lndrumati de mari conducdtori, ca San Martin ~i Bolivar, popoarele din America Latind ~i-au cd~tigat independenta dupd lupte

lungi ~i crdncene. Doar Brazilia a ~eu~it o separare pa~nicd de Portugalia.

Antinz:1ndu-se de la fluviul Mississippi p:1na I la Tierra del Fuego, imperiul Spaniol
: American era vast ~i, p:1na in 1800, era mai ~prosper ~i mai populat chiar dec:1t Statele ~Unite nou-inftintate, care au devenit primele ~colonji scapate de dominatia europeana. ,Totu~i, America Latina era controlata mai lindeaproape dec:1t fusesera cele 13 , colonti. Era impartita in mai vreodata multe viceregate ;mari, fiecare condus de un vicerege ~i un con;siliu numit de catre regele Spaniei. Spania ~monopoliza, de asemenea, comertul cu [colontile sale, ~i doar peninsularii, a minoritate spaniola, beneficiau de autoritate ~i presriU social in aceste colonti. Nemul1umirile se intensific3 Aceasta situatie ii nemultumea in special pe ~coloni~tti de origine spaniola -creolti (criol.llos). Ftind categoria cea mai instarita a socitetatti coloniale, concentrata in ora~e, aceasta ireprezenta a posibila amenintare pentru con,ducerea spaniola, pe care insa au acceptat-o .mult timp, de teama nemultumirilor in randurile majoritatti mai putin privilegiate a populatiei -mestizos -meti~ti (descendenti proveniti din amestecul de spanioli ~i indieni), indieni ~i negri. Dupa aproape 300 de ani de la Cucerirea Spaniola, multe comunitati indiene erau for- ~ mate din iobagi care lucrau pam:1ntul, iar in ~ anti 1780 nemultumirile indienilor au luat forma unor revolte puternice in Peru ~i Brazilia. Una dintre primele mi~cari pentru dob:1ndirea ,independentei a avut lac in Mexic (1810t1815), caracterul sau fiind at:1t de radical ~i !J>reponderent indian, inc:1t cei mai multi criolRos s-au opus ~i au contribuit la suprimarea ~ cesteia. In momentul dob:1ndirii indepenentei, aceasta avea sa fie obtinuta aproape in xclusivitate de (~i pentru) criollos. [ ! Idei despre independen\3 ~ine educati ~i umblati, criollos erau influ, ntati de noile idei despre libertate ~i natiune ciate cu Revolutiile Americana ~i Franceza. a mi~carea de independenta a fast de fapt eclan~ata de evenimentele din Spania, unde paratul francez Napoleon l-a detronat pe egele Ferdinand al VlI-Iea, inlocuindu-l cu ratele sau Joseph Bonaparte (1808). Asemeea spaniolilor din Spania, spaniolti americani au respins pe uzurpatorul strain, iar in 1810,

Prima

lupt3

pentru independen13 a avut loc in Mexic unde majoritatea popula1iei neprivilegiate, format3 din indieni, negri ~i meti~i, s-a revoltat. Radicalismul marii arm ate rebele a alarmat clasa creolilor inst3ri1i (criollos) care a sprijinit autorit31ile spaniole ~i revolta a fost in3bu~it3. P3rintele Hidalgo y Castilla (din imaginea aI3turat3), unul dintre conduc3torii revolu1iei, a fost executat in 1811.

O Simon Bolivar i-a determinat pe spanioli sa paraseasca Noua Granada (Columbia) ~i provincia sa natala, Venezuela, in 1816-1821, luptand apoi in Ecuador. Rezultatul a fost noua na,iune independenta a Marii Columbii, Bolivar devenind primul pre~edinte al acesteia. Dupa destramarea Marii Columbii, in 1830, Bolivar a parasit via,a publica. A murit in acela~i an.

juntele pro-Ferdinand (comitete de guvernare) au fost lnfiintate pe lntreg continentul. ins~, cu toate c~ juntele au exercitat puterea in numele regelui Ferdinand, experienta propriei guvem~ri i-a reorientat spre independen~ total~. Spania, ie~ind de sub ocupatie francez~, a lncercat din r~sputeri s~-~i mentin~ influenta asupra coloniilor sale. Rio de la Plata (Argentina modem~) ~i Paraguay nu au fost niciodata recuperate, dar autoritatea regal~ a fost restabilit~ rapid in provincia prosper:l Peru. Chile a fost recucerit. in regiunea nordic~, o lung~ serie de campanii ~i lntorsilturi de situatii s-au sfar~it in 1815 cu victoriile obtinute de soldatii veterani spanioli, care au eliberat Noua Granad~ (Columbia de azi) ~i Venezuela. Jar pan~ in 1815, mi~carea revolutionar:l din Mexic a fost zdrobita. in timpul luptelor din Noua Granad:l ~i Venezuela, s-a remarcat Simon Bolivar. Consi181

