CB SA FACEM SI CE NU TREBUIE SA FACEM

iN srANre nrsnnrcA

PRIN DRBAPTA-CRDDINTA SI FAPTE BUNE. INTRAM IN VIATA VESNICA

ari sunt isprivile credinlei-si

foarte mare trebuinli Fiecare din noi crestinii ortodoc$i

de faptele bune.

lrehuic Ixi dohandi viata intii sd ne agonisim o credinfi dreapti, curd' liti de toate deserticiunile, superstiliile, idola' trismele, ereziile... ;i sd facem fapte bune. Ceea ce-i calapodul pentru formarea ii facerea
vefniceL.

pistori si pdstoriti

pentru

Itditura i\Gl\?15
Str. i\{entiunii nr. 7, cod poltaI72457, sec1. 2, Rucureiti Tel.:01/2410673 ISBN - 973 -9434 - 55 - X

dre pt^ credintl penincildmintelor, ^ceez-i cregtinului. Astfel, cre;ti a tru buna formare nul trebuie mai intai a crede bine, dupd care poate a face fapte bune sau a vielui cregtinette. Credinta se na$te din auz: ,, Fd'rd' credinld - zice Sf. Ap. Pavel - nu este at putinld' o bine-pld.cea lui Dumnezeu, cii trebuie cel ce

Protos. NICODIM MANDIT

A,

CE TREBUIE SA FACEM

iN SE BSERICA

se apropie la Durnnezeu, sd creadd. cum cd. este $i celor ce-L cautd pe Dhnsul este ddtd.tor de platd... Credinla este adeuerirea, celor nddajduite si douedirea lucrurilor celor neuri. ztr.tp; cd intru aceasta sunt md,rturisiti cei de demult... " (Evr tt, 6, 1). Astfel, adevirata credinti ortodoxd, sobornicd si apostolicd, este a crede cu inima si a mlrturisi cu gura. Un Dumne, zeu in trei fe1e, a<licd Credenr intru unul Dumnezeu, TaIdI atotliitorul, FlcItorul cerului si al pdniintului, vizute!or I utu ror si nevzizutelor. Credem intru unul Domn Iisus Ilristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Niscut, Care din Tatdl S-a

niscut, mai inainte de toli vecii; Lumini din Lumin[, Durrmezeu adevdrat din Dumnezeu adev.irat, niscut nu ficut, Cel de o fiintd cu Tatll prin Cxre toate s-au facur. Credem intru Duhul Sfant, Domnul de viatl ficitorul Care din Tatil purcede, Cel ce impreu. nd cu Tatdl 9i cu Fiul, este inchinat $i mdrit, Care au griit prin prooroci. Credem intru una Sfintd Soborniceascl qi Apostoleascd Bisericd. Precum Dumnezeu cel

adevdrat e numai unul asa qi Biserica cea adevdtata a Lui e numai una, nu mai multe. Cei care zic ctr toate religiile sunt bune, sunt asemenea cu cei carc zic cd, toli burelii (qi cei vierminoli) sau buruienile (si cele otriyitoare) ce ies din pdmint ar fi bune de mincat. Mirturisim un botez intru iertarea pdcatelor. Si asa: Afteptim invierea mortilor si viata vercului. ' Pdvitor la agonisirea, pistrarea si folosirea dreptei-credinte ne indeamnd Mintuitorul, zic:ind: ..Aveli credinqa rn Dumnezeu.,. credeti rrr Dumnezeu si in Mine cledeli... Credeli in Evan, ghelie... si Apostol\l: ,,AuAnd creQin[d. ;i bund, cuno$inld, pe care u,.ii lepd.dA,ndu-o au cd,zut din credintd"... Aaknd taina cred,intei in cuget curat"... Qoan 14, 1; Mc. 1. 15;Tirn. t, t4, 3,9). Credinta drexpti trebuie a fi insotitd de fapte bune sau de vieluire cre$lineasci: fiindcd nu.t!4i plin aceste doud, omul devine cre$lin ade" vtuat li ,ie rddejde t4re de mintuire ve;nici. Aceasta o adeveresc Dumnizeiestile Scripturi zicAttd: ,,Vedeli cd. din,fapte se indrepteazd, omul si nu nuntai din credin[ii: Precum trupul fi-

PIotos. NICODIM MANDITA

CE'TREBUIE SA FACEM

IN

SF, BSERICA

saflet este rnort, asa si credinta fd.rd, fapte este moartd" (Ixc. 2.24.26). Asadar, pentru ca crestinul si devinl, si fie si si rimind plicut lui Dumnezeu, trebuie mai intai si-li agoniseasci si sd aibd o adevirati credinti in Dumnezeu si si,si indrepteze dupi aceasta cugetele, cuvintele, faptele si viata sa. Precum pisirile nu se pot ridica in zbor de pe palnant in rizduh numai cu () aripa. ci cu amindoui, asa si oamenii nu se pot apropia si a fi cu Dumnezeu, decit numai prin aceste doul aripi: credinti dreapti si fapte bune. Aceasta reiese clar din cuvintele Mantuitorului: ,,Nu /o/ cel ce-Mi zice Mie, Doant.nq Doatnne, ua intra intra impdrdlia Ceru'rifor; ci aieta ceface uoia Ihtdlui leu. Care este tn ceruri", adicd. cele aritate de El in predica de pe munte 1ut. 7, 21;6j 7). in intreg capitolul 25 dela Matei, El ne dezvoltd destul de clar planul mintuirii prin dreapta'credintd fi fapte bune. Sf, Ap. Iacob, dupi ce arati clar ci, credinla firi flptc e moarti, ca si trnpnl firi suflet, adaugd:,.Dinfapte (brfle) se indrepteazd omul; iar nu numai din credintd." 1rac. z,24. 16-26). Sf. Ap. Pavel cd, fap ^r^td
rd,

tele bune sunt roadele Duhului, zicind:.,Roatla Duhului este: tlragostea, bucuria, pacea, irulelunga-rd,brlare, burtd,tatea,.facerea de bine, credinta, btkndelea, infrknarea poftelor' . Fdchnd binel.e id. nu sliibim, cd la ttreme uom secera neostenind. Deci, pAnd cAnd arcm ureme, sa.fitcem hina catre Iotisi mai uArtos. ostri de o credin{d Dotnnul ua ciitre cei rd.sptdti fiecdruia dupd' faptele lui... Noi toli trebuie sd, ne ardtdm irtaintea Diuanu,lu'i lai Hristos, ca sd' ia fiecare dupd cum a.fdcux, cel.e ce s'a lucrat prin trup ori hine ori rd'u" (cal. 5,22i 9,9, loiRom 2,6; 2, Cor: 5, 10). Credinta dreaptd cu faptele bune sunt intr-o foarte strdnsi legitura, ca si trupul cu sufletul. Acestea lucreazi miuir ln mini, ca aripile zburdtoarelor sau ca cele doul lopeti ale bar' cagiilor. Ilnrca vietii noastre inainteazd cu spor in mdntuire la implrifia lui Dumnezeu numai cind vislim cu cele dou'i lopeti: credinla si laptele bune. Multi din cei care aveau f'apte bune nu s-au pulut rnantui si inlra in lmParitia lui Dulttne' zeu, pani n'au imbrdliqat adevdrata credinli.

ai

Protos. NICODIM MANDITA

CE TREBUIE SA FACEM iN SE BSERICA

Asa d.p. au fost: Cornelie suta-sul G. Ap. l0; 11, t1 15) Eustatie - Plachida - generalul Roman Ot Sf. 20 scpr.).

Asijderea si cei ce au avut numai dreapta-credinti nu s-au mintuit fdri fapte bune sau pini ce n-au fhcut roade tTeduice de poclinti llxcm
pic: Sxul. Pctru ValDcs
1, C.

Drt.lpta cretlirrt;r si [aplclc burre se crrpritrrl in trei principale virtuti 1'eokrgice, adicl: in Cre(linra Crezul: ilr \:ttleide - Rugriciut)ea Dum ncasci - fericirile: si in Dragoste - Dumneze_ iestile zece porunci, cu drallOstea de Dumlezeu si de aproapele, cuprinse in Decalog si in Sf. Evarrghelie. \cesre prirrtip:rk. r irtuti rl ri dica pe onr lt tretl)tx liri rl.. rrr. l. : rr il ll\.i oreezd, inaripeaz.d,. ina.lti, apropic si I uneste cu Dnunczeu, Creatorul sdu. Dupd acestea, sc poate ridica clin ciderile sale pe treapta denmitdtii dc om si cle a sta la nivelul inalt untle I,a asezat Dumnezeu, prin agonisirea si ftrlosirea cu succes a cclor patru virtuti cardinale: intelepciunea. drcptatea, ciuu, pitaree li bltbd:tiz- sau tiria. Dunnezeu S_a descoperit pe Sine alegilor Sii, stand pe un tron de patru llerur.imi, in tsiserica Vechiului Testa, ment si tle patru Serafimi, in Biserica Noului

pclaghia. I'larie ltgiDrcanc,r s.x.).

Testament (rcz. t; Apc. 4. 6). Si sufletul omenesc care-i creat si destinat de Dumnezeu a fi dupl chipul Ei aseminarea Sa, are ca tron al statorniciei sale, in tot binele vremelnic si vesnic, aceste patru virtuli, ca un scaun mai inalt cu patru picioare. Cat timp sufletul are aceste patru virtuti bine cunoscute, practicate, triite, sti fo,arte bine in cinstea deosebitd in care a fost li este pus. Ciud vreuna sau mai multe din ele slibesc, se gubrezesc sau lipsesc, sufletul omenesc se povarneste spre cidere, se prdbuseste si nu se poate ridica pe treapta dennititii lui, pini nu si le agoniseste, practicd si trlieite in buna lor randuiala. Aceste virtuti strilucite, absolut necesare si foarte folositoare, sunt Daruri ale lui Dumnezeu, cu care El inzestreazd. pe alesii Sii, asa cum stie mai bine. Pe acestea le putem ago nisi, alimenta si dezvolta prin ruglciuni fier, binti fdcute in Duh si in Adevir, prin partici, parea cu trup qi sufler in Sf. Bisericd, in toate Duminicile si Sd"rbltorilor si in dupi-aminaza zilelor Sfinte, la cele sapte laude, la Dumnezeiasca Liturghie, la Sf. Taine, la invitdturile Evar,

10

Protos.

NIC)DIM MANDITA

CE TREBUIE SA FACEM

iN SE BSERICA

ghelice, Apostolice, 1a cele curat-ortodoxe, prin citirea sau ascultarea Dumnezeiegtilor Scrip'

turi in stransl legaturl cu Mirturisirea OrtodoxI, Cazaniile Bisericii, Vielile Sfinfilor ii alte cirli Sfinte, crezind qi vieluind dupd inv'iti' tura lor cea martuitoare.
PREGATIRI iN A.IUI'IUI ZILELOR , SFINTE PENTRU SERBAREA LOR CU SFINTDNIE... grijd ulta il cuprinde pe cineva cind este chemat la palat, de stipinitorul sau conducdtorul patriei sale. Mai intai se socoteste cum si se prezinte mai infeleple$te, lllai curat si mai bine. Ca un om cu bun-simt, se spald bine peste tot corpul, iqi piaptind pdrul capului, se imhraci in hailele cele mai curate. Observa bine ca incaltdmintea si fie curititd de praf sau noroi. Plecind de acasi, pe drum iqi face bine socoteall cum si se prezinte, sa se nti;te, si stea, fi cum si grdiasci inaintea maimarelui sdu, pentru a-i binepldcea gi a dobnndi cele de folos. Cu o chibzuiali mult rnai mare trebuie a ne pregiti noi cre$tinii dreplcredincioqi - plstori si plstoriti, cand suntem chemali de Dumnezeu

la Si Biseric.i, Palatul Dumnezeirii prinTr4erti Lui; cu cit Dumnezeu e mult mai mare si mai nernarginjt. fala de stapanitorij acesrir lumesti si temporali. Astfel, Sambitd seara sau in ajunul sirbito_ rii, indata ce auzim sunetul toacei al clopote, $i lor Bisericii, care simbolizeazl giasul Arh.an, gheluh.ri si vocea lui Dumnezeu (l Tcs. 7, t6; Mr 24. Jt; Ioaq l, 25-2); 12,2a46: 11, 4145) ce ne cheami la sine pentru rugiciune, trebuie a inceta lucrul. oriunde arn fi. Mergrrn apoi la Si Biscrica untle ascultlm Ceasul al IXJea, Vecernia si pavecer_ nita. Cei mai deplrtati de Si tsiserici isi citesc acolo pe loc xceste.trei laude. dupa Ce:rilov sau Mica Prdvilioari. in lipsa clrriior, precum si nestiutotii de carte isi fac rugiciunile care le stiu, si inchiniciuni Sirnbita si Duminica, de la Criciun pini la ajunul Bobotezei, de la pasti panzi la Vecernia dupa Duminica },lare si in praz nicile impararesli. sau metanii cirrd se fac rvczi l'rindul. Tipicul \'la rc pq. S0r iU-; pmv. Bii. lcrom \.
Sachclaric pg. 200-206).

trebuie a-gi face baie sau a se spila Mancarea pentru zilele Sfinte tre_ buie sd se pregdteasci in ajunul Duminicii sau
-.Seara cit mai bine.

