Colegiul National Simion Barnutiu

APLICATII ALE UNDELOR ELECTROMAGNETICE

CLASA A 11-A C

Elev: Man Silvana Profesor: Butusina Daniela

Aplicatii ale undelor electromagnetice

Campul electromagnetic este ansablul de campuri electrice si magnetice variabile in timp, care se genereaza reciproc. Unda electromagnetica reprezinta fenomenul de probagare a unui camp elctromagnetic.

Undele (radiatiile) electromagnetice pot fi grupate dupa fenomenul care sta la baza producerii lor. Astfel, radiatiile numite hertziene se datoresc oscilatiei electronilor in circuitele oscilante LC sau in circuitele electronice speciale. Prin transformarea energiei interne a oricarui corp in energie electromagnetica rezulta radiatiile termice. Radiatiile electromagnetice, numite radiatiile de franare, apar la franarea brusca a electronilor in campul nucleului atomic. Radiatiile sincrotron (denumirea se datoreaza faptului ca acest fenomen a fost pus in evidenta la o instalatie de accelerare a

electronilor in camp magnetic, numit sincrotron) si au originea in miscarea electronilor intrun camp magnetic. Acestor grupe de radiatii le corespund anumite domenii de frecventa. Cea mai uzuala impartire a radiatiilor electromagnetice se face insa dupa frecventa si lungimea sa de unde in vid. Aceasta cuprinde urmatoarele grupe: 1.Undele radio Se utilizeaza in special in transmisiile radio si TV. In comunicaiile cu submarinele se folosesc uneori frecvene de doar civa hertz, iar n comunicaiile digitale fr fir sau n radioastronomie frecvenele pot fi de ordinul sutelor de gigahertz. Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor, forul care reglementeaz telecomunicaiile prin unde radio, stabilete prin convenie limita superioar a frecvenei undelor radio la 3.000 GHz. Dupa lungimea de unda se subimpart in unde lungi (2 km- 600 m), unde medii (600- 100 m), unde scurte (1001 cm). Unda radio poate fi vizualizata ca o sinusoida.

Cum lucreaza antenele in general Cind emitatorul injecteaza un curent radio in antena, aceasta incepe sa produca un cimp magnetic in jurul ei. Aceasta este unda radio. Cind campul magnetic intalneste o altaantena, induce in aceasta un curent pe care receptoarele il transforma in sunet. Un rolimportant il joaca lungimea antenei!Cimpul magnetic produs de antena, va produce un curent in orice suprafata de metal pecare o loveste dar cu cat lungimea acestora este mai aproape de una din relatiile decalcul ale antenelor cu atat curentul indus in ele este mai mare. Cind cineva isi regleaza antena, de obicei acesta se duce sa o lungeasca sau sa o scurteze la una din aceste lungimi. Aceste lungimi au o denumire specifica. Rezonanta antenei. Toate antenele au un punct exact de rezonanta. Rezonanta antenei, este frecventa in MHz unde antena este in stare de balans electric care este determinat de lungimea antenei.

