaiei rromilor, nu mai trziu de luna mai, 2000, cele apte Direcii de specialitate i Centrul rromilor, implicate n Programul Rroma 2000 / 2001, vor asigura finanarea i derularea proiectelor: Campania pentru educaie intercultural i dezvoltare comunitar, Revalorizarea patrimoniului cultural al rromilor i Arta i dezvoltarea comunitar, din bugetul propriu i pe baz de aplicare de proiecte la fondurile FDSC, FSD, DPMN, OSI etc. 4. 3. n vederea definitivrii strategiei sectoriale a Ministerului Culturii la Programul guvernamental mbuntirea situaiei rromilor, nu mai trziu de luna noiembrie, 2000, instituiile subordonate aplicante vor prezenta rezultatele incubriii vor identifica resursele financiare, umane i logistice. 4. 4. n vederea derulrii Programului Rroma 2000 / 2001, se va avea n vedere ncheierea unui parteneriat cu Centrul rromilor. ALTERNATIVA CIVIC A RROMILOR & CENTRUL RROMILOR. RECOMANDARE DE POLITIC GENERAL (proiect) Salutnd iniiativa Guvernului Romniei - Departamentul pentru Protecia Minoritilor Naionale de a lansa proiectul PHARE RO9803. 01, n vederea elaborrii unei strategii guvernamentale de mbuntire a situaiei rromilor din Romnia; Considernd c negocierile de aderare la Uniunea European constituie premisele unui nou pact de solidaritate i egal demnitate cu comunitile etnice din Romnia; Reamintind Convenia Cadru pentru Protecia Minoritilor Naionale a Consiliului Europei, Constituia Romniei i normele internaionale la care Romnia a aderat; Avnd n vedere c schimbarea social i armonizarea spaiului public romnesc snt elemente sine qua non ale resolidarizrii sociale i ale construciei statului de drept; Nutrind sperana c, n conformitate cu principiile egalitii i nediscriminrii, vor fi promovate msuri de dezvoltare durabil pentru comunitatea rromilor, n vederea mbuntirii statusului sociocomunitar; Subliniind c apartenena etnic a fost / este obiectul discriminrii rasiale i categorizrii sociale, fapt care are drept consecin derapajul existenial, proliferarea strilor de disociabilitate, desolidarizarea civic i etnic; Convini c reafirmarea Rromanipen-ului (autodeterminarea etnocultural), n scopul sintezei normelor specifice cu mrcile modernitii, ar permite schimbul i educaia intercultural (civic i antirasist), n scopul atenurii stigmatului individual /colectiv i conflictului dintre imaginea i idealul de sine; mprtind ideea c (re)edificarea unui sistem instituional de formare i reprezentare identitar va induce la autodefinirea i heteroidentificarea unei elite rromani, menit s faciliteze crearea de modele refereniale i (re)construcia identitii, n scopul resolidarizrii i dezvoltrii individuale / comunitare conforme; Alternativa civic a rromilor & Centrul rromilor recomand Guvernului Romniei ca, n elaborarea strategiei mbuntirea situaiei rromilor, s aib n vedere urmtoarele obiective prioritare: abordarea sectorial i partenerial a opiunilor / prioritilor rromilor, prin includerea, finanarea i replicarea acestora n circuitul politicilor publice i programelor instituiilor guvernamentale, la nivelul structurii centrale, judeene i locale, n funcie de specificitatea comunitilor, n vederea resolidarizrii sociale i armonizrii spaiului public romnesc; incubarea i constituirea Centrului de politici publice pentru rromi & Oficiilor judeene de educaie intercultural i dezvoltare comunitar, ca instituii publice de reprezentare i formare identitar, n vederea schimbului i educaiei interculturale / multiculturale,

reconstruciei imaginii / stimei de sine, deconstruciei stigmatului individual / colectiv i atenurii prejudecilor / discriminrii sociale i rasiale, participrii active a comunitii n procesul decizional; iniierea unor alternative formativ-normative specifice, care s permit schimbarea social, prin sinteza mrcilor identitare cu valorile modernitii, dezvoltarea de resurse umane calificate, inclusiv prin reactivarea i adaptarea meseriilor rromilor la piaa modern, iniierea de oportuniti ocupaionale i dezvoltarea unui circuit de schimb etc.

Programul guvernamental mbuntirea situaiei rromilor din Romnia Termenii de referin Traducere (neoficial) i selecie, Ana Oprian &Vasile Ionescu, Centrul rromilor (Fundaia cultural Aven amentza) I. Informaii de fond. Cu scopul de a imbunatati situatia romilor din Romania, programul Phare va sprijini pas cu pas calea de acces prin care Romania va putea sa prezinte problemele a mai mult de un milion de romi ce traiesc in Romania, conform estimarilor credibile. Un asemenea mod de abordare trebuie sa coreleze imbunatatirea situatiei sociale si economice a romilor cu observatia sistematica a drepturilor lor, asa cum sunt definite in legile nationale si internationale si sa fie introduse ntr-o strategie guvernamentala, care sa fie implementata in Programul guvernamental 2000. Acest proiect (cu un buget de doua milioane de Euro) are doua componente: a) Dezvoltarea strategiei guvernamentale cu scopul de a imbunatati situatia rromilor din Romania, pentru care oferta prezenta este organizata (1. 1 milioane euro) si b) un fond special (0. 9 milioane euro), pentru imbunatatirea serviciilor. Unitatea programului de implementare (PIU) pentru acest program este Departamentul pentru Protecia Minoritatilor Nationale (DPMN). I. 1. Instituia partener. Realizarea unei strategii care s vizeze viata rromilor in mod direct, va trebui sa fie conceputa in cadrul interesului populatiei majoritare, pentru a putea fi sustinuta. Succesul implementarii programului are nevoie de participarea tuturor partilor implicate, nu numai de organizatiile si comunitatile de rromi i de sprijinul activ al Guvernului. Aceasta implica, de asemenea, constructia unui consens politic, care necesit ca strategia s aib i acordul partidelor politice din Parlament. Consensul politic va fi bazat pe acordul coalitiei Guvernului actual. Valori si interese pot fi definite pentru a atinge un asemenea consens, unul din interesele majore referindu-se la integrarea european. Procesul politic al consensului este prevazut sa atraga dupa sine acordul scris al Presedintelui, ct si a Prim-ministrului. Macrostabilizarea si dezvoltarea Programului, lansat de prezenta coalitie guvernamentala, pina in anul 2000, furnizeaza datele unei metode de abordare a problematicii minoritatilor nationale, prin intermediul Departamentului pentru Protecia Minoritilor Naionale (DPMN), infiintat prin decizia guvernamentala nr. 17 din ianuarie 1997. In cadrul DPMN exista Oficiul National pentru Rromi. Ordonanta nr. 1 a DPMN, din 14 martie 1997, extinde cadrul institutional, prin infiintarea filialelor regionale (in orasele: Cluj, Suceava si Constanta), pentru a avea legaturi adevarate cu autoritatile locale, n scopul de a identifica si gasi solutii la problematica minoritatilor. I. 4 Starea actuala. Chestiunea rromilor este adusa in centrul atentiei in criteriul politic al aderrii Romaniei la Uniunea Europeana. Intr-o descriere detaliata NPAA (partea IV, capitolul 2) este accentuat procesul integrarii sociale a rromilor si nevoia de a consolida capacitatea institutional-administrativa pentru protectia minoritatilor. De asemenea, in ceea ce priveste Romania, obiectivele guvernarii legilor si democratiei au fost stipulate in Agenda 2000, n care Comisia European considera explicit ca rromii sunt victime ale discriminarii in multe sectoare ala vietii de zi cu zi. Pe linga discriminare, ei sufera din cauza factorilor sociologici si culturali. Protectia minoritatilor este garantata printr-un numar de acorduri internationale. In 1995, Romania a ratificat Conventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale, a Consiliului Europei, validata, in final, in februarie 1998. De asemenea, a sprijinit principiile stipulate in Recomandarea 1201 a Adunarii parlamentare a Consiliului Europei, atunci cind a semnat un tratat bilateral cu Ungaria, in septembrie 1996. Cind Romania a aderat la Consiliul Europei, a sustinut Recomandarea 1203/1993, Rromii / tiganii n Europa. Conform programului guvernamental 1998-2000, Guvernul va lua masuri pentru adoptarea unei legi cu privire la minoritatile nationale, va ratifica Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare si va prelua masurile legislatiei natioanale ale Conventiei cadru privitoare la inscriptiile publice bilingve si la folosirea limbii materne n administraia local. Guvernul intentioneaza sa promoveze msuri n vederea lurii n consideraie a dificultatilor inregistrate de populatia rrom. Programul guvernamental 1998-2000 cere explicit stabilirea unui comitet interministerial pentru problemele rromilor din Romnia si alocarea resurselor financiare pentru spijinirea organizarii minoritatilor nationale, bazata pe proiecte si programe.

Prin Hotarirea guvernamentala nr 459, a fost infiintat, in august 1998, un Comitet Interministerial pentru Minoritati Nationale (CIMN), pentru a sprijini DPMN in activitatile sale, prin asigurarea informatiei necesare si pentru a contribui la elaborarea strategiei nationale pentru protectia minoritatilor nationale si a strategiei pentru protectia minoritatii rromilor. CIMN i s-a cerut mai departe sa prezinte, annual, un raport despre aplicarea Conventiei cadru pentru protectia minoritatilor nationale si a altor documente internationale, ca si programele interne de protectie a minoritatilor nationale. Un astfel de cadru instituional ar mputernici DPMN cu dreptul de a cere date sau informatii de la orice minister sau autoritate locala / centrala, care se ocup direct de minoritatile nationale. Sub egida CIMN, a fost fondat o Subcomisie Interministerial pe problemele rromilor. Oricum, situatia prezenta a DPMN este caracterizata prin resurse insuficiente pentru marirea capacitatii de absorbtie, Departamentul avand nevoie de o reala pregatire a staffului si management, echipament modern pentru managementul bazei de date si resursele umane capabile sa dezvolte si sa implementeze o strategie. Aceasta situaie a fost deja recunoscuta de catre Fundaia pentru o Societate Deschis si Institutul pentru o Societate Deschis, care si-au exprimat acordul de a ajuta la intarirea structurii Departamentului, cu fonduri corespunzatoare si training in managementul staff-ului, in Bucuresti si la nivel local. In prezent, Departamentul pentru minoritati pare sa aiba putine, dar diplomatice si politice mijloace pentru promovarea masurilor pentru minoritati, in relatia cu decizia Parlamentului si alte ministere cheie. Cooperarea cu sursele cheie de informatie, ca de exemplu: Consiliul National pentru Minoritai, Comisia nationala pentru statistica si Institutul pentru calitatea vietii, dar si organizatiile non-guvernamentale ca: Fundatia pentru o Societate Deschisa, Fondul Social de Dezvoltare al Bncii Mondiale i Grupul de Lucru al Asociaiilor Rromilor, vor constitui un bord cadru de colaborare si va face posibil utilizarea ctorva cmpuri de cercetare, n vederea obinerii de date comparate. Institutul de cercetri pentru calitatea vietii va publica, sprijinit de FSD, rezultatele unei cercetri extinse asupra situatiei socio-economice a rromilor. I. 5. Programe asociate. Sprijinul Uniunii Europene la imbunatatirea situatiei rromilor si-a asumat in principal forma asistentei directe a proiectului prin programul Phare Democracy, LIEN sau prin Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile care a sprijinit si continua sa sprijine capacitatea formarii de organizatii rrome. Un sprijin a fost de asemenea dat in contextul programelor pe diferite sectoare ca de ex. Programul de dezvoltare al serviciilor sociale (SESAM) i programe de sanatate. Proiectul prezent constituie o reinnoire insemnata, prin adresarea problemelor fundamentale reale, prin dezvoltarea unei strategii nationale guvernamentale dublata de construirea capacitarii DPMN si prin parteneriat pentru proiecte pilot de implementare. Sursele de fonduri pentru proiectele rromilor in general si pentru formarea capacitatii guvernamentale pentru imbunatatirea situatiei rromilor au fost surprinzator de putine, avind in vedere interesul cu care chestiunea a fost privita in vestul Europei. O sursa importanta este Fundaia pentru o Societate Deschisa, care a alocat pentru programe destinate rromilor, aproximativ 680. 000 USD, pe o perioada de doi ani, 1998 2000, cu scopul de a identifica si preveni diferitele forme de discriminare impotriva rromilor, reducerea diferentei dintre rromi si nerromi, sanse egale la resurse. Printre alte ong-uri care finanteaz proiectele societii civile trebuie mentionat: Proiectul pe relatii etnice (SUA), Forschunggruppe Modellproiekte (Germania) Spolu International Foundation (Olanda), Grupul international al drepturilor minoritatilor (Marea Britanie), Village Roumains (Benelux). Un potential interesant este Fondul Bncii Mondiale pentru dezvoltare social, totalizind 45 de milioane USD, care are drept scop reducerea saraciei prin dezvoltare comunitara. Prin implicarea ong-urilor si a comunitatilor locale, prin programe de infrastructur rural, servicii sociale si activitati generatoare de venituri, acesta va avea impact asupra comunitatilor cele mai sarace. II. Motivaii i obiective. Proiectul se va baza, in prima faza, pe o evaluare aprofundat, pentru a gsi instrumentul cheie n formularea strategiei guvernamentale - Cartea Alb - care s defineasc problemele situatiei prezente si s furnizeze sinteze i schite ale problemelor care vor fi puse n discuie, in asa fel incat sa se elaboreze o strategie guvernamentala de implementare a programelor de sustinere sectorial si intersectorial, inclusiv reforma cadrului legal existent. Luand in considerare caracterul multidisciplinar al acestui proiect, se simte nevoia unor prioritati de politici concrete cu rezultate sectoriale si ntrirea capacitii institutionale. Pentru stabilirea prioritatilor, va fi initiat, la inceputul proiectului, un inventar al initiativelor Guvernului, implementate de diferite ministere si alte experiente relevante, care vor ajuta la multiplicarea proiectelor de succes si la intarirea capacitatii institutionale. Un efort special trebuie sa fie introducerea de masuri, la nivelul judetelor si comunelor, pentru a inregistra parteneriate intre comunitatile locale ale rromilor si administratia publica locala. Cu toate ca masuri importante si programe pilot au fost sprijinite de ministerele cheie (de exemplu, Ministerul Educatiei, expert n limba rromani; programe sociale la nivelul local, prin intermediul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale; contracte de parteneriat cu Politia si Ministerul de Interne; statii mobile de sanatate, Ministerul Sanatatii), principalele bariere pentru actiune afirmativa eficace trebuie sa fie depasite. Trebuie facuta o evaluare separata a capacitatii de replica la programele ministerelor.

Obiectivul principal al proiectului este imbunatatirea situatiei sociale si economice a rromilor din Romania. Prin definirea unei strategii guvernamentale de implementare a programelor pentru anul 2000, programul va asigura, de asemenea, observarea sistematic a drepturilor rromilor, dup cum sunt ele definite in jurisdicia naional i internaional. Obiectivele imediate sunt: II. 1. Realizarea strategiei Guvernului n 2000, prin promulgarea ordonanelor guvernamentale necesare, ct si a amendamentelor la cadrul legislativ, bazate pe o reala imagine a situatiei prezente a rromilor. Aceasta va fi facilitata prin evaluarea real a datelor si programelor mediului societal, pentru imbunatatirea vietii rromilor, incluzand formularea unui inventar de documente, baze de date, dialog public si intelegere, bazate pe cunostinte despre situatia actuala a rromilor si prin publicarea rezultatelor pentru opinia publica. Efortul de cercetare trebuie sa conduca la un pachet definit de recomandari politice care vor avea n vedere diferite initiative in curs de cercetare, pentru obinerea unei imagini clare din datele statistice si folosirea operationala a unui nou pachet dezvoltat de indicatori culturali sociali si economici. Strategia operationala pe bazele Crii Albe a Guvernului, pentru mbunatatirea situatiei rromilor, va fi formulata pe planuri sectoriale si programe pentru fiecare minister, ntr-un cadru legislativ adecvat. Pentru aceast strategie vor fi stabilii termenii de implementare si se vor clarifica obiectivele de ndeplinit. Cartea Alb va prezenta situatia actual si va furniza sinteze si detalii ale problemelor care vor fi puse n discuie, pentru a facilita realizarea continutului concret al planurilor sectoriale si intersectoriale, inclusiv impactul lor asupra dezvoltarii regionale. II. 2. Elaborarea politicilor durabile i a programelor, pentru imbunatatirea situatiei rromilor, se va realiza prin parteneriat ntre autoritati si comunitati, la nivel local. Programele vor introduce, de asemenea, daca va fi necesar, programe de actiune afirmativ. Proiectele de parteneriat, pentru testarea politicii si a abordarilor programului, vor fi implementate prin alocarea de sume pentru dezvoltare politic si training. Vor fi stabilite cele mai bune practici n sectorul social si economic, pentru realizarea indicatorilor programelor prezente si vor fi initiate noi msuri pentru implementarea politicilor sectoriale, prin realizarea unei retele europene de proiecte de succes cu comunitatile rromilor. III. Asumri. Prioritatea guvernamentala, asa cum este exprimat in Programul Guvernului 19982000 este o premisa cheie a succesului acestui proiect. Ea implic acordul total la strategia de preaderare la UE i adoptarea legislaiei europene referitoare la drepturile minoritilor. Un obstacol l constituie capacitatea inadecvata a Guvernului de a realiza strategia pentru rromi si de a mobiliza ministerele pentru a lua parte la dialogul interministerial. Este necesar adoptarea legislaiei pentru organizarea proiectului. Mobilizarea unui sprijin politic extins pentru realizarea proiectului si pentru depasirea atitudinilor stereotipe este considerata o chestiune critica care face ca strngerea informatiei s fie esenial pentru dezvoltarea strategiei. Aceasta trebuie facuta printr-o abordare extins, lund in considerare cercetarile n derulare. Procesul politic al consensului va necesita acceptul preedintelui si al prim-ministrului. Responsabilitatea constituirii consensului politic revine liderilor Guvernului, iar rolul UE in sprijinirea constituiri acestui consens este bazat pe extindere. In evaluarea progresului facut, in termenii constituirii consensului, este crucial ca UE sa vada c implementarea programului nu devine niciodata subiect de interes politic. Guvernul trebuie s fie responsabil fa de acest proiect, oricare ar fi rezultatul alegerilor nationale de la mijlocul anului 2000. Un sens incurajator l-a constituit precizia demonstrata de organizatiile rrome de a participa in totalitate la implementarea proiectului. Fara implicarea lor totala ca partener, imbunatatirea propiei lor situaii ar fi foarte dificil de atins. Participarea conducerii, in particular a organizatiilor rrome si comunitatilor, precum si rolul DPMN, trebuie sa fie evaluat continuu. La nivel comunitar, legatura cruciala este formarea parteneriatului, a colaborarii intre autoritatile locale si comunitatile locale rrome, bazata pe principii de sustinere si participare. In timpul implementarii, participarea la proiect se va asigura atat de femei, ct si de barbati. Participarea femeilor va fi evaluata de catre consultantii angajati, tinandu-se cont de clasificarea pe gen a oamenilor formati, de participare la planuri, programe si scheme pilot. In ceea ce priveste rolul familiei, accente speciale vor fi puse pe rolul crucial al femeilor rrome in training si educatie. IV. 2. 1. Evaluarea datelor i programelor prezente vor consta in urmatoarele activitati: a) Inventarierea si evaluarea politicilor existente si programelor. Consultantul va crea o baza de date, cu o analiza de impact si un criteriu de succes pentru cele mai bune metode, incluzind proiectele neguvernamentale. In particular, o evaluare a programelor finantate din buget si din sursele extrabugetare va fi indeplinita de Consultant. b)Inventarierea documentelor si observarea indicatorilor culturali, sociali si econimici. Aceasta implica masuri care sa fie luate de catre Guvern pentru sprijinirea capacitatii continue de cercetare a problemelor rromilor, inclusiv programe de cercetare a chestiunilor relevante pentru o analiz n profunzime

si revizuirea datelor statistice de catre Comisia nationala pentru statistica, coordonat de un grup de lucru special. Consultantul va supraveghea continuu calitatea si scopul expertizelor si cercetarilor. Consultantul va disemina i publica rezultatele cercetarii. c)Analiza si reexaminarea cadrului legislativ bazat pe conventiile i recomandrile internationale existente si pe aplicarea lor la legile Romniei, cu participarea unui cadru instituional adecvat vor fi realizate de catre un grup de lucru, care va include Ministerul Justitiei si cel de Interne. Consultantul va asigura expertiza legala, pe baza experientei europene. Cadrul legal care apr drepturile populatiei rrome trebuie inca dezvoltat. Organizatiile rromilor au cerut anumite amendamente la legile care au exclus rromii ca grup etnic. Experienta cu legiferarea partiala a doua recente ordonante de urgenta ale Guvernului, in ceea ce priveste folosirea limbii materne in admnistratie si educatie, ilustreaz problemele cu care se confrunta stadiul actual al reformei. d) Un inventar al sprijinului extern va fi emis prin intermediul unei baze de date, stabilite de catre Consultant, in cooperare cu donatorii si prin organizarea intalnirilor donatorilor. e) Studiile atitudinale, opiniile electorale, ca si monotorizarea mijloacelor vor fi indeplinite din surse din afara, pe baze competitive, realizate de catre Consultant. Este prevazuta cooperarea cu Barometrul de opinie public (Soros). IV. 2. 2 Strategia operaional, pe bazele Cartii Albe, va fi formulata si implementata prin urmatoarele activitati: a) Recomandrile Cartii Albe pentru implementarea strategiei si a unui numar de propuneri de actiuni afirmative in cadrul strategiei generale vor fi formulate de catre CIMN, pe baza recomandrilor Subcomisiei Interministeriale pentru rromi, a intilnirilor si studiilor pregatite de Consultant, in colaborare cu DPMN. Consultantul va organiza cursuri speciale de training pentru membrii Subcomisiei, expertii guvernamentali si non-guvernamentali, care vor participa la munca de pregatire a Cartii Albe. b) Politicile sectoriale referitoare la problemele rromilor, implementate de fiecare minister si de colaborarea fructuoas dintre ministere i Comisia Interministerial vor fi monitorizate de catre DPMN cu sprijinul Consultantului, in sistem de raportare. Ministerele vor coopera referitor la aceste chestiuni, in acord cu modelele dezvoltate in alte tari, de exemplu Ungaria si Republica Ceha. c) Imbuntirea capacitatii DPMN, prin intarirea Oficiului National pentru Rromi. Sprijinirea CIMN, monitorizarea proceselor interministeriale i grupurilor de implementare independenta, a surselor din sfera de cercetare, vor solicita un management imbunatatit si o strategie de dezvoltare a expertizei Consultantului, prin pregtirea staff-ului ministerial i vizite de studiu. Consultantul va produce un studiu al capacitii manageriale i un draft referitor la dimensiunea optim a Oficiului National pentru Rromi incluzind dezvoltarea de resurse umane prin fi de post pentru staff-ul oficiilor centrale si teritoriale precum i draftul cu prevederile legale pentru o funcionare optim a oficiului. Draftul va fi supus spre aprobare Guvernului. Activitatile formarii capacitatii sunt prevazute sa fie sprijinite de catre Phare si FSD. d) O conferinta la nivel inalt, referitoare la continutul Cartii Albe, si o serie de ateliere organizate de catre DPMN, bazate pe pregatirea facuta de Consultant, vor contribui la mobilizarea structurilor de decizie, incluzind ministri, parlamentari si autoritatile locale. e) Canalele de comunicare efectiva dintre structurile de decizie rrome si Guvern, prin DPMN si CIMN. O reala implicare din partea organizatiilor rrome va fi facuta prin Grupul de Lucru al Asociaiilor Rromilor in colaborare cu CIMN i Subcomisia Interministerial pentru Rromi. Un registru al principalelor organizatii politice / organizaii reprezentative ale rromilor si al organizatiilor care lucreaza pe problemele rromilor va fi realizat de catre Consultant si mentinut de catre Oficiul National pentru Rromi. f) Consultantul, sub ndrumarea DPMN i CIMN, va formula, pentru Programul guvernamental 2000, un draft cu planuri pe termen scurt si mediu si implicatiile acestora n bugetul naional al Guvernului. IV. 2. 3. Strategia i modul de abordare a programului vor fi testate prin acordarea de fonduri pentru proiecte de parteneriat, ca si pentru formarea responsabilizrii si activitatilor de training: a) Activitatile de responsabilizare ar putea fi realizate de DPMN, prin ateliere de lucru, organizate cu sprijinul Consultantului, prin responsabilizarea presei, ca de exemplu, un cod al eticii mass-media si simpozioane despre drepturi, incluzind migratia, respectarea legii si problema teritoriului. Participarea editorilor si jurnalistilor este foarte importanta pentru aceast faz a proiectului. b) Activitati de training si educatie vor fi sprijinite de catre Consultant prin fonduri, cu un accent particular pus pe mecanisme noi si flexibile, pentru a combina trainingul si educatia adultului cu cel al copilului si rolul crucial al femeilor rrome in training si educatie. c) O conferinta europeana pe tema experienelor dobndite n procesul dezvoltarii sociale si economice a comunitatilor de rromi si pe respectarea drepturilor lor, cu participarea practicienilor, va marca inceputul crearii unei baze de date europene cu privire la rromi, organizata de catre Consultant, bazata pe recomandarile DPMN si ale organizatiilor rrome.

IV. 3. 1. Comitetul interministerial va fi responsabil cu evaluarea in profunzime, elaborarea Cartii Albe si implementarea strategiei operationale. Grupul operativ Interministerial va fi bazat pe 16 ministere cheie (de exemplu, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Educatiei, Ministerul Sanatatii, Ministerul de Interne si DPMN), plus reprezentarea locala a guvernului. Ca presedinte al CIMN, ministrul delegat al DPMN va avea rolul de supervizor; IV. 3. 2. Subcomitetul Interministerial pentru Rromi, din cadrul CIMN, va functiona condus de seful Oficiului National pentru Rromi. SIR va prezenta un raport anual CIMN. Din moment ce este prevazut faptul ca vor fi numai reprezentanti ai ministerelor din CIMN, este important ca Grupul de Lucru al Asociaiilor Rromilor sa nu fie vazut doar ca un corp consultativ, ci sa i se asigure o influenta reala, in ceea ce priveste formularea strategiei si implementarea programului. Participarea egala n SIR constituie o demonstratie necesara unor asemenea implicari. IV. 3. 3. Departamentul pentru Protecia Minoritilor Naionale va monitoriza continuu progresul facut in implementarea planurilor si programelor ministerelor. GLAR, compus din 15 lideri rromi, este un corp consultativ, dar trebuie s i se asigure o influenta reala in formularea strategiei si implementarea programului. Administrnd relatiile politice si negocierile de substant cu GLAR, DPMN va asigura implicarea reala i replica organizatiilor si comunitatilor de rromi i a majoritii. n negocierile preliminare cu ministrul si liderii rromi, in calitatea sa de presedinte al CIMN, s-a stabilit ca expertii comunitatilor rrome sa participe in numar egal cu cel al expertilor ministerelor din SIR. La reuniunile CIMN pot fi invitati reprezentanti ai Comisiilor speciale din Senat si Camera Deputatilor, ai Presedintiei, Comisiei Legislative ca si ai altor institutii, ca de exemplu: Academia Romana, Institutul de Cercetare pentru Relatii Etnice, organizatii non-guvernamentale. S-a recomandat ca liderii rromi sa nu primeasca doar simple propuneri ale CIMN, ci sa fie invitati sa isi exprime punctele de vedere n CIMN. V. 2. Durata proiectului. Durata este de 18 luni. Proiectul va consta intr-o perioada de inceput, doua luni, care prevede organizarea proiectului, inceputul evaluarii in profunzime si evaluarea instrumentelor cheie pentru formularea strategiei guvernamentale. In cursul urmatoarelor 6 luni va fi elaborata o Carte Alba, care sa fie formulata intr-o strategie a Guvernului pentru urmatoarele 9 luni, pentru implementarea progreselor de sustinere, inclusiv reforma cadrului legal existent. In timpul elaborarii Cartii Albe proiectul trebuie sa inceapa introducerea subventiilor pentru programele pilot, n parteneriat, la nivel local, intre autoritati si comunitatile locale, pentru a testa elaborarea politicii si a responsabiliza institutia pentru implementarea strategiei. Aceasta, in realitate, las doar 6 luni pentru formularea Crii Albe, incluzind evaluarea in profunzime, daca concluziile Cartii Albe vor fi integrate n strategia operaional guvernamental 2000. Unele activitati vor fi grupate de catre DPMN intr-o motiune, ca o compilatie a inventarelor programelor n derulare, desfasurate la nivel ministerial si local. De asemenea, CIMN va fi convocat pentru realizarea evaluarii, iar Fundatia va trebui sa pregateasc fondurile ce vor fi alocate. Noi organisme ale rromilor. Infiintarea Consiliului National al Romilor din Romania Lucian Branea (29 februarie 2000) Regele romilor, Florin Cioaba, a fost ales, marti, la Sibiu, in functia de presedinte al Consiliului National al Romilor din Romania, formatiune infiintata cu scopul de a reprezenta interesele politice ale minoritatii. Constituit in cadrul celui de-al treilea Congres al Romilor din Romania, cu votul unanim al celor peste 400 de participanti din intreaga tara, Consiliul National al Romilor este compus din 21 de membri si are ca principala misiune organizarea alegerilor locale si incheierea aliantelor electorale in vederea alegerilor generale. Florin Cioaba a declarat, in discursul prezentat la tribuna congresului, ca a venit timpul pentru realizarea "marii uniri a romilor", ca "aceasta mare etnie nu trebuie sa fie divizata si ca numai unita poate cistiga dreptul pe care il merita in societatea romanesca". Cioaba a mai declarat ca romii sint o minoritate mai deosebita, cu probleme specifice, insa cu toate acestea, romii nu au iesit in strada. "Daca se impune acest lucru, daca pina la 15 martie nu va fi finalizata strategia pentru imbunatatirea situatiei romilor, vom lua in considerare iesirea in strada", a precizat Cioaba. Cioaba a mai afirmat ca "incoerenta pseudo-masurilor dispuse de guvernele care s-au perindat la conducerea tarii de 10 ani au adus membrii etniei in