PToto$.

NICODIM MANDITA

AE TREBUIE SA FACEM 1N

SF.

BSERICA

13

Sfubdtorii. ,,Domnu1 a zis lui Moise: ',Iatd, Eu le uoi ptoua pAine din cer. Sd, iasd ;i sd' adu ne tn fiecare zi ckt trebuie pentru o zi, ca sd' i cerc de aa pd$i saa nu dupd' legea lfea lar mult decht adunau in celelalte zile, pentru azi". Fiec re aduna mand dimineala cat ii trebuia pentru mincat in zi:ua aceasla; cdci daci se infierbinta soarele, ceea ce timanea se to' pea. Iar in ziua a gasea adunau de doud ori mai mult: cdte doui omere de fiecare. Dar unii din popor au ie$it sA adune si in ziua a gaptea si n-au gdsit. Atunci Domnul a zis cltre Moise: ,,Phnd chnd nu ue[i uoi sd ascul' tali de poruncile Mele si de inudldturile Mele? Vedet'i cd Domnttl u'a dat ziua aceasta de odihnd, ;i de aceea a-a cla El tn ziua a ;asea pentru doud zile. Rdmhneli tn case$i pAine le'uoastre fiecare ;i nimeni sd nu iasd din lo' cul sd.u tn ziua a $aptea" nes.16,4,5'2122.2'7'29) Dacd credinciosii Vechiului Testament aveau porunci atat de stricti din partea lui Dumneieu, dati, prin Moise, de a cinsti ziua de odihni si pdn faptul de a nu aduna mand (pe carc

in ziua a ;asea sd adune de doud oN mai

nici nu o grseau) in ace zi, cu mult mai mult sunt datori cre$tinii a-ii gdti mancare pentru zilele de Duminici $i Slrbitori din ajunul acestor zile, ca nu cumva in vremea Dumnezeiegti lor Liturghii si predici absolut trebuitoare su' fletului lor, ei si se invirteascd pe langd pantecele oalelor, ca israililii ugurateci din pustiul Sinai pe ldngl minciruri ;i biuiuri ,si vilelul de aur, pentru care au cdzut in asculiqul sabiei piefldIoaJe (lcs. 32; 33, 1{; 1 Cor. 10, 14-2-3'5-6). Seara minclm cat se poate mai cumpdtat. Facem ce mai avem de ficut pentru a doua zi, apoi rugiciunile spre somn qi ne culcam.

Toti drept-credincio;ii creqtini, pdstori ii pistoriti, apostolici, patristici qi dupi d2nsii, toli adevdralii crestini din toate vremile si cei din prezent, s-au pdzit si se feresc ca de cea mai mare primejdie sufleteascl a merge, in seara zilelor Sfinte si chiar in oricare zi,la: jocuri, baluri, serate, nun{i, onomastice insolite de petreceri articreftinegti fi felurite blestemdtii. Se fereau a vorbi desertdciuni, vorbe putrede, convorbiri murdare, clniece clrlegi. El sr rugau, cdntau cintece duhovniceEti, citeau in

14

Protos. NIaODIM MANDITA

CE TREBUIE SA FACEM

iN

SF,

BSERICA

15

clrlile Sfinte, Bisericesti si cugetau cu multd sarguintl in legea Domnului prin care deveneau fericiti Ei rodnici duhovniceste Os. r, 1-l;Ir. 11,28;
8, 28; 1 Ioatn 14. 21-23; lac. 11,212i1 Aln. 22, 19).

PREG.I,TIRI iI'{ ZIINM SFINTE PENTRU MERGBRBA LA SF. BISBRICA

bine de stiut aceasta ci in dinineata zi lelor Sfinte. fiecare hinecredirrcios crestin, sculandu-se, se spil'i, se piaptdnd fi pdme' flefte, imbricand hainele cele mai curate, simple chiar, dar curate. Apoi, aprinzdndu-si candela sau luminarea, inaintea Si Icoane, timaiazd cu tdmaie sau smirnd, sfinlitd de Preotul Bisericii fi ala iqi citet te ruglciuliile cele mai complete, dupd ceaslov sau cartea de mgdciuni. lngrijesc repejor de cele trebuincioase ale gospodlriei, vite si pdiAri. Cind au vreme mai citesc in cirtile Sfinte dil biblioteca cu cirli religioase, pe care trebuie s'o aibi in casa lui fiecue creftin. Se iartii cu cei ce s-au certat, nu de forrnd goali, ci dupii adevir, pentru a se folosi. La vremea hotfuatd, pleacd la Sfanta BisericA, cat mai curali la trup gi suflet, oglindin-

du-$i curdlenia sufleteascl in f'e1ele qi imbri' cimintea lor. Pe drum merg cuviincios, grdind cu evlavie din Dumnezeieqtile Scripturi, din vietile li invltdturile Sfinlibr, Proorocilor, Apostolilor, Pdrinfi, Mirturisitori, Mucenici, Cuvioqi gi Drepti, sau vorbind cu Dumnezeu prin Sfintele rugdciuri. Crestinii mai infllcirali se duc la Biserici inaintea venirii Preotului, pe care-l aqleaprd cu dragoste Sfdnti, ca oile pe pistorul lor Cregtinii sd nu cedeze ispitirii care adeseori ii impiedicl a merge la Sfinta Iliseri cI. Ddm aici o pildi: Diavolul, prefdcut in babd, ii iese inaintea

unei fetite care merge la bisericl, si-i

zice:

,,Unde te duci tu, copill?" ,,La Sf. Bisericii, mItusici?" ,,Ei, la Bisericd! Ce'ai sI faci tu la Biseric'i? Acolo se duc oamenii mari, babele qi moq negii. Las-ci tu ai vreme si de Biserici. Ia vezi colo in poieni!., ce mai hirjoani! Du-te de te joaci 9i tu, acolo"... ,,Bine mai zici, mltusicl!" $i s'a dus fetita la h2rjoana copiilor. in loc de a se duce la St. tsiserici, unde plecase. Se face fetita fatl mare qi pleacl iar la S1. Bisericd. Diavohll'babl ii iese inainte qi o in-

CE TREBUIE SA FACEM 1l)

Protos. NICODIM MANDITA

iN SF BSER|CA

i7

UeabA: ,,Unde te duci tu, fatl mare?" ,,La Sf. Bisericd, mituficd!" I^\d, m auzii una! Fati mare la Biserici! Fetele mari, iatdle cum sar in joc! Iatd-le, cum se indrdgostesc! Du-te gi tu cu eie..." ,,CI bine mai zici, mdtusici!" Si s-a intors fata din caleaBisericii la joc!... Dupd aceea se cdsdtoreste, ajunge femeie cu birbat si copiii... Pleacd iar la Sf. Bisericd. Diavolul-babI ii iese inainte, zicindu-i: ,,Unde ai plecat, nevastd?" ,,La Sf. Biserici, matuqicd!" ,,8i, Bisericil Ai lisat copiii singuri in casd, sd, ardd,, ori iqi scot ochii, ori ies pe drum sii calci vitele, ii rup cainii, bdrbatul cdnd vine nu gdseste mancare, ;i-apoi huiet si iniurituri... bdtdi!... intorce'te inapoi, ci dupd ce vei inbdtrani, tot la Bisericd ii fi!' ,,Cd bine mai zici, mitusicd!" qi s-a inapoiat acasd. A.junge nevasta, b^bd bdtri:nd. Pleaci iar la Sf. Biserici. Diavolul-babi ii iese iar inainte, intrebind-o: ,,Unde te duci, babd hdi?" ,,Ia, la Sf. Bisericd, mitu$icil" ,,Ia, mai auzii una! Babi surdi, la Biserici! D-apoi, ce-ai sd mai pop face tu la Biserici. Asa surda, garbovitd, slabi si sfarfiti de suferinll? Te dor picioarele; iti tremurl

corpul! N-auzi nimic. Te apucd tusea, ba si ne, putinlele si sminteqti atita lunel Du-te inrpoi acasd, cd dupi ce-i muri, tot h Biserici vei li!"... tsaba s-a intors tlin calea Bisericii si a stat acasi pind a murit, neagrd de picate. Yedeti? Ixtti, aia a caftigat li caitign diavolul sumctlenii rle suflete cregtine din toate virstele... Asa a inselat ;i inseali diavolul pe toti si pe toate care cedeazi ispitelor lfsiudu se anigiti de ele. ,,Fiii treji, prit)egheali, pentru cd potrianict r)os' tru, diauolul, umbld., rii.cnind ca un leu. ctiufund pe cine sd. irtghitd" (l pcrru 5, 8).

iN SF. BISERICA INTRAM, \E iI'IcHIIIAIIT. STAM SI ASCUITAM CU f, VLAVIf, DUMNEZEIASCA LITURGIIIE ergind astfel $i ajungend la Sfenta BisericI, tre scuturim hainele de praf ori zdp.rcld, ne curilim incdllimintele de praf sau noroi. Astfel curiliti la suflet, trup ;i imbriciminte, intrim in Biserica lui DumDezeu pitrun;i cle fiorii evlaviei Sfinte, rkrrnici fiecare a participx la intreaga Slujbir a Bisericii. zicind: ,,Intra-voi in Casa Ta, inchina-mtvoi in Iliserica Ta cea Sfanti intru fi'ic'a Ta. Doamne, povltu,

18

PTotos.