INDEPENDENTA

AMERICII

LATINE

O Victoria lui Bolivar de la Carabobo din iunie 1821 a deschis port,ile Caracasului, capitala Venezuelei. C San Martin in batalia de la Chacabuco. San Martin a servit armata spaniola timp de 22 de ani dar s-a intors in America in 181 2. Aptitudinile sale militare au contribuit la ob,inerea independen,ei Americii de Sud. S-a exilat de bunavoie in 1822. derat "Liberatorul", Bolivar era o persoana excentrica ~i nelini~tita. Acesta s-a Intors din Jamaica, unde statuse In exil, In 1816, pentru a conduce Inca o lupta Impotriva spaniolilor; a fost ajutat de comerciantil b'ritanici, dornici sa deSchida piata sud-americana ~i de asemenea de mil de aventurieri britanici, multi dintre ei fiind soldati batrini, care nu mai Iuptasera dupa razboaiele lui Napoleon. A Eroi ai revolu~iei Incepind cu interiorul, armatele lui Bolivar au luptat Intr-o serie de campanil militare In urma carora au fost eliberate Noua Granada (1819), Venezuela (1821) ~i Ecuador (1822), care au fost proclamate Republica Marea Columbie. Peru, obiectivul urmator al lui Bolivar, era ultimul, dar cel mai valoros ~i puternic bastion al conducerii spaniole. Armatele sale ~i-au facut aparitia putin mai tirziu decit cele ale celuilalt erou al eliberaril latino-americane, Jose de San Martin. Detinind comanda unei regiuni din Argentina, San Martin crease o armata care, In 1817, a trecut Anzii, i-a luat pe spanioli prin surprindere ~i a eliberat Chile. Apoi, confruntandu-se cu distantele foarte lungi ~i tereriul dificil, construise o mica flota, comandata de un ofiter britanic, Lord Cochrane, ~i I~i transportase armata In Peru. In iulie 1821, San Martin a triurnfat, patrunzind In capitala Perului, Lima. D;lr o Intalnire e~uata cu Bolivar ~i intrigile politice 182 din Lima l-au deceptionat .5i a plecat voluntar In exil. De vreme ce spaniolii reprezentau o forta majora In Peru, ceea ce li ram:1nea lui Bolivar era sa completeze eliberarea, prin victoria sa de la Ayacucho (1824). Mexicul l.5i dob:1ndise deja independenta In 1821, In mod paradoxal datorita unei revolutii a conservatorilor ce se opuneau revolutiei liberale spaniole din 1820. Atjadar, In 1825, din fostul imperiu latino-american mai ramasesera doar Cuba .5i Puerto Rico. Un continent divizat Totu.5i, Statele Unite ale Americii de Sud nu aveau sa mai existe. in schimb, continentul a fost lmpartit In mai multe republici separate, suspicioase unele fata de altele. Chiar .5i Marea Columbie a lui Bolivar s-a lmpartit In trei, iar eliberatorul, asemenea lui San Martin, s-a retras .5i a murit deceptionat. in Brazilia, situatia a fost cu totul diferita. Familia regala portugheza s-a refugiat aici din cauza lui Napoleon, iar c:1nd regele Joilo s-a lntors In sf:1r.5it la Lisabona, l-a lasat pe fiul sau Dom Pedro ca regent. C:1nd s-au ivit dificultati politice, Joilo .5i-a lndemnat fiul s:1 declare Brazilia independenta .5i sa se proclame el lnsu.5i lmparat sub numele de Pedro I. Datorita acestui fapt, independenta Braziliei a fost dob:1ndita In mod pa.5nic .5i timp de 60 de ani tara a fost scutita de dictaturi .5i lovituri de stat, care au devenit rapid trasaturi ale istoriei Americii Latine.
O Dom Pedro, la sarbatorirea independen,ei Braziliei. El a rupt rela,iile cu Portugalia in 1822 ~i a fost incoronat imparat.

Familia

regala

1807 portugheza in Brazilia

se refugiaza

1808 Detronarea 'ui Ferdinand al VI'-Iea al spaniei intare~te rezistenta latinoamericana Bolivar 1816 se intoarce din exil din jamaica San Martin Bolivar 1817 elibereaza Chile Granada

1819 iese victorios in Noua

1821 Bolivar elibereaza Venezuela. Revolutia mexicana este desavar~ita de Agustin de Iturbide. San Martin intra in lima 1822 locotenentul lui Bolivar, Sucre, cucereste Ecuadorul. Brazilia se proclama independenta 1824 Bolivar pune capat conducerii spaniole in Peru Prabu~irea 1830 Mar;; Columbii

Istorie Universal:! 32'- CMLIZA11ILE AMERICII CENTRALE SI DE SUD