pragul disperarii". Consiliul National al Romilor din Romania se va preocupa sa imbunatateasca mediul social de sanatate, invatamint, justitie, cultura si religie a romilor. In acest scop, in cadrul consiliului va functiona un Sfat al Batrinilor. In cadrul lucrarilor celui de-al treilea Congres al romilor au fost acordate diplome de excelenta "Ion Cioaba", ambasadorului Finlandei in Romania, presedintelui ApR, Teodor Melescanu, ministrului Andrei Marga, fostilor ministri Andrei Plesu, Alexandru Athanasiu, unor ziaristi si realizatori TV. Puncte de vedere. Iulius Rostas: Comentarii la Declaratia cadru a asociatiilor romilor din Romania document de lucru pentru sdinta SIR din 31 ianuarie 2000 si a GLAR din 1 februarie 2000 Considerand Declaratia cadru a asociatiilor romilor din Romania (in continuare Declaratia) si scrisoarea deschisa a d-nei Nicoleta Bitu catre membrii SIR si GLAR ca o provocare, mi-am permis sa fac unele comentarii la Declaratie. Desigur, aceste comentarii nu angajeaza in nici un fel Departamentul pentru Protectia Minoritatilor Nationale (DPMN); ele sunt niste opinii ale unui membru al etniei romilor si ale unui cetatean roman interesat de situatia propriei minoritati. Cu speranta ca vorbele-mi nu vor fi rastalmacite si vor fi intelese ca o incercare de imbunatatire a Declaratiei, voi purcede la fapte. Comentarii generale Daca comparam prezentul document cu cel elaborat anul trecut, se poate constata o imbunatatire semnificativa. In primul rand, sunt propuse unele masuri punctuale, cu caracter precis, cum ar fi: evaluarea programului RAXI, adoptarea unei legi sau hotarari guvernamentale care sa reglementeze culegerea si protectia datelor personale, anularea Memorandumului Guvernului Romaniei H(03)169/1995, continuarea si imbunatatirea educatiei antirasiste oferita politistilor (n. a. si nu numai !), exprimarea pozitiei Guvernului Romaniei fata de anumite evenimente care au afectat minoritatea romilor si luarea unor masuri compensatorii, promovarea limbii romani in educatie, etc. In al doilea rand, documentul de fata nu contine (cu o exceptie, pe care o voi analiza mai jos) concepte ambigue, controversate in practica internationala si/sau nedefinite, precum cel de cetatenie sociala, cetatenie politica, cetatenie multiculturala. Conceptul de cetatean, pe scurt, se refera la calitatea unui individ de a fi membru al cetatii, al statului, iar cetatenia reglementeaza raporturile individului cu institutia statului. Cetatenia nu poate fi de mai multe feluri; ea este sau nu este. Tin sa mentionez ca introducerea acestor pseudo concepte intr-un document adresat unei institutii a statului produce numeroase confuzii si chiar hilaritate. O critica pe care o aduc prezentului document este legata de denumirea lui, aceea de declaratie. In structura documentului, dupa Preambul urmeaza formularea: se propun urmatoarele: B. Declaratie si se continua de fapt cu cerinte. Astfel, titlul documentului, raportat la continutul lui, mi se pare mult mai potrivit cel de cerere sau propuneri. Daca totusi se doreste elaborarea unei declaratii, aceasta trebuie sa cuprinda si o descriere a situatie romilor, o enumerare a problemelor cu care romii se confrunta si apoi, eventual (exista posibilitatea de a intocmi un alt document cu solutii la probleme), sa urmeze propuneri pentru rezolvarea problemelor enumerate. Exista numeroase exemple de declaratii; as aminti aici pe cea pe care eu o consider ca fiind cea mai importanta: Declaratia de Independenta a Statelor Unite. Personal, prefer forma unei declaratii si consider ca activistii romi chiar trebuie sa elaboreze un asemenea document (indiferent de ceea ce va face Guvernul) pentru a defini si a stabili problemele prioritare cu care se confrunta romii. Pana in prezent nu am vazut nici un document elaborat de unul sau mai multi activisti si/sau lideri romi, care sa defineasca chestiunea romilor, sa stabileasca prioritati si sa fie insusit sau sa fie de acord cu el marea majoritate a organizatiilor din Romania. Elaborarea unui asemenea document ar duce la o coerenta a mesajului activistilor si liderilor romi si la o consecventa a actiunilor acestora. Nu vreau sa se inteleaga ca as fi impotriva pluralismului, din contra, sustin cu toata taria existenta mai multor organizatii ale romilor care au la baza diferite conceptii. Ceea ce vreu sa spun este ca aceste diferente de conceptii sa se refere doar la modalitatile de rezolvare a problemelor si, eventual, stabilirea prioritatilor. Elaborarea unui asemenea document ar da coerenta si masurilor luate de Guvern, indiferent de cine se afla la putere. Comentarii asupra preambulului Preambulul Declaratiei nu pune accentul pe un aspect important al documentului: romii sunt cetateni romani, iar demersul lor este facut in aceasta calitate. Intr-un preambul se afirma principiile care stau la baza

solicitarilor/propunerilor/hotararilor/deciziilor etc. , precum si motivele. Exista posibilitatea ca aceste motive sa fie un alt punct al documentului, care sa fie intre preambul si solicitari/propuneri. Daca in privinta principiilor nu vad vreo problema in enumerarea lor (nu cred ca acestea sunt subiect de negociere intre organizatiile romilor), in privinta definirii problemelor cu care se confrunta romii, acestea trebuie negociate de activistii si liderii romi. Deasemenea, acestia trebuie sa cada de acord asupra conceptelor pe care le vor utiliza. O scapare a preambulului documentului este ca nu mentioneaza contextul in care apare Declaratia si importanta ei. Este foarte important de mentionat faptul ca modul de tratament fata de romi este un criteriu de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, obiectivul strategic al Guvernului Romaniei. Comentarii asupra propunerilor Masurile (1)-(6) si partial (8) sunt destinate combaterii discriminari si rasismului. Toate aceste masuri trebuie sa fie unitare si grupate pe probleme, pentru a da coerenta documentului. O sa trec la analizarea fiecareia in parte. Numerotarea corespunde fiecarei masuri din Declaratie. (1). Este o masura binevenita; formularea lasa de dorit, nefiind explicita. Programul RAXI nu este de fapt un program, este un fond bugetar, creat de Guvernul Romaniei in spiritul Campaniei europene de lupta impotriva rasismului, antisemitismului, xenofobiei si intolerantei, lansata de Consiliul Europei. Personal, as opta pentru formularea: prezentarea unui raport analitic asupra modului de cheltuire a banilor din Fondul RAXI de la crearea sa si pana in prezent. (2). Aceasta masura este aproape imposibil de realizat. Pentru acoperirea acestei afirmatii, doresc sa amintesc problema adoptarii acquis-ului comunitar. Desi integrara Romaniei in Uniunea Europeana este obiectivul strategic al Guvernului, adaptarea legislatiei romanesti la cea comunitara este un proces foarte indelungat. Solutia la aceasta masura ar fi adoptarea unei legi privind combaterea tuturor formelor de discriminare. In aceasta privinta, as dori sa fac unele clarificari. In anul 1999, DPMN a elaborat un proiect de lege privind combaterea tuturor formelor de discriminare pe baza de rasa, nationalitate, limba, origine etnica sau apartenenta religioasa. Acest proiect de lege a fost aprobat de Consiliul Minoritatilor Nationale, urma sa fie aprobat de Guvern si trimis Parlamentului spre adoptare. Din ratiuni necunoscute, traseul acestui proiect de lege a fost intrerupt, urmand ca Centrul de Resurse Juridice al Fundatiei pentru o Societate Deschisa sa elaboraze un alt proiect de lege impotriva tuturor formelor de discriminare. Colectivul insarcinat cu elaborarea acestui nou proiect de lege era format din specialisti in domeniu si a inclus si un jurist rom. Fata de aceasta situatie am mai multe obiectii. Mai intai, cele doua proiecte nu sunt perfecte si, oricum, ar fi suferit modificari in Parlament. Insa pentru interesele romilor era prioritara existenta unei asemenea legi, chiar imperfecte, pentru ca in instanta sa se poata face apel la prevederile acestei legi. Se stie foarte bine ca in absenta acestei legi procedura de incriminare a unor acte de discriminare, incitare la ura nationala sau rasiala sau manifestari cu caracter rasial sau xenofob este foarte greoaie, daca nu aproape imposibila. Intreruperea traseului proiectului elaborat de DPMN pentru a se elabora un alt proiect de lege impotriva tuturor formelor de discriminare a avut doua consecinte. (a) A determinat o intarziere a adoptarii si punerii in aplicare a unei legi foarte importante pentru romi si nu numai. (b) Din cauza agendei incarcate a politicienilor (sa nu uitam ca suntem intr-un an electoral), precum si a unor prevederi referitoare la orientarile sexuale, la care clasa politica este foarte reticenta (a se vedea cazul modificarii articolului 200 din Codul Penal), nu cred ca proiectul de lege elaborat de Centrul de Resurse Juridice are vreo sansa sa fie adoptat de Parlament in actuala legislatura. Cu toate acestea, nici o organizatie a romilor nu a protestat fata de intreruperea traseului primului proiect de lege. Mai mult, organizatiile romilor nu au facut lobby pentru adoptarea unei legi privind combaterea formelor de discriminare si a unei legi privind minoritatile nationale. Personal, sunt uimit de faptul ca, desi proclama ca problema prioritara combaterea discriminarii, organizatiile romilor nu au sustinut adoptarea celor doua legi. In privinta celui de-al doilea proiect de lege privind combaterea discriminarilor, imi exprim indignarea ca Centrul de Resurse Juridice al Fundatiei pentru o Societate Deschisa nu a binevoit sa consulte si o parte semnificativa din cei foarte interesati in elaborarea, adoptarea si aplicarea unei asemenea legi (desigur, este vorba despre romi). Cooptarea unui jurist rom nu inseamna consultarea organizatiilor romilor sau, mai mult, a etniei. Desigur, exista si cealalta fata a monedei, si anume, dezinteresul organizatiilor romilor fata de o asemenea lege. In privinta continutului celor doua proiecte, am unele corectii carora nu le dau curs aici. In anumite conditii insa, sunt dispus sa aduc unele imbunatatiri celor doua proiecte sau celuia care va fi supus spre aprobare Guvernului si apoi Parlamentului. (3). Aceasta masura este nedemocratica si absurda. Infiintarea unei asemenea comisii ar fi o incalcare a legii si normelor democratice, insemnand crearea unei instante extraordinare. Acest lucru se

intampla numai in regimurile totalitare. Solutia este crearea unei agentii care sa supravegheze respectarea prevederilor unei legi privind combaterea discriminarii. Bineinteles, mai intai aceasta lege trebuie sa fie adoptata si sa intre in vigoare. Descrierea structurii si modului de functionare a respectivei agentii trebuie sa fie cuprinsa in textul legii. Asadar, solutia la masura (2) ar rezolva si masura (3). (4). Adoptarea printr-o Ordonanta de Urgenta a unei legi privind culegerea si protectia datelor personale si respectarea vietii private este o propunere foarte buna, tinand cont ca in anul 2001 va avea loc un nou recensamant. (5). Comentariul la aceasta masura este legat de extinderea programelor de educatie antirasista si la alte categorii care lucreaza cu romi nu doar la politisti: magistrati (nu numai procurorii sunt magistrati), profesori, functionari publici, precum si introducerea unor asemenea programe in scoli. O alta masura pe care o propun este cooptarea unor persoane apartinand etniei romilor in categoriile mentionate mai sus, chiar prin aplicarea de masuri de actiune afirmativa. (6). Situatia utilizarii termenilor in desemnarea etniei romilor se va reglementa in foarte scurt timp, daca nu a fost deja reglementata. Desigur, nu in forma ceruta la punctul (6) si care mi se pare cea mai buna. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a elaborat un proiect de memorandum prin care, din pacate, nu se abroga Memorandumul H(03)169/1995, ci afirma ca nu este atributia MAE de a recomanda utilizarea unor anumiti termeni pentru desemnarea etniei romilor. Daca acest memorandum va fi adoptat in aceasta forma, care reprezinta totusi un pas inainte, nu cred ca isi va cere scuze in mod public. (7). Ma bucur sa vad o asemenea propunere. Am insa obiectii asupra pasilor ce trebuie urmati pentru a obtine ceea ce se specifica la punctul (7) si cu care sunt in intregime de acord. Mai mult, aceste fapte pot constitui argumente in favoarea aplicarii unor masuri de actiune afirmativa fata de romi. Consider ca, mai intai, organizatiile romilor ar trebui sa solicite recunoasterea in mod public de catre Guvernul Romaniei a actelor savarsite in perioada 1942-1944 si 1948-1955, si apoi sa ceara despagubiri/compensatii pentru cele suferite. Este nevoie de o abordare graduala a acestei probleme si nu una care sa para prea radicala, care sa dea nastere unor efecte perverse. (8). Prima parte a acestui punct, poate fi solutionata prin solutia pe care am propus-o la punctul (2). In privinta formularii adoptarea de masuri compatibile cu statutul romilor si ocupatiilor lor specifice ea nu este prea clara. Daca se refera la modul general, ea este absurda pentru ca nu poti adapta o societate la cerintele unei minoritati. Daca se refera la masuri privind piata fortei de munca, imi pastrez obiectia de neclaritate si sesizez doua aspecte. Mai intai, comunitatile de romi sunt diverse, stratificate. Carora din aceste straturi le vor fi adresate respectivele masuri: tuturor sau numai unora ? Care sunt acestea ? In privinta ocupatiilor specifice romilor, aplicarea unor asemenea masuri nu inseamna de fapt o discriminare prin aceea ca, datorita diversilor factori (sa nu uitam cum a afectat industrializarea comunista meseriile traditionale ale romilor), accesul lor pe piata va fi redus, iar cei ce propun aceste masuri cunosc acest fapt, care va genera o inadaptabilitate a romilor la cerintele pietei ? Cred ca aceasta este o provocare pentru comunitatile traditionale de romi (acele comunitati care in ciuda tuturor masurilor de asimilare si-au pastrat limba si o mare parte din traditii si obiceiuri); ele trebuie sa hotarasca daca se vor adapta noilor tendinte ale societatii (industrializare, informatizare, etc. ) sau vor pastra neschimbate traditiile si obiceiurile cu riscul de a pierii. In privinta masurilor de combatere a somajului sunt de acord. (9). Sustin promovarea limbii romani prin scoali in sistem bilingv la toate nivelurile de invatamant si nu doar in gradinite si clasele I-IV, prioritate avand limba romani. Nu sunt de acord cu incercarea de comparatie cu alte minoritati; este un demers periculos. Daca s-ar cunoaste si situatia predarii limbii materne a altor minoritati (altele decat cea maghiara) sunt sigur ca nu se mai introducea comparatia. Pentru intarire, a se vedea situatia minoritatii armene, spre exemplu. (10). Personal, nu stiu ce inseamna actiuni pozitive. Banuiesc ca este vorba despre actiuni afirmative, concept foarte clar definit in literatura de specialiatate americana. Daca este vorba despre un concept nou, acesta trebuie definit pentru a nu crea confuzii in randul cititorilor. Totusi, cred ca traducerea din engleza a lui affirmative actions a fost defectuoasa, si nu e vorba de un nou concept. Formularea pe care o propun este: aplicarea de masuri de actiune afirmativa in domeniul educatiei pentru copiii si tinerii romi. Deasemenea, trebuie negociate si foarte bine argumentate aceste masuri pentru a nu determina efecte perverse. (11). La modul cum este formulata aceasta propunere, ea ar putea nici sa nu existe pentru ca efectul ar fi nesemnificativ. Legea trebuie modificata pentru a da posibilitatea legalizarii situatiei locative printr-o procedura mai usoara. In acelasi timp, implicarea autoritatilor locale in rezolvarea acestei probleme sa fie una efectiva, chiar obligatorie. (12). Acesta este punctul cel mai slab al prezentei Declaratii. Utilizarea unor concepte doar pentru ca suna bine, fara a le definii este extrem de periculoasa. Ce inseamna dreptul la autodeterminare a unei

minoritati ? Nu am auzit de acest drept in practica de specialitate sau in documentele internationale. Daca in cazul actiunilor pozitive era vorba despre o traducere eronata a conceptului de affirmative action, in acest caz este vorba fie de o necunoastere a conceptului, fie de invocarea dreptului (exista un asemenea drept ?) la secesiune al unei minoritati. Desi s-ar putea sa par rautacios, aceste situatii confuze, care risca sa anuleze un demers rational, trebuie stopate din fasa. Repet, cand utilizam concepte avem obligatia de a le explica sensul, mai ales daca ele nu sunt consacrate in literatura si practica de specialitate. Conceptul de autodeterminare are doua aspecte: unul intern - in cadrul statului si unul extern autodeterminarea popoarelor, care poate avea ca finalitate secesiunea. Autodeterminarea interna se refera la participarea toturor cetatenilot unui stat la guvernare, ea vizeaza pe toti cetatenii unui stat, nu doar un grup sau minoritate etnica. In acceptiunea lui Asbjorn Eide, raportor al Subcomisiei pentru prevenirea discriminarii si protectia minoritatilor a Comisiei drepturilor omului a Consiliului Social si Economic (ECOSOC), autodeterminarea interna este dreptul unui popor, traind intr-un stat independent si suveran, de a-si alege liber propriul guvern, adica de a adopta institutiile reprezentative si, periodic, sau la intervale rezonabile, de a-si alege reprezentantii printr-o procedura libera si cu libertatea de a alege intre mai malti candidati si partide (definitie preluata din lucrarea Conceptia U. D. M. R privind drepturile minoritatilor nationale analiza critica a documentelor U. D. M. R. , elaborata de Gabriel Andreescu, Renate Weber si Valentin Stan, Supliment al Revistei Romane de Drepturile Omului, editata de Centrul pentru Drepturile Omului APADOR-CH, Bucuresti, 1994, pag. 12). Asa cum arata autorii, conceptul de popor are sens civic si nu etnic, adica poporul include totalitatea cetatenilor statului, fara deosebire de etnie, limba sau religie. Pentru alte clarificari, recomand consultarea lucrarii mentionate mai sus, precum si a altor surse bibliografice. (13). Sunt absolut de acord cu acest principiu. Nu stiu insa daca si unii lideri romi sunt de acord cu el. Daca va fi adoptata o lege privind combaterea tuturor formelor de discriminare, problema este rezolvata. Daca nu, atunci este nevoie de o alta lege pentru combaterea discriminarii pe baza de sex. Personal, sunt pentru adoptarea de legi diferite pentru diverse forme de discriminare si nu a unei singure legi, care poate pierde din vedere unele aspecte importante. Iulius Rostas Bucuresti 18. 02. 200

Buletin informativ privind nvmntul pentru rromi, Nr. 7 / 3 aprilie 2000


Raportul, Documentele i Agenda seminarului de la Tulcea privind a doua ntlnire de lucru a inspectorilor rromi / pentru rromi (15 17 martie 2000). a) Raportul Organizat de Ministerul Educaiei Naionale n parteneriat cu O. D. I. H. R. - O. S. C. E. i Romani CRISS (care au asigurat cheltuielile financiare i expertiza logistic), cu concursul Oficiului Naional pentru Romi din Guvernul Romniei i al Fundaiei pentru Dezvoltarea Societii Civile, cea de-a doua ntlnire de lucru a inspectorilor rromi / pentru rromi, desfurat la Tulcea, n zilele de 15 - 17 martie 2000, a cptat importan istoric prin eficiena i valoarea documentelor elaborate. Ministerul Educaiei Naionale a fost reprezentat de ctre domnul Ministru Secretar de Stat Kt Jzsef, de domnul dir. adj. al Direciei Generale pentru nvmntul Preuniversitar Alexandru ion i de domnul Gheorghe Saru, inspector pentru limba rromani i rromi n Direcia Generala de nvmnt pentru Minoritile Naionale din MEN. Delegaia organizaiei Romani Criss a reunit tineri rromi studeni, activiti competeni ce dein o nebnuit i ignorat nc (de instituiile Statului) expertiz n domeniul programelor sanitare i colare, compus din: domnul Costel Bercu (directorul organizaiei, dup numirea domnului Gheorghe Nicolae ca reprezentant al rromilor europeni la O. S. C. E. ), doamna Mariana Buceanu (responsabil a programelor sanitare i colare, iniiatoarea mpreun cu domnul Gheorghe Saru a aciunii), domnul Florin Nasture (student la Facultatea de Teologie Baptist, asistent pentru programele colare . a. ). De la Oficiul Naional pentru Romi din Guvernul Romniei a participat domnul director Dan Oprescu, care a susinut dou prelegeri despre cum se articuleaz pozitiv Strategia MEN privind colarizarea rromilor n Strategia Guvernului romn privind rromii, iar din partea FDSC, pentru un instructaj, n prima

zi, privind elaborarea de proiecte colare i identificarea surselor financiare complementare privind educaia rromilor, a fost prezent domnul Ghica Gheorghiu. Din inspectoratele colare judeene au fost prezeni inspectorii rromi / pentru rromi din judeele: Arad (rrom), Arge (romnc), Bacu (rrom), Bihor (maghiar), Bistria Nsud (romn), Braov (romn), Brila (romnc), Bucureti (rrom), Cara Severin (romn), Cluj (rrom), Constana (romn), Covasna (maghiar), Dmbovia (rrom), Galai (romnc), Giurgiu (rromi), Harghita (maghiar), Ialomia (rromi), Iai (rrom, reprezentat, la cererea sa - fiind angrenat n organizarea unui seminar local - de doamna Eigel Elena, expert a FSD n domeniul programelor educaionale pentru rromi), Mehedini (romn), Mure (rromi), Neam (romn), Olt (rromi), Prahova (rromi), Satu Mare (maghiar), Slaj (maghiar), Sibiu (romn), Suceava (romnc), Timi (rromi), Tulcea (romn), Vaslui (rrom), Vlcea (romnc) i Vrancea (romnc). Absene inexplicabile au fost din partea judeelor Alba (rromi), Dolj (rromi), Gorj (romn), Hunedoara (rrom), Ilfov (rromi). Dificultatea de percepie asupra necesitii existenei unui inspector rrom / pentru rromi nsrcinat cu problemele rromilor n structura inspectoratelor colare (cu norm ntreaga sau cu norm), ct i ignorarea n continuare a politicii MEN i a Statului romn n domeniul colarizrii rromilor s-au remarcat, i de aceast dat, n cazul ctorva judee, ce i demonstreaz, cu consecven, atitudinea discreionar fa de ordinele MEN cu privire la necesitatea numirii unui inspector rrom / pentru rromi i la urgena demarrii reale a colarizrii rromilor. Este cazul a 4 inspectorate colare judeene Botoani, Clrai, Maramure i Teleorman// Un alt inspectorat colar judeean, Buzu, dei situat foarte aproape de locul aciunii, nu i-a trimis responsabilul n problemele colarizrii rromilor, despre care, de altfel, MEN, n urma solicitrilor sale repetate, cunoate doar datele transmise cu parcimonie cu privire la acesta, anume, c ar fi " inspector romn cu post pentru rromi i c ar fi fost numit la data de 3 ianuarie 2000"). Organizatorii seminarului i-au propus, pe lng " radiografierea " situaiei din fiecare jude pentru a se constata stadiul colarizrii rromilor (de la nivel precolar i pn la nivelul candidailor rromi pentru nvmntul universitar), i elaborarea unor documente de lucru menite s soluioneze problema colarizrii rromilor, aceasta fiind posibil, n viziunea participanilor, dup cum se poate constata din documentele adoptate. n cadrul seminarului au fost elaborate documentele anexate: I. Fia cu atribuiunile mediatorului colar (persoan desemnat de comunitatea rrom, absolvent a 8-10-12 clase, care s faciliteze contactul comunitii rrome cu coala i cu autoritile locale n vederea creterii frecventrii colii de ctre elevii rromi, acesta urmnd s lucreze sub directa ndrumare a directorului colii i a inspectorului ce are n competen colarizarea rromilor). Fia a fost elaborat de inspectorii rromi / pentru rromi n dou ateliere de lucru conduse de doamna asistent social Mariana Buceanu i de doamna inspectoare Mirena Cionca (I. c. Jud. Timi), ambele rromie. II. Deschideri spre elaborarea unei strategii cu privire la politica educaional referitoare la populaia colar rrom, la nivelul inspectoratelor colare judeene, cu componentele: - Analiz SWOT privitoare la situaia educaiei copiilor rromi; - Lista prioritilor strategice. inte de dezvoltare i de ameliorare Consultana tehnic a fost asigurat de ctre doamna prof. Eigel Elena, iar colectivul de lucru a fost format din inspectori colari generali judeeni, din adjuncii sau din reprezentanii acestora. La atelier a participat i domnul Ministru Secretar de Stat Kt Jzsef. III. Notificare cu privire la instituirea Grupului de lucru al inspectorilor rromi / pentru rromi care s propun / s elaboreze o Metodologie a MEN privind recuperarea colar a copiilor, tinerilor i a adulilor rromi i nerromi; IV. Apel ctre Guvernul Romniei privind emiterea de urgen a unui act normativ prin care toi copiii, rromi i nerromi, de vrst precolar i pn la clasa a V-a s beneficieze, gratuit, n coli, de o gustare, din fonduri guvernamentale, completate eventual prin contribuii locale, inclusiv n natur (produse de tipul: lapte, ou, fructe, legume, miere, pine . a. ), i prin scutirea productorilor de plata corespunztoare a taxelor ctre primrii, din sponsorizri, din alte fonduri alocate de ONG-uri rrome i nerrome, de persoane fizice - din ar i din strinntate . a. , garantndu-se n acest fel frecventarea colii de ctre elevii rromi i nerromi, avndu-se n vedere creterea ngrijortoare a numrului de elevi rromi i nerromi care nu se nscriu s urmeze coala sau care o abandoneaz. Cu acelai prilej, inspectorii rromi au solicitat conducerii MEN urmtoarele: 1. Avnd n vedere c foarte multe cadre didactice rrome sau nerrome (care lucreaz efectiv la clase de rromi) sunt necalificate, iar pregtirea lor nu se poate realiza dect prin nvmntul la distan, s-a propus ca MEN s aloce 25-30 de locuri subvenionate pentru institutori - limba rromani, la o Universitate

(eventual la Sibiu, pentru a fi n partea central a rii), prin abilitarea cadrelor de la secia de limb rromani a Universitii Bucureti s asigure instruirea pentru a doua specializare (limba i literatura rromani). 2. Inspectorii rromi / pentru rromi au cerut sprijinul MEN ca s reprimeasc statutul iniial (n vara sau ulterior au avut cte o norm ntreag pentru rromi, prin concurs, dar, n urma unor decizii ale I. c. Jud. (Bistria, Hunedoara, Iai, Galai etc) au rmas doar cu cte o jumtate de norm i, de asemenea, s nu fie inta restructurrilor, att dnii ct i cadrele didactice necalificate rrome, compromindu-se n acest fel Strategia MEN n domeniul colarizrii rromilor i contravenind Notificrii MEN nr. 27804 /01. 03. 2000. 3. S se coopteze Grupul de lucru al inspectorilor rromi / pentru rromi de ctre Grupul D. G. . P. i al FSD Bucureti n scopul elaborrii mpreun a Metodologie MEN privind recuperarea colar a copiilor, tinerilor i a adulilor rromi i nerromi, avndu-se n vedere ca n decurs de un an calendaristic elevii rromi s poat parcurge, la alfabetizare, doi ani colari (subliniindu-se specificul rrom i realitatea, observat n practic, anume c, de regul, elevii depii de vrsta colar tiu s citeasc, dar nu tiu s scrie (propunerea doamnei inspectoare Mirena Cionca /Timi/ i a domnului inspector Nstase Anghel /Bacu/, ambii rromi). S-a incriminat faptul c inspectorii rromi / pentru rromi ntmpin greuti cnd solicit introducerea orelor de limb rromani sau nfiinarea de clase de recuperare colar (alfabetizare, completarea studiilor prin formele aprobate, alfabetizare i profesionalizare dup modelul " A doua ans"), ntruct li se spune c nu exist fonduri. S-a cerut nominalizarea n mod expres a fondurilor ntr-un act normativ i suplee n introducerea acestor activiti pe tot parcursul anului colar nu numai la nceput de an. 4. Susinerea financiar a Programului de formare a mediatorilor colari (propus de D. G. . M. N. n proiectul de buget pe acest an), astfel nct n vara aceasta s fie formai cei 210 de mediatori colari rromi (42 judee X 5 mediatori/ jude). De asemenea, s se aib n vedere la rectificarea Legii " Statutul personalului didactic " s fie nscris aceast profesie i n C. O. R. (la MMPS / Agenia Naional de Formare), pentru a putea fi ncadrai i remunerai de coli. 5. Mai muli inspectorii rromi / pentru rromi (jud. Bacu, Iai etc) au ntmpinat greuti la MEN ntruct nu le-au fost nscrise activitile propuse n "Catalogul activitilor extracolare", cernd ca acest Catalog s figureze transparent pe pagina web a MEN i s le fie acceptate activitile propuse printr-un act conex (Au fost cuprinse, totui, de ctre D. G. . M. N. , o tabr intercultural pentru toate minoritile, o tabr intercultural cu participarea a 2/3 rromi i a 1/3 copii nerromi din alte minoriti i o tabr intercultural iniiat de inspectoarea rromi de la Olt n parteneriat cu inspectorii similari de la Sibiu i Neam). 6. A fost apreciat utilitatea n munca inspectorilor rromi / pentru rromi a " Buletinului informativ interactiv privind nvmntul pentru rromi ", elaborat de inspectorul pentru rromi din MEN i transmis pe cale electronic la inspectorate, la ONG-uri rrome i nerrome din ar i din strintae, la alte ministere cu tangen la problematica rrom. n context, inspectoarea Salomeea Romanescu (jud. Olt) a cerut ca MEN, din fondurile PHARE, s repartizeze inspectorilor rromi / pentru rromi i inspectorului pentru rromi din MEN cte un computer, pornind de la multitudinea de contacte pe care le presupune nvmntul pentru rromi cu ONG-urile din ar i din strintate, mai cu seam n activitatea de atragere de fonduri complementare. Pe durata seminarului, s-a subliniat n repetate rnduri, de ctre domnul Dan Oprescu (eful ONRr) i de ctre reprezentanii organizaiei Romani Criss, c Ministerul Educaiei Naionale este cel mai dinamic i cel mai laborios dintre instituiile Statului romn n ceea ce privete structurarea i derularea consecvent a unor programe din Strategia pe care i-a propus-o n direcia educaiei rromilor. Organizaia Romani Criss a artat, la rndul ei, de mai multe ori, c modelul de parteneriat dintre o instituie guvernamental (MEN) i una neguvernamental (Romani Criss) este bine apreciat de ctre O. D. I. H. R. O. S. C. E. , iar proiectul propus de MEN n colaborare cu Romani Criss privind mediatorul colar va fi recomandat de ctre domnul Gheorghe Nicolae tuturor rilor balcanice ca model de parteneriat ntre astfel de instituii i spre multiplicare. S-a mai artat c politica MEN de deschidere din ultimii 2 ani spre colaborarea cu ONGurile rrome i nerrome n domeniul colarizrii rromilor (P. E. R. SUA prin cele dou birouri din Trgu Mure i Bucureti, Romani Criss, "Salvai Copiii", "Caritas" Satu Mare, SON (Cluj Napoca - CRCR i FSD Bucuresti) . a. , care au acumulat o expertiz alternativ n domeniul colarizrii rromilor, nu poate fi dect benefic pentru elevii rromi i pentru coala romneasc. La ntrebarea fecvent de ce s-a ales Tulcea pentru organizarea seminarului (att din partea inspectorilor ct i din partea mass- media) am artat c ne deplasm, de regul, ntr-o zon n care am avut i avem probleme cu inspectoratele colare judeene din perspectiva ncadrrii n structura lor a inspectorilor

rromi / pentru rromi sau din cea a unei slabe percepii cu privire la necesitatea accelerrii nvmntului pentru rromi (la Tulcea nu exist un inspector rrom / pentru rromi, ci doar un "girant", la Brila a fost ncadrat recent cu o jumtate de norm o inspectoare romnc pentru toate minoritile, I. c. Buzu a ncadrat o inspectoare romnc, dar a refuzat s ne prezinte datele sale personale (i nici nu s-a prezentat la seminar), iar la Galai a fost numit o romnc pe care am cunoscut-o dup 4 luni de la numire abia la seminar, iar aproape clandestin i cu suflet sprijinea nvmntul rrom o alt inspectoare, doamna Dimofte. I. c. Jud. Galai mai deine i performana de a fi refuzat recent de la " Salvai copiii! dotarea unei grdinie pentru rromi, la un liceu din Tecuci, dup ce, n prealabil, conducerea liceului respectiv i dduse acordul cu privire la derularea proiectului. De asemenea, domnul Drosu Gheorghe, profesor rrom de limba rromani la Tecuci, nu este sprijinit s aib norm ntreag, fiind remunerat cu o indemnizaie minim, nu cu salariu etc. Urmtoarele ntlniri de lucru ale inspectorilor rromi / pentru rromi au fost planificate de ctre domnul Gheorghe Saru mpreun cu finanatorii n lunile mai (cu P. E. R. Trgu Mure, la Trgu Mure sau la Sf. Gheorghe), iunie (cu " Salvai Copiii!", la Sibiu), iulie (cu Liga "Pro Europa", Trgu Mure). lect. univ. dr. Gheorghe Saru, inspector pentru limba rromani n D. G. . M. N. - M. E. N. ___________________________________________________________________ b) Documentele elaborate I. Fia cu atribuiunile mediatorului colar 1. Sprijin i contribuie la realizarea colarizrii copiilor rromi la toate nivelele; 2. Faciliteaz organizarea de ntlniri cu prinii rromi; 3. Colaboreaz cu O. N. G. -urile rrome i nerrome; 4. Furnizeaz datele necesare elaborrii proiectelor i a recenzrii corecte a populaiei colare; 5. Identific poteniale cadre didactice rrome (rromi absolveni de liceu, elevi rromi performani); 6. Semnaleaz i mediaz conflicte inter- i intracomunitare; 7. Mediatizeaz informaiile i facilitile privind educaia pentru rromi; 8. ncurajeaz angrenarea prinilor n educaia copiilor i n viaa colii; 9. Semnaleaz aspecte deosebite din comunitate n scopul sensibilizrii autoritilor n soluionarea lor. II. Deschideri spre elaborarea unei strategii cu privire la politica educaional referitoare la populaia colar rrom, la nivelul inspectoratelor colare judeene, Context Ministerul Educaiei Naionale mpreun cu Organizaia Romani Criss i O. D. I. H. R. - O. S. C. E. au iniiat o ntlnire cu inspectorii colari (pentru) rromi i cu inspectorii generali, n perioada 15 - 17 martie 2000, la Tulcea. Inspectorii generali au avut o sesiune special n cadrul creia s-a urmrit conturarea unor direcii prioritare de aciune, formulate la nivel general i adaptabile la contextul fiecrui jude. n urma acestei sesiuni, s-au realizat: a) Analiz SWOT privitoare la situaia educaiei copiilor rromi; b) Lista prioritilor strategice. inte de dezvoltare i de ameliorare. n funcie de realitatea din fiecare jude, orice enun consemnat n analiza SWOT poate glisa pe structurile: Puncte forte <> Puncte slabe Oportuniti <> Ameninri a) Analiza SWOT privitoare la situaia educaiei copiilor rromi Puncte forte Oportuniti - existena inspectorului rrom, a fiei - existena unor programe de susinere postului (O. G. , O. N. G. ) - cadrul legislativ - politica european - programele pentru rromi beneficiaz - deschiderea liderilor rromi de finanare - demersurile din partea reprezentanilor - planurile de dezvoltare ale instituiilor etniei, viznd afirmarea propriului colare vizeaz i populaia rrom sistem de valori - deschiderea cadrelor didactice