NICODIM MANDITA

ieste-mi intru dreptatea Ta, iar fatd de vrlj, ma;ii mei, indrepteazi inaintea Ta calea mea". Prin Sfenta tsiserici mergem usor, fdri a iace tropdiali sau zgomot, pentru a rupe inchin.itorikrr firul rug.iciunii si ascultirii Sf. Slujbe. Toati partel birbiteasc.i intrii cu capul descoperit, iar partea femeiasc,i cu capul acoperit, imbricate cuviincios, acoperite peste tot corpul, dupi 'aremplul N{aicii Domnului si ale sfintelor f'emei Qrtuorosirc) fdcindu-si fiecare St. Cruce completi pe fet,i. Birbatii merg inainte si stau in nil{)s. iar ferneilt.s(.oprcsc lt) proni.los. in urma bdrbatilor. Acolo (birbatii in naos si fcnrc ile in plonaos) fiecare se inchini la Sl. Icoane. Fac inaintea fiecdrei Sfinte lcoane cite doui inchinirciuni, in Duminici si praznice irnpirzitesti, iar in Sirbltorile Sfintilor, metxnii (cugerald cu toat1i cvlavie la Mintuitorul. Maica Don tului, sau Sfinrii in{itis2ti acob) sirutind chipul Sfint nu pe fatl, ci la picioarc sau la miini, mai face o inchinlciune sau metanie la Icoana: 1) Nlantui torului din Catapeteasml, 2) a Maicii Domnului, l) a hremului, 4) La celelalte Sf. Ico.ane, dupd mirimea sfintilor ce-i infdtiseazd, trece pe unde

CE TREBUIE SA FACEM

iN

SF. BSERIAA

19

iese Preotul cu Sfintele Daruri. la Iconostalul mic. la Maica Donuului sau Sf. Treime din stra ni. Nimeni n are voie a trece printre Iconosta sul mic si strana Maicii Domnului firi numai Arhiereii, l,reotii, Diaconii si eclesiarhii numai cind duc sfesnicul cu lumini inaintea Liturghi sitorilor la icsirea cu cidelnita, cu 51. Evanghelic si cu Sf. Daruri. Apoi trece llccarc la locul siu, dupii vlirstzi sau demnitate, unde il linis tc, se foagi Dornlului in Duh si Acler.ijr, urml rind cu atentic si ascultiind cu toata evlavix intreaga slujbi Sfintl. inchilarezr pe la Sl. Icoa, lle din Catapetcasmti (l)itrt)arii in naos si fcnlcilc il pronaos) trebuie a sc face inainte de venirea Preotului si inceperea slujbci. Cei venili dupii clarea binecuvintirii se inchin,i si ei in foarte mare liniste, firl tropiieli. in vrcmea Miezo_ nopticii sau Utrcniei. Dupli incepcrea Dumne, zeiestii Liturghii Du i iertat a se inchina pe la Sf. Icoane, ci nunai la lconostas. ori uumxi in mijbcul llisericii si trece la locul siu, linistit. stand cu toat?i evlavia, pentru a nu intrenlpe firul rugiciunilor sau ascultarea credinciosilor adunati. in acest scop nu-i iertat nici a rnai

Ptotos. NICODIM MANDITA

s:i.ruta mana, sau pe obraz pe eltii in timpul slintei slujbe, n}ai ales n Sf. Liturghii. Ficcare

CE TREBUIE SA FACEM

iN

SF.

BSERIAA

21

tilor

linistea ;i buna-cuviintI in tot timpul Sf. Sluibe, sir nu tulbure sufletul cekrrhlti inchiiriitori din Sf. Licas nici prin irnbrdclurinte (lttroasc. nxrde, zirzirnuri. scnlinr'l' duri idohtre) nici prin vorbdrii, risuri, hasmodii, semne, miqc'iri suru alte scanclaliziri. Fiecare si nu uit'.'im nici o clipi c,r suutem in Sf. Biseric:i, chiar inaiutet lui Dutnnezcu care vede, aude 'qi cunoa;tc toxte. Si nu lisinr rltintea I se abaie tle la Sf. Sluibd aiurea. in nlonientele potrivite, ne inchinlm cu cvalvie, t'icindu ne Sem' nul Sl'. Cruci drcpt si complet pe fatit, coboriur ilin strand sau ingenttuchem dupi rinduial'i' Cu toatd aleutia si cu tot gAlldul' ori prin citire
e indatorat sd p'istrezc sau centtue, luAnd parte la intre'.rga sluibn lliscriceasci, cAstill2iln doiri lirkrase: 1) timpul pare

ce-i vede zugrlviti pe catapeteasmd si pe peretii Bisericii. Si povituiasc?i cu toati linislcx si cu toata blarrdetea pe cei rtr'stiulori, a pistra buna randuial'i ?n Sf. Ilisericl. inchinl torilor striini, veniti in Sf. Biserici, sI lc arl, tim mult respect ii dragoste sfintir, buni r,'oie si cuvant de zidire spirituali.

rqrctle, 2) cu vreurea dobiindim n.tul te invitiituri lirarte firlositoa|c din sluiba reli gioas?i. clill cintiiri, din ciiirea laudelor, pare iniilor, psalmilor, Apostolultii, Sf. Evanghelii, Cazaniei sau diu predicii. Fiecare si caute a cu noeste cuprinsul talcuribr biblice si Vietile Slina trece tnai

TOAT,\ PARTEA FE]IIEIASCA iN sE. usnnrcA sA srEA LA LOCUL LOR, iN PRONAOS l\T.e Iosl si nrr eslt. d(. i(,flill penlnt t)intic L\ in lurnc p:irtii fcrlci(\ti x trec(.din pro. n:tos. locul rlestirrat setlerii l(,r. in nirrls. prin. tre bIrbali. ba chiar si inxintea lor. lingi ca tapeteasln2i, oricerc lr fi ele. Se f,icea exceplie de la aceasta rLumxi pentru capetelc incorturati, dar de ar fi stat la locul lor, rn:ri bine sc'lbloseau. Dumnezen a ficul mai intlii pe bairbat cu suflet viu, dupii Chipul Sdu si I a destinat a deveni si dup'i aseminarea Sa. Pe birbat I,a adus si asezat in strilucitul Paradis anume ficut. Pe blrbat l-a pus stipin ln grldina Raiului, ca s-o lucreze si s-o pizeasci. Bdrbatului i,a dat poruncl a minca din toti pomii grldinii Raiu-

Protos. NICODIM MAN DITA

CE'IREBUIE SA FACEM iN SE BSERICA Biserica lui Dumnezeu este Ierusalim Ceresc in care se pistre zi br.rna-rArrduiali, nu Ilabi lon plin de amestecare, conftrzii si neoriindu, ieli. Cei ce fac neorindr.rieli in Sf. Biserici cad

lui qi I'a oprit si m'inince din pomrrl cunostinlei binelui;i a riului. Privind la bdrbatul creat singur, Dumnezeu e zis: ,,Nu e bine sI fie omul singur, si-i facem aiutor potrivit pentru el". Domnul Dumnczeu fncind din piimint toa' te fiarele, p'isirile si feluritele vietiti, le-a dus si le-a trecut pe dinaintea birbatului creat ca si le vadi, cunosci si sz'i lc puni nume qi asa ele
au rimas cu numele pus de Adam. Mai pc urmd a creat pe ferneie - Eva - din coasta lui Adam, ca si llisericl din coasta lui Ilristos (Fac. 2j llron. pg.29), Deci, precurn Biserica cea adevirati mer' ge dupi Ilristos ;i rru inaintea lui, ascultindu-L in toate t[h. 5, 22.J8) asa si toatl partea femeies'

sub afuiisenie

(can. 9 Aposr ; p

13.

Sach. pp. I t

l; Rind.

tr'fon'lh. alc Cuv. Pahonic 8 ...),

pronaos, bcul destillat qederii lor si si nu strechieze printre birbali ca cele din circiumi qi de pe la petreceri anticre$tine$ti. Toata fartea femeiascd in Risericx Vechiului Testament si Noului Testament, din vremile apostolice $i patristice, au stat separate de birba!i. Sfiinta irnp. Elena Ei cilugdrilele din secolul patru, stiteau separat cu femeile, in Sfinta tsisericl a Domnului (Const. Aposr. cart. Il-cap. 57; Ist.
stea
Bis. Socrat cart. I cap. 17, Chiril catch. 8).

ci si

ir

Femeile si fetele ce se amestecd .printre bfu, bati, provoacl sminteali, tulburdri. ueorindu ieli urite, ce incarcd cu grele picate, care se revarsi asupra pirintilor si nasilor carc nu le-an invitat buna-randuiali. Femeile gi fetele semidespuiate (cu rochia cu lllanccl scurti sau ftiri lrranecii, cu decolteuri, imbricate in pantrkDi, cu capul gol) nlergand printre bdrbati sau cele mai cu pretentie inaintea lor, la fiecare inchinziciunc fac cdte o sceni draconici atrigand asupra lor groaznicele urgii Durnnezeie$ti (\,.czi ogt. Duhov.
niccascr'i pp.

828-83i dc ?ut).

LA sFANTA Brs[RrcA rice invatarura divine si bjsericeasci aran \-rta clar ce Dumnezeu a randuit ca lemeia sd fie supusl birbatului ei in toate, asa culn Biserica este supusi Domnului Iisus Hristos

iuponondn

FEi}IEILE SI FETELE SA NU VINA

Protos. NICODIM MAN DITA

5, l1). in scopul acesta al mantuirii, toate partea femeiascd trebuie a imbrili;a cu toat'i salguintx, minunata smerenie cu care s-a impodohit Preasfinta Fecioara Maria si toate Sfintele Fecioare si lcmei din trecut. ,,Cd ri cd.utat Dornnul spre smerenia roabei Sale ;i iatd' cle Gcum md uor.fbrici toate nearnurile" (k.1, 45: r r, zz;. Multe lenrei si fete crestine, lipsite de adey'ilata intelepciune crestineascl care le primejriuiegte mintuirea, vin in Sf. tsisericl imbrica' te la rnodi, scmidespuiate, cu capul, miinile pieptu1 fi picioarele dezgolite, i\zorzofi re cu de;er' t'icirxrile idolesti (ccrcci, mdrgcle, salbe, inele, brii tiri, nil'tiioare, flori si dte fleacuri) cu care idola' trii se irnpodobeau pe ei gi idolii lor. Acestea sunt uraciuni inaintea lui Dumnezeu gi plicute dracilor. Sl. Ap. Petru, combdtlind luxul ;i demonicele mode ale femeikrr si feteklr crestine uiuratice, le poruncea: ,,Femeilctr, ple':a!.i'ad bd'r' balilor uo;tri (in tot cc-i bun qi nantuitor dc suflet). Viata Doasl.rd' sd.fie curatd. Podoaba uoastrd. sd nufie pe dinffirti, in impletirea pdrului, in. podoabele de an.r.. pi in giitelile cu hai.ne; ci in ontul dtinld.untra, tainic, al inimii, bld'ru| $i pasnic care e de mare prel Ia Dumnezeu.

(rt

ziclnd,: ,,Femeile sd, se roage imbrdcate cuuiincios (acoperite pestc tot corpulr dllpi chipul si ase
mdnarea Pr6sfintei Fecioarci, Maria si a Sf. [emci) drl

f-

sfiald. si curd,tenie, tmpodobind*se nu cu. itnmrirgi. Plelifurile pArutui suu t tt aur, sn ritare sau. cu haine scumpe, ci cu.fa.pte bune, cum ;ade bine femeilor ce se hd.rdzesc eulaDiei". ,,Femeile sd. nu. uorbeascd. tn Bisericd" (l TisLJ;gL2il cor. I r. J4). t Sf ozn Ciya?l AT| rilcrrind acesr loc scrip. .l tufistic, zice: ,,Ilaihele femeilor crestine sii fie d potrivite pe trup din toate pdrtile cu orinduia, li, dup'i buna'cuviintl, iar nu cu nestesuguri (modc demonice, idolatre, seninuduri) spre a atrage curiozitatea. Aceea este podoaba xdev,.lratI, iz.r a.cel,:stl este poboaba falsI. Ce spui femeie? Tu te apropii sd te rogi lui Dumnezeu infdsurati cu aurdrii, cu lmpletituri, cu pirul umflat deasupra fiunlii, ca unele p,Isiri demonice sau sdlbatice, cu carlionti in pIr. Nu cumva ai venit aici (11 tsiserici) poate sa joci? Nu cumva sd iei parte la o nunti lumeasci? Nu cumva sd ei parte la vreo pompd? Acolo ila petreceri anticrestinesti,