2.Microunde Sunt generate ca si undele radio de instalatii electronice. Lungimea de unda este cuprinsa intre 30 cm si 1 mm. In mod corespunzator frecventa variaza intre 109- 3 . 1011 Hz. Se folosesc in sistemele de telecomunicatii, in radar si in cercetarea stiintifica la studiul proprietatilor atomilor, moleculelor si gazelor ionizate. Se subimpart in unde decimetrice, centrimetrice si milimetrice. Se mai folosesc si in domeniu casnic. O buctrie modern este nelipsit de un cuptor cu microunde. Acesta ajut la nclzirea mai rapid a alimentelor i chiar a decongelrii. Cnd microundele ptrund ntr-un aliment, produc o agitaie termic a moleculelor de ap. Aceast agitaie determin un efect Joule n aliment. Un produs nu se nclzete dac n compoziia sa nu conine molecule de ap. Acest lucru permite ca alimentele s se nclzeasc, spre deosebire de vasul i de mediul din jur care rmn la o temperatur constant. Radarele folosesc microundele pentru a determina distana, viteza i alte caracteristici ale mijloacelor de zbor. Dezvoltarea radarelor a fost accelerat n timpul celui de -al Doilea Rzboi Mondial pentru utilitatea lor n armat. Acum radarele sunt folosite pentru controlul traficului aerian, n meteorologie, n orientarea vaselor pe ap sau n deter minarea vitezei vehiculelor. 3.Radiatiile infrarosii Cuprinde domeniul de lungimi de unda situata intre 10-3 si 7,8. 10-7 m (3 . 1011- 4 . 1014 Hz). In general sunt produse de corpurile incalzite. In ultimul timp s-au realizat instalatii electronice care emit unde infrarosii cu lungime de unda submilimetrica. Cteva aplicaii ale radiaiilor infraroii (IR)- Una din cele mai dese aplicaii este la telecomand pe care o folosim cu toii. Deasemenea, o serie de aparate electrocasnice de gtit sau de nclzit folosesc radiaia infraroie. Sunt folosite si n astronomie, n oceanografie, n meteorologie, n geologie i n arheologie, n istorie i art, n monitorizarea mediului. In medicina este sunt folosite in termografie. Termografia in infrarosu permite a se vedea invizibilul caldura si repartitia ei superficiala pe suprafata corpului i pot nregistra diferente de temperatura de numai 0,04OC.Termografia in infrarosu i poate gasi utilizarea practic in orice domeniu in care caldura apare sau isi modifica distributia ca urmare a unui proces chimic, fizic (mecanic, electric etc.), biologic sau de alt natur. Practic, orice proces tehnic sau biologic, care implica o transformare energetic n caldur sau care consum sau genereaz caldur poate face obiectul unui studiu termografic.

Termografia medical este o metoda de investigatie imagistica neinvaziva, fara efecte secundare si fara contraindicatii pentru pacient. Spre deosebire de alte metode de investigatie imagistica, termografia medicala este complet lipsita de riscuri pentru pacient si pentru medicul termografist. Fiind deosebit de sensibil la diferenele de temperatur ale diverselor pri ale corpului, termograful poate sa pun in eviden zone cu temperatura uor modificat, temperatur, care din punct de vedere medical, poate s fie rezultatul unui proces inflamator sau de alta natur. Pe baza informaiilor pe care le furnizeaz termograful, medicul poate s pun un diagnostic cu o precizie comparabil cu cea furnizat de celelalte aparate de imagistic medical folosite in prezent. Cu ajutorul termografiei se pot detecta bolile nainte de a se manifesta, de a ne da seama c suntem bolnavi, tratamentul fiind mai uor i mai puin costisitor! Poate fi repetabil la infinit i confer posibilitatea unor investigaii comparative n special la verificarea rezultatelor unor tratamente oncologice, antiinflamatorii, antireumatice, endocrine etc. 4.Radiatii luminoase Pot fi percepute de ochiul uman fiind emise de stele, lampi cu filamente incandescente a caror temperatura poate atinge 2000- 3000 grade C, tuburi cu descarcaturi de gaze, arcuri electrice. Emisia luminii se obtine in urma tranzitiilor electronilor pe nivele energetice inferioare atomilor. Lungimile de und corespunztoare se plaseaz n domeniul 400- 780 nm.Cele mai multe surse nu radiaz lumin monocromatic (lumin de o singur culoare, avnd o frecven/ lungime de und unic). Ceea ce se numete lumin alb este un amestec al tuturor culorilor din spectrul vizibil. Sursele de lumin difer n funcie de maniera n care se realizeaz transferul de energie de la sarcini electrice (electroni)la unda emis. Astfel, dac energia provine de la cldur, atunci sursa se numete incandescent. Dac energia iniial este de alt natur (chimic sau electric) sursa se numete luminescent. Un caz particular de surs monocromatic i directiv este reprezentat de laser. 5.Radiatii ultraviolete Lungimea de unda a acestei radiatii este cuprinsa in domeniul 3,8 . 10-7 m si 6 . 10-10 m. Este generata de catre moleculele si atomii dintr-o descarcare electrica in gaze. Soarele este o sursa puternica de radiatii ultraviolete.