- colaborarea cu liderii rromi - existena Curriculumului la dispoziia colii (C. . D. ) ___________________________________________________________________ Puncte slabe Ameninri / Frne - slaba motivaie a rromilor pentru - situaia socio - economic general frecventarea colii - reea de comunicare incomplet - prejudeci izvorte din lipsa de conceput, deoarece nu se are n cunoatere i din informarea incomplet vedere comunicarea pe paliere a cadrelor didactice egale - lipsa / numrul redus de cadre didactice de etnie rrom - rata mare a absenteismului sau a abandonului b) Lista prioritilor strategice. inte de dezvoltare i de ameliorare. Misiune: Asigurarea condiiilor prin care s se transpun n realitate dezideratul de acordare a anselor egale pentru rromi prin educaie * Crearea unor baze documentare referitoare la: - starea de fapt privitoare la educaia i la colarizarea rromilor; - cultura i civilizaia rrom * Realizarea prin curriculumul la dispoziia colii (C. D. . ) a unui traseu colar adaptat nevoilor educaionale ale copiilor rromi; * Popularizarea i multiplicarea unor programe care s-au bucurat de succes; * Stabilirea parametrilor legali privind sistemul de colarizare prin alternative de recuperare (alfabetizare, continuare de studii, alfabetizare + nsuirea unei meserii); * Proiectarea i desfurarea unor programe pentru realizarea convergenei culturale; * Formarea "Ageniilor schimbrii" pe problematica educaiei copiilor rromi i a proiectrii n vederea obinerii unor finanri; * Accederea la programe europene (printr-o mai eficient popularizare a ofertelor de programe); * Aducerea n contiina public a informaiilor corecte, care s duc la nlturarea prejudecilor referitoare la copiii rromi; * Stabilirea obiectivelor educaionale comune (coal - lideri rromi), n vederea unor iniiative comune. III. Notificare cu privire la instituirea Grupului de lucru al inspectorilor rromi / pentru rromi care s propun / s elaboreze o Metodologie a MEN privind recuperarea colar a copiilor, a tinerilor i a adulilor rromi i nerromi Cu ocazia Seminarului consacrat instruirii inspectorilor rromi / pentru rromi (Tulcea, 15 - 17 martie 2000) s-a stabilit, n prezena domnului dir. gen. adj. Alexandru ion, componena Grupului de lucru care va propune / elabora Metodologia Ministerului Educaiei Naionale privind recuperarea colar a copiilor, a tinerilor i a adulilor rromi i nerromi, format din urmtorii inspectori rromi / pentru rromi: Nstase Anghel (Bacu), Blan Costic (Hunedoara) Roman tefan (Iai) Mirena Cionca (Timi) Paulina Mihai (Prahova) Eigel Elena (Iai) Cornel Golea (Mehedini) Olga Markus (Mure) Ana Maria Demeter (Harghita) Ghi Tudoria (Ialomia) Feraru tefania (Giurgiu) Mihoc Dan (Cluj) Gheorghe Saru (Bucureti)

Apel ctre Guvernul Romniei privind emiterea de urgen a unui act normativ prin care toi copiii, rromi i nerromi, de vrst precolar i pn la clasa a V-a s beneficieze, gratuit, n coli, de o gustare

APEL
Inspectorii rromi / pentru rromi i inspectorii generali ai inspectoratelor colare judeene, reunii cu prilejul celui de-al doilea Seminar al inspectorilor rromi / pentru rromi (organizat la Tulcea, n perioada 15 - 17 martie 2000, de Ministerul Educaiei Naionale, cu sprijinul financiar i logistic al Romani CRISS i al O. D. I. H. R. - O. S. C. E. ) au rennoit Apelul lansat de organizaiile neguvernamentale i de instituiile guvernamentale la Seminarul de la Sinaia organizat de " Salvai copiii!" n octombrie 1999 n vederea elaborrii Planului naional de aciune n favoarea copiilor rromi, solicitnd ca instituiile statului responsabile moral (Ministerul Sntii, Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, Agenia Naional pentru Protecia Copilului, Ministerul Educaiei Naionale, Ministerul Tineretului i Sportului, Ministerul Finanelor), O. N. G. -urile rrome i nerrome, autoritile locale, primriile, agenii economici, persoanele fizice i juridice din ar i din strintate . a. s-i regndeasc msurile de finanare a proiectelor / programelor privind educaia copiilor i tinerilor rromi, a copiilor din instituiile de protecia minorilor, a copiilor strzii - nerromi i rromi. n acest spirit, participanii la Seminar invit Guvernul Romniei s emit de urgen un act normativ prin care toi copiii rii - indiferent de etnie - precolari i de vrst colar pn la clasa a V-a s beneficieze gratuit n coli de o gustare pe durata programului colar. Necesitatea acestei faciliti normale pentru vigoarea unei naiuni rezid din faptul ngrijortor c tot mai muli copii, rromi i nerromi, abandoneaz sau nu se nscriu s urmeze coala, avnd ca motiv lipsa hranei elementare. Postul de inspector rrom / pentru rromi n contextul restructurrilor din nvmnt n atenia domnilor inspectori generali din toate I. c. Judeene Ref. : postul de inspector pentru rromi ntruct n cteva judee prima msur de restructurare n cadrul inspectoratelor colare judeene a vizat postul inspectorului pentru minoriti, ndeosebi postul de inspector rrom / pentru rromi, procedndu-se la anularea postului (Dolj), sau la njumtirea lui (Iai), v retransmitem Notificare privind aplicarea Ordinelor ministrului educaiei naionale nr. 3269/27. 02. 2000 i 3271/28. 02. 2000 n nvmntul pentru minoriti i v reamintim c: -numirea inspectorilor rromi / pentru rromi s-a fcut n contextul Strategie MEN privind nvmntul pentru rromi pentru 7 ani: -Strategia MEN este parte integrant a Strategiei Guvernului Romniei privind mbuntirea situaiei rromilor; -Recomandarea (2000) 4 din 3 februarie 2000 a Comitetului de Minitri ai Statelor membre ale Consiliului Eurepei privind educaia copiilor rromi n Europa prevede existena unor astfel de posturi i a unui nvmnt cu cadre proprii rrome, inclusiv pe criteriul discriminrii pozitive (existena inspectorilor rromi numii cu delegaie i a cadrelor didactice rrome necalificate) etc. n acest context, v rog, colegial, s reflectai cu toat disponibilitatea Dumneavoastr asupra efectelor negative ce se vor produce, att pe plan intern ct i n strintate, mai ales ntr-un context creat de aciunile antirasiste derulate n aceste zile, prin anularea acestor posturi sau prin scoaterea cadrelor didactice rrome din nvmnt. V anexez, un punct de vedere mediatizat recent de MEDIAFAX si, personal, voi fi consecvent i voi denuna astfel de proceduri discreionare, lipsa de consecven a autoritilor noastre romnete n domeniul colarizrii rromilor, ct i practica romneasc de a se oferi ceva cu o mn i de a se lua napoi cu dou. 24 martie 2000 lect. univ. dr. Gheorghe Saru, inspector pentru rromi i limba rromani n MEN 20 mar (MEDIAFAX) Inspectorii scolari rromi au acuzat mai multe institutii din subordinea Ministerului Educatiei Nationale (MEN), cu ocazia unui seminar pe tema invatamintului pentru rromi, ca promoveaza rasismul si manifesta o atitudine discretionara fata de politica ministerului privind

scolarizarea rromilor, se arata intr-un comunicat remis, luni, agentiei MEDIAFAX, de catre organizatorii actiunii. "Inspectoratele scolare din judetele Botosani, Calarasi, Maramures si Teleorman ignora, in continuare, politica MEN si a statului roman, in domeniul scolarizarii rromilor, invocind argumente ce frizeaza bunul plac, ridicolul, intoleranta si rasismul", a precizat Gheorghe Sarau, inspector pentru rromi si limba rromani in cadrul Directiei Generale de Invatamint pentru Minoritati Nationale din MEN. Inspectorii rromi sustin ca institutiile mentionate au "dificultati de perceptie asupra necesitatii numirii unui inspector rrom insarcinat cu problemele acestei etnii, in structura inspectoratelor scolare". In cadrul seminarului, desfasurat la Tulcea, a fost elaborata o "Fisa cu atributiunile mediatorului scolar". Documentul se refera la o persoana desemnata de comunitatea rroma pentru a facilita contactul acestei etnii cu scoala si cu autoritatile locale, in vederea cresterii frecventarii orelor de curs, de catre elevii rromi. Inspectorii rromi au hotarit sa elaboreze o "Metodologie privind recuperarea scolara a copiilor, tinerilor si adultilor rromi si nerromi" si au intocmit un "Apel catre Guvernul Romaniei", solicitind emiterea unui act normativ prin care toti copiii, rromi si nerromi, de la virsta prescolara si pina la clasa a V-a, sa beneficieze gratuit, in scoli, de o gustare, platita din fonduri bugetare. Participantii la seminar au mai cerut conducerii MEN sa aloce 25-30 de locuri subventionate, la o universitate, pentru institutori de limba rromani, iar cadrele didactice de la sectia de limba rromani din cadrul Universitatii Bucuresti sa fie abilitate sa predea si literatura rromani. O analiza recenta, cu privire la situatia educatiei copiilor rromi, arata ca acestia au o slaba motivatie pentru frecventarea scolii, au prejudecati cauzate de lipsa de informare, numarul cadrelor didactice de etnie rroma este redus, iar rata absenteismul si abandonului scolar, in rindul copiilor rromi, este foarte mare. Programe strategice privind nvmntul pentru rromi Programe strategice ale Ministerului Educaiei Naionale n domeniul educaiei rromilor (n ultimii 2 ani) Ministerul Educaiei Naionale din Romnia i-a stabilit, n urm cu 2 ani, urmtoarele programe strategice privind educaia rromilor, n contextul unor msuri afirmative, pentru o durat de 7 ani, care s-au dovedit i se dovedesc realiste: 1. Crearea unei intelectualiti rrome, prin acordarea unor locuri speciale pentru rromi i de faciliti la examenul de admitere n faculti i colegii universitare (cel puin pe baza mediei minime de admitere, cinci). S-au emis n acest scop: O MEN nr. 3577 /15. 04. 1998, O MEN nr. 5083 din 26 noiembrie 1999 i O MEN nr. 3294 / 01. 03. 2000). n baza acestora, cte 150 de tineri rromi beneficiaz anual de acest program. De asemenea, a fost nfiinat secia de limb i literatur rromani la Facultatea de Limbi i Literaturi Strine (Universitatea Bucureti), au fost angajate dou cadre didactice n specialitate (un profesor de etnie rom i altul romn) i au fost acordate cte 10 locuri anual pentru rromi. 2. Dup numirea la 1 mai 1998 a unui inspector pentru limba rromani i rromi n cadrul Direciei Generale de nvmnt pentru Minoritile Naionale, s-au creat premisele structurrii unei infrastructuri la nivelul inspectoratelor colare judeene, prin numirea de inspectori rromi (20) i nerromi (18), n baza O MEN nr. 3363 din data de 1 martie l999, nsrcinai cu nvmntul pentru rromi din fiecare jude. S-au ntmpinat greuti la nivelul administraiei colare judeene n legtur cu percepia acestei necesiti i n contextul unor acte legislative exploatate contradictoriu. Aciunea s-a reluat i soluionat, prin emiterea n completare a unui alt O MEN cu nr. 4219 / 17 august 1999, n baza cruia s-au numit, inclusiv " cu delegaie" inspectori rromi. n trei judee (Botoani, Clrai, Maramure) nu s-au numit nc inspectori rromi.

3. S-a trecut la reperarea cadrelor didactice rrome calificate i la structurarea unei reele de cadre didactice rrome calificate, dar i necalificate (tineri rromi absolveni de liceu cu diplom de bacalaureat, cunosctori ai limbii rromani, care s predea aceast limb n coli, care s lucreze la clasele cu copii rromi sau la cele de recuperare colar) i s-a demarat formarea de cadre didactice rrome/pentru rromi (fiind astfel cooptate i cadrele didactice din afara etniei doritoare s lucreze cu copii rromi), prin cursuri de var (cum au fost Cursurile de iniierea/perfecionarea cunotinelor de limb rromani destinate cadrelor didactice rrome i nerrome (calificate i necalificate) desfurate la Satu Mare, n iulie - august 1999, pentru 60 de cursani, timp de 21 de zile (cu sprijin financiar primit din partea D. P. M. N. Guvern i F. S. D. Bucureti i Cluj Napoca). Cursul va fi organizat i n vara anului 2000, din fondurile bugetare ale MEN. 4. S-a schimbat percepia MEN privind activitatea ONG-urilor n domeniul colarizrii rromilor, ntrindu-se colaborarea cu acestea (Proiectul pentru Relaii Etnice- SUA prin biroul de la Trgu Mure, Fundaia pentru o Societatea Deschis, Organizaiile "Salvai copiii!, Romani CRISS, Liga " Pro Europa " din Trgu Mure, "Caritas" Satu Mare . a. ), derulndu-se o serie de activiti n comun, finanate n totalitate de acestea sau n parteneriat. n martie 2000, MEN mpreun cu Romani CRISS, cu prilejul celui de-al doilea seminar de lucru consacrat inspectorilor rromi / pentru rromi, au elaborat Fia mediatorului colar, urmnd ca n aceast var, din fondurile bugetare proprii, MEN s pregteasc mediatorii colari rromi (cte 5 mediatori/jude, anume 210 la nivel de ar), care s faciliteze contactul dintre comunitile compacte de rromi i coal (autoriti etc) n vederea creterii frecvenei colare. La iniiattiva MEN i a Organizaiei " Salvai copiii!" au fost lansate mpreun cu diferite ONG. -uri din Romnia i cu unele ministere i departamente guvernamentale dou Apeluri ctre Guvernul Romniei i ctre organizaiile rrome i nerrome, din Romnia i din strintate, cu programe n domeniul rromilor, de ai regndi strategiile privind rromii i de a se emite un act normativ prin care toi elevii, rromi i nerromi, s beneficieze, cel puin la nivelul nvmntului precolar i primar, de o gustare gratuit n grdinie i coli. Pe baza expertizei acumulate de diferitele ONG-uri, s-a observat c la baza abandonului colar st lipsa acut a resurselor financiare pentru majoritatea familiilor de rromi, dar i de nerromi, iar oferirea unei mese simbolice n coli ar eradica abandonul colar. 5. . S-a continuat producerea de programe colare pentru limba i literatura rromani, respectiv pentru istoria i tradiiile rromilor, ct i de manuale colare de limb rromani, mpreun cu cadrele didactice rrome, i s-a stimulat introducerea de ore de limb rromani (cte 3-4 ore sptmnal / clas sau grup) n unitile colare n care exist elevi rromi i cadre didactice (necalificate i calificate). n acest scop, au fost emise: O MEN nr. 4562/ 16 septembrie 1998, O MEN nr. 3533 / 31. 03. 1999 i O MEN nr. 3113 din 31. 01. 2000 privind predarea limbilor materne, prin care, pentru limba rromani, s-au acordat faciliti sporite. 6. La iniiativa inspectorului pentru limba rromani i rromi din MEN, ncepnd cu ianuarie 1999, s-a creat o baz documentar privind colarizarea rromilor, structurndu-se o subpagin web pe pagina MEN (www. edu. ro) i se editeaz un " Buletin informativ interactiv privind nvmntul pentru rromi", ce se distribuie pe cale electronic, inspectorilor rromi, ONG-urilor rrome i nerrome, unor persoane i organisme interne i internaionale cu competen n domeniul rrom. 7. S-au creat faciliti n ceea ce privete direcionarea elevilor rromi spre nvmntul confesional si vocational i, de asemenea, n legtur cu " recuperarea " colar a tinerilor rromi care au abandonat studiile, prin emiterea unor ordine n acest scop: O MEN nr. 3633 din 14. 04. 1999 privind eradicarea analfabetismului, O MEN nr. 4231 din 18. 08. 1999 cu privire la aplicarea experimental a Programului de combatere a marginalizrii i a excluderii sociale i profesionale a tinerilor care au abandonat nvmntul obligatoriu i nu au dobndit competenele minime necesare ocuprii unui loc de munc" (mpreun cu FSD); O MEN nr. 4318 din 30. 08. 1999 privind organizarea nvmntului profesional prin coala de ucenici n anul colar 1999-2000 . a. 8. n contextul activitilor educative extracolare, pe perioada vacanelor colare, un numr de 100 150 de elevi rromi particip alturi de 50 - 100 de elevi din alte etnii la programele de profil ale Taberei interculturale de la Nvodari. 3 aprilie 2000 Inspector pentru limba rromani, lect. univ. dr. Gheorghe Saru Reglementari ale Consiliului Europei privind invatamantul pentru rromi Recommandation n R (2000) 4 du Comit des Ministres aux Etats membres sur l'ducation des enfants roms/tsiganes en Europe. Versiune in limba romana realizata de organizatia Salvati copiii!

CONSILIUL EUROPEI Recomandarea no. R (2000) 4 a Comitetului de Ministri din Statele membre privind educatia copiilor rromi\tigani in Europa (adoptata de Comitetul de Ministri la 3 februarie 2000, in timpul celei de-a 696-a reuniuni a Delegatilor Ministrilor) Comitetul de Ministri, conform art. 15. b din Statutul Consiliului Europei, Considerand ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai stransa intre statele membre si ca acest scop poate fi urmarit mai ales prin adpotarea unei actiuni comune in domeniul educatiei; Recunoscand urgenta unor noi fundamente pentru viitoarele strategii educative in favoarea rromilor\tiganilor in Europa, in principal datorita ratei ridicate a analfabetismului sau semi-analfabetismului care exista in aceasta comunitate, a amplorii esecului scolar, a proportiei scazute a tinerilor care termina studiile primare si a persistentei unor factori cum ar fi absenteismul scolar; Notand ca problemele cu care se confrunta rromii\tiganii in domeniul scolar sunt in principal datorate politicilor educative promovate timp indelungat, care au condus fie la asimilarea, fie la segregarea copiilor rromi\tigani in scoala pe motiv ca sufera de un <handicap sociocultural>; Considerand ca pozitia defavorizata a rromilor\tiganilor nu va putea fi remediata decat daca egalitatea sanselor in domeniul educatiei este garantata pentru copiii rromi\tigani; Considerand ca educatia copiilor rromi\tigani trebuie sa fie o prioritate a politicilor nationale in favoarea rromilor\tiganilor; Avand in vedere ca politicile vizand reglementarea problemelor cu care se confrunta rromii\tiganii in domeniul educatiei trebuie sa fie globale si fondate pe constatarea ca problema scolarizarii copiilor rromi\tigani este legata de un ansamblu de factori si de conditii prealabile, in special aspectele economice, sociale, culturale si lupta contra rasismului si discriminarii; Avand in vedere ca politicile educative in favoarea copiilor rromi\tigani vor trebui insotite de o politica activa in ceea ce priveste educatia adultilor si invatamantul profesional; Considerand ca, daca un text referitor la educatia copiilor rromi\tigani exista la nivelul Statelor membre ale Uniunii Europene (Rezolutia Consiliului Ministrilor Educatiei reuniti in cadrul Consiliului, la 22 mai 1989, privind scolarizarea copiilor tigani si nomazi; 89\C 153\02), este urgenta dispunerea unui text care sa acopere ansamblul Statelor membre ale Consiliului Europei; Tinand cont de Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale si de Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare; Avand in vedere recomandarile 563 (1969) si 1203 (1993) ale Adunarii parlamentare a Consiliului Europei care prezinta nevoile in materie de educatie ale rromilor\tiganilor in Europa; Avand in minte Rezolutiile 125(1981), 16(1995) si 249(1993) si Recomandarea 11(1995) a Congresului puterilor locale si regionale din Europa referitoare la situatia rromilor\tiganilor din Europa; Avand in vedere Recomandarea de politica generala 3 a Comisiei europene contra rasismului si intolerantei privind <lupta contra rasismului si intolerantei fata de rromi\tigani>; Tinand cont de actiunea Consiliului cooperarii culturale (CDCC) pentru a raspunde Rezolutiei 125(1981), si in special publicarea raportului <Tigani si nomazi> (1985), actualizat in 1994 (<Rromi, Tigani, Nomazi>, Editura Consiliului Europei); Luand act cu satisfactie de nota prezentata de Grupul de specialisti pe problemele rromilor\tiganilor asupra educatiei copiilor rromi:<Elemente strategice ale unei politici de educatie pentru copiii rromi in Europa> (MG-S-ROM (97) 11), Recomanda guvernelor Statelor membre: - sa respecte, in aplicarea politicii lor educationale, principiile enuntate in anexa prezentei Recomandari; - sa aduca prezenta Recomandare in atentia instantelor publice competente din tarile lor respective, prin cai nationale specifice. Anexa la Recomandarea no. R(2000) 4 Principiile directoare ale unei politici de educatie fata de copiii rromi\tigani in Europa I. Structuri 1. Politicile educative in favoarea copiilor rromi\tigani vor trebui sa fie insotite de mijloace adecvate si structuri suple indispensabile pentru a reflecta diversitatea populatiei de rromi\tigani in Europa

si sa tina cont de existenta grupurilor de rromi\tigani cu un mod de viata itinerant sau semi-itinerant. In aceasta privinta, recurgerea la un sistem de educatie la distanta, bazat pe noile tehnologii ale comunicatiei va putea fi avut in vedere. 2. Accentul va trebui pus pe o mai buna coordonare la nivele internationale si nationale, regionale si locale pentru a evita dispersarea eforturilor si a favoriza sinergiile. 3. Statele membre vor trebui, in aceasta optica, sa sensibilizeze Ministerele Educatiei in problema educatiei copiilor rromi\tigani. 4. Invatamantul prescolar trebuie sa fie larg dezvoltat si sa fie accesibil copiilor rromi\tigani, pentru a garanta acestora accesul la invatamantul scolar. 5. Ar fi de dorit, de asemenea, sa se urmareasca in mod particular mai buna comunicare cu si intre parinti prin recurgerea, unde este cazul, la mediatorii din cadrul comunitatii de rromi\tigani care ar avea posibilitatea de acces la o cariera profesionala specifica. Ar trebui oferite parintilor informatii speciale si consiliere in legatura cu obligativitatea educatiei si mijloacele de sustinere pe care municipalitatile pot sa le ofere familiilor. Excluderea si lipsa de cunostinte si educatie (vezi analfabetismul) a parintilor impiedica si copiii sa beneficieze de sistemul educativ. 6. Ar trebui realizate structuri de sprijin adecvate care sa permita copiilor rromi\tigani sa beneficieze, mai ales prin exemplul unor actiuni pozitive, de egalitatea de sanse la scoala. 7. Statele membre sunt invitate sa furnizeze mijloacele necesare de punere in practica a politicilor si masurilor mai sus mentionate pentru a desfiinta prapastia dintre elevii rromi\tigani si cei apartinand populatiei majoritare. II. Programe scolare si material pedagogic 8. Masurile educative in favoarea copiilor rromi\tigani ar trebui sa se inscrie in cadrul politicilor mai largi interculturale si sa tina cont de caracteristicile culturii rromani si de pozitia defavorizata a numerosi rromi\tigani din statele membre. 9. Programele scolare, in ansamblul lor si materialul didactic ar trebui sa fie concepute intr-o maniera care sa respecte identitatea culturala a copiilor rromi\tigani. Ar trebui deci introdusa istoria si cultura rromilor in materialele pedagogice pentru a reflecta identitatea culturala a copiilor rromi\tigani. Participarea reprezentantilor comunitatilor de rromi\tigani la elaborarea materialelor asupra istoriei, culturii sau limbii rromilor\tiganilor ar trebui incurajata. 10. Statele membre ar trebui, in acelasi timp, sa asigure ca aceste masuri sa nu se constituie in programe scolare distincte care ar putea duce la crearea de clase separate. 11. Statele membre ar trebui, de asemenea, sa incurajeze elaborarea de materiale pedagogice bazate pe exemple de actiuni reusite pentru a ajuta profesorii in munca lor cotidiana cu scolarii rromi\tigani. 12. In tarile unde limba rromani se vorbeste, ar trebui oferita copiilor rromi\tigani posibilitatea de a urma invatamantul in limba materna. III. Recrutarea si formarea educatorilor 13. Ar fi de dorit sa se prevada introducerea unei discipline specifice in programele care pregatesc viitorii educatori\profesori pentru ca acestia sa obtina cunostintele si o formatie care sa le permita sa inteleaga mai bine scolarii rromi\tigani. Totusi, educatia scolarilor rromi\tigani ar trebui sa ramana parte integranta a sistemului educativ general. 14. Comunitatea de rromi\tigani ar trebui sa fie cooptata la elaborarea programelor si sa poata comunica direct informatii viitorilor profesori. 15. Ar trebui, de asemenea, sa fie favorizata recrutarea si formarea de educatori din randul comunitatii de rromi\tigani. IV. Informatie, cercetare si evaluare 16. Statele membre ar trebui sa sustina micile proiecte de cercetare\actiune novatoare in scopul gasirii de raspunsuri adaptate nevoilor locale. Rezultatele acestor initiative sa fie mediatizate. 17. Rezultatele politicilor educative in favoarea copiilor rromi\tigani sa fie urmarite indeaproape. Toti actorii implicati in educatia copiilor rromi\tigani (autoritati scolare, educatori, parinti, organizatii neguvernamentale) ar trebui sa fie invitati sa participe la procesul de monitorizare.

18. Evaluarea politicilor educative ar trebui sa tina cont de un ansamblu de criterii, inclusiv de indicii de dezvoltare personala si sociala, fara a se limita la estimari de asiduitate si esec scolar. V. Consultare si coordonare 19. Participarea tuturor partilor implicate (ministere ale Educatiei, autoritati scolare, familii si organizatii rrome) la elaborarea, punerea in practica si urmarirea politicilor educative in favoarea Rromilor\tiganilor ar trebui incurajata de Stat. 20. Ar fi de dorit, de asemenea, sa se faca apel la mediatorii din comunitatea de rromi\tigani, in special pentru a facilita contactele intre rromi\tigani, populatia majoritara si institutiile scolare si a evita conflictele in scoala, la toate nivele de scolarizare. 21. Ministerele Educatiei, in contextul sensibilizarii amintite la punctul I, paragraful 3, de mai sus, ar trebui sa faciliteze coordonarea eforturilor diferitilor actori si sa permita transmiterea informatiei intre diferitele nivele ale autoritatilor responsabile cu educatia. 22. Statele membre ar trebui sa incurajeze mai mult si sa sustina schimbul de experienta si de practici pozitive. Promovarea conceptului de nonviolen i toleran n cadrul societii, educaie democratic i pentru democraie Perspectiva la nivelul politicii educationale. (1) Invatamantul urmareste realizarea idealului educational intemeiat pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti si contribuie la pastrarea identitatii nationale. (2) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative. (Legea Invatamantului, nr. 85/1995, Art. 3) Prin evenimentele de Decembrie 1989 si transformarile care au urmat, societatea romaneasca si-a exprimat optiunea pentru democratie, adica pentru construirea unui spatiu social in care raporturile interumane, procesele si activitatile sociale sa se intemeieze pe valori umane fundamentale: dreptatea, adevarul, libertatea, toleranta, pluralismul, respectul, solidaritatea. Democratia nu este insa o stare de fapt, ci un proces, o constructie sistematica ce angajeaza eforturi permanente si concertate in plan decizional si in plan actional. Atasamentul real fata de valorile democratiei trebuie sa se reflecte in optiuni explicite la nivel legislativ si la nivel comportamental. Politica in domeniul educatiei ca o componenta semnificativa a politicii generale sustine si conditioneaza intr-o masura decisiva procesul democratizarii societatii romanesti. Cadrul legislativ al democratizarii scolii, ca institutie, si al educatiei, ca proces, il constituie Legea Invatamantului impreuna cu ansamblul actelor normative prin care se reglementeaza reforma educatiei. Politica educationala promoveaza valori si principii fundamentale, consacrate in Constitutie si in Declaratia Universala a Drepturilor Omului: respectul fiintei si demnitatii umane, dreptul la educatie, dreptul la dezvoltare, dreptul la identitate, respectul diversitatii si valorizarea ei pozitiva, toleranta activa si solidaritatea umana. Avem nevoie de un invatamant orientat spre valori. Este timpul, in orice caz, sa clarificam din nou situatia valorilor in invatamant. respectul fata de aproapele nostru ca fiinta similara noua, ajutorarea celui aflat in dificultate, receptivitatea la argumente sunt valori ce merita a fi cultivate, in orice context si oricand in invatamant. (Andrei Marga, Privire in viitorul invatamantului romanesc) O scoala democratica si o educatie pentru democratie constituie resursele pe care societatea le angajeaza pentru a-si configura un anume orizont de devenire. Gestionarea eficienta a acestor resurse se masoara in nivelul de performanta al agentilor sociali, in gradul de coeziune si rationalitate sociala si in capacitatea societatii de a-si solutiona creativ problemele. Nu in ultimul rand, se impune chiar de catre tema dezbaterii o precizare: calcule elementare arata ca o persoana needucata este infinit mai scumpa; ea costa societatea mult mai mult si mult mai dureros, am spune.