26

Protos. NICODIM MANDITA

CE

SA FACEM

nunti lume;ti, pompc onenesti) isi au loc auririile, impletiturile si carliontii, acolo luxul;... iar aici (i Biserica lui Dumnezeu, chiar si in orice loc daci vrei si fie plicut Lui) nu-i trebuinti de nimic din acestea. Ai venit aici ca si te rogi lui Dumnezeu pentru pdcatele cu care L-ai maniat, sAJ ceri iertare gi sI,L fxci tie milostiv? Apoi. pentru ce te'ai impodobit asa? Pentru ce ai vedt astfel

impodobitd? Cum vei putea ofia? Cum vei purea plange? Cum vei putea a te ruga cu sarguintd si cu lacrimi cind tu vii aici impodobiti cu ast Iel dc monrirarii? De vei plinge. lacrinrile tale vor provoca ris celor ce te vdd, fiindci ceea ce ldcrimeazd,, nu trebuie a fi impodobiti cu auririi. Asta-i adeydratd scend teatrali si ipocrizie, ca din acela;i cuget, de unde ambitia 1 zdmislit acest lux de pe tine, si versi lacrimi. Arunci la o parte acea ipocrizie, fiindcl Dumnezeu nu se amigeqte. Asemenea pipuserii sunt ale mimi, cilor (clovnilor) si ale celor din orchestri, ale ce, lor de pe scena teatfului (a articresrinilor). Unei femei cu rinduiald, acestea nu se potrivesc". ,,Femeie - strigl asezzmintele apostolice dacd voieqti sd fii credincioasi si bine-plicuti

lui Dumnezeu, nu te giti ca si placi altor birbali, nu pufia bucle sau imbrdcdminte sau incil, timinte ca desfrinatele, ca sd atragi pe cei ce se amfuesc cu astfel de lucruri, ci desi nu vei face aceste fapte rusinoase spre a picdtui, ci numai spre impodobirea ta, totusi, cu chipul acesta nu vei scdpa de pedeapsa viitoare, pentru ci ai smintit pe allii... Crestinelor, nu urmari femeilor rele... Nu vi sulimeniti (schirnofositi cir pndri. ruj, grintui) fata pe care v-a ficut-o Durnnezeu pentru ci la voi nu este nimic care sI ai bd trebuintii de gdteali., deoarece: ,,Toate ckte le-a fiicut Dumnezeu sunt foarte .frumoase" (Fac. r, 31). O gdte,'li,, sulirneneali, peste misura a, ceea ce este frumos :i foarte bun, batjocores te podoaba Artistului" (Ascz, Aposr. carrca I, cap.8). E o mare obriznicie si nebunie, ca, creatura si se semeteasci a, cotecta. pe Creator, nedindusi seama cI schimonoseste sau strici, chipul lui Dumnezeu cel viu, pus in sufletul lor, qi umbros in fetele lor.

'IREBUIE

iN SE BSERICA

Protos.

NICODIM MANDITA
CE TR]'BUIE SA FACEM

FEMEILE IMPODOBITE SI SULIM^BNITE SUNT MAI PACATOASE DECA" DESI-RANATELD PI]BLICE

iN

SF.

BSERICA

intre
asa,

asa in Sf. Ilisericd, i'a zis: ,,Privindu-p farriarea, lrainele, zirzfunurile si lelul de a re altrta

cr pe vr('lnea Sl. lollt Cttra I\.1. eur, cx si irl prczenl, lentrile Ltnrbllrr a;a luxos, si de;uchiat irnbrdcate, incat creqti nii mai intclcpfi se rusinau cind le vedeau: Sfintul Plrinte le iufiera cu cuvinte grele, silindu-le a se ab2lte de la acel groaznic picat. El ne arati clar, ci srurt nult tuai p2jczitoasc decit acele Icnlei (lcstrilhilxtc carr iri pr:tclici nlcserix ilnorali. ,,Acelea picattuiesc in case - zice el pe cat'i vrenle accstea (ferlcile si fetdc inllodobitc si sulimci)itc) isi arat'i inloralitatezr in public, chiar si in Sf. Ilisericd. Desi accstea poate nu vor' besc imoralititii si nici nu le lac. totusi, prin imhrlc:trrr irt tel lor ru.rttsirtltte. s( ilSellnlilli cu ucigagii care ucid brirbalii, trupestc fi sufleteite. intro zi de s,lrbitoare, Sf. Alrtllrozie vlzu o femeie tin'irit sulimeniti si inibriicati firzi rusine, asemenea unui idol, care mergea gribit:i la Sf. Biseric'I. Sfintul mirindu'se a intrebat-o: ,,Unde te duci, femeie?" Aceex i a risptlns inte pal: ,,La lilisericdl" Sfintul vdzind-o ci vrea sd.

l\Ti

se istoriscsle

omul ar credc cd tu alergi la joc iau la teatru si nicidecum la Sf. Iliseric'i! Pleaci de aici, femeie picitoas'i! Fugi la casa ta qi plenlle-li desfraul tdu! Nu m1ti veni aici cu klolul acestor su' chiate impodobiri, s'i-ti b?4i joc de Dumnezeu gi Biserica Lui si prin nerusinatul t'iu s'lflct, sii duci in piezare qin iad qi elte suflete nevinovate!" Altn datd, acest Sfint Pirinte, inlierind diavoleasca patim'.r a inrpodobirii qi lardirii femeilor si fetelor din vremea sa, zicea: ,,Fcmeia lmpodobiti, e casa tuturor tlracilor din iad".

UNII BAR.BATI, iN TOC IE A RA,MANE DT]PA CHIPUL CE LI S.A DAT DE

DUMNBZEU, SE NNCAJNSC

A S[ ASNMINA Ff,MEILOR DiLcituicsc lnult. astlel. si brrhrrii carc sc I unpodoh('sc si.si scltilrurnost'sr lctelc. lrttltcindu-qi la gunoi podo:rba birblteasc'i, netinind seama de Cuviintul lui Dumnczeu sia tri rnisilol Sii care zice: ,.,>'ci rr u ttd stricali bdrbi' le uoaslre! Sd nu, ad radeti colft.rile bd'rbii! Preotii sd ttxt-si tutldd narginea bcTrbii!" (t*,-it

Protos.

NIC)DIM MANDITA

CE TREBT]IE SA FACEM

iN

SF.

BSERICA

31

19,27;2, t5). Acestea

deti barba zicea. Legea - (r.cv 19. 27; 21, 5) deoa, rece Dunmezeu Creatorul a flcut ca aceasta (lipsa de barba) si fie potriviti pentru f'emei; iar pentru b.irbati, a judecat o nepotrivitl. Tu, deci, care laci aceasta din dorinta de a pldcea, impotrivindu,te Legii, te vei face uricios inain, tea lui Dumnezeu, Care te-a sidit dupn chipul Sdu. llristos este capul fiecirui birbat si birbatul e cap femeii... Fiecare si rirndud lui Dumnezeu in starea in care a fost creat (l Cor. ll, ji
7

Apostolice, care hot.irdsc: te giti cu haine 'Nu alese, cu pantaloui si incaltdminte aleasd, nici pufta inel de aur in deget cici acestea sunt dovezi ale unei vieti desfranate... Nu se cade a in" griii prea mult pirul capului, nici a-l face breton sau lrez,i, nici a,l llsa sI cadi pe frunte, nici al despdrti in ciriri. Nu trebuie a strica nici pdrul birbii si a schirnba fbrma omului (bar batului) contfa firii, af.itandu-se ca femeile prin raderea bdrbii si mustetilor cdci: ,,Sd nu ad, rd,-

reies $i din asezinintele

DIAVOLII ZUGRAVESC iN UII'.NNI

iNcHrxAtonlroR usuRATrcr.
FILURITE DESDRTdCIUNI Tr enurnitii Sfinti Pr.rinti ai ttisericii Iui Durn Kn.r",, lj nurn.r. pe diavoli. zugrrvi si incepdtori; iar ndlucirile le numesc poduri (umblnroxrc) pe care dernonii, trecand peste hotarele stipanirii omere$ti nestrdiuite, impr'euni se amesteci cu sufletul ficindu-l locas neroditoa' relor inlelegeri pitimage (Sf. C:rlist. Filocalia cap. 61r). Cei ce-;i lasi mintea lor planql diavolilor, si zugriveasci ce vor ei pe ea, de nu fio vor gterge si curili prin roade vrednice de poclinld, indatd ce vor iesi din trup, vor{i opri{i de ei la vlrnile vizduhului, cercetali qi doborili in iad. Astfel, dupl vedeniile unor Sf. Pdrinti, abia unul dintr'o mie de Preoli se mentuielte (st L Ilrisos.) qi dintre cregtini, din zece mii, abia unul se ia de inger, dupi iesirea din trup (cuv. Niconj pr. Iluccvschi). Privitor la aceste zugfiviri diavolegti, avem multe exemple ingrozitoare in Vielile Sfintilor, Istoria $i pictura BisericeascA; etc. Odinioarl, diavolul s-a dus la usa Cuv Maca' rie Alexandrinul, indemnindu'l a merge cu el

, 21t21; F?{..

l.

26.27;

2,7 21 2ii \/czi si Pidilion).

---.+g<=-

Pl.otos.

NICODIM MANDITA

CE TREBUIE SA FACEM iN SF BSER/CA

la rugiciune, spunandu-i ctr fird ei (diavolii) nu se lxce nici o adrrulre monahiceasce si nici tr cintare bisericeasci. Slantul, certind pe diavol si rugdndu se lui Dumnezeu si-i descopere adevuinrl, s-a tlus in Si llisericl in timpul slujbei de rniezul noptii. Dumnezeu, deschizind ochii bine-viziltori ai Sfantului, a vizut niste copii lurici de arapi, negri, umblind repede incoace si incob printre p':rinti si frati. de parcii zburau prin Si Riserici. Pe cind umrl din plrinti sau lrali citea psalmii ;i ceilalti sedeau si ascultau. vetle ci arapii aceia nititei si iuti, sedeau fiecare din ei pe lingd cei cc nu ascultau si rideau sru rkrrmitau. Clud unii din arapii aceia se alillgeau cu arnindoul degctele de ochii cuiva, indati adormea. Clnd isi puneau degetele pe buzele cniv4 acela imediat cfsca. Iutii arapi mi titei unrbhu rrninlcl unora, rn lsenrinari feme iesti. inaintea altora se liceau ci lucreazi ceva, osplteazl, joaci, ci[ti lumeste, petrec a]rticrestineste. se minie. iulesc. viclerresc... si aceia ror-

le pirinlilor si fratilor, aceia cugetau in inimile lor. Cind alti arapi de aceia incepeau sa facl alte ndluciri pdcitoase inaintea unora din ascultdtorii Sf. Slujbe, erau gonili indata cu oarecare putere si aruncali cu capul in jos, incat nu mai cutezau a mai sta inaintea acelor imputerniciti duhovniceqte, nici x merge ali.turea. Pe alli inchinltori qi ascultitori mai neputinciosi care nu luau aminte la ruglciune sau la citjri le Sfinte, diavolii se suiau si stiteau pe grumazii qi pe spatele lor (ca pisdrilc pc n)omei, cird vid ci
nu se mi;cd, stau

belu, rldeau, ficeau felurite neorinduieli din ccle auzite, vlzute $i simtite inaintea ascultdtorilor Sl. SIujbc. Ceea cc niilrrceau jn amirrtiri-

A doua zi Sl Macarie mirturisindu-i pe toti, a yi;zvl cd gindurile de la ruglciunea fiecaruia, erau chipurile pe care diavolul, ca printr'un film cinematografic grditor, zugrivise pe plansele mintii 1or, batjocorindu,i. Iati Qi astea sunt un fel de gustirele cu.care diavolul amigeste fi alimenteazl cu pAcate, suf letele inchindtorilor uguratici, chiar qi in Sf. Bisericd. O istorioari arabi ne griieste cd, diavolii intrebuinleazI cinci degete irfernale pentru ' ruperea din Biserica 1ui Dumnezeu gi pribusi, rea in iadul vremelnic si vesnic a crestinilor

li

le murdircsc) si

ii

batjocoreau.