Radiatiile continute in lumina solara se absorb in mare parte in stratul superior al atmosferei (stratul de ozon). Cu cat altitudinea creste, cu atat cresc radiatiile ultraviolete. Acestea duc la schimbari la nivelul pielii: pigmentare, ardere, cancer. Lumina ultravioleta incurajeaza formarea vitaminei D si omoara bacteriile . Este de asemenea utila in dermatologie, la iluminatul fluorescent si la instalatii de numerotare in industrie. Radiatiile se obtin in urma tranzitiilor electronilor de pe nivele cu energii mari pe nivele cu energii mici.Radiatiile ultraviolete sunt emise atat de soare cat si de corpuri incalzite puternic si vaporii de mercur din tuburi de sticla speciala de cuart (care nu absoarbe acest tip de radiatii). 6.Radiatii X Aceste radiatii au fost descoperite in 1895 de fizicianul german W. Rongen. Ele sunt produse in tuburi speciale in care un fascicul de electroni accelerat cu ajutorul unei tensiuni electrice de ordinul zecilor de mii de voli, bombardeaza un electrod. Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica, in special in dezvoltarea mecanicii cuantice. Ca mijloc de cercetare, radiatiile X au permis fizicienilor sa confirme experimental teoria cristalografiei. Folosind metoda difractiei, substantele cristaline pot fi identificate si structura lor determinate. Metoda poate fi aplicata si la pulberi, care nu au structura cristalina, dar o structura moleculara regulata. Prin aceste mijloace se pot identifica compusi chimici si se poate stabili marimea particulelor ultramicroscopice. Prin spectroscopie cu raxe X se pot identifica elementele chimice si izotopii lor. In afara de aplicatiile din fizica, chimie, mineralogie, metalurgie si biologie, razele X se utilizeaza si in industrie, pentru testarea nedestructiva a unor aliaje metalice. Pentru asemenea radiografii se utilizeaza Cobalt 60 si Caesium 137. De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite faze de productie si se elimina defectele. Razele X ultramoi se folosesc in determinarea autenticitatii unor lucrari de arta sau la restaurarea unor picturi. In medicina, radiografele sau fluoroscoapele sunt mijloace de diagnosticare. In radiotarapie se utilizeaza in tratamentul cancerului. Aparatul computerizat,

tomograful axial (scanner CAT sau CT) a fost inventat in 1972 de inginerul eletronist Godfrey Hounsfield si a fost pus in aplicare pe scara larga dupa anul 1979. 7. Radiatii (gamma) Razele gama au fost descoperite n anul 1900 de ctre Paul Villard (1860 -1934), fizician i chimist francez, n timp ce studia la Paris comportamentul uraniului i radiului. Numele acestui tip de radiaie a fost dat de ctre Ernest Rutherford. Cu ocazia primelor cercetari privind dezintegrarea radioactiva emisiile rezultante au fost clasificate in trei tipuri raze alfa, beta si gamma. De fapt numai tipul gamma reprezinta cu adevarat o radiatie (adica fotoni de inalta frecventa, energie pura), celelalte sunt particule nucleare cu masa (nuclee de heliu de mare vitez numite i raze , respectiv emisii de electroni numite i raze ). Razele pot strabate cu usurinta grosimi considerabile din tesuturi animale si vegetale, substane usoare si chiar cativa centimetri din substante dense cum ar fi de exemplu plumbul. In urma interactiunii dintre radiatii si organismele vii apar fenomene fizice (ionizari, excitari atomice) care determina fenomene biochimice (alterari ale macromoleculelor si ale sistemelor enzimatice). Cele mai importante efecte se observa la celulele germinale (sexuale). In urma interactiunii dintre radiatii si celulele germinale se observa o alterare a cromozomilor si a codului genetic ADN/ARN. Gravitatea acestor efecte este amplificata de transmiterea mutatiilor la descendeni. Protectia contra razelor gamma se asigura prin pereti de beton, otel sau plumb ultimul fiind cel mai eficace. Detectarea radiaiilor gamma se poate face pe mai multe ci: - datorit efectului de ionizare, pot fi detectate cu electrometre sensibile; pe acest principiu funcioneaz detectorul Geiger-Mller; - prin nnegrirea unei plci fotografice; - cu ajutorul camerei cu cea. Aplicatiile razelor gamma: - sterilizarea alimentelor, a instrumentelor medicale, etc - controlul radiologic al imbinarilor metalice de grosimi mari; - distrugerea tumorilor canceroase; - experimente stiintifice de varf multe in domenii de pionierat; - Gamma Knife (sau radio chirurgie stereotactica ) o metoda neinvaziva de reducere a tumorilor si malformatiilor arterio-venoase cerebrale sau de stopare a cresterii lor (existenta si in tara noastra).

Bibliografie : www.wikipedia.org www.scribd.com www.referat.ro www.descopera.ro