Perspectiva la nivelul reformei educatiei. Reforma educatiei, proces aflat in plina desfasurare in Romania, presupune reconfigurarea intregului proces educational: de la finalitatile educatiei, pana la procedurile, institutiile, actorii, mijloacele si suportul material pe care realizarea acestor finalitati le presupun. Schimbarea pe care o antreneaza reforma este una deosebit de profunda si evidentiaza inca o data modul in care scoala raspunde comenzii sociale, dar, totodata, creaza si modeleaza transformari sociale. Pana in 1989, sistemul educational romanesc a servit interesele unei societati totalitare. In consecinta, structural si functional, el a reflectat o anumita paradigma a invatarii invatarea adaptativa, invatarea de mentinere. Acest tip de invatare minimalizeaza initiativa umana, succesul insemnand ajustarea pasiva a comportamentului la presiuni exterioare. Invatarea ca adaptare implica ideea ca fiintele umane reactioneaza la schimbari care se produc intr-un mediu dat, neavand nici o putere de a le prevedea, cu atat mai putin de a le influenta sau produce. Adaptarea este intotdeauna consecutiva schimbarii, este reactiva, si inseamna implicit supunerea la evenimente. Societatea democratica si economia de piata presupun insa un cu totul alt tip de agent social persoana activa, autonoma, creativa, responsabila, avand capacitatea de a anticipa, a proiecta si de a discerne critic, capacitatea de a coopera, de a construi. Reforma educatiei aseaza deci sistemul educational si continutul activitatii scolare pe coordonatele unei noi paradigme a invatarii invatarea activa, participativa, anticipativ inovativa. Obiectivele ei sunt: definirea politicii educationale asigurarea cadrului legislativ restructurarea sistemului de invatamant promovarea reformei curriculare reforma pregatirii initiale si continue a personalului didactic reforma conducerii, organizarii si finantarii invatamantului asigurarea, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a invatamantului dezvoltarea cerecetarii in domeniul educatiei intarirea relatiei dintre educatie si societate. Un element esential al reformei este integrarea in activitatea scolara a noilor educatii: educatia pentru dezvoltare durabila, educatia pentru calitate, educatia globala, educatia pentru mass-media, educatia antreprenoriala, educatia pentru valori. Ansamblul documentelor reformei situeaza pe o pozitie centrala educatia pentru democratie. Ea subsumeaza un ansamblu de principii si continuturi specifice concretizate in: educatia pentru drepturile omului / drepturile copilului educatia pentru pace educatia pentru toleranta si rezolvarea nonviolenta a conflictelor educatie multiculturala educatia pentru cetatenia democratica. Concret, planurile de invatamant pentru invatamantul obligatoriu includ ca disciplina obligatorie educatia / cultura civica, impreuna cu o intreaga arie curriculara destinata desfasurarii unor activitati educative al caror scop fundamental este abilitarea elevilor cu competentele indispensabile convieturii intr-o societate pluralista, deschisa, democratica: arie numita Consiliere si orientare. Perspectiva la nivelul activitatii scolare curente. Conceptul de nonviolenta si cel de toleranta se regasesc in mod explicit in cadrul programelor curriculare ale disciplinelor Educatie civica, Psihologie, Sociologie, Filosofie, Etica aplicata. In acelasi timp, motivul pentru care a fost introdusa in planurile de invatamant o disciplina ca Logica si argumentare este nevoia de a-i ajuta pe elevi sa-si formeze capacitati de rationare si comunicare eficienta, de dialog, argumentare si convingere, astfel incat ei sa dobandeasca increderea in forta ratiunii si sa-si modeleze

rational comportamentele. Aceleasi finalitati urmaresc multe alte discipline reunite in aria curriculara Limba si comunicare si Consiliere si orientare. In acelasi timp, numeroase scoli dezvolta si participa la programe speciale destinate recuperarii si integrarii sociale a tinerilor. Un exemplu il constituie programul Educatia pentru a doua sansa. Este impresionant efortul scolii de a rezista la consecintele procesului de destructurare a valorilor si de anomizare care insotesc transformarile actuale ale societatii romanesti. Scoala promoveaza explicit si implicit prin cultura ei, prin activitati complementare si extrascolare toleranta si nonviolenta; practic, ea este si trebuie sa ramana un spatiu al increderii, intrajutorarii, al dezvoltarii libere a personalitatii umane. Cu toate acestea, statisticile, faptele cotidiene, demonstreaza cresterea nivelului de agresivitate si diversificarea formelor violentei in scoli, paralel cu cresterea ratei de abandon scolar, in special in mediul rural si in orasele din zonele defavorizate. Scoala este un subsistem al sistemului social global si nu este singurul ofertant de educatie intr-o societate. Eficienta eforturilor ei depinde in mare masura de coerenta si consistenta colaborarii cu parintii, cu alti agenti educationali institutii, asociatii, reprezentanti ai societatii civile, mass-media. Nu in ultimul rand, se impune insa si crearea unui cadru legislativ mai ferm care sa protejeze valorile fundamentale ale democratiei si sa previna degradarea mediului moral si educational. Florina Oet, Inspector general de stiinte socio-umane Ministerul Educatiei Nationale Apel ctre Guvernul Romniei privind emiterea de urgen a unui act normativ prin care toi copiii, rromi i nerromi, de vrst precolar i pn la clasa a V-a s beneficieze, gratuit, n coli, de o gustare

APEL
Inspectorii rromi / pentru rromi i inspectorii generali ai inspectoratelor colare judeene, reunii cu prilejul celui de-al doilea Seminar al inspectorilor rromi / pentru rromi (organizat la Tulcea, n perioada 15 - 17 martie 2000, de Ministerul Educaiei Naionale, cu sprijinul financiar i logistic al Romani CRISS i al O. D. I. H. R. - O. S. C. E. ) au rennoit Apelul lansat de organizaiile neguvernamentale i de instituiile guvernamentale la Seminarul de la Sinaia organizat de " Salvai copiii!" n octombrie 1999 n vederea elaborrii Planului naional de aciune n favoarea copiilor rromi, solicitnd ca instituiile statului responsabile moral (Ministerul Sntii, Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, Agenia Naional pentru Protecia Copilului, Ministerul Educaiei Naionale, Ministerul Tineretului i Sportului, Ministerul Finanelor), O. N. G. -urile rrome i nerrome, autoritile locale, primriile, agenii economici, persoanele fizice i juridice din ar i din strintate . a. s-i regndeasc msurile de finanare a proiectelor / programelor privind educaia copiilor i tinerilor rromi, a copiilor din instituiile de protecia minorilor, a copiilor strzii - nerromi i rromi. n acest spirit, participanii la Seminar invit Guvernul Romniei s emit de urgen un act normativ prin care toi copiii rii - indiferent de etnie - precolari i de vrst colar pn la clasa a V-a s beneficieze gratuit n coli de o gustare pe durata programului colar. Necesitatea acestei faciliti normale pentru vigoarea unei naiuni rezid din faptul ngrijortor c tot mai muli copii, rromi i nerromi, abandoneaz sau nu se nscriu s urmeze coala, avnd ca motiv lipsa hranei elementare. Ecouri n mass-media Voluntar 128 Inspectorii rromi / pentru rromi si inspectorii generali ai inspectoratelor scolare judetene, reuniti cu prilejul celui de-al doilea Seminar al inspectorilor rromi / pentru rromi (organizat la Tulcea, in perioada 15 - 17 martie 2000, de Ministerul Educatiei Nationale, cu sprijinul financiar si

logistic al Romani CRISS si al O. D. I. H. R. - O. S. C. E. ) au reinnoit Apelul lansat de organizatiile neguvernamentale si de institutiile guvernamentale la Seminarul de la Sinaia organizat de "Salvati copiii" in octombrie 1999 in vederea elaborarii Planului national de actiune in favoarea copiilor rromi. Autorii apelului solicita institutiilor statului responsabile moral (Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Agentia Nationala pentru Protectia Copilului, Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Finantelor), ONG rrome si nerrome, autoritatilor locale, primariilor, agentilor economici, persoanelor fizice si juridice din tara si din strainatate s. a. sa-si regandeasca masurile de finantare a proiectelor / programelor privind educatia copiilor si tinerilor rromi, a copiilor din institutiile de protectia minorilor, a copiilor strazii - nerromi si rromi. In acest spirit, participantii la Seminar invita Guvernul Romaniei sa emita de urgenta un act normativ prin care toti copiii tarii - indiferent de etnie - prescolari si de varsta scolara pana la clasa a V-a sa beneficieze gratuit in scoli de o gustare pe durata programului scolar. Necesitatea acestei facilitati, normale pentru vigoarea unei natiuni, rezida din faptul ingrijorator ca tot mai multi copii, rromi si nerromi, abandoneaza sau nu se inscriu sa urmeze scoala, avand ca motiv lipsa hranei elementare. Informatii suplimentare la e-mail: minorities@men. edu. ro. Persoana de contact: Gheorghe Sarau. EuroAtlantic Club http://come. to/euroatlantic_club Mail to: C. P. 13-166, Bucharest, ROMANIA E-mail to: lucianb@dial. kappa. ro -----Original Message----From: Bodo <bodo138@go. ro> Date: March 20, 2000 5:24 PM Subject: seminar Tulcea 20 mar (MEDIAFAX) // Inspectorii rromi au hotarit sa elaboreze o "Metodologie privind recuperarea scolara a copiilor, tinerilor si adultilor rromi si nerromi" si au intocmit un "Apel catre Guvernul Romaniei", solicitind emiterea unui act normativ prin care toti copiii, rromi si nerromi, de la virsta prescolara si pina la clasa a V-a, sa beneficieze gratuit, in scoli, de o gustare, platita din fonduri bugetare //. Subject: [natminet] online: lucrari prezentate la conferinta Citizenship, Minority Rights and Ethnicity in Europe. . .
----Original Message----From: Lucian Branea <lucianb@dial. kappa. ro> To: NATMINET <natminet@egroups. com> -Date: 29 februarie 2000 07:19

Indraznesc sa va atrag atentia asupra plasarii online a unora din lucrarile conferintei Citizenship, Minority Rights and Ethnicity in Europe Intercultural Dialogue and Learning about European Integration in International Politics (2-6 decembrie 1999, Vlotho, Germania) http://www. gesw. de/Conference. html Printre lucrarile pentru care exista full copy se afla urmatoarele (inclusiv lucrarea lui Corneliu Bjola, membru al echipei EuroAtlantic Club): Corneliu Bjola Deconstructing the Nation-State: The Case of the European Integration Process Cristina Petrescu Contrasting/Conflicting Identities (Romanians and Moldovans)

Constantin Iordachi Historical Conflicts in the New Europe: The Romanian-Hungarian Reconciliation Process (1989-1998) Marius Turda Scales of Perception: Conflicting Discourses within Romania Steliu Lambru National Survival and Teaching History. Reflections on Romanian Public Debates on Historical Textbooks Dragos Petrescu Can Democracy Work in Southeastern Europe ? Joerg Feldmann Roma in Romania Alte adrese: http://meltingpot. fortunecity. com/cranley/387/ http://click. egroups. com/1/2003/0/_/115997/_/951837178/http://click. egroups. com/1/2003/0/_/115997/_/951837178/ eGroups. com Home: http://www. egroups. com/group/natminet http://romani. org (origin Roma site) esp. http://romani. org/toronto/diaspora_rl. html (The Roma: Origins and Diaspora, article by Ronald Lee) http://www. patrin. com (origin Roma site) http://www. errc. org (European Roma Rights Center, Budapest, Hungary) http://webjcli. ncl. ac. uk/articles3/onions3. html (The marginalisation of Gypsies, article by Helen O'Nions) http://www. ad2000. org/peoples/jpl438. htm (data research - Joshua Project 2000) http://www. ad2000. org/peoples/jpl2082. htm (data research - Joshua Project 2000) http://www. soros. org/fmp2/html/roma2. htm (Roma and Forced Migration, an annotated Bibliography by Arthur C. Helton) http://www. columbia. edu/cu/sipa/PUBS/SLANT/SPRING/gypsies. html (Gypsies: Tramps and Thieves? Article by Tom Giles) http://www2. arnes. si/~eusmith/Romany (about the Rromani language) German sites http://www. gfbv. de/voelker/europa/roma. htm (Gesellschaft fr bedrohte Vlker) http://www. amnesty. de/jb97/rumaenie. htm (Amnesty International annual report1997) http://www. amnesty. de/jb98/rumaenie. htm (Amnesty International annual report1998) http://www. rz. hu-berlin. de/pressemit/pm73_99. html http://www. publizistik. ch/landwehr/varia/gypsy. htm (extensive private site) http://www. silverserver. co. at/nr/KIOSK/BauArt/04/noseda/noseda0. htm (a view of housebuilding for Roma comunities) From: Lucian Branea <lucianb@dial. kappa. ro> To: NATMINET <natminet@egroups. com> Date: 08 martie 2000 09:09 Subject: [natminet] protocol de parteneriat intre Partida Rromilor si Jandarmeria Romana 8 mar Reprezentantii Jandarmeriei Romane si ai Partidei Rromilor din Romania (PRR) au incheiat, miercuri, un protocol de parteneriat prin care cele doua parti au stabilit modul in care vor colabora pentru rezolvarea conflictelor interetnice si intercomunitare. Protocolul se refera atit la actiunile de prevenire a conflictelor, cit si modalitatile de inteventie in cazul unor conflicte deja cunoscute. Presedintele PRR, Nicolae Paun, a afirmat ca va forma "o retea de persoane care sa adune informatii privind obiceiurile si tensiunile dintre familiile de rromi din diferite comunitati", pentru a anticipa izbucnirea conflictelor. Conform protocolului, reprezentantii Jandarmeriei Romane si liderii rromilor ar urma sa se intilneasca, trimestrial, ca sa discute si sa popularizeze legislatia referitoare la ordinea publica, sa se informeze reciproc despre problemele dintr-o anumita zona si sa formeze echipe comune de negociatori. Protocolul mai prevede participarea unor reprezentanti ai rromilor la actiuni organizate de Jandarmeria Romana, dar si invitarea

jandarmilor la actiuni de amploare organizate de PRR.

Buletin informativ privind nvmntul pentru rromi, Nr. 8 / 18 aprilie 2000


Miralena Mamina: Salvai Copiii!: Evaluation Report Training course for teachers: A new mentality towards Rroma children in schools - Braov-Moeciu, 6-9 April 2000 In the training course took part 34 teachers from 7 counties; only two of the invited people did not attend the course. The majority of the participants apreciated the utility of the course (91%) and only 3 persons (7%) partially considered a good opportunity for their information. The same percentage was partially optimistic for organizing training courses in their schools, but they promised to try. As the participants declared, in the next two months, about 630 teachers will benefit of the local training courses. All the participants were pleased to receive the information material - support dossier for trainings, the study @Rroma Children in Romania*, UN Convention on the Right of the Child, and others but the need is extremelly bigger and a long list of proposals and expectations has been made. For instance, the teachers asked for more studies and books on Rroma history and traditions, audio-video cassettes, textbooks in Rromani language, more information about positive pratices of their colleagues, documentary films, magazines issued by Rroma people. There have been also demands for equipment and evan for the names of potential sponsors to whom they can apply. In fact, the poverty of Rroma families and children, of the places where they live, implicitly of the schools, was one of the main subject invoked again and again by the participants. It is also in the top of the difficulties in Rroma children education, and the reason for their week school results, named by the teachers. Beside that, there were others, too: Absenteeism due to the lack of clothes or school supply, or to the parents deplacement looking for work; The lack of knowledge of Romanian language Existance of classes with only Rroma children The lack of identity papers The influence of family traditions or neglect concerning education; Very poor, almost absent, communication between school and families; Family carelessness for extra-school activities; The lack of pre-school education (preparatory year for all children); It is strange that no participant gave as explanation of the week Rroma education level, the possibility that a teacher could have a bad attitude in the classroom towards Rroma children. Otherwise, at the question if they know some cases of discrimination, 65% answered NO, 35% answered YES, but for examples they gave other school units, not theirs, like: Rroma children stay in the back of the classroom, some of them have not been accepted in the kindergarten because they were @dirty*, they are still learning in separate classes, some teachers don$t understandand the real problems of Rroma children. It is possible that in their schools, discrimination does not exist, and this is a good thing, but on the other hand, they became more aware of the fact that discrimination, prejudices and stereotypes still exist and must be eliminated. The education and teachers have an important role to play in this effort. Some other proposals have been made by the participants: To have books written by Rroma writers To have a history on Rroma intelectuals with the story of their lives as a good example for children To produce cassettes with Rroma music To have exchanges of experience between teachers from different schools Good teachers to be stimulated, with better salaries, to come to schools with a great number of Rroma children and to settle themselves down in those villages or towns

Gheorghe Saru: Raport privind participarea la cursul zonal de pregtire pentru formatori " O nou mentalitate fa de copiii rromi n coli", organizat de " Salvai copiii!" la Moeciu - Braov, n perioada 6-9 apr. 2000 Cu prilejul participrii mele la acest seminar, unde am prezentat Programele strategice ale Ministerului Educaiei Naionale n direcia colarizrii rromilor, au fost reinute propunerile i Apelul lansat de cadrele didactice i inspectorii rromi (40 de participani din judeele Arge, Braov, Buzu, Covasna, Dmbovia, Giurgiu i Prahova). Problemele semnalate pentru MEN: 1. S-a apreciat emiterea ordinului privind eradicarea analfabetismului i s-a decis elaborarea n cadrul celui de-al treilea seminar al inspectorilor rromi / pentru rromi (ce se va desfura ntre 23- 25 mai 2000, la Sfntu Gheorghe cu sprijinul financiar al PER Trgu Mure) a Metodologiei privitoare la toate formele de recuperare colar, nuanat pentru nvmntul rrom (propunerea domnului dir. erban Ion, c. 14 Buzu, cu elevi n totalitate rromi, a doamnei insp. rrome Fieraru tefania - Giurgiu, a domani insp. rrome Paulina Mihai - Prahova . a. ), cu simplificarea programei i a structurii de nvmnt (2 ani ntr-unul, avnd n calcul faptul c elevii rromi cu vrst colar depit " tiu s citeasc" de multe ori, dar nu tiu s scrie). 2. Directorii colilor cu populaie colar rrom (Calvin - Buzu, Teiu - Cojasca din Dmbovia, c. 14 Buzu, c. Nyeri Szent Fulop din Sf. Gheorghe etc. ) au solicitat sprijinul MEN de a se atrage atenia primriilor de a deconta cheltuielile de transport ale cadrelor didactice calificate care fac naveta n sate, n scopul stabilizrii acestora n zonele defavorizate sau ignorate, n care exist doar elevi rromi. S-a exemplificat prin faptul c o nvtoare cu un salariu de un milion de lei pltete lunar pe abonament ase sute de mii lei, rmnnd doar cu patru sute de mii de lei. 3. Domnul dir. erban Ion (care, n repetate rnduri, i-a invitat colegii s observe i s nvee faptul c nu este nevoie neaprat de fonduri pentru a avea o coal bine dotat, cu elevi rromi care frecventeaz coala, aa cum se ntmpl n c. 14 " Simileasca" din Buzu, ce numr 900 elevi rromi, unde este dnsul director) a semnalat riscul pe care, n orae, l prezint fluctuaia cadrelor didactice calificate, care "migreaz" spre alte uniti colare din ora ce nu au elevi rromi. n acest context, domnul erban (aa cu rezult i din scrisoarea anexat) propune acordarea unui "spor salarial pentru cadrele didactice care lucreaz cu clase care au n componen peste 50% din efectiv rromi". 4. S-a criticat inconsecvena Ministerului Educaiei Naionale n derularea Strategiei privind nvmntul pentru rromi, artndu-se faptul c, recent, dei exista o Notificare a MEN n sensul neafectrii posturilor de inspectori pentru minoriti, n multe judee primele posturi restructurate sau njumtite au fost cele de inspectori pentru rromi (la I. c. Jud. : Covasna - dintr-un post a rmas post, la Buzu inspectoarea de tiine sociale a fost numit pe post la rromi, nu n resortul dumneaei, la Iai dintr-un post ntreg prin concurs domnul Roman a primit post, la Gorj a fost redus postul din Minister de ctre Dir. Resurse Umane, la Dolj postul a fost redus la jumtate, la Galai inspectoarea cu nvmntul special a fost numit pe post pentru rromi, la Suceava dintr-un post a rmas 1/2 post, la Hunedoara - idem. (Anexm i cteva din scrisorile de acest tip primite la MEN). 5. Domnioara Delia Grigore (asist. univ. drd. la secia de limb rromani a Univ. Bucureti i efa seciei rrome a Muzeului Satului) a solicitat ca MEN s aib n vedere mai mult specificul rrom, astfel nct " coala s vin ctre rromi". S-a fcut propunerea ca MEN s acorde la forma de nvmnt la distan un numr de 50 de locuri la secia institutori - limba rromani n cadrul Colegiului de pe lng Universitatea Bucureti (unde secia de rromani este acreditat), aa cum exist secii pentru englez, francez, german. Sa motivat necesitatea pornind de la realitatea c profesorii i nvtori rromi i nerromi, necalificai, care lucreaz cu copii rromi la sate nu sunt interesai s urmeze colegiile la zi din raiuni financiare sau pentru c au deja familii n satele respective. S-a mai artat c deja d-ra Delia Grigore i d-l Gheorghe Saru (ambii profesori de rromani la secia de profil a Univ. Bucureti) au ntreprins deja demersuri pentru obinerea banilor necesari achitrii taxelor de nscriere la Colegiul bucuretean ale candidailor rromi de la unele organizaii internaionale (400$ anual/ cursant), urmnd ca MEN s recomande inspectoratelor colare s preia o parte din cheltuielile de transport la Bucureti necesitate de deplasrile periodice la Colegiu, conform programului lunar sau trimestrial. 6. S-a apreciat decizia MEN de a se cuta fonduri pentru asigurarea unei gustri n grdinie i coli n mediul rural, dar s-a supus ateniei MEN i a Guvernului prin cel de-al treilea APEL (n anex) s se studieze posibilitatea acordrii acestei faciliti i n mediul urban, mcar la nivel precolar i colar (pn la clasa a V-a).

9 aprilie 2000

Gheorghe Sarau

Al treilea APEL "Participanii la Cursul de pregtire pentru formatori " O nou mentalitate fa de copiii rromi n coli", organizat de " Salvai Copiii!", n perioada 6 - 9 aprilie 2000, la Moeciu (jud. Braov), salut decizia Ministerului Educaiei Naionale de a lua n considerare Apelurile din octombrie 1999 (Sinaia), respectiv din martie 2000 (Tulcea), lansate de ctre reprezentanii organizaiilor guvernamentale i neguvernamentale cu responsabiliti i preocupri n domeniul colarizrii copiilor rromi, de a se iniia un proiect guvernamental privind acordarea unei mese gratuite n coli copiilor rromi i nerromi n mediul rural, i roag Ministerul Educaiei Naionale i Guvernul Romniei de a asigura aceast facilitate i n colile din sistemul urban, la nivel precolar i colar (cel puin pn la clasa a V-a) pentru copiii rromi i nerromi ". Moeciu - Braov, 8 aprilie 2000 COMUNICAT DE PRES Primul ministru, Mugur Isrescu, a aprobat Memorandumul Ministerului Afacerilor Externe al Romniei, prin care aceast instituie va utiliza, cu precdere, termenul de rom, n relaia cu organismele internaionale i naionale. n paralel, MAE va folosi formulele alternative rom/igan sau rom/sinti, pentru corespondena cu organizaiile internaionale care utilizeaz aceste formule. Prin acest document se dorete anularea memorandumului H03/169 din 31 ianuarie 1995, care recomanda utilizarea termenului de igan. n noul memorandum, supus ateniei premierului Isrescu de ctre ministrul de Externe, Petre Roman, se arat c noua cerin a aprut ca urmare a campaniei declanate de unele asociaii de romi pentru anularea documentului din 1995, precum i a preocuprii manifestate i de mediile internaionale. Reprezentani ai Consiliului Europei, ai naltului Comisar al OSCE pentru Minoriti Naionale, precum i ai organizaiilor neguvernamentale internaionale pentru drepturile omului au fcut referire, totodat, la acest document, n discuiile lor cu autoritile romne. Propunerea este i un rezultat al consultrilor dintre MAE i o serie de specialiti n domeniu, organizaii internaionale (Consiliul Europei i OSCE), instituii naionale (Departamentul pentru Protecia Minoritilor Naionale, Ministerul Educaiei Naionale, Avocatul Poporului) i asociaii ale romilor. Punctul de Contact al Asociaiilor Romilor - P. C. A. R. P. PER Trgu Mure PARTICIPAREA MINORITILOR I A MAJORITII N ADMINISTRAIILE LOCALE FOLOSIREA LIMBII MATERNE N ADMINISTRAIA LOCAL Trgu-Mure, 10. 03. 2000 Hotel Continental RAPORT PRELIMINAR Discuiile seminarului cu titlul de mai sus, organizat de ctre Proiectul pentru Relaii Etnice la Trgu Mure, au avut ca teme: rolul minoritilor n administraiile publice locale; reprezentani maghiari i romi alei i numii n administraiile locale; coaliia n administraia local; algoritmul politic n practica local i comparat cu practica naional; realizri i eecuri; folosirea limbii materne n administraia local. Participanii la discuii au fost reprezentanii partidelor politice i ai administraiilor locale din judeele Cluj, Mure i Harghita, respectiv reprezentanii mass-media. Din discuii a reieit, c dei i nainte de alegerile locale din 1996 reprezentanii minoritilor au avut un rol n administraiile locale prin consilierii alei n localitile unde numrul unei minoriti permitea

acest lucru, despre o participare mai larg i cu realizri mai remarcabile nu se poate vorbi dect dup alegerile din 1996. Ordonana de urgen al Guvernului nr. 22 a modificat Legea Administraiei Publice nr. 69 prin permiterea folosirii limbii materne n administraia local n localitile unde numrul persoanelor care aparin unei minoriti naionale depete 20% dei aceast OUG, a fost declarat ca fiind anticonstituional (singura dintre toate OUG) ea a permis ca folosirea limbii materne s fie introdus n uzana administraiilor publice, fcnd dovada c se poate i prin aceasta nu se lezeaz drepturile majoritii. Un participant a recunoscut c managementul comunitilor multietnice prezint anumite dificulti, exigenele populaiei de diferite naionaliti au crescut iar acest lucru poate deveni chiar costisitor. Dar dac rolul administraiei locale este de a servi necesitile unei comuniti locale, atunci de aici se nate necesitatea de a comunica cu toate comunitile care alctuiesc acea comunitate local. Iar dac acea comunitate local este una multietnic, atunci folosirea limbii materne n administraie devine o necesitate. Devine ceva firesc ca Centrul de informare a cetenilor s dea informaii bilingve, ca Primria s editeze un bisptmnal bilingv etc. Aici s-a menionat i faptul c utilizarea limbajului de specialitate n limba matern din orice domeniu reprezint un impediment chiar i specialitilor de etnia vorbitoare a respectivei limbi. Deci dei o cerin fireasc, utilizarea limbii materne n administraiile publice locale se va putea implementa doar n msura n care noi generaii de specialiti care nva la instituii de nvmnt n limbile materne vor iei de pe bncile colilor i universitilor. O alt concluzie a participanilor care s-a conturat foarte clar este cea ca autoritile locale s fie consultate la facerea legilor care au ca obiect administraia public local. Un exemplu bun este i OUG Nr. 22 care permite folosirea i a tblielor bilingve, dar nu reglementeaz implementarea. Autoritile locale nu au avut instrumentele necesare rezolvrii problemei, acest lucru genernd o serie de conflicte care cu voin politic i reglementri clare s-ar fi putut evita. n opinia Primarului municipiului Trgu-Mure s-ar fi putut evita interpretrile diferite din partea aceluiai minister, care au ncurcat mai mult dect au lmurit problema n cazul tblielor bilingve indicatoare de municipiu la intrarea n Trgu-Mure. Din interveniile consilierilor reiese c n prezent, la nivel central, exist o suspiciune fa de orice demers n sensul autonomiei n interesul comunitii locale. nsi instituia Prefecturii este vzut de ctre consiliile locale ca o nencredere n autoritile publice locale care politizeaz inutil administraiile publice locale. n ceea ce privete coaliia i algoritmul politic, acestea se pare c nu au funcionat pe plan local. Reprezentanii minoritilor susin c pn cnd, dei aparent, deciziile privind diferitele posturi de conducere se iau pe plan local, ele de cele mai multe ori necesit un aviz de la un for central. Astfel apar nemulumirile reprezentanilor minoritilor. Dar dac nu s-ar fi fcut ncercarea de a colabora n aceast Coaliie, bun sau rea, s-ar fi pierdut ceva n defavoarea cetenilor judeului, a democraiei. n judeul Mure au funcionat relaiile interpersonale n rezolvarea diferitelor probleme i nu algoritmul politic. Acest lucru ns a fost imposibil n judeul Cluj unde influena Primarului Gheorghe Funar (PUNR) a fcut imposibil o asemenea colaborare. Problemele minoritilor se pot rezolva n mod evident cel mai eficient din interiorul structurilor administraiei publice locale. De cnd participarea reprezentanilor minoritilor este mai activ tot mai puine hotrri de consilii se iau pe criterii etnice. Conform participanilor nainte de alegerile locale dou legi ar trebui adoptate de ctre Parlament, respectiv legea care modific Legea Administraiei Publice i legea care modific Legea Alegerilor. Prin adoptarea acestora se sper rezolvarea unor probleme controversate n aceste domenii. Voina politic, folosirea experienei acumulate de a lungul unei bune convieuiri interetnice n Transilvania, respectul fa de fiecare individ n parte fr a fi luate n considerare multiplele apaprtenene ale acestuia la diferite comuniti etnice, culturale, religioase, sociale, profesionale, etc, pot rezolva problemele care se ivesc, iar judeul Mure are toate prerogativele pentru a deveni un model n acest sens. Extrapolarea acestui model se poate face i la nivel naional. DISCURSUL POLITIC N CAMPANIA ELECTORAL LOCAL Trgu-Mure, 11. 03. 2000 Discuiile seminarului cu titlul de mai sus au reprezentat de fapt continuarea discuiilor zilei precedente, dar din perspectiva alegerilor locale iminente. Doamna Livia Plaks a atras atenia participailor asupra acordului semnat de ctre PNcd, PNL, PD, UDMR, ApR, i PDSR la Poiana Braov, acord n care partidele semnatare i propun s nu foloseasc retrica naionalist n discursul politic electoral. Semnarea acestui acord este un pas importat n sensul mbuntirii relaiilor interetnice, deoarece discursul electoral are impact i asupra relaiilor de convieuire i

dup alegeri, nu numai n timpul acestora, de aceea acordul semnat dac va fi respectat va fi mrturia maturitii clasei politice din Romnia. Din diferitele sondaje reiese faptul c societatea civil nu dorete escaladarea tensiunilor interetnice. Pentru politicieni ns tentaia este mare de a folosi anumite tensiuni n beneficiul electoral. Acest lucru pune probleme de moral, responsabilitate i strategie electoral. Totui Transilvania rmne un cmp de vntoare electoral pentru politicieni. Din 1990 pe seama tensiunilor interetnice din Transilvania s-au fcut strategii politice eficiente n 1990 i 1992. Alegerile din 1996 au artat, c numai prin discurs etnic nu se mai pot ctiga voturi, instrumentarea tensiunilor interetnice n politic a euat. Ceea ce dovedete faptul c naionalismul n Transilvania este ponderat i nu este unul exclusivist. Acest fapt ne d sperana unei stabiliti, care nu trebuie idilizat deoarece experienele ne arat c tensiunile interetnice pot fi foarte uor provocate. Echilibrul relaiilor interetnice se obine cu munc permanent, prin negocieri continue. Sociologii afirm c n timpul campaniei electorale partidele trebuie s aleag ntre o strategie de conflict sau una nonconflictual. Responsabilitatea este mare. Deoarece tensiunile se acumuleaz i devin baza unor tensiuni viitoare, iar ce se stric n relaiile interumane se repar foarte greu. Mai muli participani au susinut idea ca viitorii alei ar trebui s aibe poziii bine definite n sfera civil i o surs de venit independent de cea de renumeraia de politician. Deoarece dependena existenial a politicienilor poate deveni un element destabilizator. Se pune ntrebarea dac electoratul este destul de matur petru a-i da votul unei retorici de stabilitate i integrare a Romniei n diferitele structuri euro-atlantice? Se pare c societatea civil sancioneaz prin vot de blam comportamentul duplicitar al politicienilor, iar imaginea Parlamentului este compromis. Electoratul este mai matur dect clasa politic i prin lipsa de rspuns la incitaiile politice, prin faptul c opiunile democratice sunt mult mai nrdcinate dect la nivelul clasei politice. n prag de alegeri ar trebui, deci s reflectm la faptul dac calitatea celor care ne reprezint este suficient de corespunztoare spun tot sociologii. n acest moment intervine mecanismul seleciei pe liste, ce conduce la efecte ce in de formarea unei clase politice sub ateptri. Politicienii se plng de faptul c instituionalizarea politic este dificil deoarece este foarte greu s determini un om serios s intre n politic. Acesta nu gsete mecanisme, reguli pe care s le accepte sau parteneri cu care s poat conlucra, i atunci pentru c are alternativ, alege neparticiparea la viaa politic activ. Sfera politic activ dac este responsabil, ar trebui s se gndeasc cum s atrag aceti oameni care ar putea ridica calitatea clasei politice din Romnia. Este demn de reinut ncercarea UDMR de a organiza prealegeri n care viitorii alegtori pot s propun numele celor de pe list i s stabileasc ordinea acestora pe list. Astfel UDMR d posibilitate alegtorilor s-i exprime opiunile, totodat motivndui s participe la vot pentru a-i susine candidaii. Miza acestor alegeri pentru UDMR nseamn i sarcina de a da o viziune de viitor populaiei maghiare. Politicienii admit c n Transilvania voturile se vor da i de aceast dat pe criterii etnice, dei argumentele n acest sens sau schimbat. Maghiarii vor vota cu UDMR, iar cei care sunt dezamgii de politica UDMR vor sanciona aceast formaiune prin absen sau votarea unui politician maghiar independent. Populaia romn este puin probabil s voteze UDMR. Este de reinut faptul c s-a fcut o redistribuire a alegtorilor sensibili la o retoric naionalist de la partidele naionaliste la toate partidele de pe eichierul politic. n alegerile locale nelegeri preelectorale pentru turul al doilea ar putea detensiona campania electoral i din punct de vedere etnic, deoarece candidaii se vor gndi i la un eventual sprijin din partea actualilor contracandidai n turul urmtor. Ca concluzie s ne gndim la frmntrile unui politician n timpul campaniei electorale formulate de ctre unul din participani: S-i spunem electoratului ce vrea el s aud? S-i spunem electoratului ce vrem noi de fapt s facem? Sau s-i spunem electoratului ce vrea s aud i s facem noi ce credem? E foarte important pt c pn la urm indiferent de modul n care ne exprimm apar dou tipuri de limbaje. Un limbaj intern al structurii din care faci parte care are o component clar trebuie s ctig ct mai multe voturi ca s ajung acolo i s fiu puternic i s fac i s dreg . . i un limbaj direcionat ca metod de a ajunge n aceast ipostaz i poate c diferena dintre aceste dou tipuri de manifestri, una spre interiorul structurii, alta spre exterior, ar trebui mai bine i mai sever urmrit de ctre pres. Campania va fi dur. Mi-a dori s nu fie, dar va fi. Mi-a dori s nu fiu atacat, dar voi fi. Mi-a dori s nu atac dar nu o s am ce face. Asta este realitatea. Poate rspunsul la aceste frmntri l va da adoptarea unei trsturi ca cea de curaj de ctre clasa politic. Curajul de a spune pe fa ceea ce crede de fapt ar fi un pas nainte fcut ctre maturitate a clasei politice. Asemenea afirmaii s-ar face cu o mai mare resposabilitate, ar avea o mai mare credibilitate i poate nu ar rmne doar vorbe ci s-ar transforma n fapte benefice tuturor dup alegeri.