PTOTOS,

NICODIM MANDITA

CE TREBUIE SA FACEM

iN

SF.

BSERICA

35

u$uratici. Astfel, cu doud degete le acopereau ochii ca si nu cunoasci pe Dumnezeu, din m'ireata Scripturd a universului, in care totul ves' teste existenta, Atotputernicia, Atotinlelepciunea, purtarea Lui de grijd Ei conlucrarea Lui. Le impiedicd privirile si nu vadi lumina Sf. Evan' ghelii si a mantuirii. Cu celelalte doua degetele astupi urechile si nu audl Cuvlntul lui Dumnezeu si chemdrile mantuirii. Degetul al cincilea, satana il pune lacit pe buzele picitoqilor robili astfel, zicandule: ,,Veniti cu tolii dupi mine, ldri nici un cuvant de impotrivire!" in felul acesta, Satana a atras multe suflete in iad.

'

nezeiestilor Liturghii (firi marc nevoie sau cauzii binccuvantatii) se aseamdnd lui Iuda Iscarionrl care, plecind de la Cina cea de TainI, s'a cufundat in intunericul noptii, s'a prlbulit din Darul Apostoliei. Altii au vf,zut pe diavoli imbritisend pe cei ce vorbeau qi rideau, stind pe spatele si dupd grumajii lor (Vczii Proiog. Adcn sl
irvicri; Expl. cclor 7 Lrudc; Ilxpl.
Sf.

Liturghii, dc_aut.).

DIAVOLI SCOT AFARA PE UNII CRESTINI DIN SFANTA BISERICA

o ispirx groaznica llavalesle atlcsea asupra

inchinltorilor in timpul Sfintebr Sluihe si mai ales al Dumnezeiestilor Liturghii. Unii vlzdtori cu duhul au virzut pe diaxrli in chip de arapi negri, zburind prin Sf. Biserici, pe deasupra inchinitorilor si aruncindu'le scai peste ele. Si
de cei ce se prindeau scaii, ieieau afarI. Sf. Ioan Gurd de Aur zice ci, cei ce ies afarl din Sl Biserici mai inainte de sivirsirea Dum-

FACCEI Cf,'I/ORBESC, RAD NEORANDUIELI iN ST. SISTNICA, 'I PACATI IIEsc GRoAZNIc. PRABUSINDU-SE CU BABII,ONUL iN INTNNiI rJreherele ispitelor nivilesc ca norii lacusteI lor lsuprr omenjrii, Acestea vazirrdu-le. Mantuitorul zice: ,,Vai lumii pentru smintele, ci smintelele trebuie si vind. Dar mai vai acelo' ra prin care vine sminteala, ci rnai de folos ar fi fbst lor sd'qi spinzure o piatrl de moera de grumaz si sd se arunce in mare, decat sI sn nteascd pe rurul dintre acelti mai mici care cred in Mine. DacI ochiul tiu cel drept te sminteste, scoatei sil aruncl de la tine! Daci mana ta cea dreaptzi sau picjorul tiu cel drept te sminteste, taie le Sl an:ncile de la tine. CI mai de fblos

CE TEEBUIE SA FACEM
Protos.

iN

SF.

BSERICA

37

NICODIM MANDITA

ili

si pierzi ur.rul din mddularele tale, decat cu tot trupr:l s,i fii aruncat in gheeni ftr 5, 29, 30; 18, 69; Mc. 9. 4l'50; k. 17, 22; Ro[r. 8, 5-13; I Cor 11, 13). Daci blestemul acesta rostit tsupra celor ce lduc '.rltora sminteali in felurite locuri ;i in
este

vremi, e a-sa de groazrlic, socotiti cll cat mai groaz'

rric va Ii ecest hlrslenr Dunrn('zeiesc. lsupra lce lora care vin qi in Bisericr Lni, sI provoace smin-

teli inchinltorilor!!! Noi toti crestinii - pistori $i p'istoriti - ne aduuint aici, in Sf. Bisericl, si ne curltin de picate; si ue luminim ca ingerii, si nu ne intuncclim ca dracii. Si ue intilnim cu El aici, in casa Lui, si I ne ruginl pentru ierterea picatelor sdvarsite, peutru a Ire ajuta in viitor, spre a-i rnultruni pcntru toate binefacerile Lui, iar nu pentru a ne intalni aici unii cu allii, a vorbi, a ride si a face l'elurite neorinduieli, bucurlnd pe draci. Cei ce fac acestea, niai adaugd incl dti sarcini de plcate, peste picatele cu care au venit si se usureze de ele. Toti si toate care dau Bisericii lui Dumnezeu o alti destinatie, potrivnicd destinatiei Ei sfinte si lu' niinitoare de suflet, prin vorbiria aceea, prin risul acela, hasmodiile qi neorinduielile acelea,

igi dau lor alti destina$e contrari mertuirii. vreti sa vi arlt? Ascultalil Iati, a intrat aici cutare si cutare persoani, parte bdrbiteascl sxu feneiasci. Grija ei nu e sI asculte Cuvintul lui Dumnezeu, czt si se mintuiasc'i de cel rdu, ci ca s'i se puni in evidenfi, si atrag'i privirile tuturor spre ea. Privelte cum, prin gesturile ei, prin pasi si prin toate miicdrile ei - se rilrste a se:rrala ntlli grozlva. tttai respecatabil:i, mai faularoani decitt celelalte
rrersoane. Grija ei nu-i alta decit: Oare e virzut-o X sau Y? Oare a adlrirat o? Oare a fost ea ti'u mos impodobit'I? Dupir ce umblii. de colo pini colo, plin S1. Biseric'i, luindu-si locul ;i stlud, imediat ii curg in tninte, puhoi, grijile vietii. Mindria ii stipine;te sufletul gisi cauti pereche; cam aselnenea, cu care szi vorbeasci, si ritli, sI se destindi, sI se mai clistreze. $i a;a auzi acolo vorbindu-se de politici, ditrcolo de uegustorie, de gospodirie, dincolo de vrzijm{ie, neinlelegeri si alte deqertitciuni. Iliaconul sau Preotul strigl: ,,Si luim-alninte cu inlelepciune!" Ei l'orbesc. Citcful zice: ,,Acestea zice Dontnul!" ei vorbesc si rid. Un cleric citeste Apostolul cu

PTOIOs.

NICODIM MANDLTA
ce

CE TREBUIE SA FACEM

iN

SF,

BSERICA

invitdturile lui luminitoare - ei vorbesc ori rid. Diaconul sau Preotul citeste Sf. Evanghe' lie, ale cirei cuvinte Dumnezeiesti mantuitoare sufletelol iesite din gura Liturghisitorului, le iau ingerii lurnina{i, unul dupi altul, qi le
nezeu. - Ei vorbesc, vo'o-rbesc si ri i-ddl Cuvintele acestex slinte, proorocesti, apostoleqti, Dumnezeiesti, nu le rosteste citelul, Diaconul, Preotul sau Arhiereul, in cinstea.!or, ci in cinstea lui Dumnezeu, ai Cdrui sluiitori sunt, li spre mdntuirea sufletelor noastre. TREBUIE A ASCULTA PB DUMNBZEU, MAI MULT DECAT PE OAMDNI
duc sus, in indltimile cereqti, inaintea lui Dum-

sd v.o aducd la cunostintdl Oare nu v-a1i

intoar'

/\anrenii loti, si mari si tnici, trcbuie sa (Jasculte tle Dutttnczeu. in Iiecare zi va

citim si v'i aducem aminte $i la cunostinll, epistola lui Dumnezeu, cuvintele Lui cele foarte rnult folositoare si mdntuitoare. Acestea trebuie prinite si folosite, mr negliiate. Ia inchipuiti-vi ci ar veni cineva de la inalta stlpanire lumeascd, aici in Sf. Bisericl, ridiclnd cu mina in sus o hartie scrisi si scuturdndu-o in vizul vostru si spunindu'vd cd-i trimis de stipinire

loli la cel trimis? Oare n'ati asculta ce griieste el dupl acea hirtie? Oare n-ati lua seama la cele ce spune, fdri si mai poruncim noi, Liturghisitorii? Oare n-ati face Idcere? Eu cred cI da. Adeseori am vizut ficindu-se liniste mormfurtall cdnd a venit cineva si a citit vreo hartie de la stdpinirea lumeasc'i. Si cind vine Proorocul, Apostolul si Dumnezeu - Omul, Iisus Ilristos de ne greieste tlesprt cclc tlin cerrrri. noi sa nrr fim cu luare-aminte la cele ce ne spun? Unii cirtesc cind aud pe cineva predicind in Sf. Biserici. Dar i,,Ii', toxi, slujba Sf. Iliserici este predici, rugdciune si laudi. illulte din Sf. Scriptu' rd sunt aritate acolo. Auditorii insi cer, dezmierd'iri, predici fiumoase, incantitoare, im'
pletite cu meftegug. Oare Pavel cu predici incdn' ldto te a intors neamurile pdgdne la llristos? Oare cu fali a propovdduit Petru cel necdrturar? Dar noi - zic mulli - nu ftim cele scrise in Sf. Scripturi. De ce nu stifi din Sfintele Scripturi dacd multe altele stiti? Au nu din lenevi re ci nu le ascultati si nu le citili? Au ^cee doarl aceste s-au citit in Sfanta Iliserici in

a
Protos. NICODIM

MANDITA

ln-ffia"t,rt."t.?

N" s-au citit intotdeauna in romallelte? Lenea qi nepllcerea de a auzi C^u' vintul lui Dumnezeu, ne-au linut fi ne lin in intuneric si in umbra mortii, in care lincezim'

AE TREBTIIE SA FACEM

iN

SP.

BSEEICA

41

nAsnrnlE iN sr. nsunlcA suNT URACIUNE INANTSA LUI DUMNEZEU r\nlinleala lnarc si stricaciulle multa e ra' JsuI si vorharil din Bisericzi' Crnd vcdent unele per..oane vorbind in timpul Sf Slujltg na uaa.t" siliti 2i striga cu Proorocii si cu Sl iiiun cute <le'Lnr: ,,Fi1d tte desfrhnatd s'a ficutfafu ta, fard ru;ine aifost cdlr? to!! (:s.' lmi're $i patte,1tsn Rrut ta urntarcslP Voi' 'rum ce'tuica d(e&r (re(lirt(iousa a aitnts o ttcsfratnla! Ern ltlitn tlr u ltntinula jtultmld si irebtalca tociria in ed i( ttm' ittsd' a plina rla ttiigusi. Argirtlul .r'n fn'lit ut itr zgrtrii
t';ciunile).