Buletin informativ privind nvmntul pentru rromi, Nr. 9 / 6 iunie 2000


Nicu Vanici: Trans World Radio transmite emisiuni de radio in limba rromani (kalderash) incepand cu August 1999. Acestea sunt produse in studioul Trans World Radio-Romania din Bucuresti si poarta denumirea ITINERAR BIBLIC. Ele sunt o traducere dupa serialul romanesc cu acelasi nume, acestea din urma fiind o adaptare dupa foarte cunoscutul THRU THE BIBLE de John Vernon McGee, tradus in peste 50 de limbi. Asa cum ii arata si numele, Itinerar Biblic este o calatorie extraordinar de interesanta si folositoare prin Cartea Cartilor- Biblia, de la Genesa-prima carte a Bibliei- pana la ultima-Apocalipsa. Ascultand emisiunile ne intalnim cu personaje, fapte, locuri, evenimente folosite de Dumnezeu pentru a se revele pe Sine si planurile Sale cu privire la noi oamenii. ITINERAR BIBLIC se intinde pe o perioada de 5 ani -1300 de episoade de cate o jumatate de ora - fiind transmisa zilnic, de luni pana vineri, pe unde medii, frecventa 1548KHz, ora Romaniei 21. 45-22. 15 (UTC 18. 45 -19. 15). De retinut ca dupa terminarea emisiunii in limba rromani urmeaza emisiunea in limba romana. Aprecierile sau sugestiile dvs. cu privire la aceste programe sunt binevenite pe adresa: CP 26-44, Bucuresti, Romania. Pentru alte informatii ne puteti contacta: Trans World Radio-Romania, CP 31-20, Bucuresti, Bucuresti, Tel. +401-327. 5516, +4092. 209. 365, Fax. 401. 350. 4981, e-mail: nvandici@mailbox. ro Sfnta Sara (Gh. Saru) n fiecare an, n zilele de 24 -25 - 26 mai, la Biserica din localitatea maritim din provincia Camargue din sudul Franei Les Saintes Maries de la Mer (" Sfintele Mrii ale Mrii") are loc pelerinajul credincioilor la moatele celor patru " Sfinte femei". Potrivit legendelor, cele trei Marii din experiena de nvtor a domnului Iisus Hristos - Maria Magdalena, Maria Iacobeea (mama ucenicului Iacob cel Drept (sau Mic)), Maria Salomeea (mama apostolilor Ioan Evanghelistul i Iacob cel Mare) i sluga lor, Sfnta Sara - patroana religioas a rromilor din Europa de Vest - dup ce domnul Iisus Hristos a fost rstignit - au fost puse, din Palestina, de ctre cli, ntr-o luntre i trimise pe mare fr cele mai mici mijoace de siguran, fr merinde i ap. Cu voia lui Dumnezeu, cele patru sfinte au fost purtate de valuri, traversnd Marea Mediteran i ajungnd n localitatea din sudul Franei, unde i-au cretinat pe btinai. Dup ce au murit, acestea au fost ngropate n Biserica din localitatea Sfintele Mrii de la Mare - Les Saintes Maries de la Mer, unde li se pstreaz moatele i au cte o statuie care n zilele menionate sunt purtate de ctre credincioi pn la apa Mrii. i rromii, n ziua de 24 mai a fiecrui an, scot statuia "neagr" a Sfintei Sara din subsolul Bisericii i o poart pn la apa Mrii. Prima slujb impozant a fost organizat aprox. la anul 1870. n timpul celui de-al doile rzboi mondial, timp de doi-trei ani, pelerinajul a fost interzis, ca apoi, dup anii aizeci s se asiste la un interes aparte pentru acest pelerinaj, inclusiv din partea turitilor nu numai a credincioilor pelerini. n timpul pelerinajului anual, muli dintre rromi, profitnd de reunirea neamurilor i a familiilor lor, i boteaz copiii n biserica din aceast localitate. Rromii sosii n noaptea de dinaintea ceremoniei, pe jos sau cu trenul, nnoptez n cripta din subsolul Bisericii n care se afl statuia Sfintei Sara. Cei venii, mai nainte cu cteva zile, cu cruele sau cu mainile cu rulote dorm n acestea sau la hotel. ntreg inutul rsun de cntecele religioase ale rromilor. Pentru ntia dat n Europa de Est, pentru prima oar ntr-o biseric ortodox i pentru prima dat n Romnia, la iniiativa lect. univ. dr. Gheorghe Saru i a pr. Marian Mustciosu, cu sprijinul moral i financiar al Preedintelui " Partidei Romilor ", domnul Nicolae Pun, Sfnta Sara a fost pictat - cu ngduina i nelepciunea crmuitorilor teleormneni ai Bisericii Ortodoxe Romne - de ctre domnul pictor Alexe Ion n Biserica " Sfnta Paraschiva" din localitatea Segarcea Vale din judeul Teleorman, ca simbol al convieuirii religioase i interetncie dintre romni i rromi n inuturile teleormnene, n spaiul romnesc cretin ortodox. 17 mai 2000 ------------------------------------Internet, Patrin: For reasons which are obscure, the legend of Sara was adopted by the local chapel of Saintes-Maries de la Mer, although she was never conferred sainthood by the Catholic Church. The first historical mention of Sara is found in a text of Vincent Philippon written in 1521, The Legend of the Saintes-Maries, and whose hand-written pages are now located in the Arles library. In the legend, Sara lived

and traveled through the Camargue to provide for the needs of a small Christian community. The practice of begging for alms performed by Sara gave early writers a reason to make Sara a Gitane. Known as the patron of Gypsies, Sara is an historical enigma that is difficult to solve. A Carmargue tradition holds that she was the servant of Saints Marie-Jacob and Marie-Salom in Palestine, and their companion on their journeys in the Rhne river area of France. Another tradition, ascribed to by Roma, holds that Sara was a Gitane, living on the Provenales banks, rescuing the Saintes-Maries from a storm at sea. Other stories have been equally proposed. One says that Sara was an Egyptian, abbesse of a large convent in Libya. Another story says that Sara figured prominently among a group of Persian martyrs, with the two Maries and Marthe, who arrived in Gaule by ship. Finally, an apocryphal text from the 11th century, shows us a Sara discovering, with Marthe and the two Maries, the empty tomb of Jesus, and leaving to announce with the Apostles the news of the Resurrection of the Christ. An ancient Provenal tradition describes the early Christian figures of Mary, sister of the Virgin, and Mary, mother of St. James and St. John, together with their black servant, Sara, and others. According to tradition, they miraculously escaped persecution in Judaea about the year 40 and landed in Saintes-Maries de la Mer in a frail craft. Their relics were put in a local oratory, which was replaced in the 12th century by the present fortified church. In truth, no one knows who Sara really was, or how the cult of Sara came to Saintes-Maries de la Mer, where pilgrims came to pray well before the French Revolution. For Gitans, she is Sara-la-Kli, a Gypsy word that means both Sara the Gitane and Sara the Black. Gitans themselves do not ask questions about Sara's authenticity. By the thousands they follow a solemn procession on the 24th of May, after the descent of the shrines of the saints from the chapel to the sea. The narrow streets of Saintes-Maries de la Mer overflow and Camargue gardians on horseback accompany the statues of the Saintes-Maries and Sara into the sea, the frail statues carried by specially chosen men. Arlsiennes honor the escort as well, but it is the Gitans that sing hymns untiringly and shout thousands of times, "Vive Saint Sara!"

Buletin informativ privind nvmntul pentru rromi, Nr. 11 / 11 noiembrie 2000


Raport privind programe strategice ale Ministerului Educatiei Nationale pentru participarea rromilor la procesul de nvmnt (Gheorghe Saru) Programele strategice de succes ale Ministerului Educaiei Naionale privind nvmntul pentru rromi, derulate n ultimii doi ani i jumtate, au la baz un prim principiu general, simplu, anume, acela de a gndi i aplica mpreun cu rromii programele destinate rromilor. Transpunerea n practic a acestui principiu s-a realizat i se realizeaz n mod continuu prin consultri directe cu liderii rromi, cu ONG-urile rromilor, dar i cu alte ONG-uri care sprijin colarizarea rromilor, astfel nct deciziile luate de Ministerul Educaiei Naionale i de Direcia de nvmnt pentru Minoritile Naionale au fost nuanate din perspectiva cerinelor concrete i particulare ale comunitilor de rromi. Un al doile principiu a fost acela de a se iniia programe strategice de lung durat, rennoite anual, care, mpreun cu alte noi proiecte ce se vor dezvolta n perspectiv s contribuie la consolidarea osaturii strategiei generale a Ministerului Educaiei Naionale n domeniul colarizrii rromilor (precolari, colari, liceeni, studeni, aduli). 1. Primul program strategic, iniiat personal de ministrul Andrei Marga, n 15 aprilie 1998, a fost acela de a se lrgi iniiativele catedrelor de asisten social ale Universitilor din Bucureti, Cluj i Iai ncepute din anul universitar 1992 - 1993 - anume de a se aloca anual cte 10 locuri distincte candidailor rromi la seciile de asisten social. Astfel, s-a nceput acordarea, n fiecare an, pe criteriul discriminrii pozitive, prin Ordinele Ministerului Educaiei Naionale nr. 33577/15. 04. 1998, nr. 5083/26. 11. 1999, nr. 3294/ 01. 03. 2000 i nr. 4542 / 18. 09. 2000 a cte 150 - 180 de locuri distincte pentru rromi la examenele de admitere n diferite faculti i colegii universitare din universitile: Bucureti, Cluj Napoca, Iai, Timioara, Craiova, Braov, Sibiu, Constana, Oradea, Suceava i coala Naional de Studii Politice i Administrative Bucureti. De remarcat este faptul c unele instituii de nvmnt superior (ca Universitatea din Cluj, Universitatea Constana i S. N. S. P. A. Bucureti) n ultimii ani i-au prevzut, prin cifr proprie de colarizare, peste numrul de locuri acordate de Ministerul Educaiei Naionale prin ordinele mai sus

menionate, locuri suplimentare destinate rromilor, ceea ce a contribuit la sporirea numrului de locuri destinate candidailor rromi, la scar naional, cu cte 50 de locuri n fiecare din ultimii doi ani. Acest program strategic are ca obiectiv formarea unei tinere intelectualiti rrome, crearea de modele de intelectuali rromi n comunitile de rromi. 2. Un al doilea program strategic de succes al Ministerul Educaiei Naionale, n ceea ce privete nvmntul pentru rromi, a fost iniiat imediat dup numirea, la 1 mai 1998, a inspectorului pentru limba rromani i rromi n Direcia General de nvmnt pentru Minoritile Naionale, i a privit crearea infrastructurii necesare la nivelul celor 42 de inspectorate colare judeene, prin numirea a cte unui inspector nsrcinat cu nvmntul pentru rromi. La ora actual, din cei 39 de inspectori din structura inspectoratelor colare judeene 21 sunt cadre didactice de etnie rrom, iar 18 sunt gage (persoane din afara etniei rrome), iar n 3 judee (Botoani, Clrai i Tulcea) nu funcioneaz nc un inspector care s aib prin fia de post atribuiunile ce privesc organizarea n jude a unui nvmnt specific destinat rromilor. Acest program strategic a permis, pe de o parte, structurarea n judee a unui nvmnt pentru rromi (inclusiv la nivelul recuperrii colare i al predrii limbii materne rromani) i, pe de alt parte, derularea eficient a programelor strategice ale MEN n acest domeniu. 3. Un al treilea program strategic al Ministerul Educaiei Naionale l constituie cooptarea tinerilor rromi absolveni de liceu cu diplom de bacalaureat n nvmnt ca profesori necalificai pentru a lucra la clasele cu copii rromi, ca nvtori sau ca profesori de limba matern rromani. Programul s-a extins n ultimii 2 ani, ca urmare a iniierii unor cursuri de var de scurt durat (3 sptmni) de "preformare" a potenialelor cadre didactice rrome de limb rromani, de tipul celor desfurate de MEN cu sprijinul financiar al unor organizaii neguvernamentale sau al unor ambasade. De pild, cursurile de perfecionarea cunotinelor de limb rromani de la Satu Mare din vara anului 1999 sau cele de la Climneti din vara anului 2000 au fost organizate cu contribuia financiar a Departamentului pentru Protecia Minoritilor Naionale din Guvernul Romniei, a SON Bucureti (Fundaia SOROS Bucureti), a CRCR (Centrul de Resurse pentru Comunitile de Rromi) din Cluj Napoca, a Ambasadei Marii Britanii, a Ambasadei Franei, a organizaiei Romani CRISS i a MEN. Pregtirea superioar a profesorilor de limb rromani se realizeaz, ntr-un cadru mai restrns, la Facultatea de Limbi i Literaturi Strine (Universitatea din Bucureti), la secia de limb i literatur rromani i, ntr-un efectiv sporit, din aceast lun - la iniiativa Programului " Educaia 2000+" din SON Bucureti i a Direciei de Minoriti din MEN - i la Colegiul de nvmnt Deschis la Distan " CREDIS" al Universitii Bucureti, unde au fost admii recent, la secia cu dubl specializare de " institutori - limba rromani", 59 de profesori necalificai rromi care predau limba rromani n coli. Programul " Educaia 2000 +" din cadrul SON Bucureti a sprijinit financiar i logistic deschiderea nvmntului deschis la distan pentru rromi (editarea cursurilor universitare de limb i literatur rromani, preluarea cheltuielilor de colarizare, transport i cazare n Bucureti pe durata examenelor semestriale pentrru 30 de cursani rromi pentru o durat de 3 ani). Programul s-a structurat pornindu-se de la realitatea c nu trebuie neglijat coordonata afectiv, anume, aceea c muli rromi doresc ca profesorii copiilor lor s fie de etnie rrom, crescnd astfel i motivaia fecventrii colii de ctre copii rromi. 4. Un al patrulea program strategic l-a constituit colaborarea cu ONG-urile rrome i nerrome, din Romnia i din strintate cu preocupri n domeniul educaiei rromilor, pe perioada de referin Direcia nvmnt pentru Minoritile Naionale din Ministerul Educaiei Naionale nregistrnd parteneriate cu peste 80 de ONG-uri i instituii. ntre acestea se numr: Fundaia pentru o Societate Deschis (prin Centrele SON Bucureti i CRCR Cluj Napoca), Romani CRISS, Organizaia " Salvai Copiii!", Organizaia " Projectul pentru Relaii Etnice" (SUA, prin biroul de la Trgu Mure), Organizaia Bisericii Baptiste "Providena " din Bucureti, Organizaia " Caritas " Satu Mare, Partida Romilor, DPMN - Guvernul Romniei, atra - ASTRA (Asociaia Studenilor i Tinerilor Rromi Antirasiti), GLAR ( Grupul de Lucru al Asociaiilor Rromilor), Fundaia " Phoenix" Bucureti, AIDROM Bucureti, Romani Union (Germania), "Rromani Baxt" ( Frana), MEDE, Ambasadele Franei, Marii Britanii i Germaniei la Bucureti, OSCE Varovia . a. 5. Cel de-al cincilea program strategic al Direciei Generale de nvmnt pentru Minoritile Naionale l-a constituit producerea de instrumente de lucru colare (programne i manuale) prin antrenarea cadrelor didactice rrome. Astfel, pe lng manualele elaborate de noi, exist programe colare elaborate de rromi sau n parteneriat cu gage ( Programa de limb rromani pentru cls. I - IV a fost elaborat de nv. rrom Mihaela Ztreanu; Manualul de comunicare n limba rromani (cl. I) a fost tradus de domnioarele rromie nv. Mihaela Ztreanu i prof. Camelia Stnescu mpreun cu lect. univ. dr. Gheorghe Saru; Programa de istoria i tradiiile minoritii rromilor, destinat claselor a VI-a - a VII-a, a foast elaborat de d-l Liviu Cernianu i

de d-ra rromi asist. univ. Delia Grigore; Programa de limb rromani (utilizat la anul I n Programul " A doua ans") a fost, de asemnea, elaborat de dou rromie (Mihaela Ztreanu i Mirena Cionca) mpreun cu doi colaboratori nerromi: Firua Tacea i Gheorghe Saru. Ministerul Educaiei Naionale, prin inspectorul de limb rromani, ca referent tiinific, sprijin din perspectiva metodic i a administraiei colare apariia celor dou abecedare rrome, aflate n lucru, ce urmeaz curnd a fi publicate la iniiativa i cu finanarea Programului " Educaia 2000+ " i a CRCR Cluj Napoca. Cele dou abecedare reprezint demersul creativ al 4 cadre didactice rrome: Mailat Paula, Olga Mrcu i Mirena Cionca - n cazul Abecedarului girat de CRCR Cluj Napoca - i Mihaela Ztreanu, n cazul Abecedarului ce va fi editat de Programul " Educaie 2000 +". 6. Cel de-al aselea program strategic al Direciei Generale de nvmnt pentru Minoritile Naionale din Ministerul Educaiei Naionale privind nvmntul pentru rromi l-a constituit crearea unei baze de date pe pagina de Internet a MEN (www. edu. ro), n seciunea " Minoriti. nvmntul pentru rromi", n care sunt inserate toate informaiile privind nvmntul pentru rromi din ultimii doi ani de nvmnt. De asemenea, pentru o fluidizare a informaiei viznd facilitile create de MEN pentru nvmntul adresat rromilor i pentru a pune la ndemna inspectorilor rromi din structura inspectoratelor colare judeene i a ONG-urilor un instrument interactiv rapid de lucru, am elaborat, lunar, " Buletinul informativ interactiv privind nvmntul pentru rromi ", pe care l-am distribuit pe cale electronic n inspectoratele colare, n compartimentele din MEN, la ONG-uri i activiti din ar i din strintate etc. 7. Al aptelea program strategic l-a constituit ntrirrea procesului de predare a limbii rromani n coli i de consolidare a reelei de profesori de limba rromani. Astfel, dac n anul colar 1992 - 1993 limba rromani era studiat doar de 368 de copii rromi, astzi aceast limb este predat, la nivel naional, ca limba matern, de 200 de cadre didactice rrome i nerrome ( cca o cincime reprezentnd profesori romni sau maghiari), iar numrul elevilor care o studiaz se ridic la peste 10. 000. ntre judeele care s-au evideniat n ceea ce privete introducerea celor 3-4 ore de limb matern rromani / sptmn / clas sau grup cu elevi rromi citm: Mure, Dolj, Iai, Bacu, Ialomia, Timi, Bihor, Satu Mare, Maramure, Slaj, Suceava, Olt, Vaslui, Harghita, Hunedoara, Arad, Alba, Vrancea, Giurgiu, Cara Severin, Mehedini, Galai, Covasna, Dmbovia, Brila, Botoani. Din pcate, se ntmpin n administraia colar judeean nc rezisten n ceea ce privete introducerea orelor de limb rromani, invocndu-se false argumente (n jud. : Teleorman, Tulcea, Neam, Clrai, Vlcea, Gorj, Buzu, Braov, Sibiu, Bistria, Arge, Bucureti, Ilfov, Constana. ) 8. Al optulea program strategic al MEN l-a constituit cultivarea limbii rromani prin unele activiti extracolare desfurate pe perioada vacanei colare de var ( tabere de limb rromani, tabere de educaie intercultural i n cadrul concursului naional de limb rromani - iniiat, din aceast var, la Brila, la propunerea i cu sprijinul financiar al Fundaiei " Phoenix"). 9. Cel de-al 9-lea program strategic al MEN privind nvmntul pentru rromi l constituie preocuparea pentru structurarea unui nvmnt intensiv i cu frecven redus pentru rromi (cu vrst colar sau aduli). Ministerul Educaiei Naionale a emis acte normative generale (deci nu neaprat pentru rromi) pentru modalitile de recuperare a claselor a V-a - a VIII-a, dar, din pcate, pentru clasele I - IV nu se pot aplica, deocamdat, astfel de msuri fireti n cazul rromilor (nici pentru elevii rromi care nu au frecventat niciodat coala sau care au abandonat-o i nu au depit vrsta de 14 ani, dar nici pentru adulii rromi), dect dac acetia ar urma forma de nvmnt " la zi", ceea ce nu corespunde de multe ori realitii i aspiraiilor rromilor. Soluia ar fi ca Legea nvmntului s fie completat cu un o prevedere general de tipul: " n situaii deosebite, forme de nvmnt intensiv, cu frecven redus sau la fr frecven pot fi organizate i pentru clasele I - IV". Pn atunci, elevii i adulii rromi din categoriile de mai sus nu i pot completa clasele primare (cls. I - IV) dect prin forma de nvmnt "la zi", o form obositoare i nepotrivit pentru adolesceni, tineri i aduli, dar i pentru copiii care nu au mplinit 14 ani i au abandonat de cel puin 2 ani coala. n prezent, la MEN, se fac eforturi pentru propuneri de amendare a Legii nvmntului din aceast perspectiv. 10. Al zecelea program strategic propus de MEN, dar nerealizat, denumit " Hran n grdinie i coli " privete acordarea n grdinie i n coli (cel puin pn la clasa a IV-a inclusiv) a unei hrane simbolice pentru toi copiii (rromi i nerromi), pornind de la faptul c foarte muli copii, ndeosebi rromi, nu frecventeaz coala datorit srciei i c 80% dintre persoanele care nu au frecventat niciodat coala ori au abandonat-o pe parcurs sunt rromi. Structurile guvernamentale responsabile (Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, Ministerul Sntii, Agenia Naional pentru Protecia Drepturilor Copilului, Ministerul Funciei Publice, Ministerul Finanelor) ar trebui s solicite urgent ca Guvernul Romniei s emit un act normativ prin care s se aloce

sumele necesare de la buget i, deopotriv, s favorizeze agenii economici care sponsorizeaz n produse alimentare i s ncurajeze achitarea impozitelor pe terenuri i locuine (n mediul rural) nu n bani, ci n produse (fin, fructe, legume, ou, nuci, miere, lapte, produse lactate etc. ) cu care s fie zilnic alimentate grdiniele i colile. Ministerul Educaiei Naionale mpreun cu organizaia " Salvai Copiii!" i alte organizaii neguvernamentale au lansat pn n prezent ase apeluri n acest scop, rmase fr ecou. Acordarea acestei hrane simbolice n grdinie i coli ar contribui la eliminarea abandonului colar, la diminuarea numrului de copii ai strzii i a numrului de copii instituionalizai. Ca o concluzie, dac suntem de acord cu faptul c exist programe strategice reuite promovate de Ministerul Educaiei Naionale n ultimii doi ani i jumtate n domeniul colarizrii rromilor, atunci trebuie s dezvluim c secretul este la ndemna tuturor instituiilor i persoanelor i presupune: - dorina de a se face pentru rromi ceva concret, cu rromii i pentru rromi, de a exista un dialog i consultri permanente ntre factorii decizionali i comunitatea rromilor; - maturitatea de a se nelege c la nivelul structurilor guvernamentale i locale trebuie s existe responsabili rromi care s gestioneze problematica rrom; - necesitatea flexibilizrii canoanelor legislative i nuanarea lor pe o anumit perioad ntr-un context de msuri afirmative (discriminare pozitiv); - dorina de a se renuna la prejudeci i focare verbale, de a se cultiva respectul reciproc. Mcar 10 ani. Conferinta europeana impotriva rasismului11 13 octombrie 2000, Strasbourg, Palatul Consiliului Europei (Raportul Deliei Grigore si al Laviniei Olmazu) CENTRUL RROMILOR PENTRU POLITICI PUBLICE AVEN AMENTZA SATRA / ASTRA Alianta Studentilor si Tinerilor Rromi Antirasisti Conferinta europeana impotriva rasismului: Toti diferiti dar egali: de la principiu la practica contributia europeana la Conferinta mondiala impotriva rasismului, discriminarii rasiale, xenofobiei si intolerantei, 11 13 octombrie 2000, Strasbourg, Palatul Consiliului Europei - raportul Deliei Grigore si al Laviniei Olmazu Conferinta europeana mpotriva rasismului a fost precedata de Forumul Organizatiilor Neguvernamentale Opriti rasismul, acum, care s-a desfasurat in perioada 10 - 11 octombrie. Sesiunea plenara a forumului a avut doua parti: prima parte a cuprins saluturi de deschidere adresate de Walter Schwimmer, secretarul general al Consiliului Europei si Patrick Yu, din partea Consiliului pentru Minoritati Etnice din Irlanda de Nord, membru al Grupului de resurse al forumului, precum si puncte de vedere introductive al lui Arlington Trotman, de la Comisia Bisericilor pentru Justitie Rasiala, Regatul Unit al Marii Britanii, presedinte al forumului, al Fakrei Salimi, de la Centrul de resurse MIRA pentru negri, imigranti si femei refugiate din Norvegia al Sylviei Mballa, coordonator national al celor fara acte din Franta, iar a doua parte a cuprins prezentari generale ale temelor tratate in cadrul grupurilor de lucru: 1. Protectia legala impotriva rasismului si a disriminarii la nivel national, regional si international; 2. Politici si si practici de combatere a rasismului si discriminarii la nivel national-inclusiv a rasismul institutional; 3. Educatia si constientizarea in domeniul combaterii rasismului, a discriminarii la nivel local, national si international; 4. Informatia, comunicarea si media; 5. Imigratia si politicile legate de azil in Europa. Ideile cele mai atent subliniate in prima parte a forumului au fost: originile rasismului si teoriile rasiale, problema colonianismului si urmarile acestuia, satul global si multiculturalismului, rolul organizatiilor neguvernamentale ca elemente de presiune, lobby international, informare si ca participanti activi la elaborarea de politici antirasiste. Prezentarile generale ale tematicilor grupurilor de lucru au cuprins urmatoarele subiecte:

atelierul 1 (Protectia legala), prezentat de Jan Niessen (Grupul de politici ale migratiei) si Sidiki Kaba (Federatia Internationala a Drepturilor Omului), a fost centrat pe procesul de aderare la structurile europene si acqui-ul comunitar; atelierul 2 (Politici si practici), prezentat de Mihaela Gheorghe (Romani CRISS, Romania), a introdus problematica rromilor emigranti, refugiati si azilanti; atelierul 3 (Educatia), prezentat de Niki Roubani (Reteaua europeana a femeilor, Grecia), apropus cateva directii de actiune: educatia antirasista in scoli si educatia permanenta a functionarilor publici; formarea formatorilor; adoptarea unei curnicule multiculturale; atelierul 4 (Informatia), prezentat de Rafal Pankowski (Asociatia Niciodata ca pana acum, Polonia), a avut la baza relatia dintre dreptul la libera exprimare si dreptul la demnitate si imagine de sine, ambele in relatie cu discursul rasist, inclusiv extremismul pe internet; atelierul 5 (Imigratia), prezentat de Udo Enwerereuzor (COSPE, Italia), a adus in discutie problematica rromilor ca minoritate transnationala si s-a centrat pe statutul imigrantului intr-un stat de drept. In dupa-amiaza zilei de 10 octombrie, s-a desfasurat lucrul pe ateliere si sesiunea plenara de raportare a rezultatelor discutiei din cadrul atelierelor s-au detasat ca semnificative o serie de teme abordate de cele cinci grupuride lucru: Protectia legala: discriminarea institutionalizata si necesitatea adoptarii unei legislatii nationale antirasiste; Politici si practici: memoria sclaviei si a colonialismului, rasismul institutional, rolul ong-urilor in elaborarea, implementarea si monitorizarea politicilor antirasiste, politica masurilor afirmative pentru grupurile cu nevoi specifice: copii, batrani, femei, rromi ca minoritate transnationala; Educatia: problematica terminologiei si pericolul folosirii unor termeni ca toleranta si rasa, educatia antirasista la toate nivelurile, formala si nonformala, componenta antirasista a formarii educatorilor si a functionarilor publici, islamofobia, antisemitismul si rasismul impotriva rromilor, ca forme specifice de discriminare rasiala, protectia si cultivarea limbilor materne, multiculturalismului n scoala; Informatia :problematica terminologiei si necesitatea inlocuirii termenilor de grup vulnerabil cu aceea de grup tinta a discriminarii, media si promovarea unei imagini obiective a minoritatilor, discursul rasist pe Internet, monitorizarea presei, deontologia profesionala si extremismul; Imigratia: politicile de admitere si incluziune a imigrantilor, emigranti si azilanti, dreptul la munca, drepturile copilului si statusul de imigrant. Forumul organizatiilor neguvernamentale s-a incheiat in prima parte a zilei de 11 octombrie, prin prezentarea draftului de raport revizuit, comentarii in plen asupra acestuia si adoptarea lui in cadrul adunarii generale a forumului. Reprezentantele SATRA /ASTRA si Centrului Rromilor pentru Politici Publice au reusit sa introduca in documentul final al Forumului ONG-urilor, in capitolul Politici, un paragraf special, cu referire la combaterea discriminarii rasiale impotriva rromilor, prin dezvoltare institutionala a comunitatilor de rromi, in parteneriat cu autoritatile de stat: Statele membre ale Consiliului Europei sa acorde o atentie speciala si sa adopte masuri imediate pentru eradicarea discriminarii si persecutiei rromilor / tiganilor si nomazilor din intreaga Europa de astazi, inclusiv prin constituirea de structuri si relatii parteneriale intre autoritatile publice si reprezentantii rromilor / tiganilor si nomazilor, iar n capitolul Educatia, ideea sprijinului autoritatilor publice, inclusiv financiar, pentru promovarea invatamantului in limba materna: Toate statele europene sa ofere sprijin, inclusiv material, pentru educatia in limba materna. Si pe aceasta cale, tinem sa multumim d-nei Viorica Popescu (MAE) si d-lui Marko Attila (DPMN), care ne-au fost de un real folos in sustinerea acestor puncte, dat fiind faptul ca asociatiile noastre nu aveau nici macar statut consultativ. Conferinta europeana impotriva rasismului a inceput in dupa-amiaza zilei de 11 octombrie printr-o sesiune plenara de deschidere, a continuat, in aceeasi zi, precum si a doua zi (12 octombrie), cu lucrul pe patru ateliere, intitulate similar cu primele patru de la Forumul organizatiilor neguvernamentale, incheinduse cu rapoartele atelierelor, raportul general si, in ziua de 13 octombrie, cu declaratiile politie ale reprezentantilor statelor membre ale Consiliului Europei si cu adoptarea concluziilor conferintei. Problematica rromilor a fost o prioritate, atat in dezbaterea pe ateliere, in special la atelierul de politici publice si in cadrul declaratiilor politice ale statelor si in discursurile de deschidere. Se remarca interventia doamnei Mary Robinson, Inalt Comisar pentru Drepturile Omului al Organizatiei Natiunilor Unite, care a subliniat de mai multe ori necesitatea adoptarii de masuri concrete pentru eradicarea discriminarii rromilor si discursul scriitorului Gnter Grass, laureat al Premiului Nobel pentru literatura, care

a vorbit in exclusivitate despre rromi, ca natiune care merita pe deplin un loc in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Cu sprijinul delegatiei Romaniei si a altor institutii publice si neguvernamentale internationale, propunerea Centrului de politici publice pentru rromi Aven amentza si a SATRA/ASTRA Alianta Studentilor si Tinerilor Rromi Antirasisti, in concluziile conferintei a fost introdus un paragraf special despre rromi, in urmatoarea forma: Combaterea discriminarii impotriva Rromilor /tiganilor, sintilor si nomazilor Conferinta Europeana subliniaza necesitatea ca tarile participante sa acorde o atentie speciala si sa adopte masuri concrete si imediate pentru eradicarea discriminarii si persecutiei rromilor / tiganilor, sintilor, nomazilor. Conferinta atrage atentia asupra Recomandarii ECRI de politica generala nr. 3 asupra combaterii rasismului si disriminarii impotriva rromilor / tiganilor. Traducere neoficiala a paragrafului 30 din Concluziile Conferintei Europene impotriva Rasismului

A Communique from the meeting Roma and Statistics by the Project on Ethnic Relations (PER) On May 22-23, 2000, the Project on Ethnic Relations (PER) and the Council of Europe (CoE) coorganized a roundtable discussion in Strasbourg, France with Romani leaders and activists, representatives of government institutions from Central and Eastern Europe, and experts on statistics and demographics. Titled Roma and Statistics, the roundtable addressed issues surrounding ethnic data collection, specifically on the Roma. At the conclusion of the meeting, participants called on government officials and Romani leaders to collaborate in acquiring more legitimate information on the Roma. The following summarizes their recommendations. Romani leaders present at the discussion agreed that the censuses of 2001 are a viable option for obtaining information on their communities, as long as the Roma participate in collecting data. Although most countries in Europe have already begun census preparations, the political will among government officials and Romani leaders to cooperate in census procedures is not yet evident. With this in mind, government officials and Romani communities should take advantage of this opportunity to collaborate in acquiring more accurate information on the Roma. Such information should serve to help Romani communities while conforming to current data protection laws. In accordance with the recommendation of the OSCE High Commissioner on National Minorities to protect the Roma from the unethical use of data, it is imperative that governments take essential steps to prevent harmful and discriminatory data collection practices. Furthermore, governments should include the Roma in the development of data collection policies and procedures based on human rights principles. The meeting in Strasbourg was organized based on the recommendation of the OSCE High Commissioner on National Minorities that a seminar explore the various dimensions of ethnic data collection, including the legitimate concerns of the Roma on these issues. The discussion also served as a continuation of a meeting held in Paris in October 1999 (also organized by PER and CoE) on crime statistics and the Roma. At the Paris meeting, the Romani participants saw some advantages to collecting ethnic data in general, but they rejected as illegitimate any use of ethnic crime statistics. They considered ethnic crime statistics to be discriminatory and often racist, especially when the Roma were singled out. Non-Romani participants, in contrast, viewed the collection of crime statistics as a legitimate tool. They pointed out that in a democratic society, compiling data is not harmful or discriminatory; they conceded, however, that data can be misused (a PER report on the meeting has recently been published called: Roma and the Law: Demythologizing the Gypsy Criminality Stereotype). The debate in Paris provided the context for the meeting in Strasbourg. In Strasbourg, participants discussed further the complexities surrounding ethnic data collection. Although concise data on the Roma are sometimes deemed necessary by experts and government officials for the creation of legitimate policies and programs, it is important to consider

that, in the past (during the Holocaust), statistics were used as a tool to harm Romani communities. Participants considered strategies to overcome the dearth of accurate information on the Roma while addressing the ramifications of the past. Furthermore, they discussed the challenges that ethnic data collection poses for data protection standards in Europe. Several participants concluded that the census may be a viable means to gather reliable information on the Roma while assuring, through the observance of relevant data protection laws, that the information could not be used to the detriment of Romani communities. A report on this meeting is forthcoming. Allen H. Kassof President Livia B. Plaks Executive Director Andrzej Mirga Chair, Roma Advisory Council, Co-Chair Council of Europe Specialist Group on Roma/Gypsies Ann Marie Grocholski Program Officer, Assistant to Executive Director Research report on the immigration of the Romanian Roma people to Poland Statement by Romani CRISS (Roma Center for Social Intervention and Studies) as represented by Mihaela Gheorghe Rom- Po- Drom - The Committee of Roma from Romania, refugees in Poland Romani CRISS- Roma Center for Social Intervention and Studies Effects of cumulative discrimination and intolerance: The case of Roma from Romania asking asylum in Poland, September 1999- October 2000 Research report on the immigration of the Romanian Roma people to Poland Statement by Romani CRISS (Roma Center for Social Intervention and Studies) as represented by Mihaela Gheorghe European Conference in Strasbourg All different, All equal: From Principle to Practice 9th of October, 2000 Introduction Romani CRISS and Rom-Po-Drom, Committee of Roma from Romania asylum seekers in Poland would like to express its gratitude for having the opportunity to attend the Strasbourg European Conference All Different, All equal. At this meeting, we would like to draw your attention upon the situation of Roma from Romania who are asylum seekers in Poland and to have your contribution to looking for alternatives on their situation. Mistreatment of Roma from Romania in Poland On the 29th of September 2000, a group of Roma from Romania, asylum seekers in Warsaw, Poland has been the target of a case of harassment and discrimination. When entering a pub, the personnel refused to serve them and asked them to leave the pub. Roma refused to leave by expressing their wish to have lunch. In the meanwhile, some bodyguards came as the manager of the pub has requested and pushed out the group of Roma with disproportionate brutality from the pub. (see annexed the declaration of a Roma asylum seeker in Poland) Such kind of situation often occurs to Roma from Romania who are refugees in Poland. Particularly, there are cases of Roma in Poland who are denied access in the public places, such as restaurants/ pubs or cinema, rights which every human being should enjoy of. Background information Roma from Romania have begun to ask for asylum in Poland in 1999. Until 1998, Roma were not registered in the procedure of refugee. Romanian Roma immigrants who asked for asylum were about 20- 30 per year. According to some estimates, presently (October) there are about 2000 Roma from Romania in

Poland. In 1999 and 2000 the asylum requests have increased considerably. 95% of the Romanian citizens applying for the asylum status are Roma people. Romani CRISS- Roma Center for Social Intervention and Studies is a nongovernmental organization based in Bucharest, Romania with the mandate to advocate for the Roma minority rights. Romani CRISS carries out programs in the areas of legal assistance for Roma, community development, health programs, training for Roma youth, social work. Also, in its areas of concern, Romani CRISS has developed public policies towards Roma and studies regarding the situation of Roma people in Central and Eastern Europe. For more information contact : Romani CRISS, Buzesti, no. 19, sector 1, Bucharest, Romania Tel/fax : 00 401 231 41 44, tel/fax :00 401 212 56 05, e-mail :criss@dnt. ro It seems that not all the Roma immigrants from Romania apply for a refugee status. The information received from the informal leader of the Roma immigrants from Romania shows us that the number of Romanian Roma immigrants to Poland exceeds 2, 500 people. 30% of those are men, 40% women and 30% are children. Most Roma immigrants from Romania work on informal black market, others are not legally employed because the law does not allow them to work if they do not have the refugee status. There are a few Roma immigrants from Romania who beg. They are immigrants who came to Poland between 19941998. Most of the refugees come from Sibiu and Brasov counties (see annex 1 of the study). 2. Causes of immigration. The situation in Romania Apparently, Roma people from Romania migrate for economic reasons. They leave Romania in order to find a better way of living, to find a good job that could assure their survival. Behind these apparency, Roma migration is due to the discrimination encountered in Romania particularly in employment, in getting houses, education. Roma are denied employment by the Romanian State on the basis of etnicity. A relevant example is given by the often job announcements which clearly specfies that Roma are excluded from applying (see the annex 3). Roma people in Romania are not in a position to get houses. Many of them live in sub-human conditions, and often overcrawded. Also, they are often evacuated from their houses. (Recently, in Bucharest, 12 Roma families have been evacuated from their homes by the police without authorization). The big absence of children is caused by unadequate alimentation, lack of clothes and equipment for school. On the other hand, they are discriminated by teachers and by the collegues. Thus, the parents refuse to send their children to school. Why Poland? During September- October- 2000, the number of requests of asylum has increased Waves of migration of Roma from Romania to Poland At the beginning of the years 90s a wave of migration came in Poland, a transit country to Germany in 1990- 1994. They look for jobs in Poland, to be better paid than at home, although they can do this only on the black market. Some of those who are asking for asylum are not poor people. Identified problems of Roma from Romania in obtaining the refugee status From the interviews we had with the Roma immigrants, while we conducted this research, we came to the conclusion that Roma have confusions related to the use of the asylum system. Many of Roma come to the Department of Immigration to as for visa to stay in Poland, they do not ask for asylum. They do not know that they are asking for asylum. They want a visa to stay in Poland to work. We are explaining them that this is not a desk for visa requests, it is specially for refugees, a representative of the Polish authorities explained to us. When interviewed, amongst others the Roma declare that they do illegal work in Poland, which is often reason for immediate deportation. According to its procedure, they must prove that they are persecuted by the State, but they declare attitudes of racism and prejudice from the private persons rather from the State. In any case, the Roma refugees from Romania apply for the refugee status in order to prolong their stay in Poland so that they could do some work. In the cases where the motives presented were both political and economic, the immigrants applying for refugee status did not know how to emphasize those reasons that could have brought them the status they wanted. The authorities assessing requests for refugee status tend to consider economic factors as the main

motive and, according the criteria outlined by the Geneva Convention and its Protocol classified them as economic immigrants. Despite that, the immigrants use this procedure for the refugee status in order for them to stay legally in Poland as long as possible, from 3 to 9 months as the procedure allows. Direction of actions undertaken by Romani CRISS. Looking for alternatives to asylum-seeking a. The Roma immigrants from Romania need to be informed about the refugee status as it is defined by international law. (The Geneva Convention from 1951 regarding the refugee status and the Protocol of the Geneva Convention, 1967, New York). Romani CRISS will organize explanatory training seminars to discuss the Geneva Convention norms about granting the refugee status. The Roma immigrants will have provided information material bilingual brochures (Romanian, Romani language) b. Looking for alternatives regarding the immigration on economic reasons To offer legal counseling to the Romanian Roma immigrants in order for them to set up a nongovernmental organization in Poland (ex. Rom-Po-Drom) to be used as to legally stay in Poland and as a legal framework where Roma people could develop income-generating, cultural activities and craftwork. Thus, it will be improved the image, now tarnished, of the Romanian Roma people in Poland. The Romanian Roma immigrants could offer services legally in Poland if a treaty (see the annex 2) between the two states is signed, allowing Romanian citizens to work in Poland and vice versa. If a treaty like this would be signed, a firm that organizes employment in another country could be set up, hiring working force from Romania to Poland for 3 or 6 months. RECOMMENDATIONS During 23- 24th of October there will be a Parliamentary meeting of the Council of Europe, in Warsaw, therefore we strongly recommend that Roma asking for asylum to be granted a special concern. As the Polish State has ratified the Framework Convention for the Protection of National Minorities, we recommend the issue of discrimination of Roma in public places to be taken into consideration. In an international context, new provisions should be adopted in order to prevent and combat discrimination against asylum seekers. Appropriate measures of a special protection should be taken for people who are asking for asylum and face discrimination. Also, in this context, a meeting of the Ministry of Interior Unit will be held soon in order to launch a policy of improving the Roma situation in Poland. We would further recommend the adoption of an anti-discrimination law that should punish such kind of attitudes of discrimination in public places. Adequate measures should be taken and sanctions to be applied for preventing and combating discrimination against Roma in accessing public places. In this respect, we welcome the recent Romanian Governmental Urgent Ordinance of AntiDiscrimination for which we would recommend to be adopted by the Parliament and to contain sanctions which should punish the attitudes of discrimination and racism under any form towards Roma from Romania. Furthermore, we would recommend that the Romanian and the Polish State to take into consideration the possibility of elaborating and signing a special treaty that would allow the Romanian citizens to legally work in Poland for a short term. (see the above mentioned) ROMANI CRISS: Comunicat de presa 2. 11. 2000

Dezinteresul autoritatilor fata de proiectul "Sanse egale pentru copiii Romi fara acte de identitate" Romani CRISS a organizat in data de 02. 11. 2000, la sediul Romani CRISS, conferinta de presa privind lansarea proiectului Sanse egale pentru

copiii Romi fara acte de identitate , finantat de Open Society Institute-Budapesta. Evenimentul a avut ca scop lansarea oficiala a unui program care se adreseaza persoanelor ce nu detin acte de identitate. Pentru ca acest proiect sa se realizeze in conditii optime, Romani CRISS impreuna cu Guvernul Romaniei, Primaria Capitalei si Ministerul de Interne - Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei au semnat un protocol de colaborare. Din pacate la Conferinta de presa nu a participat decat unul dintre parteneri (Maior Bogdan Ionescu, reprezentant al Ministerului de Interne, Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei), ceea ce ne determina sa ne punem inca un semn de intrebare cu privire la implicarea Primariei si a Guvernului in cadrul acestui program. Conferinta de presa a fost sustinuta de catre Mihaela Gheorghe coordonatorul programului, Costel Bercus - Director Executiv Romani CRISS, Maior Bogdan Ionescu - reprezentant al Ministerului de Interne, Tatiana Moise - asistent social. S-au prezentat obiectivele programului, istoria, metodologia si problemele pe care echipa de coordonare si implementare a proiectului le-a intimpinat. Interventia in teren a inceput in data de 16 august 2000 si pina in prezent s-au identificat, in doua cartiere (Ferentari si Baicului) 1045 de cazuri. Procesul de identificare si consiliere a persoanelor care nu detin acte de stare civila, nu se desfasoara in conditii normale, ca urmare a colaborarii ineficiente din partea partenerilor. Romani CRISS isi propune sa asiste pina la finalizarea proiectului, aproximativ 10. 000 de persoane in vederea obtinerii actelor de identitate. Cu toate ca oficialitatile abilitate (Primaria Capitalei si Guvernul Romaniei) demonstreaza un dezinteres major fata de proiect, actiunea initiata si coordonata de Romani CRISS va continua pina la atingerea obiectivelor propuse alaturi de Directia de evidenta informatizata a persoane - M. I. in vederea solutionarii tuturor cazurilor identificate. Punctul de Contact al Romilor cu Presa Ciprian Necula PROMESO Consulting S. R. L. Dear colleagues, As announced during the Conference in Sinaia last week, I am sending you attached the project fiche for you to fill in. Let me recall that such project fiches will be extremely useful in finalising the "Study on Current Practices Across Europe to Assist in the Inclusion of Roma/Gypsy Population Through Education, Training and Employment Opportunities", whose preliminary conclusions and difficulties in carrying it out were disclosed to you in Sinaia. Indeed, our whole team would be extremely greatful if you could fill in the project fiche with information deriving from your knowledge and experience in projects dedicated to Roma education, training and employment. Since impact and transferability were among the main issues of interest and debate during the conference, I would very much appreciate if you could pay particular attention to points 10 and 13 of the project fiche. Please send the completed fiches to promeso@fx. ro or to fonpc@dial. kappa. ro by 24 October 2000 at the latest. Thank you very much for your cooperation and understanding. Yours sincerely, Camelia Gheorghe and the study team

ANNEX II PROJECT FICHE Current practices across Europe to assist the inclusion of Roma/Gypsy population through education and training and employment opportunities. This study aims to gather examples of effective practices across Europe in the social and professional inclusion of Roma population. The study is financed by the European Training Foundation (ETF) and is carried out by a consortium composed of PROMESO Consulting S. R. L. and the Federation of NGOs Active in Child Protection from Romania. Any of the following can be referred as examples of effective practice, hereinafter called "Project": a measure targeted to Roma people, a programme taken/implemented by your national authorities (alone or in co-operation with NGOs and foreign donors), a project carried out by an NGO, national strategy, etc. Please fill in the spaces below and feel free to edit the Form and expand it as much as needed. Organisation which managed the project: Name of organisation: Address: Postal code, city: Country: Telephone: Fax: E-mail: Contact person and position: Information about the Project: 1. Project title: 2. Rationale of the project / measures undertaken: 3. Objective: 4. Target group(s)1:

1 Examples of target groups: (a) Roma children, young people (drop-outs, institutionalised, street youth, etc. ) in the school system or of schooling age; (b) Roma adults (low qualified or with no qualification, women - especially young pregnant women and young mothers, long-term unemployed people, etc. ) in need of training and retraining for employment; (c) Roma communities most exposed to social and economic isolation/exclusion and (d) other groups: Roma parents and educators of Rroma children as well as non-Romani children and their parents (e. g. when subject to education for tolerance, etc).

5. Involvement of Roma in: project elaboration project implementation 6. Main activities2: 7. Duration of the project: 8. Main results: 9. Total budget and sources of funding: 10. Assessment of projects effectiveness (based on indicators of achievement): 11. Sustainability of the project: 12. Reasons of insuccess (if any): 13. Potential of replicability to other areas/groups (in your country or abroad): Planul de aciune Rromii 2000 / 2001 (CENTRUL RROMILOR PENTRU POLITICI PUBLICE* AVEN AMENTZA *GRUPUL DE LUCRU AL ASOCIAIILOR RROMILOR) document in lucru Stimati colegi de retea, Astazi (28 septembrie 2000) la Palatul Victoria, in sedinta Comisiei Interministeriale pentru Rromi, s-a analizat stadiul derularii Programului guvernamental "Imbunatatirea situatiei rromilor". Dupa cum va este cunoscut, "problema
2 Activities, for instance, in the following areas: literacy and numeracy skills; apprenticeship; combined training and social measures reviving traditional occupations and skills for adults; adult education; targeted training for women; integration into mainstream school system; avoidance of conflicts, racism, discrimination in the school environment; building tolerance, elimination of a segregated school system, education for democratic citizenship multicultural education; teaching assistance in schools, teacher training; Romani education resource groups; textbooks in mother tongue, library of Romani teaching materials; extracurricular activities; health education and family planning; co-operation between Roma communities, parents and schools; social inclusion through community regeneration and learning projects; Roma self-help actions; transition from school to work; active employment measures and SMEs support, etc.

rromilor" este un criteriu politic de aderare la Uniunea Europeana, iar "dedline"-ul este 1 noiembrie. Grupul de Lucru al Asociatiilor Rromilor - GLAR a prezentat documentul anexat, negociat in reuniunea care a avut loc la Constanta, pe 23 - 24 septembrie a. c. , cu Subcomisia Interministeriala pentru Rromi. Memorandum-ul rromilor este o "reluare" a unui document similar, negociat cu Departamentul pentru Protectia Minoritatilor, in 8 martie a. c. Documentul in sine a mai circulat pe retea, cam cu acelasi titlu, dar solicitarea noastra de a ne ajuta nu a prea avut ecou. Ar merita sa discutam, in definitiv problema rromilor este mult prea importanta pentru a fi lasata doar in grija lor. Vasile Ionescu, co-presedinte al Subcomisiei Interministeriale pentru Rromi GRUPUL DE LUCRU AL ASOCIAIILOR RROMILOR MEMORANDUM RECOMANDARE DE POLITIC GENERAL privind implementarea Programului guvernamental mbuntirea situaiei rromilor Document negociat i aprobat de Subcomisia Interministerial pentru Rromi, n reuniunea din 23 24 septembrie 2000 Comisia Interministerial pentru Minoriti Naionale, n edina din 28 septembrie 2000 Reamintind Constituia Romniei, prevederile i recomandrile documentelor internaionale la care Romnia este parte: Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala a Natiunilor Unite, Convenia Cadru privind Protecia Minoritilor Naionale, Rezolutia ECRI nr. 3, Recomandarea 1203 a Consiliului Europei, Declaraia de la Copenhaga privind largirea Uniunii Europene;Luand in considerare prevederile i recomandarile Agendei 2000, rapoartelor anuale de progres, privind discriminarea romilor (1998) i meninerea prejudecatilor (1999) ale Comisiei Uniunii Europene i ale Rapoartelor Inaltului Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE;Subliniind c, n istoria Romniei, romii au suportat vicisitudinile unor secole de robie, deportare, sedentarizare i asimilare forat, c apartenena etnic este stigmatizat de prejudeci rasiale, excludere i discriminare;innd cont de Hotrrea Guvernului Romniei de infiintare a Comitetului Interministerial pentru Minoritati Nationale si a Subcomisiei Interministeriale pentru Romi, precum i Protocolul de parteneriat semnat intre Departamentul pentru Protectia Minoritatilor Nationale si Grupul de Lucru al Asociatiilor Romilor din Romania; Lund n considerare initiaiva Guvernului Romaniei - DPMN de a lansa proiectul PHARE RO9803. 01, pentru elaborarea strategiei guvernamentale de imbunatatire a situatiei romilor din Romania;Reafirmand dreptul oricrei minoriti, implicit cea a romilor, de a participa activ la elaborarea, implementarea si evaluarea politicilor publice privitoare la aceasta minoritate, cat i faptul c problematica minoritilor trebuie considerat n ansamblul societii romneti;Avnd n vedere c mbuntirea situaiei romilor este un criteriu politic de aderare a Romniei la Uniunea European; n vederea elaborrii Cartei Albe a Guvernului i a strategiei mbuntirea situaiei rromilor din Romnia Grupul de Lucru al Asociaiilor Rromilor recomand Guvernului Romniei ca: 1. n elaborarea strategiei naionale pe termen mediu s se in cont de prioritatile exprimate de asociaiile romilor, privind axarea strategiei pe eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala, conform anexei prezentului document Opiuni i prioriti n politicile publice pentru rromi. Aceast strategie s fie elaborat n cadrul parteneriatului dintre instituiile guvernamentale i Grupul de Lucru al Asociaiilor Rromilor, conform Protocolului DPMN - GLAR, din 3 mai 1999. Ministerele / Agentiile nationale, Prefecturile i Consiliile judeene s constituie n cadrul lor "Comisii pentru rromi", care, n termen de dou luni, s studieze, analizeze i realizeze o baz documentar referitoare la problemele speciale ale romilor, pe care o vor pune in discutia C. I. M. N. n activitatea acestor grupuri de lucru vor fi cooptai i experi romi.

Ministerele i alte structuri guvernamentale reprezentate n Comitetul Interministerial pentru Minoritati Naionale s aloce, din bugetului propriu, o sectiune speciala de cheltuieli pentru minoritatea romilor. Not: O variant a acestui Memorandum a fost negociat, n 8 martie a. c, de ctre GLAR cu Guvernul Romniei - DPMN. Documentul se afl pe masa de lucru a Primului ministru. ANEX Opiuni i prioriti n politicile publice pentru rromi Document propus de GLAR pentru reuniunea Comisiei Interministeriale pentru Minoriti Naionale, din 28. 09. 2000 Atelierul Securitate social Instituii responsabile: Ministerul Sntii, MMPS, MLPAT, ANOFP acces nediscriminatoriu la serviciile publice primare a comunitilor de rromi; iniierea unor programe de reabilitare a locuinelor i mediului de locuit; eficientizarea reglementarilor privind acordarea de ajutor social i sistemul de pensii, pentru rromi; mbuntirea asistenei sanitare prin aplicarea unor programe de: diagnoz, prevenire i tratament, nscrierea la medicul de familie, asigurrile de sntate, campanii de vaccinare, medicaie compensat, formarea de mediatori sanitari, n comunitile de rromi; iniierea unor programe de informare i consultan pentru femeile rrome, n scopul creterii statusului i rolului lor n cadrul familiei i al comunitii; asigurarea unui cadru de mbuntire a calitii vieii pentru copiii rromi ; asigurarea de locuine sociale, iniierea unor programe de reabilitare a locuinelor i a mediului de locuit. Atelierul Economic Instituii responsabile: Ministerul Finanelor, Ministerul Industriei i Comerului, Ministerul Agriculturii, Agenia Naional de Turism faciliti pentru exercitarea i revalorizarea meseriilor itinerante; programe de formare i reconversie profesional; finanarea unor activiti generatoare de venit i mici afaceri pentru familii i comuniti de rromi; crearea de locuri de munc pentru rromi; crearea de faciliti ntreprinztorilor care angajeaz rromi; crearea i dotarea staiilor de campare pentru exercitarea meseriilor itinerante; Atelierul Administraie public Instituii responsabile: Ministerul Funciei Publice (prin Prefecturi i Consilii judeene), Ministerul de Interne, MApN. includerea comunitilor de rromi n programele de dezvoltare local; repartizarea resurselor n funcie de nevoile sociale identificate de comunitile de rromi; includerea expres a comunitilor locale de rromi n criteriile de selecie a zonelor defavorizate i iniierea unor programe de redresare a acestora; intrarea n legalitate a locuinelor i a terenurilor locuite de rromi; programe de mediere comunitar, de prevenire i combatere a prejudecilor fa de rromi; cooperare cu Comitetele judeene ale Grupului de Lucru al Asociaiilor Rromilor - GLAR, n vederea stimulrii iniiativelor i rolului participativ, activ al rromilor n procesele de consultare oficial legate de elaborarea i adoptarea direciilor i politicilor strategice pentru rromi; formarea unor Comisii ministeriale pentru rromi (CMR) i Comisii judeene pentru rromi (CJR), care s elaboreze o baz documentar referitoare la rromi, s monitorizeze i s susin implementarea Programului Phare mbuntirea situaiei rromilor, prin emiterea unui act normativ; emiterea unui act normativ prin care ministerele, ageniile guvernamentale i instituiile n subordine s deschid linii de finanare pentru proiecte / programe pentru rromi; parteneriat cu DPMN i asociaiile rromilor, n vederea constituirii Centrului rromilor pentru politici publice i Oficiilor de dezvoltare comunitar i educaie intercultural, ca structuri publice de formare / reprezentare, consultan i asisten pentru programe i proiecte locale, mediere a surselor conflictuale, circulare a informaiei etc.

crearea i dotarea unor staii de campare pentru exercitarea meseriilor itinerante, n parteneriat cu autoritile locale; includerea n Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminrii a unor experi rromi; aplicarea eficient a legislaiei i a altor norme legale specifice, n respectarea drepturilor civile, politice i sociale, precum i a drepturilor persoanelor aparinnd minoritilor naionale, la nivel central / judeean / local, n acord cu normele internaionale semnate i ratificate de Romnia; stimularea participrii rromilor la elaborarea iniiativelor i planurilor locale / naionale pentru rromi; aplicarea Legii 18, reconstituirea dreptului de proprietate i stimularea activitilor agricole, prin acordarea de ctre consiliile locale de terenuri agricole asociaiilor i comunitilor de romi. Instituii responsabile: Ministerul Funciei Publice, prin Prefecturi i Consiliile judeene; sprijin n obinerea documentelor de identitate i stare civil; elaborarea unui manual de educaie intercultural, ca baz pentru formarea cadrelor de poliie, jandarmi, gardieni publici, care lucreaz n comuniti multietnice; Prevederea n Regulamentele de ordine interioar, la nivelul MI i MApN, a unor msuri punitive pentru comportament discriminatoriu fa de rromi; organizarea unor caravane de educaie intercultural (civic i antirasist) n unitile militare, n vederea schimbrii atitudinii cadrelor militare fa de soldaii de naionalitate rrom n scopul reducerii numrului de dezertri i a ratei suicidului; Instituii responsabile: Ministerul de Interne, MApN Atelierul Educaie i tineret Instituii responsabile: MEN, ANPDC, MTS organizarea progresiv a nvmntului precolar i primar n limba matern, n comuniti bilingve; elaborarea materialelor pedagogice (manuale i materiale didactice); iniierea constituirii unei instituii de nvmnt secundar pentru rromi (arte & meserii, nvmnt vocaional, formare i reconversie profesional etc. ); dezvoltarea unui sector de educaie la distan pentru rromi; nfiinarea unor secii / instituii de nvmnt religios n limba rromani; programe de deconstrucie a stigmei i dezvoltare a imaginii de sine individuale / colective a rromilor; programe multiculturale pentru copiii rromi, n cadrul Cluburilor copiilor; iniierea unor cursuri de perfecionare pentru cadre didactice n domeniul educaiei interculturale; formarea mediatorilor colari; introducerea limbii i istoriei rromilor i a temelor de educaie civic / antirasist, n trunchiul comun al curriculei colare; programe de formare vocaional, educaie a adulilor, educaie sanitar, juridic, formare de mediatori, ageni comunitari / locali, sanitari, colari etc. , n parteneriat cu ministerele responsabile, care s realizeze puni de comunicare i cooperare cu instituiile locale; iniierea unor programe de ncurajarea participrii prinilor rromi la procesele educaionale din coal; Instituii responsabile: MEN asigurarea participrii nediscriminatorii a fetelor i femeilor rrome n programele de protecie i educaie a copilului; programe de afirmare a identitii i combatere a discriminrii pentru copiii rromi instituionalizai i celelalte categorii de copii aflai n dificultate; cooptarea ong-urilor rromilor i a unor reprezentani ai acestora n Direciile pentru protecia copilului, de la nivel judeen, local sau de sector; angajarea de personal de specialitate din rndul etniei rromilor n instituii de ocrotire a copilului; Institutii responsabile:ANPDC . valorificarea potenialului Fundaiei Romne de Tineret, n vederea desfurrii unor programe multidisciplinare pentru rromi; iniierea i finanarea unor programe pentru tinerii rromi, de ctre DJTS; implicarea tinerilor rromi n programe internaionale; restituirea imobilului Modern Club, preluat de Fundaia Romn de Tineret, filiala Bucureti; Instituii responsabile: MTS Atelierul Cultur i culte