(vorbirili binc in rele, putredc) rrl tr}lz I ales e u'mesiecat cu apd, (virttttea cu viciilc, Sfintenia-cu descr'

bonthtcdtorii calcd' legea Sfintd' ;i concetdlenii suttt ltofi..." 1ts. t, )t 21\; 3' 1c2L' 4a' 2'i'
2) lcr.2,22-2i;13,22"27;l'lih 1,41t; NauL 3' 5;Os t;

Tu stai in Sf. Biserici rizind, ca si femeile de pe scend? niAceasta a risturnat totul pe dos! Aceasta a

micit totul. Cele (Sfinte) ale noastre au devenit de ris, nimic nu este statornic din parte-ue, ni mic serios; ci o picitoasd purtare {le glunteti;i lumesti! Aceasta n-o grdiesc cltre bdrbatii li femeile din lume... ci Biserica e plini de rizilic {(lisprcr inlru r'Jr( ,ii ocarrr. Iatl. t ittt'ra spune o glum[ Aceasta indatl provoacii ras printre i cliindtorii din Sl. Bisericii. E dureros ciud vczi cd cei mai multi nu tnai contenesc a ride. chiar in timpul rugdciunilor si al Duurnezeiestilor Liturghii. Pretutindenea joacd diarolul. pe toti ia impleticit la un krc (in vorbirii, ris si hasniodii) si pe toti ii stipaneite. Ilristos se necinsteite. este alungat si nici intr-o parte nu este in Bisericl... ,,Mdscdriciunilc - strigii Apostolul - torbtL nebttneascii ;i gl.umirea nici sd. se nfle intre t:oi" 1r.ts. i,4) si tu rizi in Biserica Dornnului? R-a-a-zi mereu siti inveselei;ti fata, tu care eqti singuratic? Tu, care esti ristignit $i trebuic a plinge, rdz\? Auzit-ai tu zicind pe Mantuitorul undeva, riizi? Nicdieri! De rnulte ori il vedem pe El mihnindu se qi plingind. IatI, il vedern plfugnnd pe zidurile Ierusalimului. S'x tulbu rat cand r vdzut pe Iuda vinzitorul la Cini cu

PTotos,

NICODIM MANDITA

AE TREB(]IE SA FACEM iN SE BSERICA

ffi

l* Lrlxr dill rnornlallt x plills' ""|'rt nu se inSi tu rizi in Uiserica Lui? Cind cineva

iristeaz'i pentru picatele aproapelui, e vrednic cei care nu-si cle invin&'itire , iu atit mai mult Dlerrc oicrtcle lor. \ renter aceltsta este de irle' lirrtni'=, de Itrortificrrc. de rohie' dr lupti' de de poiconourisire. de facerea roadelor vrednice ciintl, de plins picatele si tu razi? Nu li anin tasl testi cum a tbst certat'i Sarra pentru c a in Sf Biseric'i, n-ali o,ac. rs, t ri). Rizirtorikrr "tuzit pe l.'tinttiitorul zicind: ,'Vui uottd care rAde[i 6'2t Lcum, c;t reti plA ge si ud ue{i tA'lqui" U blesteounp. tr.65, rlls) si tu rizi, agonisindu-ti ci: os/eniui? Oare Ps'.rlmistul zice c'i am ris Nu, " si tu razi 6 7) it-am tntnt sttspittttl rneu" 1Ps in Sf. tliserice? ,{sia-i nebunie, sninteal'il Preotul lui Dumnezeu se osteneste inllthnd rugiciuni (Apc 5' 8r le credinciosilor cu mireasma timailor r"ari? Nu te sfiesti? Nu E, J, r, inaintea Lui si tu ili te tenri? Cand illtri lntr-un prlel imparalesc cepotriveqti paqii, privirile, gesturile, qi toate ielalte rniscari, ca nu cunlva s"i te xrunce alhre' rn uri sa te intemnileze. Si aici' in Sf tsiserica ."i. ..."qti, unde Dumirezeu e de f^\d', toizi? Lti

venit aici sd vd rugati si rideti? Ati intrat aici a cidea inaintea Lui, a vi curiti de pircatele voastre si laceti astr rizind? Ferneiel iti acoperi capul rn chip tle supur)ere si smcrertie si rizi in Biserica lui Dumnezeu? (onril. \r citrc Lvrci). Cei ce vorbesc, rid si fac neorinduieli ln Sl Biserici si'n S1. Altar, vai lor, se rup de Sf. Biseric'i gi de Sf. Altar si firrmeazi spiritualmente, curtea din afara Bisericii, scoasd afhrl si uem?isurati, destinati cilcirii neamurilor, prirurejduirikrr, pierzalrii. Fericiti sunt inchiniitorii cu trup si suflet in Duh si Adevir ce fornteazi Altarul si Biserica. Ace;tia devin pururea feri' citi (Apc.l l, 1,2, 19, 19: 7: ll; JJ; Ps. 1, I'J; h. 11, 28).
CONVORBIRILE, RASUL SI NIORANDU IELI LE TREBUIESC SCOASE DIN SF. BISERICA T\unlnezeu lisus llristos. Sl. Apostoli. Sf. Lf Parinri Apostolici si PaLristici hotarasc a fi pace in Sf. Biserici. Astfel, vedern ci Mintuitorului pe cei ce huiau cu ncgolul in Bisericl ia scos cu biciul afard, nelisind nici vas a pur' ta cineva prin Biserici, zicind: ,,Iua[i acestea de aici. Nu .face{i Casa (Bisericr) Tatiilui Meu,

AE
Protos. NICODIM

SA FACEM

iN

SF.

BSERICA

MANDITA

, 't),,ri.
,'A

trT rugunnc este Pe tru lottld, voi o facei:i casa de negol!'! Pe$terd

ffilharilor?!"
rn. nul. Sf.

(tou't 2.\G11;Mt zr' 12'13; Mc 11' 11 17;1r'

'MEBUIE tirilor sau a ruglciunilor, sau in timpul cuvintirilor si vorbeasci cineva sau sd ridi, imediat era pedepsit si-;i desfacd cing'itoarea (ca un dezmitlt) si plecindu-qi capul qi miinile in jos, s.i sten inaintea Sf. Altar, unde era mustrat de

t. iu.a ?.*.i) inchirat,ft*irii ca adunarea credinciosilor 'r'orbdrie

toate Ap. Pavel sfituieqte ca in Bisericl si bunadupd hrna-cuviinld

;tJ;

se zideasci sX nu se facd eei intrati pett' Deste randuitia. ca nu ctllnvx sl le ziczi: nebuni sau ttebune Fc151 11:comp' Far' 3' 11; meile s'i taci ifl Biseric'i (1 cor

i;;;;;.;i,r,
1

Cols 3, 13;Tit' 3 ' Tir ' 2. 11r ff 5, 32; gi ueolinduielile 2'

5)

ficut si ,ica nun sub efttrisenie pe cei cc le-au cuhninea' i" frJ,."'o" C {fo't) Urmiirile acestorx paricidcri si sin )^ i^ ni"".".io.ri. fraticideri si trtt u.iAu'ri *nr"f i.asli' spil'ituale adeseori povdrx xcestorfl' oesti. Cei ce vor x se curati de facr o sure de sa ras vorbit sau U. cate ori au vorbit sau au ris' ati' ;" metanii sr faci, Pentru a se currti J. na.o,ut acesta (PBG p llsr' Sf Cuv' (Pirinti' aspru pe calugarii si fratii monahi Bisei"^.it,,."ttf.l care vorbeau 9i rideau in Sf' carvremea Dacd s-ar fi intamplat ca in

Vnlltetr, risul

din Sf Bise'

i;i;;. ;;; .."tii ;;;;

ric:i....

."nJt.t,

starelul Mandstirii, de cel mai mare. Aceeasi pedeaps'i se aplica gi in trapeza ob;teascI, cind fratii stau la masl. Cei pe care n-aveau cine ii pedepsi, puneau asupri-le blesteme groaznice (Rcg. MoMhdc alc Cuv. P'alonic 8, 31, 121). Prin Vorbiria din afara Bisericii se di loc diavolului. dar cu cit mai mult prin vorbiria, risul dinduntrul ei (nana. cuv. Bcncdict cap. /]3). Trebuie sI se qtie fi aceasta cX frafii sd nu fac'i impreund vorbire in strlnile Bisericii. Cici dacd omul std cu fiic'i, cu toatl simlirea in sine ii cu cucernicie inaintea unui Stipanitor pimintesc, ca nu cumva sa se porneasca asupra-i cu vreo vina: cu cat mai va-rtos inaintea veqnicului irnpdrat gi Dumnezeului nostru, se cuvine sI stim cu fricd qi cu cucernicie in Bisericl gi firi sI indriznim a vorbi c'itre cineva, ci sI ne avem mintea alintitd la cantiri, la rugiciuni si la citiri, ca sd nu ocirim Biserica vorbind , rizAnd, dormind,

-ICE TREBUIE SA FACEM

Protos. NICODIM

MANDIIA

iN

SP, BSERICA

17

.dutat,tl

sincokr, lenevindu-ne fire griii, schimbind picioarele, inmullind scuipatul qi lirgind ochii in toate pertile (Prav sf Pirinti fat';i e dum' 960; tlpicui Bis. al Sf. Sinocl). Duntnezeu nu nezeul neori.nduielilor, ci al picii. Aqa e in toa te Bisericile Sfintikrr (1 Cot 14, 3; corlP. I Tcs 5.23) Astfel, cei ce fac vorbiri, risuri, hasmodii qi fblu' rite neorinduieli in timpul Sf. Slujbe, sunt fatir cle Sf. Bisericd unde intri, precum suflt cadi f4I de leurn, mgina fat'i de fier, girgirilele fali de cereale: miirobii bolikrr rnolipsitoare fati cle orunenii ce i priinesc in corpul lor. Cutn oamenii robu;ti, prin xnumite doctorii, iniectii se curit'i cle microbi, distrugindu-i si coptcii prin viielie se curliti de usciturile krr, asa qi Biserica, prin puterea lui llristos se curitd dt acesti paraziti' Aclevdratii crestilli ii crcstine' care cu atentie incordatii in Duh si Adevdr se roagi fierbinte lui Dumnczeu, Izvorul tuturor bunitiitilor, ascultild slujba !i Cuvantul Domnului, sunt asenenea hariricelor albine iritelcpte, care cu multi liniite si osildie, i;i aduli ceara ;i mierezl

itt.o"..

ris, neorinduieli si tulburlri in Sf. Biserici,

sunt asemenea feluritelor muste ordinare care,

alergind din rnurdirii in murdirii, prin gunoaie si hoituri, tulburl vlzduhul cu biziitr.rl
lor nefolositor si primejdios, ducind boala dalacului: sau vt,nirrul leluritelor jirine. in or,rnrni gi ln alte vietiti. Ace$tia de nu se vor indrepta, ajung ca multi allii, juciria dracilor ;i osinditi - pe veci. S,i pistrlm buna-rinduiali si pacea in tsisericile lui Dunrntzerr. ca se prer poulr. in Biserica Sf. Casian cu 800 de inchinltori in timpul slujbelor sfinte, nu se auzea altceva decit gl:isul Sflntitilor Liturghisitori, al citetului si al corului. Un Preot Teolog, intr,o predici tinut2i ln Biserica Popa Chitu tsucuresti, spunea ci, intr-o Bi serici mare din apus, cu mii de inchir.riitori, se pistra o liniste asa de mare, incit se auzea usoara bitaie a ceasorniceklr din buzunare. Fiikrr si fiicclor! Luati seama cind mergeti in tsiserica lui Dumnezeu. E mai bine si xscultati declt s.i aduceti jertfa nebunilor (convorbiri, ris. ncorinduieli) cici ei nu stiu decat si laczi riu (Ecl. 11, l7).

de orin anulnite flori, inc:irclndrl si aripilc si picioarele. Pentru a o tlucc ll stuptll lor' Uburr' iicii, crestirii qi cre;tine, care lac vorbirii goale,

Protos. NICODIM

MANDITA
CE TREBUIE SA FACEM

iN SE BSERICA 49

---_----T
I

ATRAG,URGIILE DIVINE

Sliillt rBi'(ri(x] ctlreli' l,ti, p('lllru a sc lrct nlai buni lnxi Dumtlezeu :t "-iul rnai plilti clc Drrlt Duntnezeierc cu l"".,,rdi'i,* aici, irr Sf. lliserice' s'i ne intilnitn picatele' sr-I ;;:-;i rugdm, sd ne pldngen hincfrpcntru ". sel rntrliumim i"tl"' .i""""r. El , ntltir. (lc' 1i.8) Ocltii Mei - zicc 'rrr'ii ".if" iiirnit, si urecltile ttale rur ascrrlta iu ucasl rupitcittttile acelnra cdrt'sa ror ruga q x ll;J: l ({ loi, tn Duh si iu Adauur" Lrrp. iJ: 'i*.'O. t t ,,,10J; ll-16; kru 1r' lJ 'i4) Sf Biserici sunt amlne pen' locasuri alese, Stinfite qi dcstinate lui Dultttrtt ruqltciunt, sliln(ntar(''l cu Cuvatttul itnrt^t'ttirra noastrr cu Slinlenjile Lui n.)"ul-i ",ti.i . loiul unde, in vremurile de grele cumtrupeste st su' rrerte alearga, pentru:l Ilu pieri i;,;".;' ;; l r";",rilt acesrei t :ind huietul hotlo' rrrrhirea si rasul pretlontina in rneio'
:r-l hce

U f,:funt"',t. a portrrlcit trr:dinciosilor Sai tttttle sa asculte cu

llcl!

rnicul ljulllnezeu. Preltlarit in ceruri

si

"at,'fii. liirrca uisericitor.

nezeu,

miniat

oare unde sa Priveasci Dumde nelegiuirile noastre' ca sa se

milostiveasc'i spre noi? C2nd ochii Sdi vid aici, in Bisericile Sale, neordnduieli, tulburiri, atacari, muqcituri, rasuri umflate... si urechile Lui aud vorbirii, bodoglneli, infruntdri dugmdnoase, amestecate cu rugdciuni, cantiri, paremii, citiri din Apostol, Sf. Evanghelie qi cuvdnt, unde sI mai fugim de mdnia Lui? Unde sd mai nAdnjduim a afla mila Lui? Unde si se mai uite Dumnezeu pentru a Se milostivi 9i a nu arunca biciul Sdu de foc, fulgere si trdsnete peste noi pdcdtoqii? Si priveasci in lumea mare, unde oamenii se ucid unii pe altii, ca si cum ai ucide un pni de gdind? Lr femeile care-si ucid blrba[ii cu otravi, cum ai addpa un cllitor cu un pahar de apd, rece? La barbatii beti carc vin acasd ca niqte sdlblticiuni, schilodindu-qi din bntni femeia si copilaqii? La mamele denaturate care, avortandu-qi pruncii ii arunci 1a gunoi, cum ai arunca niste pisici sau cltei fdrd, ochi? La copii indirltnici, cntzi, carc in loc de a ajuta, isi pIrisesc, batjocoresc qi tortureazi pirintii 1or bdirani, slabi qi neputincioqi? SI priveascl la mul' iimea gurilor de iad, la circiumi, la nunlile qi onomasticele cu jocuri, cintece curvqti, unde creqtinii petrec anticrestineste, idolatrizandu-se? Sd

\
P':otas. NICODIM

MANDITA

CE TREBUIE SA FACEM

iN SE BSERICA

51

nriueasca acolo unde tlatttuiesc minciunile' viileniile. rnselaciunile. acolo unde uracioa>a parima x betiei si a cortegiului de blcstelnatij tlrdobitoceste pe oamelti si pe femei? Sa priveasci la iudecntorii si tribunale unde's aparari cu rdu' taie, invinovtiiri qi minciunirii in mdrturisiri, inseliciuni in apirdri, juriminte strambe? Acolo unde inimile se umfld de patima urei, unde's

oreficatorii: in frrti dulceata de vorbe otravi in dorinLa?! Unde sl mri priveasca Dumrlezeu' n.nr t,' notoli menil dreapta? in largul lumii? ^'ti Va-a ail Acoio va vedea curatia inimilor dispretuitd si obrdzniciile aplaudate in toate pdrtile!. Oriunde se va uita Dumnezeu, va simli aprin" zindu-I-se dreapta minie si fulgere infocrte vor izbucni trisnind cu mare putere asupra omenirii pdcdtoase. Iati, afa de mari si cumplite sunt nelegiuirile omenirii care predomind pdmintul! D-estul se m2nie Dumnezeu cind pri vesre omenirca invralbindu-se rsa de groazttic' Oare si L mai silim si noi crestitlii cu vorberiile, risetele, neorinduielile si tulburdrile noasffe a se m2nia cind privefte in Sf lliserici? Astfel de pdcdre prdbuqit cetatea Ierusalimu^ iui cu Templul Sflnt sub robia babilonienilor'

romanilor si turcilor. De asemenea si strilucita impdrdtie a bizantinilor cu puternica cetate Sfante a Constantinopolului ii luminata catedrxld patriarhalx Sf. Sofia si alte licasuri sfinte, sub robia turcilor. Sd pistrim sfintenia Bisericilor cu buna lor rinduiald ca si nu murim, ci si triim (2 LcSc 30, to). ,, Pentru ce mori, casa lui Israil, ctici Eu 'zice nu uoiesc moartea celui ce moare Domnul Dumnezeu - intorceli'ud la Mine ;i

trdili"

(tcz. 18. 2, 3, 23).

SUFLETNLE,

BISERICILE MOARTE MORTIFICA IAR CELE VII LE VIAZA

{loan 5.2q. lsl cu neoranduieliirca spirittrala I liar lener le ei, rnortificl si sufletele vij- Acesta e un adevir crud, dar fbarte griitor. In Bisericile moar' te (plinc de huiet, vorbirii, ras, neoranduieli) tfebuie si duci un rdzboi pe viat'i qi pe moarte, ca si poti via qi rimine viu inaintea lui Dumnezeu: ,.De i se pare cuiua cd e inlelept, nebun sd se facd; ca sd fie inlelept" (1 cor. 3, 1s). in tara Aquitaniei, cu mulli ani inaintea noastrd, era un nobil qi viteaz domnitor, anume

If'zirnicia spiriluala viazii mortii

\
PTotos.

NICODIM MANDITA

CE TREBUIE SA FACEM

iN SF BSERICA

Walter. El a intrat in multe rizboaie, a luptat eroic fi a iesit biruitor. Aproape intreaga viald sia petrecut-o in rdzboaie gi arme. imbdtranind, a.junse la cunostinla cd paf,ea ve' ritabili, adevdrati, nu este in rdzboaie, lingi arme, ci numai cdt mai aproape de Dumnezeu. intr-o bund zi, hotlrindu-se a vielui numai pe tru mantuire, iqi ia drumul pribegiei si pornegte in lumea mare ca sI caute locul adeviratei peci !i linisliri. unde sa-si afle mdntuirea su fletului sau. In acest scop inalt. el pleacd sa afle pe oamenii aceia care slujesc lui Dulnnezeu cu tot devotamentul, in toati vremea. Pentru a 'afla ;i cunoa{te cu adev'irat pe creqtinii aceia si llcagul Sfdnt, unde si se poatd man i, intrebuinleazd miilocul acesta c'.m ciudat: a legat in virful toiagului sdu caliva clopolei. Aslfel intra el itl multe Biserici ill vrentea serriciului religios. pe cand oamenii se rugau qi slujeau in ele. inaintind pind in miilocul Bisericii, lovind cu putere toiagul de citeva ori de plmant, clopoteii sunau. Si pribeagul domn a vezut cd inchinitorii aceia ldsau ruglciunile, uitau pe Dumnezeu si i;i aruncau privirile la

dansul. In inchinalorii aceia vedea el implinindu-se cuvirtul Domnului: ,,Poporul acesta numai cu buzele Md, cinsteste, iar inima lui este departe de Mine" (Mt. 15,8). Dupd o alergare in multe Biserici, schituri qi Ministiri, a ajuns la o mdndstire (Novalese), in Muntii Alpi. Acolo se aflau la ruglciune pirinlii qi fralii impreunl cu luminatul lor staret. Intrd in Biserici. Aici in zadar a lovit el toiagut de pd mant qi a sunat ciopofeii, cd nimeni n-a privit la el. Toli adevdratii cregtini qi starelul lor, au rimas cufundali in rugiciune. Nimenea n-a luat nici o cunostinld de venirea lui. Bdtrdnul domn s-a bucurat foarte mult, ci a allat ceea ce cduta. Acolo s-a simtit el foarte fericit, acesta fiind adeviratul Sfant Licas al picii, stiind ci in iocul unde omul se roagi lui Dumnezeu cu Duhul qi cu Adevirul, acolo se revarsd cu imbel;ugare Darul Lui. Acolo a rimas $i s-a mantuit. De aici vedem clar ci rugdciunile noastre, pentru a fi primite de Dumnezeu si folositioare, trebuie sd fie vii, umilite, stdruitoare ;i pline de credinli. Mintea, inima $i toati voinla noastrd si fie pltrunsl de adevdrul cuvintelor, ruglciunilor

Protos. NICODIM

MANDIIA

CE TREBUIE SA FACEM

iN

SP. BSERICA

ce le facem. Astfel, precum focul zugrlvit fird cdldurd qi lumind nu e foc, omul mort, lipsit de suflet, nu e om adevirat, a;a gi rugdciunile fd-

cute cu rdceali qi cu risipirea gindurilor, nu-s rugiciuni. Rugiciunile reci, ingheatd de pe buze si iad ca niste lepidituri, ca fumul jertfei lui Cain, lnainte de a se in'ilta [a ceruri.

VII BISDRICILE --iNrunniap,

iI

FAC PE CRASTINII

incnru lumniau
de intunecati ar fi ei. cand

in Sf. ttiserica de asculrii cuvantul 1ui Dumnezeu si cu hotirire statornicd il pizesc, se lumineazd qi devin ferici{i nu vremel' nic, ci vesnic. Bisericiie sunt casa lui Dumnezeu. Totul in
ele spun slava 1ui Dumuezeu (?s 17,5). Pentru a se folosi pe sineqi li pe altii, toti creqtinii p,rslori si paslorili - trebuie a se rug'a si pdstra linistea ln ele, cu toatd evlavia. Numai astfel Biserica va putea transforma pe picltoQii intunecali, in creqtini luminati. Avva Pavel cel (rumit) Simplu (+ 341 d. Hs.) ucenicul Sf. Antonie cel Mare, s-a dus odati la o mdndstire pentlu cercetare, sfdtuire gi fokr

fjin,ru

/\arnenii. oricat

sul ciluglrilor. Dupi obiqnuita vorbire eu ei, cilugdrii au intrat in Sf. Biserici, 1a Sf ^Slujbi' nericitul Pavel a rimas ahri, la u;a Sf Biserici, luind seami la fiecare din cei ce veneau si iirtrau in Sf. Bisericd. Cu Darul 1ui Dumnezeu cu care era inzestrat el, vedea fata fiecirui suflet cum intra in Sl Bisericl, cum iesea $i cat se folosea, asa cum ne vedem noi fata, unii altora. Privind el pe adevdratii cdluglri qi n-rireni care veneau si intrau cu fala veseli, ingerul fieclruia bucurindu-se de el, iatd cd vede un cresrin negru si Inlunecet pesle tot corpul Dra' cii il trege;u de amendoua piLrtile de un cap;s' t.u p.,r-in nasul lui. Iar SfAntul siu inger Pi' zitoi de la Botez, mergea departe dupl ddnsul, li trist. 'posomorat Cuv Pavel vlzindu-1 asa, a inceput a plinge, batandu si pieptul indurerat. dupa acel suilet pe care-l urrure ,.u de neferjcit' Cei cel vedeau plingind aqa nemingiiat il intrebau de ce plange'cu at?na amar. El ferindu-se si le respunda, ie da de o parte tanguindu-se pen' tru acel ce-l vizuse aqa. Sfarsindu-se sluiba, inchinrilorii au inceput a iesi unii dupa altii din Sf. tsiserica. Sf. Pavel

T I
Pfotos. NICODIM MANDITA

-\
CE TREBUIE SA FACEM

privea cu multd atentie pe fiecare, $tiind cum a intrat, si vadd cum iese: folosit ori pdgubit. Iatd, cd, ved,e si pe bitranul aceia intunecat la trup, ci iese din Sf. Biserici luminat la fati, alb la trup si ingerul pdzitor mergea aproape de el, bucurindu-se foarte, iar dracii foarte. departe mergeau dupd ddnsul. Atunci Sf. Pavel, slrind de bucurie, binecuvinta pe Dumnezeu si, suindu-se pe o piatra inaltd, sfiigat ,,Venili si uedeti lucrurile Domnului ^ cAj sunt d.e infrico;ate si de toatd, spd,imAntarea. urednice! Venili ;i uedeli pe cel ce aoiefte ca toli oam* nii sd. se mkntuiascd. ;i la cuno;tinla adeud,rului sd, uind,! Venili sd. ne inchindm ;i sd cd,dem kr, El;i sd, zicem: Tu singur poli sd ridici p d.c ate le " (Ps. 65, 2; 1 T:lltr. 2, 4; Ps. 14, 6). Auzind aceslea oamenii. au alergat toti cu mare sarguinli aproape de dinsul, vrind sd audd mai bine ce voia si le spuni. Adunindu-se toli, Sfantul le-a povestit ceea ce vizuse la intrarea lnchinitorilor in Sf. Bisericd qi la ieqirea lor. in acelaqi timp a rugat pe omul acela, sA spuni tuturor cauza pentru care Dumlezeu i-a dlruit o Elgrabnicl schimbare minunati. Omul, vdz?ndu-se vi-

I
I

iN

SP.