Instituii responsabile: Ministerul Culturii, Secretariatul de Stat pentru Culte organizarea i dezvoltarea unor reele de valorificare a patrimoniului cultural (festivaluri, saloane i expoziii itinerante, coli de var, emisiuni radio-tv, finanare de publicaii i cri, trguri de meserii, muzee, galerii, expoziii de art, ateliere i cursuri de formare n meserii i arte autorefereniale; adaptarea meseriilor tradiionale la piaa modern i dezvoltarea unor piee de desfacere, secii n cadrul instituiilor publice de cultur, instituii publice de formare i reprezentare identitar etc. ); campanii de monitorizare, prevenire i combatere a discriminrii fa de rromi, prin (in)formare / educaie intercultural / multicultural (civic i antirasist), n instituii i comuniti multietnice. Vezi anexa Ministerul Culturii / DMN GLAR: Direcii de dezvoltare partenerial a Programului guvernamental mbuntirea situaiei rromilor. Atelierul Dezvoltare instituional i relaii internaionale Instituie responsabil: MAE, Ministerul Justiiei, DPMN redefinirea status-ului i rolului rromilor n spaiul public romnesc, prin msuri menite s monitorizeze, s previn i s combat discriminarea fa de rromi; acordarea de finanri pentru organizarea unor aciuni de prevenire i combatere a discriminrii: mese rotunde, caravane, seminarii, centre de monitorizare etc. impunerea unor standarde n domeniul monitorizrii, prevenirii i combaterii discriminrii fa de rromi, n cadrul evalurilor cererilor de finanare depuse la DPMN i a rapoartelor anuale privind Convenia cadru pentru protecia persoanelor aparinnd minoritilor naionale; includerea minoritii rromilor n conveniile i tratatele bilaterale dintre state; abordarea prioritar a problematicii rromilor n cadrul sesiunilor i reuniunilor instituiilor internaionale i invitarea unor reprezentani ai rromilor n delegaiile de reprezentare a Romniei; parteneriat egal cu Guvernul Romniei n elaborarea Crii Albe mbuntirea Situaiei Romilor"; dezvoltarea partenerial a Centrului rromilor pentru politici publice i Oficiilor de dezvoltare comunitar i educaie intercultural, ca reea de formare / reprezentare, consultan i asisten pentru programe i proiecte locale, mediere a surselor conflictuale etc. crearea unui centru de studiere aprofundat a formelor de rasism i a metodelor de combatere a rasismului i discriminrii; sprijin n crearea unor canale de comunicare i informare pentru rromi, la nivel naional; sprijin n crearea i dotarea unor staii de campare pentru exercitarea meseriilor itinerante, n parteneriat cu autoritile locale; dezvoltarea de resurse umane calificate prin cursuri de formare de ageni-mediatori comunitari / sanitari / colari etc. iniierea unor programe de dezvoltare a rolului i statusului mamei i copilului n comunitate; programe coerente de sprijinire a dezvoltrii societii civile rrome, n scopul afirmrii depline a drepturilor i libertilor fundamentale ale omului; GRUPUL DE LOBBY AL GLAR Ion Dumitru BIDIA Ivan GHEORGHE Delia GRIGORE Maria IONESCU Vasile IONESCU MINISTERUL CULTURII GRUPUL DE LUCRU AL Direcia minoriti naionale ASOCIAIILOR RROMILOR Fundaia cultural Aven amentza ANEX LA ATELIERUL CULTUR I CULTE Direciile de dezvoltare partenerial a Programului mbuntirea situaiei rromilor - proiect n vederea elaborrii strategiei sectoriale a Ministerului Culturii la Programul guvernamental mbuntirea situaiei rromilor: se va constitui Comisia ministerial pentru rromi, compus din experi ai Direciilor de specialitate, reprezentantul instituiei n Subcomisia Interministerial pentru Rromi i experi rromi ai Subcomisiei

Interministeriale pentru Rromi, care, n termen de dou luni, va realiza, studia i analiza o baz documentar referitoare la problemele speciale ale rromilor, prin Inspectoratele judeene pentru cultur i alte entiti n subordine. Termen de implementare: octombrie / noiembrie n vederea constituirii, n anul 2001, a Centrului rromilor pentru politici publice i a Oficiilor de dezvoltare comunitar i educaie intercultural, Direciile de specialitate ale Ministerului Culturii i entitile n subordine vor asigura expertiz, logistic i co-finanare pentru Compartimentul de specialitate. Termen de implementare: noiembrie / decembrie Not: A se vedea propunerea de Ordin al Ministrului Culturii, din aprilie 2000, elaborat de Direcia Legislaie i Direcia Minoriti din Ministerul Culturii, finanarea parial a Caravanei pentru educaie intercultural i dezvoltare comunitar. Art. 1. Pn la constituirea Seciunii Muzeul rromilor a Centrului rromilor pentru politici publice, aceasta va funciona, n cadrul instituiei n subordinea Ministerului Culturii, Muzeul Satului, ca Program Rromii - 2000 / 2001, sub coordonarea Direciei Muzee i colecii, Direciei minoriti i Fundaiei culturale Aven amentza; vezi proiectul Revalorizarea patrimoniului cultural al rromilor, propus de Muzeul Satului i Fundaia Aven amentza. Art. 2. Pn la constituirea Seciunii Studioul audio-vizual a Centrului rromilor pentru politici publice, aceasta va funciona n cadrul instituiei n subordinea Ministerului Culturii, Editura Video, ca Program Rromii - 2000 / 2001, sub coordonarea Direciei Arte vizuale, Direciei minoriti i Fundaiei culturale Aven amentza; vezi proiectul Audio-vizual, propus Editurii video de Fundaia Aven amentza. Art. 3. Pn la constituirea Seciunii Oficiul de documentare i expoziii a Centrului rromilor pentru politici publice, aceasta va funciona n cadrul instituiei n subordinea Ministerului Culturii, Oficiul naional de documentare i expoziii de art, ca Program Rromii - 2000 / 2001, sub coordonarea Direciei Arte vizuale, Direciei minoriti i Fundaiei culturale Aven amentza; vezi fotoexpoziia Fundaiei Aven amentza, buletinul informativ electronic Rroma ngo`s al Ageniei de tiri Tato drom, revista de studii rromologice Than rromano, revista de opinie i informaie n sprijinul administraiei publice, asociaiilor i comunitilor de rromi Aven amentza, revista studenilor i tinerilor rromi antirasiti SATRA / ASTRA, web site-ul RromaLand n construcie, buletine informative tematice etc. Art. 4. Pn la constituirea Seciunii Editura i biblioteca rromilor a Centrului rromilor pentru politici publice, aceasta va funciona ca Program Rromii - 2000 / 2001, sub coordonarea Direciei Carte i biblioteci, Direciei minoriti i Fundaiei culturale Aven amentza; vezi proiectele Cri fundamentale ale culturii rromilor, Fond de carte pentru / despre rromi n bibliotecile publice, depuse de Fundaia Aven amentza la Ministerul Culturii, biblioteca, librria i editura Aven amentza, volumele Rromii n proza romneasc, Deportarea rromilor n Transnistria, Rromii horahane / musulmani din Romnia, ntre extincie i resurecie, n curs de apariie, Curs audio-video i Ghid de conversaie n limba rromani, n curs de editare etc. Art. 5. Pn la constituirea Seciunii Relaii internaionale, cooperare i integrare european a Centrului rromilor pentru politici publice, aceasta va funciona ca Program Rromii - 2000 / 2001, sub coordonarea Direciei generale Relaii internaionale, cooperare i integrare european, Direciei minoriti i Fundaiei culturale Aven amentza; vezi documentul Adnotri la Raportul MAE la Convenia cadru pentru protecia minoritilor naionale. Art. 6. Pn la constituirea Seciunii Oficiile de educaie intercultural i dezvoltare comunitar a Centrului rromilor pentru politici publice, aceasta va funciona ca Program Rromii - 2000 / 2001, sub coordonarea Direciei generale aezminte, centre i inspectorate pentru cultur, Direciei minoriti i Fundaiei culturale Aven amentza; vezi Caravana pentru educaie intercultural i dezvoltare comunitar, finanat parial de MC. Art. 7. Pentru constituirea Seciunii Teatrul rromilor a Centrului rromilor pentru politici publice, se va avea n vedere ncheierea unui acord de parteneriat ntre Direciei pentru cultur a Primriei Capitalei, Direciei generale Artele spectacolului, Direciei minoriti i Fundaiei culturale Aven amentza, ca Program Rromii - 2000 / 2001; vezi proiectul Rromano teatro (premiera piesei Nu ne putem nate)i Seciune de teatru etnografic Aven amentza . ntocmit de Vasile Ionescu, consilier pentru rromi n Ministerul Culturii

Buletin informativ privind nvmntul pentru rromi, Nr. 12 / 1 februarie 2001


Proiectul PHARE 9803. 01, mbuntirea situaiei romilor FONDUL DE PARTENERIAT PENTRU ROMI 1. 1 INTRODUCERE n mai 2000, a nceput proiectul PHARE 9803. 01, mbuntirea situaiei romilor. Acest proiect de 18 luni a fost iniiat de Departamentul pentru Protecia Minoritilor Naionale (DPMN) din cadrul Guvernului Romniei i este finanat de Programul PHARE al Uniunii Europene. Proiectul este implementat de MEDE European Consultancy (Olanda) n parteneriat cu Minority Rights Group International (Marea Britanie). Proiectul mbuntirea situaiei romilor are dou obiective: De a sprijini Guvernul Romniei n dezvoltarea unei strategii pentru mbuntirea situaiei romilor i de a contribui la eliminarea tuturor formelor de discriminare a romilor. De a constitui un Fond de Parteneriat pentru Romi, pentru a sprijini proiecte n beneficiul comunitilor de romi. Acest al doilea obiectiv a condus la constituirea FONDULUI DE PARTENERIAT PENTRU ROMI. n cadrul Fondului de Parteneriat pentru Romi, sarcinile i responsabilitile au fost mprite dup cum urmeaz: Consiliul Director al Fondului va fi responsabil cu planificarea strategic, atragerea de fonduri i numirea Comisiei de Evaluare. Comisia de Evaluare va selecta propunerile de proiecte. Organizaia responsabil cu gestionarea proiectului, Centrul de Resurse pentru Comunitile de Romi Cluj Napoca, va administra fondul i va coordona procesul de solicitare de fonduri. Autoritatea Contractant, MEDE European Consultancy, va ncheia contracte cu solicitanii selectai i va transfera fondurile aprobate. 1. 2 OBIECTIVELE I PRIORITILE FONDULUI DE PARTENERIAT PENTRU ROMI N ANUL 2001 Obiectivele fondului sunt urmtoarele: de a testa strategiile ministeriale prin sprijinirea iniiativelor de parteneriat dintre autoritile locale i comunitile de romi. Vezi Anexa E Cadru strategic pentru mbuntirea situaiei romilor pentru a obine informaii cu privire la prioritile legate de acest obiectiv. de a consolida organizaiile neguvernamentale deja existente ale romilor i de a stimula crearea de noi organizaii n zone neacoperite de activitatea nici unei organizaii. de a identifica i sprijinii dezvoltarea de proiecte inovative i parteneriate durabile intre comunitile de romi i autoritile publice locale. 1. 3 SUMELE DISPONIBILE PENTRU SPRIJIN FINANCIAR DIN PARTEA AUTORITII CONTRACTANTE Suma total disponibil pentru finanare n cadrul acestei oferte de finanare este de 900. 000 EURO. Dimensiunea granturilor n cadrul programului vor putea fi finanate: Proiecte mari: suma minim 30. 000 EURO i suma maxim 70. 000 EURO; Proiecte mici: suma minim 3. 000 EURO i maxim 29. 999 EURO. n cadrul fondului proiectele mari vor avea o pondere de maximum 300. 000 EURO iar proiectele mici de maximum 600. 000 EURO. n cadrul programului, finanarea nu poate depi 90% din totalul proiectului (vezi de asemenea punctul 2. 1. 4. ). Restul sumei va trebui s fie acoperit din resurse proprii de ctre solicitant sau de partenerii acestuia, sau din alte surse cu meniunea c nu pot fi folosite fonduri a cror provenien este Comunitatea European. II. reguli cu privire la prezenta ofert de finanare

Acest ghid conine regulile cu privire la naintarea, selectarea i punerea n practic a proiectelor pentru programul Fondul de Parteneriat pentru Romi i vine n completarea Vade-mecum-ului cu privire la administrarea procesului de finanare adoptat de Comisia European n 1998. 2. 1 CRITERII DE ELIGIBILITATE Exist trei seturi de criterii de eligibilitate. Acestea se refer la: Organizaia care poate solicita fonduri; Proiectele pentru care se vor oferi fonduri; Tipurile de costuri care vor fi luate n considerare n cadrul programului de finanare. 2. 1. 1 Eligibilitatea solicitanilor: cine poate solicita fonduri Solicitanii trebuie s se conformeze urmtoarelor condiii pentru a fi considerai eligibili pentru obinerea unei finanri: S fie organizaie non profit; S fie: organizaie neguvernamental cu experien demonstrat n activiti destinate comunitilor de romi; instituie public care opereaz la nivel local sau judeean; instituiile publice trebuie s demonstreze experien anterioar n lucrul cu comuniti de romi. S aib un sediu oficial n Uniunea European sau n una dintre rile din Programul PHARE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia); S fie direct responsabil cu pregtirea i coordonarea proiectului i nu s activeze ca intermediar; Sa aib surse financiare stabile i suficiente pentru a asigura continuitatea activitii de-a lungul desfurrii proiectului i, dac este posibil, s joace un rol n finanarea acestuia; S aib experien suficient i s fie capabil s-i demonstreze capacitatea de a desfura activiti la scar mai larg, corespunztoare mrimii proiectului pentru care este solicitat finanarea; Eventualii solicitani nu pot s participe la oferta de finanare dac: sunt falimentari sau sunt n situaia n care activitatea lor se afl sub administrare judectoreasc, au ajuns la o nelegere cu creditorii, i-au suspendat activitile sau se afl ntr-o situaie similar n conformitate cu prevederile legislative naionale; se afl n procedura de declarare a falimentului sau de instituire a administrrii judectoreti, se afl n situaia de avea o nelegere cu creditorii sau se afl ntr-o situaie similar n conformitate cu prevederile legislaiei naionale; au fost condamnai pentru infraciuni legate de conduita profesional de ctre o instan a crui verdict are valoare de res judicata (de exemplu o decizie mpotriva creia nu se mai poate face apel); sunt vinovai de nclcri grave a conduitei profesionale, demonstrate prin orice modalitate ce poate fi dovedit de autoritatea contractant; nu i-au ndeplinit obligaiile referitoare la plata asigurrilor sociale n conformitate cu prevederile legale n vigoare n Romnia; nu i-au ndeplinit obligaiile referitoare la plata impozitelor n conformitate cu reglementrile n vigoare n Romnia; nu i-au ndeplinit obligaiile referitoare la furnizarea de informaii corecte altor organisme finanatoare, ca o condiie de participare n cadrul unei competiii pentru finanri sau a unui contract;

au fost sancionai ca nclcnd flagrant prevederi contractuale fie cu acelai organism finanator fie n cadrul unui alt contract referitor la fonduri ale Comunitii Europene; au ncercat s obin informaii confideniale sau s influeneze comisia sau autoritatea contractant n perioada procesului de evaluare a proiectelor n cadrul actualei oferte de finanare sau a altora precedente.

2. 1. 2 Parteneriatul i eligibilitatea partenerilor Conceptul de parteneriat n cadrul Fondului de Parteneriat pentru Romi se refer la o relaie de lucru dintre o organizaie neguvernamental i o instituie public care activeaz la nivel local sau judeean. Fr implicarea activ a autoritilor publice locale, iniiativele n comunitile de romi nu vor putea fi susinute financiar. Fr implicarea comunitilor locale de romi n elaborarea i punerea n practic a proiectelor, este foarte puin probabil ca acestea s se bucure de succes. Astfel, nevoia de dialog i parteneriat la nivel local este vital pentru a exista progres n ameliorarea situaiei comunitilor de romi. Solicitanii trebuie s colaboreze cu alte organizaii n condiiile de mai jos: Dac aplicantul principal este o organizaie neguvernamental, parteneriatul trebuie stabilit cu o instituie public local (de exemplu: Primrie, Consiliu Local, coal, dispensar medical etc. ). Dac aplicantul principal este o instituie public local, parteneriatul trebuie stabilit cu o organizaie neguvernamental a romilor sau cu un grup de romi reprezentativ la nivel local. Toi partenerii trebuie s satisfac aceleai criterii de eligibilitate ca i solicitantul principal. Aplicantul principal va fi organizaia care va conduce proiectul i, n cazul seleciei, partea contractant (va fi denumit n contract Beneficiarul). 2. 1. 3 Eligibilitatea proiectelor: proiectele pentru care pot fi naintate propuneri de finanare Dimensiunea proiectelor Suma: solicitanii sunt liberi s decid asupra costurilor totale ale proiectului. Cu toate acestea, sumele solicitate trebuie s se ncadreze n limitele menionate la punctul I. 1. 3. Durata: Durata proiectului nu trebuie s depeasc ase luni. Domenii Propunerile naintate Fondului trebuie s aib legtur cu punctele menionate n Cadrul strategic pentru mbuntirea situaiei romilor, un document elaborat de Departamentul pentru Protecia Minoritilor Naionale mpreun cu GLAR (Grupul de Lucru al Asociaiilor Romilor) i reprezint o sintez a strategiei Guvernului. Se sper ca anumite idei propuse n Cadrul strategic vor deveni teme n propunerile iniiate de solicitani. Fondul de Parteneriat pentru Romi va concentra finanarea n urmtoarele domenii, identificate de Guvernul Romniei ca fiind prioritare: Administraie public Securitate social Economie Protecia copilului, educaie i tineret Cultur i religie Dezvoltare instituional i relaii internaionale Pentru mai multe detalii, vezi Anexa E Cadrul strategic pentru mbuntirea situaiei romilor (document elaborat de Departamentul pentru Protecia Minoritilor Naionale, sintez a strategiei guvernului). Zone geografice Activitile trebuie s se desfoare n Romnia. Tipuri de activiti

Activiti pilot pentru care autoritile locale sunt de acord s aloce sume din bugetul lor pentru anul 2001 i pentru anii viitori; Activiti care sunt generatoare de venit pentru familiile de romi; Activiti care sporesc accesul romilor la serviciile publice; Activiti care cresc capacitatea de aciune a organizaiilor romilor; Activiti care aduc pe agenda autoritilor locale i a mass media situaia romilor; Activiti care amelioreaz relaiile dintre comunitile de romi i autoritile publice locale; Activiti care mbuntesc relaiile dintre romi i populaia majoritar dintr-o anumit comunitate; Activitile care sunt n concordan cu Cadrul strategic pentru mbuntirea situaiei romilor.

Urmtoarele tipuri de activiti sunt neeligibile: Sponsorizri pentru participri individuale la ateliere, seminarii, conferine, congrese; Burse individuale pentru studii sau sesiuni de instruire; Conferine i seminarii care nu sunt parte integrant a unui program mai amplu; Finanarea unor activiti deja ncheiate; Plata unor datorii; Donaii sau plata unor rate pentru diferite credite; Numrul de propuneri din partea solicitanilor Solicitanii pot nainta una sau mai multe propuneri de finanare. 2. 1. 4 Eligibilitatea cheltuielilor: costurile care pot fi luate n considerare pentru finanare Numai costurile eligibile pot fi luate n considerare pentru primirea unui grant. Aceste costuri sunt specificate n detaliu mai jos. De aceea, bugetul propus n cadrul proiectului reprezint o estimare a costurilor i un maximum al costurilor eligibile. Aplicanii trebuie s acorde atenie faptului c toate costurile eligibile trebuie s fie costuri reale i justificate. Semnarea unui contract este precedat de verificarea i evaluarea costurilor propuse n proiect. Aceast verificare poate duce la solicitarea unor clarificri i, acolo unde este necesar, autoritatea contractant poate propune reduceri ale bugetului. Este de aceea n interesul solicitantului s prezinte un buget realist i eficient. Costuri directe eligibile Pentru a putea fi considerate eligibile n contextul proiectului, costurile vor trebui: S fie necesare pentru derularea proiectului, prevzute n contractul anexat la acest ghid (anexa D) i s fie n concordan cu principiile unui management financiar sntos, n special cu echilibrul dintre cost i beneficii; S fie pltite dup semnarea contractului de finanare i n perioada de derulare a proiectului (aa cum este prevzut n Articolul 2 din Condiiile Speciale); S fie reale, s fie nregistrate n contabilitatea solicitantului sau a partenerilor, s poat fi identificate i verificate i s poat fi demonstrate prin documente n original (conform documentelor contabile standard). Urmtoarele costuri directe sunt eligibile: Costurile legate de personalul implicat n cadrul proiectului, corespunznd salariilor plus plata asigurrilor sociale i a altor sume aferente salariilor; salariile i costurile aferente nu trebuie s le depeasc pe cele practicate n mod curent de Beneficiar, i nici s depeasc ratele general acceptate n Romnia; Transport i diurne pentru personalul care particip la derularea proiectului, cu condiia s corespund sumelor legale de pe pia i s nu depeasc sumele acceptate de Autoritatea Contractant; Costuri legate de achiziionarea de echipament (nou sau folosit) i servicii (transport, nchiriere etc. ), cu condiia s corespund preurilor de pe pia; Costuri legate de consumabile i birotic;

Costuri legate de subcontractarea de servicii de ctre partenerii Beneficiarului; Costuri legate direct de cerinele contractuale (diseminarea informaiei, evaluarea proiectului, auditare, traducere, asigurare, instruirea specific a persoanelor implicate n proiect, etc. ) inclusiv costurile aferente tranzaciilor bancare; Costuri aferente diverselor taxe, fr a aduce prejudicii termenilor prevzui n Articolul 14 (4) din Condiiile Generale; Un fond de rezerv de maximum 5% din costurile directe eligibile, care va putea fi folosit numai cu consimmntul anterior, formulat n scris, printr-o scrisoare, al Autoritii Contractante / MEDE. Costuri indirecte eligibile Un procentaj fix din cheltuielile administrative ale beneficiarului, dar maximum 7% din totalul sumei aferente cheltuielilor directe eligibile, sunt eligibile ca i costuri indirecte. Costurile indirecte sunt eligibile n msura n care nu include costuri alocate sub alte titluri din cadrul bugetului reglementat prin Contract. Costurile indirecte nu sunt eligibile atunci cnd Contractul se refer la finanarea unui proiect condus de un organism care primete deja o finanare pentru costuri operaionale de la Autoritatea Contractant. Costuri neeligibile Urmtoarele costuri nu sunt eligibile: Sume alocate pentru posibile viitoare pierderi sau datorii; Dobnzi datorate; Achiziionarea de terenuri sau cldiri, cu excepia cazului n care aceste costuri sunt direct necesare pentru punerea n practic a proiectului, caz n care dreptul de proprietate va trebui s fie transferat partenerilor locali ai Beneficiarului (acolo unde este cazul) sau beneficiarilor proiectului atunci cnd proiectul se ncheie; Acoperirea pierderilor datorate schimburilor valutare; TVA pe care beneficiarul l poate recupera; Costuri legate de derularea de studii pregtitoare sau de alte activiti cu caracter pregtitor; Contribuii n natur (exemplu: teren, imobile n proprietate ca ntreg sau n parte, mijloace fixe, materii prime, munc nepltit, voluntar realizat de persoane individuale sau de organizaii). 2. 1. 5 Contribuia proprie a solicitantului Contribuia proprie a solicitantului poate s fie n bani i/sau n natur: Contribuia n natur poate consta n: servicii i echipamente; spaii: valoarea spaiilor puse la dispoziia proiectului poate fi considerat contribuie n natur dac spaiul este pus la dispoziia proiectului la valoarea de pia a chiriei acelui spaiu; Contribuiile trebuie s fie eligibile i relevante pentru proiect. Contribuia n natur este evaluat n costul total al proiectului. Not : costul total al proiectului include att contribuia Uniunii Europene ct i cea proprie a solicitantului. Dac bugetul dumneavoastr include contribuii n natur, explicai cum ai calculat valoarea lor financiar. Explicai clar n ce msur au fost contactai ali finanatori sau sponsori n vederea obinerii unei cofinanri. Dac da, indicai sumele solicitate, numele sponsorului sau finanatorului contactat, precum i rezultatul aciunii. 2. 2 CUM SE ELABOREAZ O PROPUNERE DE FINANARE I CARE SUNT PROCEDURILE PENTRU NAINTAREA LOR 2. 2. 1 Formularul de solicitare i documentele necesare

Solicitrile / propunerile de finanare trebuie s fie naintate pe formularul tip anexat la prezentul Ghid sau disponibile pe pagina web www. romacenter. ro (pagina CRCR Cluj Napoca). Respectai cu atenie formatul cererii de finanare (formularului) i ordinea paginilor. Propunerile de finanare vor fi completate n limba romana, dar trebuie s conin i un scurt sumar n limba englez. V rugm completai formularul cu atenie pentru a uura procesul de evaluare. Exprimai-v clar i oferii suficiente detalii pentru a v asigura c ideile Dvs sunt corect nelese, n special n ceea ce privete modul n care vor fi atinse obiectivele proiectului, beneficiile care vor rezulta de pe urma proiectului i msura n care proiectul propus se ncadreaz n obiectivele programului de finanare. Propunerea de finanare i anexele trebuie s fie tehnoredactate. Documentele auxiliare necesare Statutul Solicitantului principal i al organizaiilor partenere (acolo unde este cazul). Cel mai recent raport anual narativ i financiar al solicitantului principal. Cel mai recent bilan anual contabil al aplicantului principal. Autoritile publice locale pot demonstra angajamentul lor de a activa ca parteneri sau aplicani principali, atand de exemplu copii dup: procese verbale care indic c situaia romilor a fost luat n considerare n edinele oficiale ale instituiei; bugete care indic sume alocate unor comuniti de romi; articole din presa local care fac referire la iniiativele autoritii locale n soluionarea problemelor cu care se confrunt comunitile de romi; sau articole relevante n reviste ale diferitelor organizaii; rapoarte, studii, analize sau propuneri cu privire la comunitile locale de romi; nelegeri scrise ntre autoritile locale i organizaiile romilor. Organizaiilor neguvernamentale le este solicitat s demonstreze experiena lor n activiti care implic comunitile de romi incluznd copii dup documente care atest aceast experien. 2. 2. 2 Unde i cum se expediaz propunerile de finanare Propunerile de finanare trebuie s fie primite ntr-un plic sigilat fie pe pot, printr-un curier sau personal (o adeverin semnat i datat va fi nmnat persoanei care depune proiectul) la una din adresele de mai jos: Adresa potal i pentru depuneri prin servicii de curierat Centrul de Resurse pentru Comunitile de Romi Strada ebei nr. 21, 3400 Cluj-Napoca Adrese pentru depunere personal 1. Cluj Napoca Centrul de Resurse pentru Comunitile de Romi, Strada ebei nr. 21, 3400 Cluj-Napoca Tel: 064 420474 Fax: 064 420470 Persoan de contact: Claudia Macaria 2. Bucureti Fundaia pentru o Societate Deschis Romnia, Calea Victoriei nr. 155, Bloc D1, Scara 6, Etaj 2 Tel: 01 3127052 Fax: 01 3127053 Persoan de contact: Dan Pavel Doghi 3. Iai Fundaia pentru o Societate Deschis Romnia,

Iai, Strada Moara de Foc nr. 35, etaj 7-8 Tel: 032 252920 Fax: 032 252926 Persoan de contact: Alexandra Etve 4. Timioara Fundaia pentru o Societate Deschis Romnia, Timioara, Strada Semenic nr. 10 Tel: 056 192493; Fax: 056 221469 Persoan de contact: Radu Lacatu

Propunerile de finanare naintate prin alte mijloace (ex. Fax sau email) sau depuse la alte adrese vor fi respinse. Propunerile de finanare (formularul i anexele) trebuie s fie naintate n original i trei copii. Pe plic trebuie menionat: Oferta de finanare din cadrul Fondului de parteneriat pentru romi 2001; Numele complet al solicitantului principal i adresa organizaiei; "A nu se deschide nainte de sesiunea oficial de deschidere a proiectelor". Solicitanii trebuie s se asigure c propunerea este complet pe baza listei de verificare inclus n formular. 2. 2. 3 Termenul limit Termenul limit pentru primirea propunerilor de finanare este 16 martie 2001 la ora 16. 00. Orice propuneri primite dup termenul limit vor fi respinse n mod automat, chiar dac data potei indic o dat anterioar termenului limit. 2. 2. 4 Informaii suplimentare Eventualele ntrebri pot fi trimise prin email sau fax la adresa de mai jos, indicnd cu claritate referirea la oferta de finanare. ntrebrile care ar putea fi relevante i pentru ali posibili solicitani, vor fi publicate pe pagina de web <www. romacenter. ro>. E-mail address: fmoisa@romacenter. osf. ro Fax: 064 420470 2. 2. 5 Confirmarea de primire Dup deschiderea propunerilor, CRCR va expedia o confirmare de primire tuturor solicitanilor, menionnd dac propunerea a fost primit nainte de termenul limit i informnd solicitanii cu privire la numrul de nregistrare a propunerii. 2. 3 EVALUAREA I SELECIA PROPUNERILOR Propunerile naintate vor fi analizate de Autoritatea Contractant (MEDE), posibil cu sprijin din partea unor experi externi. Toate propunerile vor fi evaluate prin prisma urmtoarelor criterii: (1) conformitatea administrativ verificarea msurii n care propunerea este complet prin raportare la lista de verificare (2) Eligibilitatea solicitantului, partenerilor i proiectului eligibilitatea solicitantului, a partenerilor i a proiectului n conformitate cu criteriile de selecie de la punctele 2. 1. 1, 2. 1. 2 i 2. 1. 3. (3) Evaluarea calitii propunerilor i evaluarea financiar Evaluarea calitii propunerilor i evaluarea financiar, inclusiv a bugetului propus se face n conformitate cu urmtoarele criterii, prezentate n grila de mai jos:
Seciunea 1. Relevana3 1. 1 Ct de relevant este propunerea prin raportare la nevoile i limitele comunitii(lor) int din cadrul proiectului? (Inclusiv evitarea duplicrii dar i sinergia cu alte iniiative ale Comunitii Europene)
3

Punctajul maxim 35 5

Formularul de solicitare I. 1. 6(a)

Not: n cazul n care pentru seciunea 1 ca ansamblu se obine calificativ mai slab dect bun (28 puncte), propunerea nu va fi evaluat n continuare.