BSERICA

dit, a povestit inaintea tuturor. cu toatd indrizvietuit in desfiinare pdnl acum. .dstdzi, intrand in Si. Biserica a lui Drrmnczeu. xrn auzit cirin tlu-se dirr proorocirea Iui Isaia irr clrrr Durnne.
zeu ne grdia

neala: ,,Eu sunt un om pdcitos. Multi weme am

printritsul:

,,,9piilati-ad, curdtiti-Dd,

scoateti aiclesugurile din inimile aoa.stre ina_ intea ochilor ltfei. inudfali.uti a.face bine. Si de aor fi pdcalele Doastre ca mohorici n/a, M zApada le uoi athi. Si tlc t'eli urut si mo t eti asculta, bundtrifile pd.mdntulai ueti mknca,' (ls. l. 1620). Auzind eu rtesfrinatul, cuvfurtul proorocului, m-an umilit in sufletul meu, zicind: ,,Dumnezeulc, Care ai venit in lume si miltuiesti pe pdciro$i si ai figiduit aceasra priu proorocul Tiu. rogu-Tc, irnplineste acexsta si in nine, nevrednicul si picitosul cd nu voi mai sivarsi picatul acesta si iti voi sluji in curati Qtiinld. Primeste-md pe mine care mzi pociiesc li cad inaintea Ta ii mi depfutez de tot picatul!,, Cu aceste fignduinle si hotiriri an iesit din Sf. Biserici dupl sivir;irea Sf. Slujbe, asa curn am fost vizut". Toati aduntrea credinciosilor auzind aceas_ ta, au stfigat cu glas irralt cdtre Dufiinezeu zi,

Protos. N IC ODIM MAN DIf,A

CE TREBUIE SA FACEM IN SE BSERICA

c-0,

mi{rit lucrurile Tale Doamlte' toate intru inlelepciune l-ai ficut!"

,,Cut s-au

cei noud (n\ulti) und.e sunt? Nu s'au aflat sd. se tntoarcd si sd dea slaud' lui Dumnezeu?"
PACATUL D0RMITARII

AU NU ZBCE S AU CURATAT? DAR CDI NOUA UNDE SUNT? TiT,uI li cum Mantuirorul i a virrdecar de V l.pra p. cei l0 leprosi. i'a dat sanitosi familiilor ior?lati tot a{a 9i pe noi toti, cei care n.-"r .r.rtinut cu Sf. Botez. Mir'Ungere 9i Sf' irnndrtasxnie ne a vindecat de groaznica lepriL u ouautului stremosesc si de cele proprii si ne' a iedat mostenirea Raiului. Dar. vai precum atunci noua din leprosii vindecati. nu s'au invintors si dea multumita lui Dunmezeu pentru maioe, ur4,unoastre, aqa-$-ijn-v{emudle noasll lor, a1a-9-i$-v{emutlle decarea 1or, lipsesc creqtinesc ,ritatea-p'uridiorilor de nume ina de 1a implinirea datoriei lor 9i a mulqumirii intea lui Dumnezeu, pentru binefaceriie primite, chiar c6nd se aduni si stau in Sf' Lui Bisericd' Cind Domnul privelte in casa Lui qi vede pe mul1i hoindrind cu mintea aiurea, vorbind, ,ar^d', fara^du-qi semne, tulburdri 9i felurite neorinduieli gi, numai pulin stand cum se cuvine, strigi indignat la noi ct glla aceia:'.,,Au nu zeci ltolilregtinii prin Sf Botez) t-du curdlit? Dar

iN STAITA BISERICA

l\Teputinciosi si nepricepuli sunt crestinii

I\

aceia care dorm.iteazd in Sf. Biserica Aceas-

ta provine uneori din oboseald, alteori din cauza weunei boli. Adeseori inSi vine din lenevire, indiferentism religios, de la diavolul. Un frate dormitand in Sf. Biserici din multl lenevire gi lene, pe cind ceilalti cantau Utrenia,. dupd rinduiali vnz:ur in vis pe Stdpanul Hristos, ^Cruce, intorcindu-qi ochii de la morlstignit pe nahul somnoros, qi i-a zis: ,,Slugi leneiI gi trandavIl Tq nu eqti vrednici sI md vezi in faid, somnoros fiind qi cufundat in lene, c2nd ceilalfi Mn laudi si Mi slavoslovesc, Deci nici fericirea ru o vei dobindi in-impdrfFa Mea cea ceressce. Sa stii ce cel ce se len-eveste. slava cea vesnicd nu va'afl?-". Acestea zicdnd StIpanul, fratele acela degteptindu-se s'a infricogat groaznic de acea hotlr2re a Impdratului Ceresc. Cdindu-se mult in durerea inimii, sia indreptat ne' pds2Je s^ gi s-a izbivit de dormitare Ei lenevire in timpul Sfintelor Slujbe qi rugiciuni.

FPTotos. NICODIM MAN

DIIA

CE 1:REBUIE SA FACEM

iN SE BSERICA

61

voRBA'RII, nAs sI sAurl lscusitul Apostol doienea pe creslinii din ICurint pentru urtele tteoratduicli ce faccau ?n Bisericile krr. zicdnd: ,,Au nu aueli case in care sd. mhncati ;i sd' be[i? Sau defdimali Biserica lui Dumn'ezeu? Eu nu uii laud pentru aceasta" (1c.or.11, 26). Afa gi noi Preo{ii Bisericii ne vedem siliti a striga: ,,Purtltori ai Nrurrelui Domnului llristos! Nu v[ mai ajung casele, ogrizile, locurile voastre, umbrele copacilor, ctrdrile, clrumurile, targurile, lumea largi, pentru vorbirii, rdsuri, miscairi, somn, mancat biut qi alte neorinduieli? Ce? Ati mai venil cu ele ;i aici? Dispretuiti Biserica lui Dumnezeu? Noi vi l'iucidin

NU VA A.TUI{CI LUMEA LARGA PINTRU

pare, cetdli de salvare care trebuie fespectate cu toate rinduielile lor Sfinte pentru a ne folOSi 1Nurn. 35,9.29; 2 Lcgc.19, 2,10; Is. N. 20).

Acestea cunoscandu-le, ninreni sa llu mei cuteze a dispretui Sfintele Biserici cu vorbirie, ris, neorinduieli, mancat gi hiut.

MAI iNTAI SA N[ HRANIM P[ NoI

CU CUVANTUL LUI DU]I{NEZEU SI APOI PE ALTII

psltru

Daruflui Priviti si vedeli citi irriildere de p'imint a llsat Dumnezeu, de la o Bisericd ia :rlta, pentnt feluritele trebuinte omerregti qi cit de pulin spatiu, din bc in 1oc, sia oprit pentru Sine, utlde sI ne intilnim mai multiqor cu El qi sI scdpdm de primejdii qi pierzare. Aceste locasuri Sfinte, Sfintite Lui, sunt dgte ad,iposfilri, locuri de scd-

despoaie de aceasta. Aceasta in osdndi". alungd Dui ngzeu si v'i

vi

crestirri ai vrenrurilor noaslre. cantl citindu-se in Biserica Paremiile, Psal tirea, Apostolul, Sf. Evanghelie, Cazania qi mai ales Predica, in 1oc de a-si 1ua fiecare pentru sine, in loc de a se socoti fiecare vinovat, le tot potrivelte penhu a1!ii, le aruncd asupra unora qi altora. I'arci-i v'id tot impirtind Ei-i aud ;o' potind:,,O! ce bine se loveste cuvintul acesta la cutare bogitan care-i plin de viclequg qi iubitor de a\'utii. Tare bine se mai loveste cuvintul acesta la cutare betivan! Cuvantul celllalt parcd-i anume flcut pentru cutare femeie luroasI, care vrea si intreacl pe toate celelalte in lux, mode qi podoabe. Cum lipsegte cutare si cutare femeie sd audi acest cuvant care parcd e citit

14ulti

lYlaud

FPTotas. NICODIM

MANDITA

CUPRINS

anume pentru ele. Si ega, unii ioptesc intr'una intr'un fel, altii in alt fel, impdrtind cele ce se citesc qi vorbesc aici, numai altora. E lbarte primejdios pentru aceia care se suie in scaun de judecati qi osindire asupra semenilor lor, nednand seama ci prin aceasta se inrudesc cu diavolul, pirdgul lui Dumnezeu qi al oamenilor. Se despoaie de darul lui Dumnezeu Ei se transformI din crestini in anticrestini" (llronograf pg 27
28; Patcric. cap. 15, 6, 8, 10).

Adeseori slujba Bisericii, citirile qi predica, ori se par greoale, ori nepldcute, incurcate, sau prea lungi. uneori ii copleqeqte somnul sau felurite griji si cind prind ceva, culn am zis, impdrti$esc altora. Aceqtia-s diavolii care risipesc cuvintul lui Durnnezeu din mintea creqtinilof ca si n'aducd roada doritl (Mt. 13, 19: Mc.4, 1'1-15).
NOTA. AceasElucrare mice a losl abetufte de PerinEle Nicodin cu scopul de a veni in aiutorul cregtinilor care din nettiinla tac neorenduieli in Sf. Biserice. Din cauza regimului ponic care interzicea prcpaganda retgioase, lucrarca a fost scrisa de mene, cu tut negru (ti urile cu rosu)' cu caractere de tipar, pe haftie velne |pi6 pe coli de canon de 70/1 A0cm in maimulte exemplare, pusein rame cu geam, t'iind donate lamainulte bisetici, Fi expuse in priclvor pentru citil Noi am cules bnul,ii'am pus un tiltu sugestiv: ,Ce se facem 9i ce nu lrebuie sA facem in Sf Biserice" tiperindu-tde nai mutte oti. Acun il tipetin in forn", O. Oro?uL^o,ruro

........3 intrd.m itx aiata aesniccT Pregd.tiri in ajunul zilelor Sfinte, pentru. serbarca lor cu Sfintenie... . . . . . .10 Pregd.tiri in zilele sfintu Pentru mergerelt la SfANa llisericd. . . . . . . . . . . .14 in. Sf. Bisericii intrdm, ne inchiniim, sltun si .tscttllam (tt (ulaL)ie .......17 Dumtlezeiasca liturghie Toald partea fenteiascli itt SJ. Bisericd sii stea la locrtl lor, in prctnaos ... .... . .21 Femeile siJbtele sd nu uind la impodobite .......23 la Sf. Bisericd Femeile inpodobite si sulimenitc sunt mai pticiiloase decht ......28 desJi,anarclepublice .... (lnii bdrbuli, in. loc de n rdmhne dlrpd chipul ce li s-a dat de Dumnezeu, s( trecafasc a se asannna.femailor . . . . . .29 Diaaoli i zu.grduesc in rninte d itt'c hirt d'torilor u;uratici, feluri.te desertiicitnti . . . . .31

Prin dreapta-credin[ti

si

fapte bune,