1. 2 Ct de clar definite i strategic alese sunt grupurile int propuse? 1. 3. Ct de relevant este propunerea pentru nevoile grupurilor int propuse? 1. 4 Ct de relevant este propunerea prin raportare la obiectivele i una sau mai multe dintre prioritile programului? Not: un punctaj de 5 (foarte bine) va fi acordat numai n situaia n care propunerea vizeaz cel puin o prioritate. 1. 5 Ct de coerente, potrivite i practice sunt activitile propuse? 1. 6 n ce msur propunerea aduce elemente specifice cu valoare adugat, cum ar fi abordri inovative, modele de bun practic, promovarea egalitii de gen, oportuniti egale? 2. Metodologie 2. 1 Ct de coerent este design-ul general al proiectului? (incluznd gradul de pregtire pentru evaluare) 2. 2 Ct de satisfctor este nivelul de implicare i activitate al partenerilor? Not: dac nu exist parteneri scorul va fi 1 2. 3 Ct de clar i de fezabil este planul de aciune? 2. 4 n ce msur propunerea conine indicatori obiectivi i verificabili pentru rezultatele proiectului? 3. Auto-susinerea 3. 1 n ce msur este probabil ca proiectul s aib un impact tangibil asupra grupurilor int? 3. 2 n ce msur prezint propunerea potenial de replicare/multiplicare? (Inclusiv posibiliti de replicare i de extindere a rezultatelor, de diseminare a informaiilor) 3. 3 n ce msur rezultatele proiectului se pot autosusine: - financiar (cum vor fi finanate activitile dup ncetarea finanrii CE?) - instituional (vor exista la sfritul proiectului structuri care s permit continuarea activitilor din cadrul proiectului? Vor aparine rezultatele proiectului comunitii locale? - la nivelul politicilor (acolo unde este aplicabil) (care va fi impactul la nivel structural al proiectului de ex. va conduce proiectul la o mai bun legislaie, la coduri de bun practic, la noi metodologii de lucru etc. ?) 4. Bugetul i raportul costuri-beneficii 4. 1 n ce msur este bugetul clar i detaliat? 4. 2 n ce msur sunt cheltuielile propuse necesare punerii n practic a proiectului? 5. Capacitatea de a conduce i expertiza n management 5. 1 Ct de mulumitoare este experiena anterioar a solicitantului n managementul de proiecte? Not: daca aplicantul nu are experien anterioar n management de proiect, scorul va fi 1 5. 2 Ct de mulumitoare este expertiza tehnic a solicitantului? (de ex. Cunotinele n domeniul de activitate al proiectului) 5. 3 Ct de mulumitoare este capacitatea de management a solicitantului? (inclusiv personal, echipament i abilitatea de a utiliza bugetul)? Punctajul total maxim

5 2x5 5 5 5

I. 1. 6(c) I. 1. 6(d) I. 1. 6(e)(f) I. 1. 7 General

25 2x5 5 5 5 15 5 5 5

I. 1. 8 I. 1. 8(e) I. 1. 9 Cadrul logic

I. 2. 1 I. 2. 2 & I. 2. 3 I. 2. 4

10 5 5 15 5 5 5 100

I. 3 I. 3

II. 4. 1 II. 4. 1 II. 4. 2

Not cu privire la alocarea punctajului Criteriile de evaluare sunt mprite n seciuni i subseciuni. Fiecrei subseciuni i se va acorda un punctaj ntre 1 i 5 n conformitate cu urmtoarele linii directoare: 1 = foarte slab; 2 =slab; 3 = adecvat; 4 = bun; 5 = foarte bun. Punctele vor fi apoi adunate, i mpreun vor reprezenta punctajul total pentru fiecare seciune. Aceste punctaje totale pe seciuni vor fi adunate

i vor forma punctajul total pentru propunere. Pentru ca o propunere s fie recomandat spre finanare, punctajul minim va trebui s fie de 70 din 100 posibil. Prioritate vor avea proiectele care vor obine scorurile cel mai ridicate. 2. 4 INFORMAII CU PRIVIRE LA DECIZIA AUTORITII CONTRACTANTE (MEDE) CU PRIVIRE LA FINANAREA PROPUNERILOR Solicitanii vor fi informai n scris cu privire la decizia Autoritii Contractante (MEDE) despre propunerea naintat. Decizia de a respinge propunerea sau de a nu finana propunerea se va baza pe urmtoarele: Propunerea a fost primit dup termenul limit; Propunerea nu este complet sau nu este n conformitate cu condiiile administrative enunate; Solicitantul sau unul sau mai muli parteneri nu sunt eligibili; Proiectul este neeligibil (de exemplu activitatea propus nu este acoperit de program, propunerea depete durata maxim permis, contribuia solicitat este mai mare dect maximul admis, etc); Relevana i calitatea tehnic a propunerii este considerat ca fiind mai sczut dect a propunerilor finanate; Calitatea financiar a propunerii este considerat sczut. Decizia Autoritii contractante (MEDE) de a respinge o propunere sau de a nu o finana este irevocabil. 2. 5 CONDIII APLICABILE IMPLEMENTARII PROIECTULUI DUP LUAREA DECIZIEI DE FINANARE DE CTRE AUTORITATEA CONTRACTANT Ca urmare a deciziei de a aloca fonduri, un contract va fi propus Beneficiarului n conformitate cu contractul standard al Autoritii Contractante, anexat acestui ghid (Anexa D). Acest contract va stipula, n principal, urmtoarele drepturi i obligaii: Suma total alocal Suma total care va fi alocat proiectului va fi stipulat n contract. Aa cum s-a menionat la punctul 2. 1. 3, aceast sum are la baz bugetul naintat de Beneficiar, care are doar valoare de estimare. Ca urmare aceast sum devine final doar la sfritul derulrii proiectului i dup naintarea raportului final (conform Articolului 17 (1) i 17 (2) din Condiiile Generale ale contractului). Neatingerea obiectivelor Dac beneficiarul nu reuete s pun n practic proiectul n conformitate cu contractul, Autoritatea Contractant i rezerv dreptul de a ntrerupe plile i/sau de a rezilia contractul (conform Articolului 11 din Condiiile Generale). Contribuia Autoritii Contractante (MEDE) poate fi retras parial sau total n situaia n care Beneficiarul nu respect clauzele stipulate n contract. Amendamente la contract Orice modificri aduse contractului vor fi fcute n scris sub forma unor acte adiionale la contractul original (Articolul 9 (1) din Condiiile Generale). Cu toate acestea, anumite modificri, (legate de schimbri de adres, informaii bancare, etc. ) pot fi aduse la cunotina Autoritii Contractante (conform Articolului 9 (2) din Condiiile Generale). Variaii n cadrul bugetului Categoriile din buget pot s difere de cele iniiale, n situaiile n care urmtoarele condiii sunt respectate:

Modificrile nu afecteaz scopul principal al proiectului i Modificrile sunt limitate la un transfer n cadrul aceleiai categorii de buget sau un transfer ntre categoriile de buget al unor sume mai mici de 10% din suma iniial acceptat pentru categoria respectiv. n acest caz, beneficiarul poate opera modificarea cu cerina de a informa fr ntrziere Autoritatea Contractant (MEDE). Aceast metod nu poate fi utilizat pentru a modifica costurile indirecte sau categoria de cheltuieli accidentale, pentru care este nevoie de obinerea n prealabil a aprobrii n scris a Autoritii Contractante (conform Articolului 9 (2) din Condiiile Generale). n toate celelalte cazuri, se va formula o cerere scris adresat Autoritii Contractante i se va elabora un act adiional la contractul iniial. Raportarea Rapoartele trebuie s fie elaborate n limba Romn. Un scurt sumar n limba englez trebuie inclus. Rapoartele tehnice i financiare vor trebui s fie naintate o dat cu solicitrile de plat. Un plan de aciune i un buget pentru perioada urmtoare de punere n practic a proiectului trebuie s nsoeasc rapoartele intermediare naintate Autoritii Contractante. Informaii suplimentare n conformitate cu Articolul 2. 1 din Condiiile Generale, Autoritatea Contractant va putea solicita informaii suplimentare. Pli Iniial va fi virat beneficiarului o tran de avans de 80% din suma finanat. Ultima tran va fi virat pe baza aprobrii raportului final naintat de Beneficiar i aprobat de Autoritatea Contractant (conform Articolului 15 (1) din Condiiile Generale). Documentele justificative cu privire la proiect Beneficiarul trebuie s pstreze o eviden clar i separat a proiectului ct i o contabilitate transparent a punerii n aplicare a proiectului (conform Articolului 16 (1) din Condiiile Generale). Beneficiarul va trebui s pstreze documentele justificative pentru o perioad de 5 ani dup terminarea proiectului. Audit Contractul va permite derularea de aciuni de control n cadrul proiectelor finanate, att n ceea ce privete documentele justificative referitoare la proiect ct i la locul unde se desfoar activitile din cadrul proiectului. Controlul va fi realizat fie de reprezentani ai Autoritii Contractante (MEDE), serviciile specializate ale Delegaiei Comisiei Europene i de reprezentani ai Curii Europene de Audit. Publicitate Contribuia Comunitii Europene trebui s fie explicit, de exemplu pe rapoartele i publicaiile realizate n cadrul proiectului sau pe orice materiale publicitare asociate cu proiectul etc.

Organizaia care deruleaz proiectul va trebui s lanseze declaraii n mass media la nceputul, mijlocul i sfritul proiectului. Aceste declaraii, sau comunicate de pres vor trebui s conin date cu privire la partenerii implicai, scopul proiectului i rezultatele de pn n momentul emiterii comunicatului. CRCR va oferi sprijin pentru aceast activitate. MEMORANDUM. SITUAIEI ROMILOR CADRUL STRATEGIC PENTRU MBUNTIREA

---------------------------------------------------------------------------------------------------------De la: Eckstein Kovacs Peter, Ministru delegat pe lng Primul Ministru pentru Minoriti Naionale ---------------------------------------------------------------------------------------------------------Ctre: Mugur Constantin Isrescu, Primul Ministru al Guvernului Romniei

I. Consideratii generale Guvernul Romaniei, Luand in considerare situatia in care se afla minoritatea romilor din Romania, faptul ca o mare parte din cetatenii romani de etnie roma nu au acces la servicii publice si nu se bucura integral de drepturile conferite acestora prin Constitutia Romaniei si prin alte legi nationale; Tinand cont de faptul ca istoric romii au suportat secole de robie si discriminare care au lasat urme profunde in memoria colectiva, si care au condus la marginalizarea acestora in societatea romaneasca; Amintind experimentele istorice in care romii au fost fie subiectul unor deportari in masa si al unor politici oficiale de discriminare si excludere din societatea romaneasca, fie subiectul unor politici oficiale de sedentarizare si asimilare fortate; Avand in vedere dorinta Statului roman de a imbunatati situatia minoritatilor nationale demonstrata prin aderarea voluntara la instrumente internationale ale Consiliului Europei, cum ar fi Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale, Rezolutia ECRI Nr. 3, Recomandarea 1203 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, precum si alte documente internationale (Conventia ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasiala si Decizia Consiluilui European de la Copenhaga); Luand in considerare, de asemenea, angajamentul si preocuparea Guvernului Romaniei de a imbunatati situatia romilor si de a combate orice forma de discriminare bazata pe origine etnica si rasiala, ( O. G. 137/2000) precum si de a promova un tratament egal al tuturor cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale; Amintind de disponibilitatea Comisiei Europene de a oferi asistenta tehnica Guvernului Romaniei pentru elaborarea unei Carte Albe privind imbunatatirea situatiei romilor; Tinand cont de specificul problemelor cu care se confrunta romii din Romania si avand in vedere dorinta de a identifica solutii optime pentru rezolvarea acestora,

adopta prezentul Cadru Strategic pentru elaborarea politicilor publice pentru imbunatatirea situatiei romilor. II Principii directoare Guvernul Romaniei, Adopta urmatoarele principii directoare pentru elaborarea Cartei Albe pentru imbunatatirea situatiei romilor: i. Protectia minoritatilor nationale si imbunatatirea situatiei romilor se realizeaza prin implicarea permanenta si activa a institutiilor publice centrale precum si a autoritatilor locale, astfel incat aceste obiective sa devina parte integranta a activitatilor curente ale administratiei publice, la toate nivelele. ii. Elaborarea politicilor publice pentru imbunatatirea situatiei romilor este un proces prin care va fi realizat un consens al tuturor partilor implicate. Toate partile implicate vor lucra la elaborarea Cartei Albe, care va fi adoptata de Guvernul Romaniei, document comprehensiv de politici, strategii, planuri si programe concrete pentru imbunatatirea situatiei romilor si care va cuprinde si analiza initiativele guvernamentale si non guvernamentale in acest domeniu. iii. Carta Alba va identifica necesitatile actuale si va oferi o sinteza a problemelor care trebuie abordate astfel incat sa faciliteze elaborarea politicilor sectoriale si intersectoriale si sa maximizeze impactul acestora. iv. Guvernul, a adoptat Ordonanta 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Ordonanta ofera cadrul juridic pentru protectia grupurilor defavorizate prin sanctionarea comportamentul discriminatoriu, instituie actiuni afirmative si masuri speciale pentru grupuri si persoane apartinand minoritatilor nationale care nu se bucura de egalitatea de sanse. Romii reprezinta minoritatea cea mai expusa fenomenelor de discriminare si, avand in vedere situatia lor sociala si economica, ei vor fi beneficiarii principali ai masurilor specifice temporare adresate grupurilor dezavantajate. Mai mult, implementarea efectiva a ordonantei, esentialmente prin Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, reprezinta un element cheie pentru asigurarea unui tratament egal si nediscriminatoriu al romilor. v. Pentru implementarea politicilor care vizeaza imbunatatirea situatiei romilor, Guvernul va folosi toate parghiile pe care le are la indemana, in special, instrumente juridice, instrumente economice, instrumente de comunicare etc. III. Cadru general Guvernul Romaniei adopta urmatorul Cadru General pentru elaborarea Cartei Albe: Cadru Strategic pentru Imbunatatirea Situatiei Romilor 1. Prioritati referitoare la politicile publice pentru romi

a. Administratie publica 1. Includerea comunitatilor de romi in programele de dezvoltare comunitara locala/regionala.

2. Repartizarea resurselor publice si in functie de nevoile sociale identificate ale comunitatilor de romi proportional cu ponderea demografica a acestora la nivel local. 3. Includerea comunitatilor defavorizate de romi in criteriile de selectie a zonelor defavorizate si conceperea si implementarea unor programe de redresare a acestora 4. Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor si locuintelor detinute de romi, a problemelor legate de aplicarea actelor normative privind constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate funciara, inclusiv prin promovarea unor initiative legislative in domeniu. 5. Constituirea dreptului de proprietate funciara, din fondurile de rezerva ale statului, pentru romii care nu au, si nu au avut, in proprietate terenuri, cu respectarea legislatiei in vigoare. 6. Conceperea si implementarea unor programe de mediere comunitara, de prevenire si combatere a prejudecatilor fata de romi. 7. Constituirea Comisiilor pentru romi la nivelul ministerelor si prefecturilor care sa elaboreze o baza documentara privind minoritatea romilor, sa sustina si sa implementeze proiecte si programme specifice. 8. Conceperea si implementarea unor programe prin care sa fie infiintate si dotate statii de campare pentru exercitarea meseriilor itinerante. 9. Crearea cadrului juridic prin care ministerele si agentiile centrale/locale, structurile descentralizate ale acestora sa poata finanta proiecte sau programe sectoriale pentru imbunatatirea situatiei romilor. 10. Crearea si dezvoltarea unui cadru institutional la nivel central si local, in parteneriat cu organizatiile romilor, ca structuri publice de dezvoltare comunitara. 11. Includerea in Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a unor experti romi 12. Sprijinirea romilor pentru obtinerea documentelor de identitate si stare civila. 13. Elaborarea unui manual de educatie interculturala pentru formarea initiala a functionarilor publici, a cadrelor militare si de politie care lucreaza cu sau in comunitatile de romi, reglementarea (in regulamentele de organizare si functionare sau de ordine interioara) unor masuri care sa previna comportamentul discriminatoriu al acestora fata de romi. b. Securitate sociala Asigurarea accesului nediscriminatoriu la toate serviciile publice si imbunatatirea accesului cetatenilor romani apartinand minoritatii romilor la serviciile de ajutor social si de pensii. Conceperea si implementarea unor programe specifice de formare si reconversie profesionala pentru romi. Conceperea si implementarea unor programe de reabilitare a locuintelor si a mediului de locuit care sa amelioreze standardele locuintelor si a mediul inconjurator in zonele locuite de romi, includerea romilor in programele de creare de locuinte si repartizare de locuinte sociale. Imbunatatirea accesului romilor la serviciile medicale publice de preventive si curative prin institutionalizarea sistemului de mediatori sanitari, conceperea si implementarea unor programe specifice de profilaxie si tratament, inscrierea la medicul de de familie, medicatie compensata etc. Identificarea solutiilor pentru includerea efectiva a romilor in sistemul asigurarilor de sanatate.

Conceperea si implementarea unor programe de informare si consultanta pentru femei, in comunitatile de romi, cu accent pe protectia mamei si copilului c. Protectia copilului, educatie si tineret 1. Organizarea progresiva a invatamantului prescolar si primar in limba materna, in comunitatile bilingve, precum si elaborarea materialelor pedagogice aferente. 2. Organizarea unei institutii de invatamant secundar pentru romi (arte si meserii, invatamant vocational, formare si reconversie profesionala, etc. ) 3. Dezvoltarea unui sector de educatie la distanta pentru romi. 4. Organizarea unor sectii / institutii de invatamant religios in limba romani. 5. Conceperea si implementarea unor programe educationale pentru dezvoltare imaginii de sine individuale si colective a romilor. 6. Conceperea si implementarea unor programe educationale interculturale in comunitatile multietnice si multiculturale pentru copiii romi. 7. Conceperea si implementarea unor programe de formare a mediatorilor scolari si de formare si perfectionare pentru cadrele didactice in domeniul educatiei interculturale 8. Intorducerea limbii si istoriei romilor si a temelor de educatie civica si antirasista in trunchiul comun al programei scolare 9. Conceperea unor programe pentru romi de formare vocationala, de educatie a adultilor, de formare de mediatori in diverse sectoare in colaborare cu ministerele de resort. 10. Conceperea si implementarea unor programe de incurajare a participarii parintilor romi la procesele educationale din scoala si din afara ei. 11. Asigurarea participarii nediscriminatorii a femeilor rome in programele de protectie si educatie a copilului. 12. Conceperea si implementarea unor programe de afirmare a identitatii si combatere a discriminarii pentru copiii romi institutionalizati precum si pentru celelalte categorii de copii aflati in dificultate. 13. Realizarea unui parteneriat intre ONG-urilor romilor si structurile publice locale pentru protectia copilului si angajarea de personal de specialitate din randul etniei romilor in institutiile de ocrotire a minorilor. 14. Imbunatatirea calitatii vietii pentru copiii romi si asigurarea unei protectii reale a drepturilor acestora. 15. Colaborarea cu organizatiile neguvernamentale de tineret ale romilor pentru sprijinirea unor proiecte pilot in comunitatile de romi. 16. Conceperea si implementarea unor programe de formare a animatorilor si formatorilor din randul tinerilor romi, pentru comunitatile de romi. 17. Alocarea unor spatii pentru activitati cultural-educative si de sport pentru copiii si tinerii romi. d. Cultura si culte 1. Organizarea si dezvoltarea unor retele de valorificare a patrimoniului cultural al romilor inclusiv prin adaptarea meseriilor traditionale la piata moderna si dezvoltarea unor retele de desfacere. 2. Constituirea unor sectii de specialitate in cadrul institutiilor publice de cultura cu scopul formarii si reprezentarii identitare a romilor. 3. Campanii de informare/educatie interculturala/multiculturala(civica si antirarista) in institutii si comunitati multietnice. e. Economic

1. Asigurarea unor facilitati pentru exercitarea si revalorizarea acestora, cat si a unor proiecte de reconversie profesionala pentru romi. 2. Conceperea si implementarea unor programe specifice de finantare a unor activitati generatoare de venit si mici afaceri pentru familii si comunitati de romi, inclusiv pentru femeile rome. 3. Conceperea si implementarea unor programe prin care sa fie redusa rata somajului disproportionat de ridicata din randul comunitatilor de romi, inclusiv prin crearea de facilitati intreprinzatorilor care angajeaza romi si combaterea oricaror forme de discriminare privind angajarea romilor. 4. Elaborarea unor programe destinate stimularii activitatilor agricole pentru comunitatile de romi. f. Dezvoltare institutionala si relatii internationale 1. Desavarsirea cadrului juridic existent, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a drepturilor civile, politice si sociale, precum si a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale in acord cu normele si obligatiile internationale asumate de catre Romania. Includerea unor reprezentanti romi in delegatiile oficiale ale Romaniei la reuniunile internationale avand ca subiect problematica romilor. Acolo unde este cazul, aboradarea problematicii minoritatii romilor de catre delegatiile oficiale, in cadrul sesiunilor si reuniunilor institutiilor si organismelor internationale. Includerea problematicilor specifice minoritatii romilor in Conventiile si Tratatele bilaterale dintre state. 5. Sprijinirea crearii unor canale de comunicare si informare pentru romi la nivel national. 6. Conceperea si implementarea unor programe de sprijinire a dezvoltarii societatii civile a romilor, in scopul afirmarii depline a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. 7. Infiintarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale. 8. Impunerea unor standarde in domeniul monitorizarii, prevenirii si combaterii discriminarii fata de romi. 9. Includerea minoritatii romilor in conventiile si tratatele bilaterale dintre state. Anexa Angajamentele sectoriale ale ministerelor care au elaborat elemente de strategie pentru minoritatea romilor In cadrul Subcomisiei Interministeriale pentru Romi, infiintata in cadrul Comitetului Interministerial pentru Minoritati Nationale au fost solicitate si elaborate o serie de documente care contin elemente de strategie pentru imbunatatirea situatiei romilor. Din cele 8 institutii publice centrale (ministere si agentii) reprezentate in Subcomisie 7 au elaborat deja analize de strategie in domeniul minoritatii romilor. In Subcomisia Interministeriala pentru Romi sunt reprezentate urmatoarele institutii publice: Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Functiei Publice, Ministerul de Interne, Ministerul Educatiei Nationale, Agentia Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe. Ministerul Sanatatii

In cadrul Punctului Nr. 4, Modalitati de imbunatatire a starii de sanatate a romilor, din cadrul documentului de analiza strategica depus de Ministerul Sanatatii, sunt propuse urmatoarele directii strategice: sanitari Formare de mediatori sanitari, asistenti medicali si medici, din cadrul comunitatilor de romi prin locuri rezervate de catre Ministerului Educatiei Nationale Monitorizarea mediatorilor sanitari prin Directiile de Sanatate Publica Judetene pe baza criteriilor elaborate de catre Ministerul Sanatatii Amenajare de dispensare medicale in comunitatile de romi Educatie sanitara prin cabinete medicale, ONG-uri, scoala, radio (in limba romani), TV, pliante Campanii de vaccinare in comunitatile de romi prin comisii mixte formate din cadre medicale locale si de la nivelul DSP (Compartimentul Epidemiologie Boli Transmisibile) Campanii de depistare TBC, infectii HIV/SIDA, afectiuni dermatologice, boli cu transmitere sexuala etc. Efectuarea unor studii epidemiologice privind starea de sanatate a romilor prioritar in judetele (selectate pe baza indicatorilor directi si indirecti). Ministerul Muncii si Protectiei Sociale In cadrul documentului de analiza strategica a Ministerului Muncii si Protectiei Sociale sunt incluse 3 puncte: punctul V, Masuri privind imbunatatirea cadrului institutional in vederea cresterii accesului persoanelor defavorizate, inclusiv minoritatea romilor, pe piata muncii si la masurile de protectie sociala, punctul VII, Masuri active propuse de MMPS si ANOFP in vederea sprijinirii persoanelor apartinand comunitatii romilor si punctul VIII, Succesul unei viitoare strategii, a unor programe adresate persoanelor defavorizate, inclusiv minoritatii romilor sunt propuse o serie de directii strategice: Punctul V - instruirea personalului propriu din cadrul serviciilor de ocupare si formare profesionala, privind ocuparea pe piata muncii a persoanelor apartinand minoritatii romilor - organizarea in cadrul anumitor directii din minister, a serviciilor descentralizate ale acestuia, precum si in agentiile nationale sau judetene, prin precizari specificate in fisa postului, sa se atribuie responsabilitati privind ocuparea, somajul, cuprinderea in procesul de formare profesionala, accesul la masurile de asistenta sociala ale persoanelor apartinand minoritatii romilor, precum si colaborarea cu organizatiile neguvernamentale ale minoritatii respective Punctul VII - protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, in conditiile legislatiei in vigoare (pentru formarea profesionala in meseriile traditionale ale romilor este necesar ca aceste meserii sa figureze in Clasificarea Ocupatiilor din Romania ; calificarea in diferite meserii este corelata cu programul de formare initiala al persoanei solicitante; in situatia in care se solicita pentru angajare persoane avand competente in meseriile similare celor traditionale ale romilor, AJOFP poate organiza aceste cursuri, in conditiile legi. ) - sprijinirea, in conditiile legislatiei in vigoare, a IMM-urilor apartinand persoanelor provenite din randul etniei romilor, prin sistemul de credite avantajoase - sprijinirea, in conditiile legislatiei in vigoare, a tinerilor absolventi romi pentru angajare Elaborarea documentatiei necesare institutionalizarii sistemului de mediatori

- acordarea de microcredite, in conditiile O. U. G. nr. 118/1999 - acordarea de subventii organizatiilor neguvernamentale ale romilor care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala, in conditiile Legii nr. 34/1998 Punctul VIII - organizarea la nivel local / judetean a unor grupuri de lucru mixte alcatuite din reprezentanti alesi ai comunitatii respective, ai structurilor descentralizate ale administratiei centrale, ai organizatiilor neguvernamentale ale romilor, ai minoritatii romilor, in vederea: identificarii grupurilor tinta care necesita suport, evaluarii principalelor dificultati cu care se confrunta acestea, identificarii resurselor existente sau a celor care pot fi atrase, coordonarii eforturilor pentru rezolvarea problemelor identificate, propunerii de de noi programe privind masurile active care sa previna excluderea sociala, monitorizarii si evaluarii programelor derulate - instruirea resurselor umane, la nivel local, central - comunicarea si relationarea atat pe orizontala, cat si pe verticala, intre institutiile cu atributii complementare, precum si coordonarea diferitelor programe aflate in desfasurare - consolidarea suportului oferit de catre ONG-urile minoritatii romilor si implicarea grupurilor tinta in rezolvarea problemelor cu care se confrunta - replicarea exemplelor de succes - constituirea unui larg suport public de comunicare si cooperare - existenta resurselor financiare Ministerul Functiei Publice In cadrul Punctului III al documentului de analiza strategica, Actiuni ale Ministerului Functiei Publice privind protectia drepturilor minoritatilor nationale in domeniul administratiei publice locale sunt incluse urmatoarele directii strategice: - exercitarea dreptului la initiativa legislativa / normativa prin promovarea de proiecte de acte normative, in domeniul administratiei publice locale, referitor la protectia minoritatilor nationale. - participarea MFP la derularea Programului Planul National de Dezvoltare Locala a Comunitatilor de Romi, in colaborare cu DPMN - sustinerea proiectului noii legi a administratiei publice locale si a regimului autonomiei locale, aprobat deja in Senat, in vederea adoptarii legii in cursul urmatoarei sesiuni parlamentare - includerea in programele de formare continua a Centrului National de Formare Continua in Administratia Publica Locala si a celor 6 Centre Teritoriale de Formare Continua in Administratia Publica Locala a unui numar de reprezentanti ai minoritatii romilor - dezvoltarea colaborarii existente cu organizatiile negurvernamentale ale romilor - sustinerea unei propuneri din partea DPMN privind cooptarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici in Subcomisia Interministeriala pentru Romi Ministerul de Interne In cadrul documentului de analiza strategica a Ministerului de Interne prin care se propune strategia de creare a parteneriatului politie-comunitate sunt incluse urmatoarele directii strategice: - educarea juridica si pregatirea antiinfractionala a populatiei - identificarea operativa a starilor conflictuale susceptibile a genera violenta - identificarea si protejarea persoanelor posibil victime

- detensionarea starilor conflictuale familiale care pot genera fapte antisociale - atragerea membrilor comunitatii la activitati de prevenire prin organizarea de intalniri, expuneri, seminarii, dezbateri - realizarea si prezentarea de materiale documentare cu teme juridice, urmate de discutii care sa stimuleze interesul pentru cunoasterea legislatiei si, mai ales, a modului de comportare in anumite situatii de risc - colaborari cu organisme internationale si cu structurile specializate in domeniul prevenirii criminalitatii ale altor politii - realizarea unor publicatii cu caracter educativ in domeniul prevenirii criminalitatii (buletine de prevenire, brosuri pliante, autocolante etc. ) - realizarea unor investigatii criminologice care au ca scop diminuarea oportunitatilor care faciliteaza crima si identificarea persoanelor predispuse la violenta sau victimizare Ministerul Educatiei Nationale In cadrul documentului de analiza strategica al Ministerului Educatiei Nationale au fost incluse urmatoarele directii strategice: - sprijinirea reala a copiilor prescolari si scolari pentru a accede in invatamantul prescolar si primar (inclusiv prin acordarea unei gustari pentru copiii romi si neromi in scoala) - adoptarea de masuri legislative in sprijinul romilor, pentru cel putin 7 ani, in scopul acordarii de facilitati in domeniul educatiei pentru romi si din perspectiva promovarii propriilor cadre rome in posturi ale administratiei scolare (directori de scoli si inspectori scolari) - acordarea in continuare de facilitati si de locuri subventionate speciale pentru tinerii romi care doresc sa urmeze colegii universitare si facultati - obligativitatea unitatilor scolare si a inspectoratelor scolare judetene ca, in conformitate cu legislatia in vigoare, sa organizeze in permanenta cursuri de recuperare scolara pentru romi, prin toate formele de invatamant aprobate si, unde este posibil, cursuri de formare profesionala (meserii traditionale sau moderne) in paralel cu adaptarea invatamantului la specificul rom in putinele comunitati traditionale (organizarea cu cadre proprii rome a unor caravane scolare) in cooperare cu ONG-urile romilor - incurajarea in continuare a unitatilor scolare si a tinerilor romi de a se introduce in permanenta ore de limba si de istoria romilor in gradinite, scoli, licee si universitati (MEN va organiza si subventiona annual perfectionarea cunostintelor de limba romani pentru un numar de 45 cadre didactice rome in scopul asigurarii orelor de limba materna romani. Agentia Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului In domeniul protectiei copilului, Agentia Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului a preconizat urmatoarele rezultate pana la sfarsitul anului 2003 : - scaderea numarului de copii aflati in sistemul rezidential clasic - cresterea numarului de copii care beneficiaza de servicii de prevenire a abandonului si institutionalizarii - cresterea progresiva a numarului de copii aflati in sistemul alternativ de servicii si institutii de tip familial sau reintegrati in familie - scaderea duratei de sedere a copiilor in institutiile rezidentiale - imbunatatirea calitatii ingrijirii copiilor aflati in sistemul rezidential - cresterea numarului de servicii alternative oferite copilului in dificultate, raportat la numarul institutiilor clasice de protectie

- scaderea numarului de institutii rezidentiale si, in special, a celor de dimensiuni mai mari de 150 locuri - aplicarea, la nivel national, a standardelor minime obligatorii, a regulamentelor cadru de functionare si a ghidurilor metodologice de buna practica pentru organizarea si functionarea serviciilor si institutiilor din sistemul de protectie a copilului - functionarea unui sistem national de monitorizare a intregii activitati de protectie a copilului. Citeva tipuri de activitati preconizate: - urmarirea asigurarii calitatii protectiei copilului in unitatile de tip rezidential, inclusiv in cele destinate copilului cu deficiente sau handicap, prin respectarea standardelor minime obligatorii - promovarea alternativelor de tip familial, precum si a noilor tipuri de servicii complementare pentru copii si familie - prevenirea abandonului, a abuzului si a neglijarii copilului, precum si a tuturor fenomenelor care determina intrarea copilului in dificultate - analizarea fenomenului copiii strazii si interventia in vederea ameliorarii lui - pregatirea pentru viata si integrarea sociala si profesionala a tinerilor care, pana la 18 ani, au beneficiat de una din masurile de protectie a copilului - orientarea, reeducarea si reintegrarea sociala a copilului delincvent - popularizarea drepturilor copilului si sensibilizarea opiniei publice la problematica copilului si a familiei in situatie de risc sau dificultate si la intelegerea acesteia, precum si participarea la prevenirea si la ameliorarea problemelor.